După seismele din Turcia, dar și după cele din Oltenia- Gorj a revenit în actualitate, mai mult ca oricând, chestiunea clădirilor cu risc seismic, unele dintre ele încadrate în categoria celor cu „bulină”, cum mai sunt ele cunoscute în spațiul public. E lesne de înțeles de ce e nevoie de măsuri pentru consolidarea lor, dar și de ce subiectul continuă să fie unul important, și nu doar pentru locuitorii care stau în astfel de imobile.

Mai nou, primarul general al Bucureștilor a făcut o serie de declarații pe tema clădirilor cu risc seismic. Nicuşor Dan afirmă că Primăria nu are nici măcar o evidenţă a clădirilor care au nevoie de consolidare, dar a subliniat că există un proiect la nivelul Ministerului Dezvoltării prin care se poate face o inspecţie preliminară a clădirilor, potrivit news.ro.

Totul a pornit de la o întrebare primită de către primarul Capitalei, sâmbătă, într-o emisiune de la Prima TV. Și anume, când a fost întrebat dacă va mai rămâne ceva din Capitală în cazul unui seism, primarul general a spus că nu s-a făcut nici măcar o evidenţă a clădirilor cu risc seismic.

„Din păcate, noi nu am reuşit să facem nici măcar evidenţa a ce este de consolidat. Există un proiect foarte interesant al Ministerului Dezvoltării – aşa-numita inspecţie vizuală (…), pe baza unui chestionar relativ simplu, să avem imagini de ansamblu ale Bucureştiului. Deci, la sfârşitul anului, eu sper să avem această imagine. La un nivel de aproximaţie o să fie”, a răspuns Nicuşor Dan, conform sursei citate.

Există liste

Totodată, a mai spus că există o listă oficială în care sunt „vreo 380 de clădiri, grad întâi de risc seismic şi mai sunt vreo 440 care sunt gradul doi de risc seismic”. Și, de asemenea, că mai există o listă cu 200 de clădiri vechi, încadrate după vechile normative la clădiri ”de urgenţă”, un echivalent al celor încadrate în risc seismic I.

Mai mult, când a fost întrebat dacă are o estimare a numărului de potenţiale victime în cazul unui cutremur, primarul Capitalei a spus că nu există astfel de calcule. „Nu există tipul ăsta de calcule, bineînţeles (…) există strategii post-calamitate, unde să duci oamenii şi toate evaluările astea. Ce trebuie noi să facem este, pe de-o parte, să fim pregătiţi cu aceste mecanisme în caz că se produce şi, mai ales, să consolidăm în ritm alert. Acum există o schimbare de optică şi la nivelul statului, la nivelul Guvernului (…) statul plăteşte tot”, a explicat Nicușor Dan, conform sursei citate.

Ciucă, în ședința de Guvern din 1 martie: România este o țară cu risc seismic

De altfel, la începutul ședinței de Guvern din 1 martie, premierul Nicolae Ciucă intervenise după ce vorbise ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, subliniind următoarele aspecte: „Domnule ministru, reiterez ceea ce menționam cu două ședințe în urmă, și anume monitorizarea și coordonarea transpunerii în practică a tuturor acestor decizii pe care le luăm la nivelul guvernului, coordonarea cu autoritățile locale, astfel încât să înțeleagă toată lumea că aici nu discutăm de a aduce responsabilitatea de la nivel central la nivel local și viceversa, ci este o responsabilitate comună pentru tot ceea ce înseamnă o infrastructură consolidată și asigurată pentru risc seismic. România este o țară cu risc seismic.

Am avut discuții și cu specialiști din domeniu. Ca atare, cred că, foarte curând – de fapt noi am mai discutat acest aspect -, va trebui să instrumentalizăm acea procedură prin care companiile să poată să fie certificate pe domenii de specialitate în construcții. Și, de asemenea, să reglementăm partea de responsabilitate față de structura de rezistență în timp a celor care sunt implicați în realizarea acestor construcții”.