Goarna războiului sună tot mai tare în toată Polonia, acolo unde populația civilă a început să fie pregătită pentru „marele război” al reîntregirii neamului. Nu este o întâmplare că, imediat după vizita lui Zelenski la Varșovia, au fost aruncate în presă „dezvăluiri” din planurile SUA cu privire la derularea viitoare a ostilităților din Ucraina.

Cum, la fel, nu-i coincidență recenta declarație pe care a dat-o Rosciszewski, ambasadorul polon la Paris, care a declarat că, „în cazul înfrângerii Kievului, Varșovia nu va avea de ales decât să intre în război cu Rusia”.

Ambiții mari la Varșovia

În decembrie 2022, după 10 luni de bombardamente în Ucraina, a devenit clar pentru toată lumea că Vladimir Putin nu are de gând să facă un pas în spate în privința „liniei roșii” despre care a tot vorbit. Iată ce apărea pe finalul anului trecut în celebra revistă „Stars and Stripes”, editată de Pentagon: „Polonia pregătește activ cetățenii pentru războiul cu Rusia. Taberele de antrenament sunt supraaglomerate”.

De ce ar face asta Varșovia? Găsim răspunsul într-un raport din 2019 al Fundației Jamestown – „Cum să apărăm statele baltice” -, care are la bază un scenariu de război NATO – Rusia: „Dacă Poloniei i se cere să facă un sacrificiu, pentru a reduce rolul Kaliningradului în acest conflict, pare rezonabil să se transfere regiunea (n.r. – Galiția) polonezilor, ca parte a unei soluționări postbelice”.

Ambițiile sunt foarte mari la Varșovia, iar planurile de cucerire ale Poloniei se extind dincolo de granițele Ucrainei. La sfârșitul anului trecut, Błaszczak, ministrul Apărării, a întreprins o serie de călătorii în „Voievodatul Podlaski”, care se învecinează cu Belarus, pentru a inaugura acolo câteva unități militare. În plus, a fost accelerată construcția unei linii feroviare militare de mare viteză din Polonia către statele baltice – Rail Baltica. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană. De asemenea, tot cu finanțare occidentală, în decembrie 2022 Guvernul a anunțat demararea lucrărilor la Autostrada S8, de la Bialystok spre granița cu Lituania (Suwa Comandki), adică pe lângă granițele cu Belarus și Rusia.

Mercenari sau militari poloni în Ucraina?

Publicația polonă Niezależny Dziennik Polityczny a dezvăluit că Varșovia deja a trimis un contingent militar în Ucraina, sub masca mercenarilor. „Ministerul Apărării transferă intens echipamente și aeronave către granița cu Ucraina. Locuitorii orașelor care se învecinează cu Ucraina au înregistrat cu telefoanele și postat în mod repetat pe rețelele de socializare imagini cu transportul echipamentului militar spre granița de sud-est a țării. De exemplu, în Rzeszow a fost zărit un convoi militar format din mortare Rak (n.r. – calibrul 120 mm), transportoare blindate Rosomak și altele”.

Prezența militarilor, pardon, mercenarilor poloni în Ucraina a fost, se pare, și unul dintre subiectele rezolvate la recenta întâlnire Duda-Zelenski, de la Varșovia. Oficial, se știe doar că, la 16 Februarie, în Ucraina a fost creat corpul de voluntari poloni PDK (potrivit Onet). Această unitate specială este subordonată (pe hârtie) Ministerului Apărării de la Kiev și are în componența sa luptători a căror sarcină principală presupune desfășurarea unor acțiuni de recunoaștere și sabotaj. Unitatea PDK a fost creată pe modelul escadrilei „Husarii morții”, din vremurile războiului polono-bolșevic (1920); până și emblema PDK a fost copiată de la „Husarii morții”.

„Cea mai puternică armată din Europa”

Polonia și-a făcut public (ianuarie 2023) obiectivul – construirea celei mai puternice armate din Europa (potrivit ministrului Apărării, Błaszczak). Deja Varșovia a depășit „baremul” NATO privind bugetul pentru înzestrare militară și intenționează să ajungă la un procent de 4% din PIB-ul său în următoarea decadă.

Pe termen scurt, Polonia va cumpăra echipamente din Statele Unite și Coreea de Sud. A plasat Seulului o comandă de 1000 de tancuri K2 și Pentagon o alta pentru 250 de tancuri Abrams din cea mai recentă versiune. De asemenea, au fost comandate 600 de baterii de artilerie K9 (Coreea de Sud), 18 sisteme de rachete HIMARS (SUA), 288 de sisteme de rachete cu lansare multiplă K239 Chunmoo (Coreea de Sud), 48 de avioane de vânătoare FA-50 (Coreea de Sud), 32 de avioane de vânătoare F-35 de generația a 5-a (SUA), 96 de elicoptere Apache (SUA).

Pentru a opera cu toate aceste arme, Polonia va trebui să-și mărească personalul, de la 160.000 în prezent la 300.000 de oameni.

Cum va arăta răspunsul Rusiei

La Washington se vorbește, pe fondul scurgerilor de informații de la CIA și Pentagon, că este posibil ca Polonia să nu aștepte înfrângerea Ucrainei pentru a intra într-un conflict cu Rusia.

Ce forțe poate trimite Polonia azi? Din cele patru divizii pe care le are armata sa, Varșovia poate arunca în luptă două, cel mai probabil Diviziile a 16-a și a 18-a mecanizate, care vor fi ajutate de escadrile din Forțele Aeriene și unități ale Forțelor de Operațiuni Speciale. În total, polonezii dispun în prezent de o forță de intervenție în Ucraina estimată undeva la 50-60.000 de soldați.

În același timp, trebuie spus că, la 31 martie, Putin a aprobat un nou concept privind politica externă a Rusiei, care prevede (atenție!) posibilitatea utilizării forțelor armate în mod preventiv. Într-un astfel de scenariu, Moscova se declară gata să folosească întregul arsenal de arme convenționale, iar de aici și până la atragerea NATO în conflict nu va mai fi decât un pas. Sau o rachetă, de tipul celei „rătăcite” de ucraineni anul trecut și care a căzut în Polonia.