Costurile mai mari de împrumut și prețurile record au dus la reducerea cererii din partea cumpărătorilor de case.

Acum, toți ochii sunt ațintiți pe direcția în care vor merge prețurile proprietăților. Dacă acestea se prăbușesc, ar putea provoca pagube mai mari decât prăbușirea prețurilor acțiunilor de anul trecut, făcându-i pe oameni să se simtă mult mai săraci. S-ar putea să fie pe cale să se întâmple.

Există o mulțime de motive pentru care prețurile locuințelor ar putea intra în colaps. Mai mult de 12 ani, ratele dobânzilor au fost aproape zero și au împins prețurile la niveluri record, în timp ce capacitatea de plată a fost extinsă la maximum.

Cumpărătorii își puteau permite aceste prețuri amețitoare atunci când banii erau ieftini. Dar nu mai este cazul: Banca Centrală Europeană,  Rezerva Federală a SUA și alte bănci centrale continuă să crească ratele dobânzilor într-o luptă împotriva inflației care este departe de a fi câștigată.Șocul energetic, criza costului vieții și datoriile în creștere urcă și mai mult presiunea. Dacă lumea intră în recesiune, nici asta nu va ajuta.

În unele țări europene – Italia, Franța sau Germania – prăbușirea este deja aici. În 2022, prețurile locuințelor din Suedia au scăzut timp de nouă luni consecutive, iar banca Nordea preconizează un recul total de până la 20% în acest an. Scăderea este una dintre cele mai rapide din lume și aduce amintiri neplăcute ale prăbușirii imobiliare din anii 1990, care s-a extins pe piețele financiare și a forțat guvernul suedez să preia băncile care erau în pragul intrării în incapacitate de plată.

Marea Britanie pare pregătită pentru colapsul pieței imobiliare, având în vedere numeroasele probleme economice ale țării și stocul de locuințe supraevaluat după ani de boom. Prețurile au crescut efectiv cu 1,9% în 2022, potrivit creditorului Halifax, dar acum au scăzut cu 4,2% față de vârful din august.

În SUA, prețurile locuințelor au crescut cu 4% în același an, conform estimărilor Asociației Naționale a Agenților Imobiliari, dar cumpărătorii din orașele mari sunt în scădere rapidă – efectul majorării ratelor dobânzilor.În Frankfurt, Buenos Aires, Vancouver, Tokyo, Stockholm sau Paris tranzacțiile imobiliare au încheiat anul trecut cu mult în scădere.

Pentru 2023, piețele rezidențiale de top la nivel mondial își vor pierde strălucirea, deoarece o combinație de inflație, temeri de recesiune, tensiuni geopolitice și curs valutar va domoli cheltuielile și entuziasmul imobiliar.

Organizatorii conferinței Investopia x Salt de la Abu Dhabi – ideea finanțatorului american și fostului secretar de presă al Casei Albe, Anthony Scaramucci, și a șeicului Mohammed bin Rashid Al Maktoum, conducătorul Dubaiului – se așteptau să primească 1 000 de invitați în cele două zile ale evenimentului de la începutul acestei luni. În schimb, au venit 2.500.

„Suntem un pic copleșiți, dar este un semn grozav”, a declarat unul dintre organizatori pentru CNBC. Alții au fost supărați. „Sunt prea mulți oameni. Toată lumea vine acum în Golf cerșind bani. Este jenant”, a deplâns un manager de fonduri din Dubai.

Faptul că statele bogate în petrol din Golful Persic au o mulțime de bani de cheltuit nu este o noutate. Cele mai mari 10 fonduri suverane de investiții din regiune gestionează împreună aproape 4.000 de miliarde de dolari, potrivit Sovereign Wealth Fund Institute. Această sumă este mai mare decât produsul intern brut al Franței sau al Marii Britanii – și nu include banii privați.

Cu toate acestea, afluxul de investitori instituționali străini și interesul vizibil al investitorilor de capital de risc și al fondatorilor de start-up-uri în sectoare avansate, cum ar fi fintech, transformarea digitală și tehnologia energiei regenerabile, arată un nivel de sofisticare care este observat acum mai mult decât oricând.

„Investițiile obișnuiau să curgă doar dinspre Golf spre exterior. Acum se îndreaptă în ambele sensuri; investitorii vin și investesc aici”, spune Marc Nassim, partener și director general al băncii de investiții Awad Capital din Dubai.Pentru Stephen Heller, partener fondator la AlphaQ Venture Capital, cu sediul în Germania, „Orientul Mijlociu se simte mai stabil decât Europa în acest moment”.

Pe măsură ce prețurile petrolului au revenit în forță în ultimii doi ani, fondurile publice de investiții din Golf au început să cheltuiască pe rupte. Primele cinci fonduri regionale din punct de vedere al cheltuielilor din ultimul an – ADIA, ADQ și Mubadala din Abu Dhabi, PIF din Arabia Saudită și QIA din Qatar – au desfășurat un total combinat de peste 73 de miliarde de dolari numai în 2022.

Între timp, valoarea activelor fondurilor suverane de investiții la nivel global a scăzut de la 11.500 de miliarde de dolari la 10.600 de miliarde de dolari între 2021 și 2022, a raportat Global SWF.

S-a termintat cu „banii proști”

În timp ce multe companii de peste mări au văzut mult timp Golful ca pe o sursă de „bani proști”, au spus unii manageri de investiții locali – referindu-se la stereotipul șeicilor bogați în petrol care aruncă bani oricui dorește – investițiile din regiune au devenit mult mai sofisticate, folosind un control mai amănunțit și fiind mai selective decât în anii trecuți.Fonduri din toată lumea – SUA, America Latină, Europa, Asia de Sud-Est – vin în Golf pentru a strânge capital.

Emiratele Arabe Unite, cu reformele de liberalizare, gestionarea mult lăudată a pandemiei Covid-19 și dorința de a face afaceri cu oricine, inclusiv cu țări precum Israel și Rusia, și-au  îmbunătățit imaginea în fața investitorilor străini.În Arabia Saudită, finanțiștii sunt atrași  de o piață în creștere masivă de aproape 40 de milioane de persoane, dintre care aproximativ 70% au sub 34 de ani.

Banii Gulf Cooperation Council(GCC) se îndreaptă în continuare în proporție covârșitoare către piețele dezvoltate, în special către SUA și Europa. Printre sectoarele prioritare se numără energia, energiile regenerabile, tehnologia climatică, biotehnologia, agrotehnologia și transformarea digitală.

Prețurile pentru brandurile Rolex, Patek Philippe și Audemars Piguet s-au apreciat în medie cu 20% pe an de la jumătatea lui 2018, depășind S&P 500, în timp ce valorile ceasurilor de lux second-hand au crescut vertiginos.

Valoarea acestor ceasuri, precum Rolex Daytona, Patek Nautilus și AP Royal Oaks, a crescut de două ori mai rapid decât indicele bursier care a avut un randament mediu anual de 8% din august 2018 până în ianuarie 2023, se arată în raportul realizat de Boston Consulting Group și dealerul WatchBox.

De asemenea, prețurile  așa-numitelelor ceasuri de marcă independente, inclusiv FP Journe, H Moser & Cie și De Bethune – un mic producător elvețian deținut în majoritate de WatchBox – au crescut cu 15% în aceeași perioadă. Raportul prezintă ceasurile de lux ca fiind o clasă de active alternativă la acțiuni, obligațiuni sau artă.

Pe de altă parte, S&P 500 a avut o rată de creștere anuală compusă de 12 procente între 2012 și 2022, în timp ce ceasurile Rolex, Patek și Audemars Piguet au avut o medie de 7 procente.

Creșterea prețurilor pe piața secundară a ceasurilor s-a accelerat brusc în timpul pandemiei, deoarece consumatorii tineri, blocați acasă, au descoperit un nou hobby costisitor: colecționarea de ceasuri elvețiene.

Mai mult de 60% din tranzacții au fost efectuate online, comparativ cu 15% în cazul achizițiilor noi. În timp ce bărbații reprezintă încă majoritatea cumpărătorilor, numărul femeilor și al colecționarilor mai tineri este în creștere rapidă.

Creșterea și scăderea valorilor criptomonedelor a fost corelată și cu prețurile ceasurilor.”Valoarea și transparența sunt motoarele pieței, iar acest lucru a fost un motor al lichidității”, a declarat Sarah Willersdorf, partener la BCG în New York.

WatchBox, cu sediul în Philadelphia, este unul dintre cei mai mari vânzători de ceasuri din lume, având operațiuni în SUA, Elveția și Hong Kong și susținători printre care se numără fostul jucător NBA Michael Jordan și investitorul Bill Ackman.

Piața second hand a ceasurilor de lux a crescut până la 24 de miliarde de dolari în 2022 și, potrivit estimărilor BCG, va crește cu 9% pe an, până la 35 de miliarde de dolari în 2026.

LuxeConsult, o firmă elvețiană independentă de analiză și consultanță, a prognozat recent că vânzările de ceasuri de lux de ocazie vor depăși piața primară de vânzare cu amănuntul până în 2033, tranzacțiiile urmând să urce la 85 de miliarde de dolari.

În decembrie, gigantul elvețian Rolex a declarat că va începe să autentifice ceasurile de ocazie pentru revânzare prin intermediul rețelei sale de dealeri autorizați.