Două moldovence la Londra…
Horoscop 11 aprilie 2023 – Incepeti ziua plin de energie
BERBEC
Poate primiți un bonus pentru o treabă făcută sau cineva vă propune să câștigați bani cu o activitate în plus. Acesta este un moment bun pentru a vă examina conturile și a vă reorganiza bugetul. Astăzi partenerul tău îți poate propune o ieșire romantică.
TAUR
Vă sunt prezentate astăzi opțiuni bune pentru a face schimbări în domeniul profesional, De asemenea, vă aflați într-un moment bun de relație socială. În domeniul sentimental, comunicarea cu persoana de lângă tine eșuează zilnic…
GEMENI
Dacă ești atent astăzi la ceea ce se spune în jurul tău, vei afla că una din cunoștințele tale este căutată să participe la un proiect important. Chiar dacă nu aveți contact direct, nu vă lipsesc resursele de contact. În dragoste, pot apărea și planuri mari pentru viitorul foarte apropiat.
RAC
Datorită caracterului tău emoțional, trebuie să te întorci din când în când, la origini, să-ți amintești tot ce ți-a influențat viața, oamenii, peisajele, situațiile … Dacă astăzi trebuie să alegeți între două propuneri pentru a ieși în seara asta, cu cineva pe care îl întâlniți, alegeți-o pe a doua.
LEU
Te așteaptă o zi bună în care, datorită talentului tău de comunicare, vei face ca ideile și propunerile tale să predomine. De asemenea, puteți ajuta pe cineva apropiat care trece printr-o criză. Îl vei face să depășească sentimentul de vinovăție și el îți va mulțumi zilnic.
FECIOARA
Dacă v-ați gândi să vă revendicați munca, acesta este un moment bun pentru a o face. Și dacă sunteți responsabil de propria afacere, astăzi poate apărea o idee care vă înmulțește profiturile, fecioara creativă. Fii atent la conversațiile din jurul tău în fiecare zi, pentru că te pot inspira.
BALANTA
Dacă simți că munca ta de zi cu zi te plictisește, oprește-te și gândește-te la ce s-a schimbat, astfel încât ceva care te entuziasmează astăzi să fie perceput în acest fel. Este posibil să fi avut chiar șansa de a schimba slujbele și de a le refuza. Evaluează motivele care te-au determinat să respingi această opțiune.
SCORPION
Veți avea astăzi ocazia să prosperați, să avansați în domeniul profesional, așa cum vă așteptați, dar trebuie să continuați să faceți toate eforturile pentru a face acest lucru. Dacă te relaxezi acum, alții ar putea culege roadele muncii tale atât de mult timp. Depinde de tine să lupți sau să-ți lași recompensa să scape.
SAGETATOR
Astăzi, probabil, ați apreciat mai bine ceea ce aveți deja zilnic și acum vă este greu să luați o decizie. Nu te gândi doar la ceea ce câștigi în aspectul material, gândește-te și la dorințele tale și la visele tale. Mai presus de toate, nu acționați din impuls…
CAPRICORN
Deși în fiecare zi chiar vrei să sari și să schimbi anumite lucruri care nu-ți plac la nimic din jurul tău, ar trebui să aștepți și să reflectezi. Poate că unele știri la locul de muncă te-au făcut să te simți copleșit, dar este doar o problemă care va trece în curând.
VARSATOR
În ultimul timp, ai tendința spre nostalgie, la ceea ce ar fi putut și nu a fost, ceva care te poate răni enorm zilnic. Dacă astăzi cineva de încredere îți cere un împrumut, nu fi zgârcit și ajută acolo unde poți. Această persoană are într-adevăr probleme serioase.
PESTI
Se apropie o perioadă de prosperitate și poate are legătură cu această nouă viziune pe care o veți descoperi acum. O zi excelentă pentru cei care dezvoltă activități legate de comerț. În dragoste, dacă vrei să reușești, primul lucru este să îți recâștigi încrederea în tine.
Sancțiunile occidentale impuse Rusiei: societatea europeană, din ce în ce mai vulnerabilă
Pachetele de sancțiuni pe care UE le-a adoptat împotriva Rusiei își pierd din autoritate în condițiile în care tot mai multe voci susțin că acestea au fost impuse fără un cadru juridic clar, pe criterii discriminatorii, pe grabă și sub o presiune politică uriașă. Nu mai vorbim de ineficiența financiară a măsurilor…
La sfârșitul lunii martie, la Bruxelles, a avut loc prima dezbatere juridică europeană „Sancțiunile UE merg prea departe? O evaluare critică”, dezbatere organizată de NAIMA Strategic Legal Services (firmă specializată pe consultanță în litigii juridice, care operează din Berlin diverse țări din Europa și America de Nord), cu participarea unor experți din domeniu juridic, reprezentanți ai mass media și ai comunității de afaceri.
Sistemul juridic european, lovit de sancțiuni
Încă de la început, directorul NAIMA, Uwe Wolff, a ținut să puncteze că prin această dezbatere juridică nu se dorește atacarea sancțiunilor ca măsură în sine, ci să contribuie la îmbunătățirea regimului sancționator care să fie mai rezistent la contestări din partea persoanelor fizice sau juridice: regimul de sancțiuni trebuie să reflecte statul de drept din care s-a născut. În acest sens, Wolff a afirmat că sancțiunile UE împotriva Rusiei în contextul razboiului din Ucraina pot afecta sistemul juridic pe care se bazează Germania, dar pot afecta chiar elementele de bază ale sistemului juridic european.
„Nu se pune problema contestării bazei sancțiunilor impuse Rusiei, pe care le considerăm necesare ca răspuns la agresiunea Rusiei fața de Ucraina, dar nu trebuie să se treacă cu vederea inexactitățile și inconsecvențele apărute în aplicarea sancțiunilor în condițiile în care acestea au fost decise în grabă și sub presiune politică uriașă”, a declarat directorul NAIMA în debutul dezbaterii de la Bruxelles.
Criteriul naționalității, discriminare grosolană
Dat fiind contextul extrem de sensibil, bâlbâiala juridică din jurul acestor măsuri poate duce la consecințe neprevăzute legate de criteriile prin care persoanele fizice și companiile din Rusia au fost incluse pe lista de sancțiuni. „Unul dintre principiile sacre ale legilor noastre este ca sancțiunea aplicată cuiva să fie justificată și demonstrată. În momentul în care doar naționalitatea este criteriul care stă la baza sancționării se încalcă acest principiu și nu face altceva decât să vulnerabilizeze societatea europeană”, s-a mai punctat în cadrul dezbaterii.
Și multe dintre sancțiuni sunt bazate exclusiv pe criteriul naționalității. Astfel, potrivit art. 5b din regulamentul 833/2014 există interdicția de a accepta depozite de la orice cetățean rus sau persoane fizice cu reședința în Rusia. Se remarcă faptul că nu există alt criteriu decât al existenței naționalității/reședinței rusești. Același lucru este valabil și în cazul art. 5g din regulamentul 833/2014, dar nu numai. În aceeași ordine de idei, acest tip de discriminare intră în contradicție cu principiul egalității în fața legii prevăzut atât de art. 20 din Carta drepturilor fundamentale, dar și de alte acte normative ale Uniunii Europene. Concret, principiul nediscriminării prevăzut de articolele 14 și 21 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului este călcat în picioare fix de…UE.
Interzicerea serviciilor juridice
Când statul de drept se bazează pe criteriul naționalității, vă imaginați ce tăvălug de inexactități și abuzuri se întâmplă. Iată numai un exemplu din care Uniunea Europeană iese extreme de șifonată: Interzicerea serviciilor juridice. Prin pachetul nr. 8 de sancțiuni, a fost interzisă furnizarea de servicii juridice direct sau indirect pentru guvernul rus, persoane juridice, entități sau organisme stabilite în Rusia (nu se referă la persoane fizice). Există anumite excepții însă și în această situație ne aflăm în prezența unei terminologii vagi: exercitarea dreptului la apărare, accesul la anumite proceduri litigioase, entități rusești dar controlate efectic de entități din state UE), statele membre acordă o autorizare specială dacă consideră oportun și pentru anumite lucruri (umanitare, funcționarea societății civile, reprezentare diplomatică, aprovizionarea critică cu energie în statele membre etc). Concluzii? Nu trebuie să fii expert juridic să-ți dai seama că intezicerea acordării serviciilor de consiliere juridică intră în conflict grav cu dreptul fundamental al accesului apărare.
Liber la furat. Instituțiile publice scapă, definitiv, de controale
Curtea de Conturi a României și-a făcut un Regulament prin care, practic, se desființează ca organ de control. Cele mai grave modificări sunt scoaterea obligativității efectuării verificărilor la toate instituțiile publice înainte de termenul de prescripție de 3 ani și înlocuirea măsurilor cu recomandări. Pe de altă parte, Curtea de Conturi și-a rezervat dreptul de a controla pe cine vrea și de a sesiza organele de urmărire penală doar dacă se decide la nivelul conducerii.
Sub pretextul implementării proiectului derulat de Curtea de Conturi a României, sub titulatura ”SAI pentru cetățean”, care, declarativ, vizează ”o reformă instituțională al cărui scop este de acela de a-și consolida capacitatea de a realiza activitatea de audit public extern în conformitate cu standardele internaționale în domeniu și așteptările societății”, conducerea Curții de Conturi a aprobat recent un nou Regulament de activitate, ce conține modificări majore cu adăugiri la lege ce pot avea un impact asupra siguranței naționale, atrage atenția conducerea Sindicatului Național al Auditorilor Publici Externi din România (SNAPER). Prin metamorfoza Curții de Conturi a României, dintr-o instituție cu atribuții de control într-o instituție cu rol de îndrumare, consiliere și consultanță, precum și prin încălcarea independenței auditorului public extern din cadrul CCR se va da, practic, liber la furat, mai arată sindicatul.
”Prin proiectul cu Banca Mondială, SAI pentru cetățean, făcut cu fonduri europene, s-au adus tot felul de specialiști, din instituții de audit din SUA și Olanda, care ne spun ei cum ar trebui să se concentreze instituția supremă de audit, Curtea de Conturi, mai mult pe auditul performanței, pe recomandări și să renunțe la auditul de conformitate și la auditul financiar, pentru că la ei așa este. Dar ce nu s-a luat în calcul, în mod intenționat, este că în SUA și Olanda, în modelul anglo-saxon, auditul intern funcționează foarte bine și este externalizat, nu ca la noi, că se controlează singuri, și, în plus, acolo mai există și o altă instituție a statului care face controlul de conformitate în administrația publică locală. La noi toate acestea le face Curtea de Conturi, că nu avem altă instituție de control. Și tu nu poți să vii acum și să spui că nu vrei să mai faci control și măsuri de conformare și să dai doar recomandări”, ne-a declarat Cristian Marinescu, președintele SNAPER.
Recomandări, nu măsuri obligatorii
Dacă până acum Curtea de Conturi trebuia să stabilească măsuri pentru recuperarea prejudiciilor constatate la instituția publică verificată, noul Regulament prevede doar recomandările.
”Atunci când auditorul constata abateri de la legalitate, înainte, dispunea niște măsuri prin decizie. Acum, potrivit noului Regulament, instituția auditată face planul de măsuri și plenul Curții sau directorul emite recomandări. În plus, raportul de audit trebuie aprobat acum de plenul Curții de Conturi, așa cum se aprobă și sesizarea organelor de cercetare penală”, ne-a precizat Cristian Marinescu. Acesta mai arată că, potrivit noilor dispoziţii, Curtea de Conturi nu mai are obligaţia de a realiza verificarea tuturor conturilor înainte de împlinirea termenelor de prescripţie, aspect care creează posibilitatea unor verificări selective ale instituţiilor ce fac obiectul auditului Curţii de Conturi. Totodată, prin vidul legislativ creat şi în absenţa unor criterii de selecţie a autorităţilor auditate, norma încalcă exigențele de calitate a legii prevăzute de art.1 alin.(5) din Constituţie. ”Se lucrează deja la un sistem de analiză de risc prin care să spună ei cine trebuie verificat și cine nu. Adică toate controalele se vor face în funcție de decizia conducerii Curții de Conturi”, ne mai spune Cristian Marinescu.
Puteri discreționare
Plenul Curţii de Conturi poate aproba sau poate respinge propunerea de sesizare a organelor de urmărire penală, ori, după caz, poate infirma avizul nefavorabil al Departamentului Juridic. Prevederea a fost adoptată prin Hotărârea de Plen nr. 3/10.01.2023 pentru aprobarea procedurii Curții de Conturi a României de sesizare a organelor de urmărire penală. ”Această abordare este una contrară conceptului de stat de drept prevăzut de art. 1 alin. (3) din Constituţie şi chiar a prevederilor codului de Procedură Penală. Astfel că, așa cum este formulat noul Regulament, auditorii publici externi ai Curții de Conturi vor face doar o propunere de sesizare a organelor de urmărire penală atunci când vor lua act de existența unei suspiciuni rezonabile cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, iar Plenul CCR se va erija în organ de cercetare penală și va decide care propunere de sesizare penală va fi înaintată către organele abilitate pentru cercetarea penală și care propunere va fi clasată, deși plenul Curţii de Conturi nu este un organ judiciar”, mai semnalează Cristian Marinescu, președintele SNAPER.
Cum a explicat Turcan faptul că vrea să transforme concediul medical în „arest la domiciliu”
În primele luni din 2023, au fost solicitate deja, pentru concedii medicale, sume care totalizează 60% din bugetul pentru acest an.
Raluca Turcan a depus în Parlament o inițiativă care prevede că poliția va putea efectua controale la locuințele celor în concediu medical.
Ordonanţa fusese retrasă în 2015
Raluca Turcan spune că trebuie să fie luate măsuri, iar cei care se află în concedii medicale să fie verificați. Asta înseamnă că polițiștii vor merge acasă la oameni pentru a verifica dacă aceștia se află la adresa pe care au declarat-o.
Însă, în 2015 s-a decis că această ordonanță trebuie să fie retrasă și asta pentru că Parlamentul de la acea vreme susținea că „Reglementarea este excesivă și absența de la domiciliu a persoanei beneficiare de concediu medical nu reprezintă un motiv de suspendare a drepturilor”.
Turcan îi pune la zid pe cei care „chiulesc”
Turcan îi acuză pe unii români că privesc concediile medicale ca pe „surse de venit în chiulitul de la muncă”.
„Concediile medicale trebuie să fie acordate exclusiv persoanelor care au nevoie de ele și care sunt cu adevărat în incapacitate de a munci temporar.
Ele nu trebuie văzute drept o sursă de venit sau o formă de a „chiuli” de la muncă prejudiciind, astfel, bugetul destinat sănătății.
Nu ar mai trebui să avem situații în care cineva își ia concediu medical pentru a merge la pescuit sau a se ocupa de alte treburi din gospodărie”, a postat Raluca Turcan.
Ce au de ascuns? Contractul de vânzare a termocentralei Mintia, ținut la secret
La solicitarea liberalilor, instanța a desființat Sindicatul Solidaritatea Hunedoara, cel care a atacat în instanță vânzarea termocentralei Mintia, tocmai pentru a înlătura elementul disturbator. Acum, spun sindicaliștii, va fi greu să se mai obțină desecretizarea contractului de vânzare-cumpărare și termenele impuse noilor proprietari. Dacă nu se respectă aceste termene, termocentrala s-ar putea întoarce în proprietatea statului român, fără să se mai plătească banii înapoi.
Pentru prima oară în istoria post-decembristă, liberalii au comis un atac incredibil la sindicalismul din România. Aceștia au cerut în instanță desființarea Sindicatului Solidaritatea Hunedoara, pentru că exista riscul de desecretizare a contractului de vânzare-cumpărare a termocentralei Mintia.
”Procesul este făcut din 2021, ca să ne scoată din dosarele pe care le avem, pentru că am avut sesizări către parchete privind scoaterea din funcțiune a singurului mare producător de energie din vestul țării și vânzarea termocentralei. Avem și un dosar pe rol la Tribunalul Hunedoara, cu vânzarea termocentralei Mintia, în care am cerut și procesul verbal de la caietul de sarcini și desecretizarea contractului de vânzare-cumpărare. Contractul are niște termene de proiectare și execuție. Noii proprietari se laudă că în doi ani o să producă energie electrică, dar, de aproape o jumătate de an, nu s-a făcut nimic acolo. Fiind ținut la secret contractul de vânzare-cumpărare, noi nu mai vedem termenele alea. Acum, nemaiavând calitate procesuală, că ne-au desființat sindicatul, o să fie mai greu să obținem informații. Probabil că de aceea nu s-au apucat nici iranienii de nimic pe acolo, că i-a ținut procesul pe loc, pentru că altfel se băgau măcar cu flexul să taie grupurile și să le vândă”, ne-a declarat Cristian Iștoc, președintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoara și președinte al Cartel Alfa Hunedoara.
Zboară Virgil Popescu?
Potrivit lui Cristian Iștoc, iranienii care au cumpărat termocentrala Mintia stau în expectativă și din cauza faptului că, la rotativă, Virgil Popescu s-ar putea să nu mai fie ministru al Energiei și că se dau lupte grele acolo.
”Interesant în procesul cu vânzarea termocentralei Mintia este că, dacă ei pierdeau și se anula vânzarea sau dacă puneam mâna pe contractul de vânzare-cumpărare și ei nu-și respectau termenele, termoncentrala se putea întoarce la statul român, fără să se mai dea banii înapoi. Și aici era o miză destul de mare, pentru că ei nu au cum, într-un an și jumătate, să mai facă grupurile alea pe gaze de 1.600 de MW. Alea nu se vând gata făcute. Piesele se fabrică pe măsură ce dai comandă și începi să construiești. Oricum, vom face presiuni pentru desecretizarea contractului, ca să urmărim termenele alea”, ne-a mai precizat Cristian Iștoc, președintele Cartel Alfa Hunedoara. De altfel, Cristian Iștoc a adresat și o scrisoare deschisă Partidului Național Liberal, în care a arătat că, începând cu anul 2020, sub scutul unei pandemii sanitare, Guvernul României, prin Ministerul Energiei, având la conducere un ministru PNL, a dus o politică de falimentare şi închidere urgentă a marilor producători de energie electrică pe bază de combustibili fosili, renunţând astfel la independenţa energetică a ţării, cu efecte devastatoare asupra siguranţei naţionale a României.
Creștere a prețului cu 900%
Decizia lui Virgil Popescu de a opri, în luna martie 2021, termocentrala Mintia, cu o putere instalată de 1.275 MW, singura centrală electrică de mare putere din zona de vest a ţării, a dus la creşterea record a preţului la energie electrică cu peste 900% până în luna septembrie 2021, au arătat sindicaliștii. ”Această măsură a fost urmată de oprirea altor capacităţi de mare putere aflate în judeţul Gorj, lucru ce a prelungit criza energetică şi pe perioada anului 2022, respectiv 2023. Încercarea Ministerului Energiei de a arăta că această creştere de preţ a energiei e din vina războiului aflat la graniţa României s-a dovedit una falsă, România importând energie electrică în plină criză energetică, chiar din Ucraina. Ministerul Energiei, a încălcat prevederile art. 1 și 3, lit. m din legea 51/1991 și a dus o politică de vulnerabilizare a Sistemului Energetic Național, prin renunțarea la capacitățile de producere a energiei electrice pe bază de combustibil fosil, singurele capacități care pot opera indiferent de condițiile climatice”, se arată în scrisoarea deschisă adresată PNL de către Sindicatul Solidaritatea Hunedoara.
Polonia, pregătiri de război. A semnat Zelenski, la Varșovia, cedarea Galiției?!
Goarna războiului sună tot mai tare în toată Polonia, acolo unde populația civilă a început să fie pregătită pentru „marele război” al reîntregirii neamului. Nu este o întâmplare că, imediat după vizita lui Zelenski la Varșovia, au fost aruncate în presă „dezvăluiri” din planurile SUA cu privire la derularea viitoare a ostilităților din Ucraina.
Cum, la fel, nu-i coincidență recenta declarație pe care a dat-o Rosciszewski, ambasadorul polon la Paris, care a declarat că, „în cazul înfrângerii Kievului, Varșovia nu va avea de ales decât să intre în război cu Rusia”.
Ambiții mari la Varșovia
În decembrie 2022, după 10 luni de bombardamente în Ucraina, a devenit clar pentru toată lumea că Vladimir Putin nu are de gând să facă un pas în spate în privința „liniei roșii” despre care a tot vorbit. Iată ce apărea pe finalul anului trecut în celebra revistă „Stars and Stripes”, editată de Pentagon: „Polonia pregătește activ cetățenii pentru războiul cu Rusia. Taberele de antrenament sunt supraaglomerate”.
De ce ar face asta Varșovia? Găsim răspunsul într-un raport din 2019 al Fundației Jamestown – „Cum să apărăm statele baltice” -, care are la bază un scenariu de război NATO – Rusia: „Dacă Poloniei i se cere să facă un sacrificiu, pentru a reduce rolul Kaliningradului în acest conflict, pare rezonabil să se transfere regiunea (n.r. – Galiția) polonezilor, ca parte a unei soluționări postbelice”.
Ambițiile sunt foarte mari la Varșovia, iar planurile de cucerire ale Poloniei se extind dincolo de granițele Ucrainei. La sfârșitul anului trecut, Błaszczak, ministrul Apărării, a întreprins o serie de călătorii în „Voievodatul Podlaski”, care se învecinează cu Belarus, pentru a inaugura acolo câteva unități militare. În plus, a fost accelerată construcția unei linii feroviare militare de mare viteză din Polonia către statele baltice – Rail Baltica. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană. De asemenea, tot cu finanțare occidentală, în decembrie 2022 Guvernul a anunțat demararea lucrărilor la Autostrada S8, de la Bialystok spre granița cu Lituania (Suwa Comandki), adică pe lângă granițele cu Belarus și Rusia.
Mercenari sau militari poloni în Ucraina?
Publicația polonă Niezależny Dziennik Polityczny a dezvăluit că Varșovia deja a trimis un contingent militar în Ucraina, sub masca mercenarilor. „Ministerul Apărării transferă intens echipamente și aeronave către granița cu Ucraina. Locuitorii orașelor care se învecinează cu Ucraina au înregistrat cu telefoanele și postat în mod repetat pe rețelele de socializare imagini cu transportul echipamentului militar spre granița de sud-est a țării. De exemplu, în Rzeszow a fost zărit un convoi militar format din mortare Rak (n.r. – calibrul 120 mm), transportoare blindate Rosomak și altele”.
Prezența militarilor, pardon, mercenarilor poloni în Ucraina a fost, se pare, și unul dintre subiectele rezolvate la recenta întâlnire Duda-Zelenski, de la Varșovia. Oficial, se știe doar că, la 16 Februarie, în Ucraina a fost creat corpul de voluntari poloni PDK (potrivit Onet). Această unitate specială este subordonată (pe hârtie) Ministerului Apărării de la Kiev și are în componența sa luptători a căror sarcină principală presupune desfășurarea unor acțiuni de recunoaștere și sabotaj. Unitatea PDK a fost creată pe modelul escadrilei „Husarii morții”, din vremurile războiului polono-bolșevic (1920); până și emblema PDK a fost copiată de la „Husarii morții”.
„Cea mai puternică armată din Europa”
Polonia și-a făcut public (ianuarie 2023) obiectivul – construirea celei mai puternice armate din Europa (potrivit ministrului Apărării, Błaszczak). Deja Varșovia a depășit „baremul” NATO privind bugetul pentru înzestrare militară și intenționează să ajungă la un procent de 4% din PIB-ul său în următoarea decadă.
Pe termen scurt, Polonia va cumpăra echipamente din Statele Unite și Coreea de Sud. A plasat Seulului o comandă de 1000 de tancuri K2 și Pentagon o alta pentru 250 de tancuri Abrams din cea mai recentă versiune. De asemenea, au fost comandate 600 de baterii de artilerie K9 (Coreea de Sud), 18 sisteme de rachete HIMARS (SUA), 288 de sisteme de rachete cu lansare multiplă K239 Chunmoo (Coreea de Sud), 48 de avioane de vânătoare FA-50 (Coreea de Sud), 32 de avioane de vânătoare F-35 de generația a 5-a (SUA), 96 de elicoptere Apache (SUA).
Pentru a opera cu toate aceste arme, Polonia va trebui să-și mărească personalul, de la 160.000 în prezent la 300.000 de oameni.
Cum va arăta răspunsul Rusiei
La Washington se vorbește, pe fondul scurgerilor de informații de la CIA și Pentagon, că este posibil ca Polonia să nu aștepte înfrângerea Ucrainei pentru a intra într-un conflict cu Rusia.
Ce forțe poate trimite Polonia azi? Din cele patru divizii pe care le are armata sa, Varșovia poate arunca în luptă două, cel mai probabil Diviziile a 16-a și a 18-a mecanizate, care vor fi ajutate de escadrile din Forțele Aeriene și unități ale Forțelor de Operațiuni Speciale. În total, polonezii dispun în prezent de o forță de intervenție în Ucraina estimată undeva la 50-60.000 de soldați.
În același timp, trebuie spus că, la 31 martie, Putin a aprobat un nou concept privind politica externă a Rusiei, care prevede (atenție!) posibilitatea utilizării forțelor armate în mod preventiv. Într-un astfel de scenariu, Moscova se declară gata să folosească întregul arsenal de arme convenționale, iar de aici și până la atragerea NATO în conflict nu va mai fi decât un pas. Sau o rachetă, de tipul celei „rătăcite” de ucraineni anul trecut și care a căzut în Polonia.
ÎPS Teodosie, reacţie tranşantă după propunerea intelectualilor cu reunificarea Bisericilor pentru sărbătorirea Paştelui
Fostul ministru de Externe Teodor Baconschi și profesorul Adrian Papahagi, ambii apropiați de Biserica Ortodoxă Română, au cerut, prin postări pe rețelele sociale, ca BOR să celebreze Paștele odată cu catolicii și protestanții.
Într-o primă reacţie, Înalt Prea Sfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, susţine că Paştele adevărat este acolo unde se află Sfânta Lumină, adică la ortodocşi, precizând că la catolicii aceasta nu există.
ÎPS Teodosie spune că Lumina sfântă n-ar mai veni
Arhiepiscopul Teodosie a precizat că Lumina Sfântă vine de Paştele Ortodox, „pentru că noi avem canoane mult mai dure în post”.
„Noi respectăm toate cele trei condiții înscrise într-un canon al sărbătoririi Paștelui. Noi sărbătorim Paștele după calendarul neîndreptat. Paștele adevărat este acolo unde vine Sfânta Lumină.
Au catolicii Sfântă Lumină? Nu au. Au alții? Nu au. Toți se adună la lumina ortodocșilor, dar nu îndrăznesc să vină, pentru că este greu la ortodocși. Sunt posturi mari și aspre”, a spus Arhiepiscopul Teodosie.
Întrebat cum procedează catolicii de Paşte, Arhiepiscopul Tomisului a spus că în compătimește pe acești credincioși, pentru că la ei „totul e simbol” și „au lumină materială”.
Au cerut decalarea Paşetelui pentru Diaspora
Adrian Papahagi a anunțat că va cere organelor colective de conducere ale BOR modificarea datei sărbătorii pascale, spunând că actualala decalare e o problemă pentru românii din diasporă, care nu pot beneficia de zilele libere acordate de paștele catolic.
„Acest decalaj de calendar e foarte supărător și pentru milioanele de români care locuiesc în Occident, dar nu pot beneficia de zilele libere acordate de statele de reședință, pentru a sărbători Paștele alături de rudele din țară, și trebuie să-și ia zile suplimentare de concediu”, a scris Papahagi.
De ce au crescut atât de mult chiriile în România. Unde poţi să mai găseşti sub 300 euro/lună, în Bucureşti
A crescut apetitul românilor pentru chirii, în luna martie. În timp ce numărul caselor și apartamentelor vândute a fost în scădere în primele luni ale anului, nivelul chiriilor pentru locuințe a tot crescut.
În unele orașe, prețul cerut de proprietari este și cu 20% mai mare față de anul trecut.
Cea mai mică chirie: 266 euro în Sectorul 5
Dacă ne referim la Bucureşti, prețurile medii pentru închirierea unei garsoniere s-au încadrat între 266 de euro (în sectorul 5) și 380 de euro (sectorul 1).
Apartamentele cu două camere au avut prețuri medii cuprinse între 400 de euro (sectorul 6) și 600 de euro (sectorul 1), iar cele de trei camere au avut prețuri medii cuprinse între 500 de euro (în sectoarele 4 și 6) și 850 de euro (sectorul 1).
În categoria apartamentelor de patru camere, prețurile medii s-au încadrat între 550 de euro (sectorul 6) și 1900 de euro (sectorul 1).
Motivul pentru care au crescut chiriile
Pentru cei care sunt nevoiți acum să aleagă dacă să stea în chirie sau să opteze pentru un împrumut la bancă pentru un apartament, este clar că varianta mai viabilă pare cea a chiriei.
Dintre cei care poate ar fi vrut să cumpere un apartament, nu să închirieze, unii nu s-au mai încadrat pentru un credit sau pur și simplu au amânat decizia din cauza dobânzilor mari de la bănci.
Rata la un credit e cam la același nivel dacă nu mai sus chiar față de o chirie, de unde și decizia multora de a amâna cumpărarea. În același timp, și prețurile caselor și apartamentelor au rămas la un nivel ridicat.
Henri Coandă. Cu Henri pronunțat „Henry”, în engleză
Există români jenibili care, atunci când întâlnesc un străin, se laudă cu invențiile făcute de Henri Coandă, Traian Vuia, Paulescu și mai spuneți dumneavoastră vreo două nume. Ăștia sunt românii tradiționaliști.
Românii emancipați au aceeași gândire de trib. Se mândresc cu pronunția lor în engleză sau în franceză, de parcă ar vorbi arabă, chineză sau polonă. Cei mai mulți au avut șansa să-și exerseze engleza și franceza (de televizor și de magazin) și în Occident. Dar 90% dintre cosmopoliții ăștia, când pleacă de pe Aeroportul Otopeni, pronunță Henri Coandă în engleză – Henri ca pe Henry – fără să știe că mama lui Coandă era franțuzoaică. Iar Coandă a fost coleg de liceu cu Mateiu Caragiale și jucau împreună oină, impusă de Spiru Haret ca disciplină școlară. În ultimii ani ai vieții, Coandă a trăit la București, într-un palat de pe Bulevardul Lascăr Catargiu (Ana Ipătescu, pe atunci).
Să-mi arătați și mie un italian sau un neamț care râde tot de un italian sau de un neamț pentru că vorbește stricat engleză sau franceză. Astea sunt superficialități de complexați. De trib, repet, de trib! Un om cu adevărat deștept se îmbogățește într-o limba străină. Aici chiar avem de învățat de la francezi. Degeaba a fost considerat Emil Cioran cel mai mare stilist al limbii franceze, în secolul XX. A murit fără avere. El a rafinat limba franceză, iar Cloclotilde Armand se ceartă cu gunoiul în limba română.
Aici apare altă ciudățenie. În campaniile electorale, ni s-a spus că USR e singura formațiune imposibil de asociat cu mizerabila combinăgeală băștinașă. Păi, ce facem, tinerilor frumoși și liberi? Zici USR – zici anticorupție! USR = onestitate! V-ați mâncat și brandul, corporatiștilor! Tot de la voi am învățat că de la un pesedist nu poți să ai asemenea pretenții. După ce a luat pomană electorală de la echipa lui Dragnea, niciun țăran sau niciun pensionar n-a zis „punga asta cu ulei și carne de pui expirată am primit-o de la un om cinstit!”.
George Simion sugerează că i s-ar pregăti asasinarea: ”S-ar putea, nu exclud, să mă elimine fizic”
George Simion, liderul AUR, susţine că se pregăteşte eliminarea sa din viaţa politică a ţării, dar a sugerat şi o eventuală eliminare fizică.
Omul politic a povestit că i se pregătește un dosar penal după ce partidul pe care îl conduce a decis să trimită prin țară o caravană medicală din banii primiți ca subvenție de la stat.
Simion nu a adus dovezi
Simion nu a adus nici o probă în sprijinul afirmațiilor sale despre ”eliminarea fizică”. Reamintim că în 2018 Liviu Dragnea, fostul președinte PSD, declara că ar fi fost vizat de patru asasini cazați la Hilton. Nici el nu a adus atunci vreo probă.
Liderul AUR a făcut declarația în contextul dosarului în care e implicat Dan Diaconescu, despre care a spus că ”s-ar putea să vedem că peste trei ani dosarul se va închide pentru că nu există fapte”.
Acuzat de apropiere de Rusia
Simion a respins acuzațiile că s-ar fi întâlnit la Cernăuți cu un spion rus.
”Nu m-am văzut cu nici un spion rus. La Cernăuți m-am văzut doar cu românii, comunitate discriminată în ce privește predarea limbii române.
Pentru faptul că le-am luat apărarea, că am vorbit de adevărul istoric și nelegiuirile Ucrainei pe Bîstroe, că acum le iau apărarea agricultorilor, poate i-au deranjat pe cei care promovează propaganda oficială.
Suntem al doilea partid în țara asta, punem România pe primul loc. Nu suntem racolați nici de CIA, nici de Mossad”, a spus Simion la rtv.
Cine ar fi „scurs” pe net documentele secrete ale Pentagonului. E surprinzător pe cine suspectează
Publicaţia New York Times a relatat vineri că Pentagonul investighează modul în care au fost postate pe rețelele de socializare în această săptămână documente care detaliază planurile de consolidare a armatei ucrainene pentru contraofensiva planificată în această primăvară.
Oficialii americani spun că amploarea subiectelor abordate în documente, care se referă la războiul din Ucraina, China, Orientul Mijlociu şi Africa, sugerează că acestea au fost scurse de un american, şi nu de un aliat.
Ar putea fi un angajat nemulţumit
Chiar dacă pare surprinzător de banal, documentele secrete ale Pentagonului ar fi putut fi „scurse” pe net de un angajat nemulţumit al insituţiei americane.
Oficialii americani au declarat că ancheta se află în faza incipientă, iar cei care o conduc nu au exclus posibilitatea ca în spatele scurgerii de informaţii să se afle şi elemente pro-ruse.
În orice caz, este considerată una dintre cele mai grave breşe de securitate de când peste 700.000 de documente, videoclipuri şi telegrame diplomatice au apărut pe site-ul WikiLeaks în 2013.
Cum este afectată Ucraina
Ucraina și-a modificat o parte din planurile militare în urma scurgerii a zeci de documente ale Pentagonului.
Unele secrete scurse divulgă slăbiciuni ale armamentului ucrainean, precum și ale mărimii și pregătirii batalioanelor într-un moment critic al războiului, când forțele ucrainene se pregătesc să lanseze o contraofensivă.
Informațiile sugerează, de asemenea, că și armata ucraineană se află într-o situație disperată.
Atac dur al polițiștilor. Controlul persoanelor aflate în concediu medical echivalează cu arestul la domiciliu
Polițiștii au atacat extrem de dur proiectul care instituie controale la locuințele persoanelor aflate în concediu medical. Aceștia au susținut foarte clar că nu au de gând sub nicio formă să efectueze astfel de verificări, arătând că măsura echivalează cu un arest la domiciliu și că este atât ilegală, cât și neconstituțională.
Parlamentarii au revenit cu ideea poliției concediilor medicale, pe care vor să o transpună în legislație, pe motiv că s-ar comite abuzuri în acest sens. Mai exact, că românii ar beneficia de concedii medicale plătite fără a fi, de fapt, bolnavi. În primul rând, absența sau prezența la domiciliu nu arată, în vreun fel, cât de bolnav ești. Cunosc un caz recent al unei persoane operate pe coloană. Refacerea capacității de muncă durează cam 3 luni, dar chiar medicii i-au recomandat să facă plimbări și mișcări ușoare pentru refacerea ligamentelor. Omul se mișcă cu greu, dar se mișcă și chiar pleacă de acasă. În opinia legiuitorului, acest om trebuie sancționat și trimis, cu forța la muncă. Sau să luăm, de exemplu, bolnavii de cancer, care iau citostatice și abia se târăsc. Ei bine, și aceștia îndrăznesc să se aventureze în afara casei, să ia puțin aer, cum se spune. Și pe aceștia îi condamnăm? Polițiștii, cei care ar trebui să însoțească organele de control la locuințele bolnavilor, spun că interdicția impusă unui om bolnav de a ieși din casă este pur și simplu un arest la domiciliu, o măsură atât ilegală, cât și neconstituțională. ”Arestul medical la domiciliu este ilegal, inuman și neconstituțional. Că doamna deputat și fost ministru al Muncii, Raluca Turcan (inițiatorul proiectului de lege), nu are capacitatea de a sesiza ridicolul, ilegalitatea și neconstituționalitatea propunerii sale legislative pare evident, dar colegii săi de partid și de guvernare sau consilierii personali ar trebui să o sfătuiască în acest sens, că iar se face de băcănie”, se arată într-un comunicat al Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC).
Măsurile privative de libertate pot fi decise doar de judecători
Sindicaliștii din MAI susțin că parlamentarii ar trebui să legifereze reglementări mai clare și pedepse mai dure pentru acei angajatori care nu asigură condiții minime obligatorii de sănătate și securitate la locul de muncă, ceea ce conduce la accidentări sau boli profesionale grave în rândul angajaților, unele cu urmări fatale ori cronice asupra vieții de zi cu zi a oamenilor.
”Conform legii în vigoare, măsurile privative de libertate pot fi decise numai de către un judecător de drepturi și libertăți. Actuala propunere este un nou tip de arest la domiciliu, și anume arestul medical la domiciliu, care este vădit imoral, inuman, ilegal și neconstituțional. Niciodată nu vom fi de acord ca Poliția să facă verificări la adresa unde eventual ați aresta, voi, medical, oameni bolnavi. Ați mai făcut asta, pe timpul pandemiei, când erați tot pe cai mari, în Guvern, și tot pe noi ne-ați împins în față, să ne înjure lumea și să ne țină minte, pe vecie, că am fost folosiți pentru hăituirea celor declarați pericol public medico-sanitar de către puterea din care făceați și faceți și acum parte. Și noi decontăm în sondaje acest lucru, iar oprobiul opiniei publice va fi greu de contracarat”, se mai precizează în comunicatul SNPPC.
Refuz categoric al sarcinilor în plus
Sindicaliștii mai arată că deficitul din MAI este, la ora actuală, de 15.000 de polițiști, iar sarcinile și structurile noi apărute, de genul poliția școlilor și poliția animalelor, fac dificilă îndeplinirea atribuțiilor. Tocmai de aceea, o altă sarcină în plus pentru polițiști este imposibil de acceptat, susține SNPPC. ”Bugetul asigurărilor de sănătate este insuficient nu pentru că este jupuit” de angajații bolnavi, ci pentru că este dedicat unor achiziții și investiții orientate către cine trebuie. În plus, majoritatea covârșitoare a contractelor de muncă înregistrate în Revisal sunt pe salariul minim pe economie, unul de mizerie, ceea ce determină, implicit, sume mici la capitolul taxe și impozite, având în vedere că sunt stabilite ca procent din salariu”, se mai precizează în documentul citat.
Ucraina a arătat limitele războiului cu drone
Printre armele care se așteaptă să aibă un impact major în contraofensiva Ucrainei din primăvară sau vară se numără tancurile Leopard și alte blindate occidentale. Dar cum rămâne cu dronele, adevărate vedete în primele zile de război împotriva invadatorilor ruși?
Se poate răspunde la acestă întrebare: acest conflict ilustrează acum limitele dronelor pe câmpul de luptă, de ambele părți.În urmă cu câțiva ani, înfrângerea forțelor armene de către Azerbaidjan în confruntările din sudul Caucazului a dus la o discuție despre posibilitatea ca dronele să pună capăt rolului tancurilor mari și costisitoare. Dar blindatele au rămas mainstream.
Există drone care și-au câștigat faimă, precum cele americane Reaper, Predator sau Global Hawk, potrivit The Spectator. Însă lumea trece din nou la războaie convenționale, cum ar fi cel din Ucraina.
Adevărul este că mai multe tipuri de drone nu pot supraviețui apărărilor aeriene moderne, așa cum s-a văzut atunci când Iranul a doborât o Global Hawk în valoare de 200 de milioane de dolari în 2020.
Când Rusia a invadat Ucraina, ucrainenii au reușit să reziste inițial cu ajutorul dronelor Bayraktar pe care le achiziționaseră din Turcia. The New Yorker a afirmat chiar că aceste drone au „schimbat natura războiului”.
Cu toate acestea, după un an, se pare că majoritatea Bayraktar-urilor ucrainene au fost pierdute în lupte sau din cauza uzurii. Nu asigură superioritatea aeriană, prin urmare nu pot schimba natura războiului dacă nu mai zboară în număr mare.
Videoclipuri recente arată cum ucrainenii folosesc diverse metode ingenioase pentru a continua să folosească dronele pe care probabil le fabrică pe plan local. Printre acestea se numără drone de mici dimensiuni care pot lansa muniții asupra unităților rusești și altele de supraveghere. Pot hărțui un inamic, dar nu aduc ceva nou pe o linie de front lungă și dominată de artilerie și tancuri.
În ultimul an, rușii au folosit drone kamikaze iraniene – arme relativ simpliste, dar mortale, care nu sunt cu mult mai avansate decât cele pe care le foloseau germanii împotriva Londrei când lansau V-1 și V-2 în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Practic, Rusia folosește dronele iraniene pentru a teroriza civilii, dar aceasta nu este o tehnologie care să câștige războaie.Iar cel din Ucraina nu este unul high-tech, mai degrabă primul mare război conventional al secolului XXI. Cu alte cuvinte, rolul dronelor ar trebui reevaluat.
Reforme, crize, economii în suferință. Ce pun la cale creditorii mondiali din Washington
Reuniunile de primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și ale Băncii Mondiale (BM) vor începe joi, după publicarea previziunilor de creștere economică la nivel mondial, într-un climat încărcat de nevoia de reforme, de crize repetate și de economii în dificultate.
Actualizarea va marca începutul neoficial al reuniunilor de la sediul central al celor două instituții de la Washington, dar directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a estimat deja un nivel de sub 3% pentru creșterea globală. Nimic excepțional: la ultima actualizare, în ianuarie, FMI prognoza deja o creștere de 2,9%. Totuși, reprezintă cea mai pesimistă perspectivă pe termen mediu din 1990 încoace.
La sfârșitul lunii martie, Banca Mondială a fost și mai negativă, estimând o creștere globală anuală medie de 2,2% până în 2030, cel mai slab deceniu din ultimii 40 de ani.
Această încetinire survine într-un moment în care lumea se confruntă cu o serie de provocări fără precedent, printre care se numără riscul de fragmentare a comerțului mondial și o criză generalizată a datoriilor.
O serie de țări solicită din ce în ce mai mult o reformă a instituțiilor financiare internaționale (IFI), în special SUA, care s-au pronunțat în această direcție.
Dar trebuie să se facă rapid: tranziția energetică a națiunilor emergente și celor cu venituri mici necesită cel puțin 1000 de miliarde de dolari pe an, iar IFI nu poate distribui în prezent această sumă colosală.
Aceste subiecte se vor număra printre principalele discutate în cadrul reuniunilor de primăvară. Ar trebui să fie făcută o primă serie de anunțuri, în special în ceea ce privește capacitățile de împrumut ale BM și ale filialelor sale.
Asta nu va împiedica instituțiile financiare internaționale să sublinieze alte câteva motive de îngrijorare, începând cu riscurile de destabilizare a sectorului financiar în cazul în care lupta împotriva inflației va determina băncile centrale să majoreze în continuare ratele de dobândă.
Reducerea inflației rămâne prioritară, a insistat Georgieva, afirmând că băncile centrale „trebuie să facă mai mult pentru a asigura stabilitatea financiară”.
Cealaltă consecință a acestei creșteri a ratelor este că din ce în ce mai multe țări cu venituri mici se apropie de riscul unei crize a datoriilor. Este deja cazul a 15% dintre ele, iar alte 40% prezintă riscuri de neplată.
IFI vor avea nevoie de resurse uriașe în a sprijini statele. Rămâne de văzut dacă reprezentanții membrilor FMI și BM vor acționa la timp pentru a nu degrada și mai mult climatul economic.
Investitorii își dau pumni în cap. America și-a distrus încrederea financiară
Investitorii prevăd noi turbulențe financiare în acțiunile băncilor regionale din SUA, în condițiile în care creditorii se pregătesc să dezvăluie cât de mult au fost afectate câștigurile lor de problemele care au dus la prăbușirea Silicon Valley Bank.
Traderii cumpără cantități record de opțiuni legate de creditorii de dimensiuni medii care au avut unele dintre cele mai mari volatilități. Mai multe bănci care au fost grav afectate de recenta volatilitate – printre care Citizens Financial, Charles Schwab și Keybank – au văzut interesul pentru opțiuni atingând niveluri record, în timp ce multe altele se află la niveluri maxime de mai mulți ani.
Unii economiști consideră că o astfel de lipsă de încredere în sistemul financiar american nu s-a văzut nici în perioada crizei din 2008. Stabilirea prețului contractelor sugerează că investitorii se așteaptă ca fluctuațiile acțiunilor unor bănci să fie de până la trei ori mai mari decât nivelurile normale, conform unei analize efectuate de RBC Capital Markets.
Cursa pentru creditori, inclusiv Citizens Financial și KeyBank, precum și Charles Schwab, un grup de investiții cu licență bancară, reflectă problemele cu care se confruntă băncile de dimensiuni medii. Au jucat mult timp un rol important în economia americană, dar și-au diminuat perspectivele de profit, cu ieșiri de depozite și cu reglementări mai stricte.
Analiștii de la Morgan Stanley au redus recent estimările privind câștigurile băncilor regionale cu 20% în acest an și cu aproape 30% pentru 2024.”Rentabilitatea sectorului a devenit mult mai dificilă în ultima lună”, a declarat Chris McGratty, care se așteaptă ca recenta criză să ducă la mai multe fuziuni, adică mai puține bănci independente.
Investitorii estimează oscilații de peste 10% ale prețului acțiunilor pentru două dintre primele bănci regionale care vor raporta rezultatele la sfârșitul acestei luni: Zions Bancorp din Utah și Comerica din Texas.”Se așteaptă multă volatilitate, iar aceasta este integrată de timpuriu în piață”, susține Amy Wu Silverman, strateg pentru instrumente derivate pe acțiuni la RBC Capital Markets.
În SUA există aproximativ 4.400 de bănci. Cu toate acestea, îngrijorarea stârnită de falimentul SVB se concentrează asupra a 100 de creditori de dimensiuni medii, care au active cuprinse între 10 și 150 de miliarde de dolari și, împreună, acordă aproximativ o treime din totalul împrumuturilor în țară, inclusiv ceea ce un studiu Harvard din 2015 a numit o parte „disproporționat de mare” a împrumuturilor comerciale, în special pentru întreprinderile mici.
Multe bănci au început acest an cu pierderi la investițiile în obligațiuni din cauza creșterii ratelor dobânzilor. Prăbușirea SVB, Signature și Silvergate a provocat o mai mare nervozitate în rândul clienților și investitorilor, accelerând ieșirile de depozite și trimițând indicele bancar regional KBW în scădere cu 20% în 10 zile.
Măsurile de urgență luate de Rezerva Federală a SUA și de Corporația Federală de Asigurare a Depozitelor, precum și decizia celor mai mari creditori din țară de a depune 30 de miliarde de dolari în una dintre cele mai afectate bănci, First Republic, au atenuat scăderea imediată. Însă analiștii se tem că sectorul va șchiopăta în anii următori.Băncile regionale „se află într-o poziție cu adevărat dificilă”, subliniază Blake Gwinn, șeful departamentului de strategie a ratelor de la RBC.
Pentru a rămâne pe linia de plutire, creditorii trebuie să recupereze clienții de la fondurile de piață monetară, care plătesc în prezent peste 4% pe an față de aproximativ 0,5% pentru majoritatea conturilor de economii bancare. Dar asta ar reduce grav profitabilitatea.
În plus, președintele Joe Biden a cerut anularea modificărilor din 2018 care au redus supravegherea băncilor cu active între 50 și 250 de miliarde de dolari.
Autoritățile de reglementare ar trebui să forțeze băncile să strângă mai mult capital pentru a se asigura că acestea pot continua să „acorde împrumuturi liber în viitor”, a spus Jonathan Parker, profesor de finanțe la Massachusetts Institute of Technology, chiar dacă acționarii actuali „vor considera că rata la care pot strânge capital este nefavorabilă”.
Faliment global? Nota de plată a tranziției energetice: 173 de trilioane de dolari!
Lăudata decarbonizare și isteria climatică au crescut într-o eră a banilor ușori, a ratelor dobânzilor aproape de zero și a inflației scăzute. Capitaliștii de risc, dezvoltatorii de proiecte și guvernele se confruntă astăzi cu o situație foarte diferită.
Rata Rezervei Federale a SUA a ajuns la 4,65%, iar cea a Băncii Centrale Europene la 3%. Se estimează că ratele pe termen scurt vor atinge un maxim de aproximativ 5,1%.
Este un răspuns la necesitatea de a stopa inflația înainte ca aceasta să se agraveze. Prețurile din SUA au atins un vârf de 9,1%. Inflația europeană a fost și mai mare, din cauza creșterii costurilor cu gazele și electricitatea după invazia Rusiei în Ucraina, și a atins un record istoric în zona euro de 10,6% în octombrie.
Energia însăși este cauza unei părți a problemei. Prețurile ridicate la petrol și gaze au contribuit la saltul inflației în 2022. Pe termen mai lung, decarbonizarea va necesita investiții mari, adesea alimentate de cheltuielile guvernamentale de deficit.
Obiectivul de zero emisii nete de dioxid de carbon până în 2050 va necesita dublarea investițiilor anuale în energie, la 173 de trilioane de dolari, potrivit furnizorului de cercetare strategică BloombergNEF. Suma reprezintă un sfert din investițiile economiei globale.
Nu e de mirare că a apărut protecționismul în domeniul energiei, SUA, UE și Marea Britanie urmărind să depășească China în sectoare precum bateriile și vehiculele electrice.
Taxele pe carbon sunt un instrument mai mult politic și adaugă la costul energiei pentru utilizatorul final. Cele mai multe dintre tehnologiile cheie cu emisii reduse de carbon au costuri de capital inițiale mai mari decât alternativa fosilă. Similar, mașinile electrice au prețuri inaccesibile pentru majoritatea consumatorilor, în special în estul Europei și în economiile emergente.
În plus, capitaliștii de risc au dificultăți pentru finanțarea start-up-urilor energetice, deoarece majorarea ratelor dobânzii nu încurajează niciun investitor.
Cu alte cuvinte, tranziția energetică implică cheltuieli uriașe, stagnare economică și perspective critice. Guvernele trebuie să pompeze bani într-o perioadă de inflație ridicată, marcată de șocuri financiare și tensiuni geopolitice.
Epoca net-zero are un preț strivitor: dezindustrializare, deglobalizare și distrugerea industriei energetice. Un ideal păgubos, care seamănă cu un plan de faliment global.
Clădirile de birouri, bombe cu ceas în Europa
La Défense din Paris, Canary Wharf din Londra sau Bankenviertel din Frankfurt: logo-urile marilor bănci împodobesc clădirile de birouri din Europa.
Dar aceste clădiri devin o povară grea pentru bănci și investitori, deoarece sunt afectate de creșterea costurilor și de schimbările post-Covid la locul de muncă.
Birourile înseamnă datorii: cea mai mare componentă a unei piețe de proprietăți comerciale pe care creditorii și investitorii au susținut-o cu miliarde de euro. Alte 310 miliarde de împrumuturi noi sau de înlocuire sunt emise pentru a menține piața în mișcare într-un an obișnuit, potrivit Bayes Business School at City of London.
Dezvoltatorii și proprietarii trebuiau deja să se adapteze la condițiile pandemiei: o creștere a muncii hibride în rândul chiriașilor lor din domeniul serviciilor profesionale, cum ar fi băncile, firmele de avocatură și cele de consultanță, unele dintre acestea reducându-și spațiul de birouri.
Acum, într-o diferență esențială față de ultima recesiune, proprietarii de imobile trebuie să se confrunte cu o creștere rapidă a costurilor de împrumut, pe măsură ce băncile centrale măresc ratele dobânzilor pentru a limita inflația.
Creditul va deveni mai puțin disponibil și mai scump. Prețurile imobilelor au scăzut puternic în ultimele luni. Analiștii de la Citi au avertizat clienții: valorile imobiliare europene nu au luat încă în considerare pe deplin creșterea ratelor dobânzilor și ar putea scădea cu până la 40% până la sfârșitul anului 2024.
La Frankfurt, proprietarii coreeni ai turnului Trianon de 45 de etaje au angajat consilieri pentru a începe restructurarea datoriei de 375 de milioane de euro garantate cu clădirea. În cartierul londonez Canary Wharf sunt scoase la vânzare imobile de birouri pentru reducerea gradului de îndatorare.
Blackstone, cel mai mare investitor imobiliar comercial din lume, a intrat luna trecută în incapacitate de plată pentru un împrumut garantat cu un portofoliu finlandez de birouri și magazine.Banca Centrală Europeană a avertizat cu privire la „vulnerabilitățile tot mai mari” de pe piețele imobiliare.
Cei mai mulți analiști cred că o repetare a crizei financiare, în care împrumuturile pentru proprietăți comerciale au subminat capitalul băncilor, uneori în mod fatal, este puțin probabilă. Ei prevăd o perioadă lungă de ajustare dureroasă, mai degrabă decât un șoc scurt și brusc.
Dar unii investitori se tem că va fi invers: șocul pentru imobiliarele comerciale ar putea cruța băncile, dar va lovi proprietarii de active.
Inflația încăpățânat de ridicată a însemnat că băncile centrale au continuat să împingă costurile datoriei mai sus – în ciuda fisurilor din sectorul bancar și a tensiunilor din sectorul imobiliar comercial.
În Europa, costul împrumuturilor pentru proprietăți imobiliare de primă mână s-a dublat de la an la an. Confruntate cu creșteri abrupte ale propriilor costuri de finanțare, băncile vor fi mai puțin înclinate să dea dovadă de indulgență față de debitorii aflați în dificultate.
BCE a îndemnat luna aceasta autoritățile de reglementare să elaboreze politici care să prevină „neconcordanțele de lichiditate în fondurile imobiliare deschise”, care dețin active a căror vânzare durează mult timp. Potrivit Goldman Sachs, proprietățile imobiliare comerciale reprezintă în medie 9% din portofoliul de credite al băncilor europene și 15% din creditele neperformante.
Cercei la 1,25 dolari: americanii îmbogățesc firmele chineze de comerț electronic
Cercei la 1,25 dolari, un cardigan la 15 dolari: milioane de consumatori americani au găsit în Temu, noua aplicație chinezează de e-commerce, paradisul pentru chilipiruri.
Temu, lansată de grupul Pinduoduo în Statele Unite, a devenit una dintre cele mai descărcate aplicații de la începutul anului, pe fondul tensiunilor geopolitice din jurul unei alte platforme chineze, TikTok.Și este acum simbolul unei tendințe: potrivit Sensor Tower, patru din cele mai descărcate cinci aplicații din SUA sunt de origine chineză.
Este cazul, de exemplu, al aplicației Shein, specializată în articole de modă, în timp ce Temu este mai degrabă un concurent al Amazon, oferind produse de înfrumusețare, electronice sau chiar articole de uz casnic.
În timp ce succesul Shein este dovedit în rândul persoanelor mai tinere, Temu a cucerit consumatori de toate vârstele și se promovează mai ales în timpul evenimentelor sportive, precum Super Bowl din februarie, când a înregistrat un boom de descărcări.
În timp ce companiile americane de modă caută să producă mai puțin în China, îngrijorate de tensiunile crescânde dintre cele două țări, Shein sau Temu văd o oportunitate, spune Sheng Lu, profesor de economie la Universitatea din Delaware.
Ambele aplicații se aprovizionează din China, spre deosebire de Amazon care se bazează pe centrele sale regionale de distribuție din SUA.
Temu profită de capacitatea pieței chineze de a produce o varietate de articole la prețuri mici, beneficiind în același timp de anumite prevederi din legislația americană, cum ar fi absența taxelor de import pentru produsele de valoare redusă. „Se bazează și pe inteligența artificială și pe studii de date pentru a înțelege mai bine obiceiurile și stilul de viață al consumatorilor și, astfel, pentru a se adapta la cerere”, a declarat Sheng Lu pentru AFP.
Ca și în cazul Tik Tok, dezvoltarea rapidă a Shein și Temu a dus la colectarea unei cantități semnificative de date personale de la americani, considerate riscuri pentru securitatea națională.
Tik Tok încearcă să evite o interzicere totală pe teritoriul SUA. Dar „concentrarea pe naționalitatea unei companii este un criteriu grosolan atunci când vine vorba de riscurile de securitate”, subliniază Milton Mueller, profesor la Georgia Institute of Technology.
Între timp, consumatorii americani preferă ignore riscurile de siguranță, seduși de strategia de dumping folosită de aplicațiile chinezești.
Cât de influentă este astăzi China?
Ce-i drept, este o întrebare destul de ramificată și cam subversivă. Vorbim despre alianțele globale ale Chinei (sau despre încercările de a le crea)? Se teme Occidentul de puterea și potențialul său economic, sau de influența sa ca forță militară și tehnologică? Sau poate că nu este nici pe departe atât de puternică pe cât ar vrea liderii săi să creadă.
Complicat, dar percepția puterii crescânde a Chinei tinde să depășească realitatea acesteia. Bloomberg oferă cinci motive care susțin această afirmație.
Capacitatea militară a Chinei pare exagerată. Cu toate discursurile sale despre declinul Occidentului și ascensiunea Estului, China rămâne o putere semnificativ mai slabă decât SUA pe aproape toate fronturile.
Ceea ce Beijingul consideră a fi practici neloiale – inclusiv operațiunile de supraveghere americane în spațiul aerian internațional și în apele din apropierea coastelor chineze – sunt doar o manifestare a exercitării puterii SUA în rivalitatea cu un adversar mai slab.
În plus, spune politologul Minxin Pei, China vorbește mult despre ambițiile naționale, dar nu le poate duce la îndeplinire. „În fiecare caz, liderii de la Beijing au identificat priorități naționale de top și le-au oferit sprijin. Și, de fiecare dată, acest efort „al întregii națiuni”, menit să mobilizeze talentul și resursele unei țări gigantice, a dus doar la risipă, greșeală și eșec”.
Washingtonul se teme de influența financiară a Chinei asupra SUA? Și aici lucrurile sunt exagerate. Mai puțin de 2% din investițiile străine directe ale Statelor Unite sunt deținute în China, iar companiile americane cu capital de risc au investit aproximativ 60 de miliarde de dolari în startup-uri chinezești din 2010, comparativ cu 1.300 de miliarde de dolari în SUA. Europa, însă, rămâne mai vulnerabilă.
Cât de însemnată este alianța dintre China și Rusia? Mai puțin importantă decât pare – prietenia nu este similară cu influența. Sărăcia acordurilor economice semnate în timpul vizitei lui Xi Jingping la Moscova – care a omis în mod evident cel de-al doilea gazoduct din Rusia către China – indică faptul că Beijingul nu este pregătit să se implice total, cel puțin deocamdată. Asta prevestește probleme pentru orice alianță între cele două națiuni.
Pe de altă parte, implicarea Chinei în acordul dintre Arabia Saudită și Iran este un succes diplomatic și o provocare pentru SUA în Orientul Mijlociu – o regiune în care americanii au de mult timp influență și interese geopolitice.
Până la urmă, China ocupă un loc important în discuția despre superputerea globală, dar mai are un drum lung de parcurs pentru a ajunge acolo.
Evident, nimeni nu poate să ignore a doua economie globală, dar acest statut a fost câștigat mai degrabă de pe urma lăcomiei Occidentului decât din propriile resurse și tehnologii.
„Măgaru’ la mijloc”
Cu toții aflaserăm de ceva timp că prin fotbalul mioritic mai umblă cu fofârlica și… politicul, adicătelea diferiți inși, ori inse, cu carnete de partid în buzunarul de la piept, care, trimiși de „conducere” sau din trăiri sufletești proprii, își vâră coada, precum Sarsailă, în inima jocurilor cu „peticita”. S-a ruginit deja vestea că actualul președinte al Federației de Fotbal a fost pus în fruntea bucatelor de frumoasa fostă ministră pedistă Elena Udrea, cum s-a învechit și aceea că la Napoca viețuiește un grup care ar conduce de sub o umbrelă o droaie de rosturi ale țării, dar și câte ceva din mersul echipelor clujene. Și ca să nu prindă igrasie această ingerință, iată că, la meciul dintre U Cluj și FCU Craiova, multigafeurul grec Vassaras, șeful arbitrilor români (!), l-a desemnat să conducă partida pe distinsul membru PNL Iulian Călin. Cum echipa de sub Dealul Feleacului este afiliată la primăria condusă de penelistul Emil Boc, primind vreo opt sute de mii de bani bruxellezi, se înțelege că nu mai e nevoie, pentru a clarifica tărășenia, să bați șaua ca să priceapă iapa!
Așa că, foarte curios ce minuni va putea face stimabilul arbitru la jocul cu pricina, am stat cu privirea pe ecranul teveului. Din păcate pentru el și… echipele clujene (cea de fotbal și cea din grupul protector de la Cluj), omul cu fluierul n-a prea avut cum acorda nici măcar un sărac tain gazdelor, fiindcă oltenii lui Adrian Mititelu, conduși de Nicolo Napoli, spoiseră deja tabela de marcaj cu trei goluri în primele 27 de minute (5, 7 și 27), marcatorul fiind Aurelian Chițu. Mă uitam cu oarece surprindere la alde Bauza cum, prin minutele 38-45, jucau relaxat, pasau cu mult calm, scoțându-i din pepeni pe studenții clujeni. Am asemuit jocul ăla cu joaca noastră din copilărie „Măgaru’ la mijloc”, nelipsit în pauza mare dintre ore, din curtea școlii. Printre altele, am avut ocazia să constat altruismul argentinianului Juan Bauza, care, la golul al treilea, a luat mingea de la centrul terenului, a rupt-o la fugă cu ea la picior, și când a ajuns singur cu portarul, din pricini de el înțelese, i-a pasat lui Chițu, care a înscris! În partea a doua a meciului, penelistul Iulian Călin, în loc să le dea ceva grăunțe celor de pe Someș, a fost nevoit, ca urmare a unei intrări dure a lui Miron asupra lui Bahassa, să-l scoată de pe teren pe clujean, la sfatul VAR-ului, lăsându-i astfel în zece jucători pe ardeleni. Partida s-a încheiat cu scorul de 3-1, prin „generozitatea” oltenilor, juvetele de ocazie Duarte înscriind un autogol în poarta lui Gurău! Cu această reușită, FCU Craiova 1948 acumulează 26 de puncte.
*Trecând la „granzii” din play-off, vineri seară, doljenii lui Neagoe au ancorat la malul Siutghiolului, cu gândul să-i scufunde barcazul lui Gică Hagi. Meciul s-a pornit furtunos, ambele echipe alergând și realizând faze spectaculoase. La una dintre ele, prin minutul 9, Koljic reușește să înscrie, aducând bucuria în tabăra oltenilor. Dar euforia acestora a fost efemeră, întrucât, după doar șapte minute, o centrare excelentă a puștiului Mazilu a ajuns la Luis Munteanu, care a înscris. Repriza s-a terminat 1-1, dar tabela ar fi putut arăta la pauză un gol în plus pentru constănțeni, dacă Alibec nu rata lovitura de la 11 metri, indicată de VAR la un fault al lui Ndong asupra lui Mazilu. În partea a doua a meciului, scorul ajunge 2-1 pentru craioveni la două minute după fluierul de începere, când Cîmpanu a marcat în poarta lui Aioani. Elevii machedonului intră în dârdoră și la scurt timp egalează prin Grameni. Se joacă apoi cu osârdie, ambele combatante dorindu-și victoria, rămasă incertă până în minutul 85. Atunci imberbul de 17 ani Sali intră vertiginos în careul lui Popescu, dar, când să vâre mingea în plasă, este faultat! De data asta nu mai e nevoie de VAR! Infracțiunea a fost clară! Transformă Larie. În cele câteva minute rămase până la final se joacă precum la ruleta rusească, dar scorul rămâne 3-2 pentru Farul!
*Duminică, la Cluj, CFR-ul a primit vizita celor de la FCSB. Meci cu miză mare, despre care Dan Petrescu a declarat la tv că va fi „care pe care”. Ceea ce, de altfel, s-a cam adeverit, la propriu, dar mai ales la figurat, întrucât ai lui i-au cam bușit pe alde Olaru, de mai era puțin și le săreau dinții din gură! Și toate astea sub privirile… blajine ale lui Radu Petrescu, omul cu fluierul, care, printre altele, nu a aplicat egal conceptul intrării „umăr la umăr”. La unele dintre asemenea situații nu dicta fault, aplicând chipurile regulamentul, la altele însă sufla hotărât în țignal! Urmare a acestei modalități inegale de a arbitra, bietul Andrea Compagno a fost bușit de pământ de nenumărate ori. De cum a început jocul, clujenii au preluat inițiativa și în minutul 19 au înscris cu ușurință, prin Bîrligea. Apoi, tot ei au avut încă o situație clară de a majora scorul, dar au ratat ocazia. Cât despre bucureșteni, abia pe la jumătatea reprizei au înțeles de ce se află pe terenul din Gruia și de-atunci s-au pornit să joace fotbal. Ultimele minute ale primei părți i-au găsit atacând aproape continuu poarta lui Scuffet, dar Zeița Fortuna se afla probabil plecată în vacanță! În mitanul al doilea s-a jucat pe contre, cu destule cotonogeli și trânteli, dar spectacolul fotbalistic nu a lipsit. Astfel, în minutul 68, Florinel Coman execută o lovitură liberă de pe la douăzeci de metri care își nimerește ținta! Scorul devine 1-1, ambele echipe fac eforturi mari de a-și adjudeca victoria, însă nu reușesc. La spartul târgului, Omrani înscrie, dar VAR-ul îi anulează bucuria, pe motiv de ofsaid. Cu acest rezultat de egalitate, ambele echipe au pierdut câte două puncte, spre veselia lui Gică Hagi, care se depărtează de CFR la patru lungimi!
Câte zile libere vor avea românii pentru Paştele 2023. Ce a decis Guvernul de ultimă oră
Urmează o minivacanţă pentru români, cu ocazia Paştelui 2023. Majoritatea oamenilor vor avea 4 zile libere. Este drept, două dintre acestea cad în wekend, la care se adaugă vineri, 14 aprilie şi luni, 17 aprilie.
Pe 14 aprilie, în Vinerea Mare, este zi liberă legală. Acest lucru este valabil și pentru prima și a doua zi de Paște, 16, respectiv 17 aprilie 2023. Vinerea Mare este zi liberă în România începând cu anul 2018.
Elevii se întoc la şcoală miercuri, 19 aprilie
Și elevii se vor bucura de o vacanță, cu ocazia Sfintelor Paști. Pentru anul școlar 2022 – 2023, autoritățile au decis ca vacanța să înceapă vineri, 7 aprilie și să țină până marți, 18 aprilie 2023. În acest fel, elevii sunt liberi 12 zile, iar vacanța încorporează atât Paștele Ortodox, cât și pe cel Catolic, care pică pe 9 aprilie.
Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.
Românii mai au şi următoarele zile libere de la stat în 2023:
- 1 mai — Ziua Muncii
- 1 iunie — Ziua Copilului
- 4 iunie şi 5 iunie — A doua zi de Rusalii
- 15 august — Adormirea Maicii Domnului
- 30 noiembrie — Sfântul Andrei
- 1 decembrie — Ziua Naţională a României
- 25 decembrie şi 26 decembrie — Crăciunul
- În acest an, cei care lucrează la stat vor avea în plus zilele de 2 iunie şi 14 august libere, cu scopul de a crea punţi între zilele deja libere şi weekenduri.
„Lupta finală”, noul circ al democrației
Versul memorabil despre „lupta finală” din vechiul imn socialist „Internaționala” este un refren preferat pentru o mare parte din politica democratică contemporană.
La lansarea campaniei sale prezidențiale din 2024, Donald Trump le-a transmis susținătorilor săi că se află în fața unei alegeri dure – fie își asigură victoria, fie „țara noastră va fi pierdută pentru totdeauna”. Aceasta, a spus el, este „bătălia finală”. Wow!
Un strigăt asemănător s-a auzit la Paris, unde, de câteva săptămâni, sute de mii de oameni demonstrează împotriva hotărârii președintelui Emmanuel Macron de a crește vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani. Merde!
Este „lupta finală” și în Israel, unde un număr mare de alegători sunt hotărâți să împiedice guvernul de dreapta al lui Benjamin Netanyahu să reformeze – sau, după cum consideră ei, să subjuge – sistemul judiciar.
Și este acum sau niciodată în Turcia, unde viitoarele alegeri îl opun pe “sultanul” Recep Tayyip Erdogan opoziției democratice.
Dar oare chiar este adevărat că participanții la aceste mitinguri și demonstrații, cu toată convingerea lor autentică, nu mai au nimic de pierdut?
Gânditorul francez din secolul al XIX-lea Alexis de Tocqueville a fost unul dintre primii care a sugerat că politica democratică are nevoie de teatru. Acum s-a transformat în circ. Politicienii promit marea cu sarea, dar oglinda reprezintă principalul lor sfătuitor în campanii.
Democrația de astăzi este mistuită de un sentiment de urgență extremă, în care nu mai este loc pentru compromisuri, subliniază Financial Times. Primează imaginația apocaliptică, lupta îndârjită de dragul intereselor. Imaginea de după alegeri este clasică: luptătorii pentru popor se lăfăie în scaunele puterii.
La stânga, activiștii pentru climă cred că, dacă nu acționăm acum, nu va mai exista viață umană pe Pământ. Dreapta nativistă, la rândul ei, nu este condusă de teama de sfârșitul vieții ca atare, ci de teama că „modul nostru de viață” ar putea fi pe cale să se sfârșească.
Ambele împărtășesc sentimentul că suntem angajați în „lupta finală”. Radicalismul a devenit modalitatea implicită de a face față complexității și confuziei.Problema este că democrația nu poate funcționa nici atunci când mizele sunt prea mici, nici atunci când sunt prea mari.
Democrația își pierde credibilitatea atunci când guvernul se schimbă, dar nu se schimbă nimic altceva. Dar își pierde, de asemenea, autocontrolul atunci când schimbarea guvernului schimbă totul.
Într-o democrație, cei care pierd alegerile își recunosc înfrângerea în primul rând pentru că a pierde nu înseamnă a pierde prea mult – și oricum următoarele alegeri nu sunt niciodată atât de departe.Arta democrației constă în a lăsa viitorul deschis. Treaba alegerilor este de a transforma nebunia în rațiune și de a traduce pasiunile în interese.
Votul oferă fiecărui cetățean o voce, dar îl privează de capacitatea de a reprezenta intensitatea convingerilor sale. Votul fanaticului pentru care alegerile sunt o chestiune de viață și de moarte și votul cetățeanului care abia dacă știe pentru cine votează și de ce, au aceeași greutate.
Atunci când alegerile sunt doar un carnaval al pasiunilor, o guvernare eficientă este imposibilă. Și, deși este adevărat că trăim vremuri tulburătoare și că presiunea pentru acțiuni radicale este reală, „lupta finală” este un refren greșit.