În urmă cu mai bine de 50 de ani, scriitorul sicilian Leonardo Sciascia a lansat un avertisment metaforic pentru Italia – palmierii care împânzesc cea mai sudică regiune a țării vor migra spre nord pe măsură ce clima se va încălzi. Sciascia a numit-o „linia palmierului”.
Mesajul, în linii mari: Mafia intrinsecă Siciliei – și eterna bătălie pe care a dus-o între autorități și nelegiuiții puternici, între lege și corupție – se va infiltra în curând în toată Italia. A crede că va rămâne în Sicilia era o iluzie.
Linia palmierului a trecut dincolo de Italia, ajungând în cea mai mare parte a Europei, iar acum la Bruxelles, notează Politico. Saci de bani, mită pe sub masă, o firmă de consultanță care spală bani – acuzațiile care apar în scandalul Qatargate reprezintă corupția la nivelul său elementar, un comportament clasic de mafiot. Iar suspecți italieni – deși nu mafioți – au fost implicați în fiecare etapă.
Chiar și o lege cheie folosită pentru a obține mărturisiri este importată din Italia – o lege care a ajutat țara să prindă și să încarcereze membri ai mafiei în Sicilia și în alte părți timp de ani de zile.
Italia însăși a intrat în joc în această săptămână, autoritățile din Milano lansând o investigație pentru a stabili dacă o firmă locală de consultanță a fost folosită pentru a distribui mită din Qatar către membrii Parlamentului European, ceea ce face ca scandalul să se concentreze direct în această țară.
Cu alte cuvinte, Qatargate are o aromă distinctă italiană. Și, în mod ironic, italienii sunt responsabili atât de cauzarea parțială – și poate și de dezrădăcinarea – putregaiului infiltrat în Parlament.
La începutul acestui an, autoritățile belgiene au obținut o victorie majoră atunci când au recurs (pentru a doua oară) la așa-numita lege pentiti( „pocăiți” în italiană) – pentru a-l învinge pe Antonio Panzeri, un italian și fost membru al Parlamentului European.Conform acestei legi, chiar și teroriștii și mafioții nepocăiți pot obține sentințe mai ușoare dacă își dau în vileag cohortele criminale.
Și exact asta a făcut Panzeri, promițând că îi va denunța pe cei pe care i-a mituit în calitate de presupus lider al operațiunii, în schimbul unei perioade mai scurte de timp în spatele gratiilor. De atunci, mai mulți deputați europeni au fost arestați și acuzați de corupție.
Belgia nu este singura țară care a adoptat legile italiene menite să combată crima organizată. De asemenea, Olanda a redactat sau are în vedere părți din aceste norme pentru a contribui la combaterea traficului de droguri care proliferează prin porturile sale.
O altă legătură între crima organizată care se răspândește în Europa și corupția guvernamentală care se infiltrează în Parlamentul European este că ambele au proliferat în cadrul unor sisteme politice lente în fața a ceea ce părea evident pentru mulți.
Observatorii de lungă durată ai UE au presupus întotdeauna că a fost doar o chestiune de timp până când ceva precum Qatargate – care include și acuzații potrivit cărora Marocul ar fi influențat ilegal deciziile Parlamentului – a ieșit la suprafață.
În anii 1980, membrii Mafiei din Napoli au profitat de legile pentiti pentru a-l cataloga în mod fals pe Enzo Tortora, unul dintre cei mai respectați jurnaliști din țară, drept traficant de droguri. Tortora, care era nevinovat, a fost condamnat la 10 ani de închisoare.
Apoi, există realitatea greu de înghițit că legea îi va proteja în mod inevitabil pe cei care par să merite cel mai mult pedeapsa.Judecătorul care a insistat puternic pentru utilizarea legilor pentiti în cazurile de mafie, Giovanni Falcone, a fost ucis de fapt de o mașină capcană. Mai târziu, mafiotul care a detonat-o a beneficiat el însuși de această lege, devenind informator al poliției.
În mod similar, la Bruxelles, dacă Panzeri este într-adevăr creierul operațiunii „bani contra influență”, el va fi în continuare recompensat pentru că a turnat primul.
O pedeapsă mai scurtă pentru a dezlega misterul celui mai mare scandal de corupție din ultimii ani din UE este un preț mic de plătit. Chiar și cei care se pocăiesc au o memorie selectivă – și conturi de reglat.
În prima sa intervenție publică de când datele publicate au arătat că banca centrală se străduiește să țină sub control economia americană, în ciuda unei campanii de un an de înăsprire monetară, Powell a semnalat disponibilitatea sa de a accelera majorarea ratelor pentru a combate creșterea persistentă a prețurilor.
