Acasă Blog Pagina 828

Poza Zilei

De prin cartier…

Secretarul de stat Gheorghe Cârciu, vizită în R. Moldova: Un pas mare în privința limbii române

6

Gheorghe Cârciu, secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, a condus delegația DRP într-o vizită oficială în Republica Moldova, în perioada 3 – 4 mai 2023.

„M-am întâlnit cu membri ai Guvernului Republicii Moldova, la Chișinău, într-o primă misiune de a întări relațiile instituționale între Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și ministerele pe care le conduc. Ne-au primit cu brațele deschise Ministrul Educației și Cercetării, Anatolie Topală, Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, și Secretarul de stat al Guvernului, Adrian Băluțel. Consider că anul acesta a fost făcut un mare pas în privința limbii române, care a fost adoptată ca limbă de stat în Republica Moldova și noi, împreună, urmează să continuăm pe calea apropierii culturale dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului. Am profitat de această vizită de lucru pentru a adresa în mod direct invitația pentru copiii moldoveni de a se înscrie în programul nostru ”Tabarele ARC”, unde am rezervat pentru ei 2000 de locuri. De asemenea, așteptăm cât mai mulți cetățeni moldoveni la evenimentele organizate la București cu ocazia sărbătorii Zilei Românilor de Pretutindeni, între 25 și 28 mai. Mulțumiri Ambasadei României în Republica Moldova care reprezintă un pilon important pentru apărarea intereselor și identității comune ale românilor de peste Prut”, a declarat Gheorghe Cârciu, secretarul de stat pentru românii de pretutindeni.

Gheorghe Cârciu s-a întâlnit și cu ÎPS Petru Păduraru, Mitropolit al Basarabiei. “Biserica Ortodoxă Română are un stâlp puternic al credinței noastre strămoșești în persoana ÎPS Petru Păduraru, Mitropolit al Basarabiei. Alături de limba română, tradiția creștină este liantul care ține împreună românii de pe cele două maluri ale Prutului. Am discutat cu clerul ortodox din Republica Moldova despre ce putem face de la nivelul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni pentru românii de aici, ca frați întru credință, și i-am asigurat de sprijinul meu total”, a declarat demnitarul DRP.

Primul pas pentru reducerea bugetarilor. Inteligența artificială, introdusă în administrația publică

Comitetului Român pentru Inteligență Artificială, înființat ca organism de sprijin pentru Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, va avea, ca primă misiune, implementarea inteligenței artificiale (IA) chiar în administrația publică locală și centrală. Aceasta va prelua sau, mai degrabă, va înlocui bugetarii în operațiunile administrative repetitive și în furnizarea serviciilor publice. 

Inteligența artificială sau computerizarea și automatizarea activităților umane a intrat în linie dreaptă. România a dat undă verde înființării Comitetului Român pentru Inteligență Artificială, organism de sprijin al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării în elaborarea și implementarea acesteia în sectorul bugetar și nu numai.

Dacă în sectorul privat transformările sunt vizibile de la an la an, transformări care au redus multe dintre locurile de muncă, în sectorul bugetar inteligența artificială și-a amânat mult implementarea. Comitetul nou înființat va avea însă ca sarcină să elaboreze propuneri pentru implementarea inteligenței artificiale în administrația publică centrală și locală din România, în operațiunile administrative repetitive și în furnizarea serviciilor publice. Totodată, inteligența artificială (IA) va pătrunde și în domeniul medical, unde va contribui la sporirea acurateței stabilirii patogenezelor, patologiilor și a tratamentului, asigurând un suport eficient și în timp real profesioniștilor din domeniu. Guvernul a anunțat, totodată, că va utiliza IA și în serviciul public de învățământ, pentru accelerarea învățării personalizate, a oferirii unei evaluări și a unui feedback continuu elevilor, a aplicării de algoritmi de analiză pentru personalizarea procesului de învățare pentru a fi adaptat la nevoile elevilor în timp real.

Sistemul, adoptat pe scară largă

Potrivit Ordinului de înființare a Comitetului Român pentru Inteligență Artificială, scopul organismului este de a asigura cadrul de guvernanță pentru canalizarea resurselor existente, precum și pentru identificarea și mobilizarea de noi resurse, în vederea dezvoltării unitare a domeniului inteligenței artificiale în România. Principalul obiectiv al Comitetului constă în crearea unui ecosistem de inteligență artificială bazat pe excelență, încredere și respectarea principiilor etice, coerent, performant și sustenabil, care să genereze valoare adăugată în plan social și economic prin utilizarea tehnologiilor de inteligență artificială, să crească numărul de specialiști locali și să fructifice aportul mediului privat și al cetățenilor români din străinătate, urmărind stimularea adoptării pe scară largă a domeniului inteligenței artificiale în România.

Se pregătește și strategia națională

Printre principalele atribuții ale Comitetului se numără analiza provocărilor majore cu care se confruntă România, respectiv a necesităților de dezvoltare la nivel național, în domeniul inteligenței artificial, monitorizarea, direcționarea și coordonarea eforturilor strategice pentru dezvoltarea domeniului inteligenței artificial în România, precum și sprijinirea elaborării Strategiei naționale privind inteligența artificială și a planului de acțiune pentru implementarea strategiei la nivel național. Comitetul va avea obligația de a asigura comunicarea și colaborarea cu Administrația Prezidențială, Secretariatul General al Guvernului și cu alte autorități și instituții publice relevante pentru domeniul inteligenței artificiale din România. În același timp, Comitetul se va ocupa de inițierea de parteneriate cu organizații naționale și internaționale pentru dezvoltarea inteligenței artificiale în țara noastră.

Gata cu internările! Ministerul Sănătății reduce numărul de paturi din spitale

Ministerul Sănătății a decis să mai reducă, cu câteva mii, numărul de paturi din spitale, pe motiv de economii la buget și de împingere a pacienților către asistența medicală primară. Din 2013 până în prezent, au fost desființate aproape 17.000 de locuri în spitale, măsură care a condus la închiderea mai multor unități sanitare și care a lăsat o bună parte din populație fără acces la servicii medicale. Ultima tăiere a numărului de paturi s-a produs în 2016.

Din 2013 până în aprilie 2023 au fost desființate circa 17.000 de paturi din spitale. Desființarea a însemnat închiderea mai multor spitale orășenești și comunale, lăsând descoperită, din punct de vedere al accesului la servicii medicale, o bună parte a populației. Acum, Ministerul Sănătății a decis, cu aprobarea Guvernului, ca, de la 1 iulie 2023, să mai taie alte 2.205 de paturi, acestea regăsindu-se, teoretic, în sistemul de îngrijiri paliative. Cum Casa Națională de Asigurări de Sănătate decontează serviciile medicale atât la spitalele publice, cât și la cele private, rămâne de văzut unde va opera aceste tăieri Ministerul Sănătății. Însă, dat fiind prestația jalnică din pandemie și politicile restrictive dictate de la nivelul Executivului, care au făcut ca spitalele publice să funcționeze acum la jumătate din capacitate, este de așteptat ca desființările să se facă în această zonă, cu disponibilizările sau redistribuirile de personal aferente.

”Raţionalizarea reţelei spitaliceşti, a cărei componentă este şi Planul Naţional de Paturi, are drept scop reducerea ponderii serviciilor de asistenţă medicală spitalicească corelată cu dezvoltarea spitalizării de zi și segmentelor de asistenţă medicală primară și asistență ambulatorie de specialitate care permit o gamă largă de rezolvări terapeutice caracterizate de aceeaşi eficacitate dar mult mai eficiente din punct de vedere al raportului cost- beneficiu”, arată Ministerul Sănătății.

Măsura, valabilă până în 2025

Potrivit Hotărârii de Guvern privind aprobarea Planului naţional de paturi pentru perioada 2023 -2025, începând cu data de 1 iulie 2023 până în 2025, numărul total de paturi aprobat la nivel naţional va fi de 117.284. Numărul total include paturile din secţiile de spitalizare continuă pentru afecţiuni acute, respectiv pentru afecţiuni cornice, precum și paturile din sanatoria și preventorii. Din numărul total de paturi din țară vor fi excluse paturile aprobate pentru pacienţii care se află în executarea unei măsuri educative ori de siguranţă privative de libertate, numărul de paturi din penitenciarele spital, precum şi numărul de paturi pentru îngrijiri paliative. Detalierea pe judeţe, respectiv pentru municipiul Bucureşti a numărului total de paturi se va aproba anual prin ordin al ministrului sănătăţii, cu acordul prealabil al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, respectiv al ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie.

Mai puțini bani pentru spitale

Numărul total de paturi reprezintă numărul maxim de paturi pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale cu spitalele publice, indiferent de subordonare, cu spitalele private, precum și cu sanatoriile și preventoriile, din România, în condiţiile prevăzute în Contractul-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în vigoare. Cu un număr de paturi mai mic, spitalele vor primi și bani mai puțini, ceea ce va însemna un adevărat dezastru la nivelul unităților sanitare, care au fost nevoite să suporte din banii alocați toate creșterile salariale majore din ultimii ani.

Medicii au dat verdictul chiar în Parlamentul European. Vaccinul Covid a distrus fertilitatea populației din UE

Summit-ul Internațional Covid-19, care a reunit somități din lumea medicală și s-a desfășurat chiar în incinta Parlamentului European, a dat o lovitură cruntă vacciniștilor de la vârful UE. Medicii au prezentat date statistice și studii care au arătat clar că fertilitatea populației din statele Uniunii Europene a fost afectată iremediabil după campania de vaccinare anti-Covid. Aceștia au mai condamnat autoritățile europene pentru îndemnul de a vaccina femeile gravide, în condițiile în care studiile erau inexistente.

Prof. dr. Giovanni Frajese: ”Au transformat femeile însărcinate în cobai”

Somități din lumea medicală mondială s-au reunit chiar în Parlamentul European, la Summitul Internațional Covid-19, pentru a dezbate problemele majore create de vaccinul Covid pe bază de ARN mesager. Unul dintre subiectele fierbinți ale conferinței a fost legate de efectele vaccinului Covid asupra sistemului reproducător, medicii semnalând afectarea iremediabilă a fertilității după campania de vaccinare. Dr. Natalia Prego, din Spania, a arătat că însăși compania Pfizer a recunoscut că, în primele ore de la vaccinarea Covid, efectele se văd și la nivelul celorlalte organe, nu numai la nivel muscular. ”Acest lucru are consecințe grave. Deci ARN mesager se depune în anumite locuri, iar ideea este să le transmită un mesaj celulelor ca să le determine să producă proteina spike. Când vaccinul împotriva Covid 19 este inoculat, el ajunge la nivelul ovarelor și le transmite celulelor un ordin de reproducere genetică pentru a produce proteina spike. Când proteina spike se lipește de receptorii de AC2, hormonii 1 și 7, care sunt necesari pentru sinteza estrogenului și progesteronului, nu mai sunt eliberați, Practic, se dereglează menstruația din cauza modificării de estrogen. De asemenea, apar dereglări la funcția de concepție, adică la posibilitatea de implantare la ovare, pentru că apar modificări ale endometrului, care înconjoară uterul și care nu permite dezvoltarea normală a sarcinii”, a declarat dr. Natalia Prego.

Scăderi de 10%

Medicii au arătat că scăderea hormonilor sexuali la femei se corelează cu o scădere a fertilității, iar acest lucru a fost demonstrat și de studii in vitro care dovedește că proteina spike duce la o scădere a cantității hormonilor. În plus, au fost semnalate evoluții intrauterine anormale, pentru că fătul nu se mai dezvoltă normal. ”Rata fertilității a scăzut în Spania, de exemplu, cu 7-8%, în rândul populației cu vârste între 18 și 49 de ani. Datele arată că, cu cât rata vaccinării este mai crescută, cu atât scade rata fertilității și, implicit, a natalității, rate care sunt mai mici înainte de 2022 și după 2022. Același lucru se vede în toate țările din Europa. Peste tot rata natalității a scăzut vizibil cu 7% până la 10% și asta în primul an după campania de vaccinare anti-Covid”, a afirmat dr. Natalia Prego. Aceasta a concluzionat că este nevoie de mai multă cercetare, riguroasă și aprofundată, de mai multe autopsii, mai mult screening al populației și a făcut un apel la medici ca, pe 13 mai 2023, când este Ziua celor afectați de vaccin, să iasă în stradă, să meargă în școli, să vorbească cu toată lumea despre ce s-a întâmplat, pentru ca oamenii să nu se mai lase păcăliți și manipulați.

Au schimbat definiția vaccinului

Prof. dr Giovanni Frajese, endocrinolog, Italia, a semnalat că, în septembrie 2021, CDC a schimbat definiția vaccinului, transformând imunizarea în protecție. ”ARN mesager este un precursor, o substanță inactivă farmacologic, care devine activă în corpul uman și se transformă într-un medicament. Însă acest produs a fost definit incorect ca vaccin. Pentru autorizarea unui vaccin inactiv nu trebuie făcute studii farmacologice preclinice și toxicologice. Pentru medicamente, însă, toate aceste studii trebuie făcute înainte, să se vadă dacă există interacțiune cu inima, cu sistemul nervos central, cu sistemul respirator, care este absorbția, metabolismul etc. Toate acestea nu au fost studiate pentru vaccinurile ARN mesager. Au trecut deja doi ani și noi habar nu avem de toate aceste efecte”, a spus prof. dr. Giovanni Frajese.

”Este o rușine!”

Pentru vaccinurile ARN mesager nu avem date despre sănătatea reproductivă la om și este o rușine, a declarat prof. dr. Giovanni Frajese. ”EMA  a spus că femeile gravide și cele care alăptează pot fi vaccinate. Pe baza căror date, că dovezile sunt inexistemte? Au transformat femeile însărcinate în cobai având zero date disponibile și acest lucru este împotriva Declarației de la Helsinki. Ce am făcut noi aici, în Europa, este ilegal și este complet greșit, iar aceste lucruri trebuie corectate cât mai curând posibil”, a mai precizat prof. dr. Giovanni Frajese. Conferința de la Parlamentul European, este prima de acest gen organizată în incinta instituției UE, de către europarlamentari aleși, care sunt în opoziție cu politicile Ursulei von der Leyen și ale pro-vacciniștilor, ne spune activistul civic Aurelian Popa. ”Până acum, s-au auzit doar vocile vacciniștilor și este pentru prima oară când vocile din lumea medicală, suprimate până acum, se aud public”, a afirmat Aurelian Popa.

Colapsul economic iminent, una dintre cauzele conflictelor armate

„Dedolarizarea” comerțului global nu mai este o surpriză pentru nimeni, a început în Rusia și continuă, vedem, cu America Latină, acolo unde Brazilia și Argentina au anunțat că încep plăți în yuani pentru marfa importată din China. Lula da Silva a cerut națiunilor BRICS să creeze o alternativă pentru a înlocui dolarul în comerțul exterior și asta se întâmplă azi. Între timp, în Statele Unite, experți de pe Wall Street atrag atenția că politicile președintelui Biden vor distruge definitiv clasa de mijloc a Americii.

Și totul se întâmplă într-un moment în care dușmanii de la Beijing și Moscova întăresc legăturile cu latinitatea și lumea arabă (Orientul Mijlociu are în prezent un nou protector, Xi Jinping).

Peste tot, de la Rio și până la Riad, se pune la îndoială supremația dolarului american ca monedă comercială globală. Brazilianul Lula este doar portavocea nemulțumiților, a celor care întreabă de ce fiecare țară e „obligată” să tranzacționeze mărfurile în moneda SUA.

Acordul de la Bretton Woods, lesa pe comerțul mondial

Răspunsul trebuie căutat la momentul (istoric) în care standardul de aur a fost abolit în favoarea sistemului actual, cu dolarul monedă de schimb pentru orice tranzacție. Când fostul președinte Richard Nixon a decis să abolească standardul aurului ca mecanism de angajament în comerțul mondial, Washingtonul a inaugurat, de fapt, decenii de volatilitate relativă și a făcut dolarul monedă forte.

Standardul de aur a fost sever redus prin Acordul Monetar de la Bretton Woods, din 1944. Prin înființarea Fondului Monetar Internațional, dolarul a devenit cea mai puternică monedă din lume. Inițial, rolul FMI a fost doar de a ajuta la tranzacțiile internaționale, dar, după cum vedem realitatea de azi, această instituție și-a depășit cu mult scopul inițial; FMI a ajuns brațul financiar/ pârghia prin care Statele Unite și câteva națiuni occidentale finanțează țări/regimuri care se aliniază politicii occidentale.

Scopul principal, a păstrării aurului în afara unui standard în comerț, este ca SUA să poată tipări bani la nesfârșit, având două obiective principale. În primul rând, un buget masiv de apărare și războaie de tip proxy declanșate pe tot globul nu ar fi posibile dacă America ar mai fi pe standardul de aur. În al doilea rând, oamenii care controlează băncile centrale nu pot extrage dobânzi la datoriile naționale, care în prezent sunt scăpate de sub control.

Cine îndatorează lumea

O privire aruncată asupra pieței mondiale a obligațiunilor relevă un dezechilibru deranjant. SUA au o cotă de aproape 20% din contribuțiile la FMI, dar în același timp au trecut de 50 de trilioane de dolari datorii restante; Casa Albă a împrumutat mai mulți bani pentru a finanța războaie și programe militare decât China, Japonia, Germania, Italia, Franța, Marea Britanie și Canada la un loc. Contribuabilul american este responsabil pentru aproape 40% din totalul datoriei externe a lumii!

Iar perspectivele nu sunt mai bune… Președintele Biden vrea să se împrumute și mai mult, chiar dacă americanii de rând se află pe buza unei catastrofe economice nemaivăzute de la Marea Depresie încoace.

În cel mai recent raport, trimis și Biroului de buget al Congresului SUA, specialiștii de la Bipartisan Policy Center, din Washington, atrag atenția că America nu va mai putea face plăți – inclusiv către deținătorii de obligațiuni, beneficiarii de asigurări sociale și angajații federali! Despre intrarea în incapacitate de plată se vorbește în aceste zile. Democrații cer o majorare a nivelului datoriei publice, adică și mai multe împrumuturi pentru a finanța conflictele din Ucraina și Taiwan.

O altă analiză, a celor de la RSM International, arată că băncile centrale trebuie să „inducă” o recesiune pentru a controla situația economică a SUA.

Standardul de aur, soluția corectă

Dar problema este mult mai gravă decât sugerează mulți experți și indiferent de ce vor vota parlamentarii, ramificațiile depășesc granițele Americii. Iar dacă tot BRICS-ul va renunța la dolar ca monedă comercială, ei bine…

Standardul de aur reduce riscurile unor astfel de crize economice și recesiuni. În plus de atât, nivelul veniturilor oamenilor care muncesc este mai mare într-un sistem susținut de lingouri, ca să nu mai vorbim că standardul aurului crează limite dure pentru tipărirea banilor și cheltuielile militare.

Pe măsură ce încrederea globală în dolar scade și politica externă a Casei Albe devine tot mai agresivă, punctul critic al hegemoniei americane se apropie. Atunci va începe, cu adevărat, distracția!

Bărbat prădat de 8.000 de lei, în liftul unui bloc din Capitală. Schema pusă la cale de doi indivizi/Unul dintre ei, reținut

10

O ancheta a fost începută ca urmare a unei situații sesizate la poliție de către un bărbat. Omul a anunțat că, în timp ce se afla în liftul unui bloc, a fost lăsat fără o sumă importantă de bani, pe care o avea într-o borsetă.

Incidentul s-a întâmplat pe final de ianuarie, între timp s-au făcut cercetări și, mai nou, au fost anunțate rezultatele anchetei. Doi indivizi au ajuns în vizorul oamenilor legii în acest caz, unul dintre ei fiind reținut.

Lăsat fără 8.000 de lei, dintr-o borsetă

Mai exact, Poliția Capitalei a anunțat joi, 4 mai, că în cursul zilei precedente un bărbat de 48 de ani a fost reținut în această speță. „La data de 3 mai 2023, poliţiştii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Secția 13 Poliție au reținut un bărbat, în vârstă de 48 de ani, față de care sunt efectuate cercetări într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunii de furt.

În fapt, la data de 26 ianuarie 2023, Secția 13 Poliție a fost sesizată de către un bărbat, cu privire la faptul că, în urmă cu o zi, în timp ce se afla în liftul blocului, o persoană necunoscută i-ar fi sustras din borsetă 8.000 de lei.

În urma cercetărilor și investigațiilor desfășurate au fost identificați doi bărbați, de 47, respectiv 48 de ani, bănuiți de comiterea faptei, ambii cunoscuți cu preocupări de natură infracțională”, se menționează în comunicatul Poliției Capitalei.

„Schema” folosită în acest caz. De unde anume fusese urmărită persoana vătămată

Din câte au stabilit anchetatorii, victima furtului ar fi fost urmărită de către cei doi bărbați încă din interiorul unui magazin aflat în sectorul 3 și până acasă. Ajunși la blocul respectiv, doar unul dintre indivizi ar fi intrat în lift cu bărbatul care ar fi fost ulterior prădat de suma de bani pe care o avea în borsetă. Celălalt bărbat ar fi stat „de șase” lângă scara blocului.

Probatoriul administrat a relevat faptul că, la data de 25 ianuarie 2023, în jurul orei 14.00, în baza unei înțelegeri prealabile, cei doi bărbați ar fi urmărit persoana vătămată din incinta unui supermarket din Sectorul 3, până la adresa de domiciliu, moment în care, bărbatul de 47 de ani ar fi rămas lângă scara de bloc pentru a asigura locul, iar celălalt ar fi intrat în lift cu persoana vătămată, apoi, profitând de neatenția sa, i-ar fi sustras din borsetă 8.000 de lei.

În baza mandatelor de aducere puse în aplicare, cei doi bărbați au fost depistați și conduși la audieri. La data de 3 mai a.c., bărbatul de 48 de ani a fost reținut pentru 24 de ore, urmând a fi prezentat magistraților cu propunere legală. Față de celălalt bănuit s-a dispus cercetarea acestuia în stare de libertate.

Cercetările sunt continuate de către Secția 13 Poliție, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt și complicitate la furt”, se mai precizează în comunicatul Poliției Capitalei.

PLEACĂ BODE! FRONTIERA ÎNGHITE IGI!

Pe scurt, acestea sunt principalele informații de ultimă oră cu privire la strategia stabilită la Vila Lac 2 în vederea continuării activității în parametri normali a Ministerului Afacerilor Interne după ”Marea Rotativă”. 

Lucian Bode pleacă după ce a fost umilit și la București de către omologul austriac

Iar cum dinamica operativă deja se precipită, premierul Nicolae Ionel Ciucă acceptând să își depună mandatul înainte de vacanța prelungită de 1 Iunie – Rusalii, trecerea controlată la noua realitate politică este deja stabilită în cele mai mici detalii. Desigur, cea mai importantă noutate fiind soluția de compromis la care președintele Partidului Național Liberal va apela pentru a îl convinge pe încă secretarul general al partidului de a părăsi, ”de bună voie și nesilit de nimeni”, conducerea Ministerului Afacerilor Interne. Sindicalisto – pălincarului cu studii terminate la 37 de ani urmând a i se face ”oferta de nerefuzat” care cel puțin îi va asigura bunăstarea financiară! Și încă una pe persoană fizică…

Pentru el este AMEPIP, nu pentru Neacșu!

Desigur, orgoliul lui Bode, unul oricum călcat din nou în picioare de către omologul austriac și la București, nu doar la Viena sau Bruxelles necesita un ”pansament” compensatoriu pe măsură. Mai ales că Lucian Bode apucase deja să se vaite până și la ”rebelii sistemului” cum că, în fond și la urma urmei, doar președintele Klaus Werner Iohannis este vinovat pentru că l-a ”aruncat în groapa de lei” a Spațiului Shengen cu mâinile goale. Fără nicio armă de negociere paralelă și fără a interveni în vreun fel în favoarea sa sau barem a țării…

Iohannis le-a stabilit soarta lui Câțu și lui Bode

Și cum deja îl luase gura pe dinainte iar ”finanțistul” său personal își calculează de acum doar ”AMR”-ul până la detonarea primului dosar, Lucian Bode aproape că ar trebui să zică ”Bogdaproste” pentru ”oferta de nerefuzat” care tocmai ce i s-a făcut. Generalul Nicolae Ionel Ciucă dovedind astfel o maturitate politică pe care nu mulți inițiați ai sistemului i-o bănuiau.

Astfel că Lucian Bode mai are doar câteva zile până la a da răspunsul final dacă acceptă sau nu șefia viitoarei Agenții pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice – AMEPIP… Și cel mai probabil va accepta ”cengiul”, altfel riscând să se întoarcă la Zalău ”cu coada între picioare”.

Ce este drept, parcă însuși Sorin Grindeanu a asigurat ”scurgerea controlată” a informației că AMEPIP ar fi făcută de președintele PSD, Marcel Ciolacu, strict pentru actualul secretar general al Guvernului, Marian Neacșu. Când, de fapt, situația la zi pare a fi una relatată de isterica propagandă operativă exact ca la Radio Erevan.

”Agenția – mamut” urmând a fi sinecura cu care strategii continuării actualei mari coabitări guvernamentale speră să plătească ”prețul corect” pentru retragerea lui Lucian Bode din fruntea Ministerului Afacerilor Interne. Astfel că straniul circ parlamentar de ultimă oră iscat de unii deputați liberali arată că hotărârea trecerii AMEPIP la PNL și numirea în fruntea sa a chiar secretarului general al partidului a fost luată fără informarea prealabilă a celor buni doar să ”ridice mânuțele sus”!

Pentru că, să nu uităm, proiectul de lege pentru înființarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice – AMEPIP a fost adoptată de Guvern în luna decembrie a anului trecut și trimis în Parlament. El fiind deja votat în Senat și așteptând votul final în Camera Deputaților.

Astfel că, în actualul stadiu de dezbateri din Camera decizională deja se ia în calcul ca gestionarea viitoarei Agenții care va ”superviza” activitatea tuturor companiilor de stat să nu mai revină doar premierului și secretarului general al Guvernului, ci să fie ”externalizată” către un președinte. Lucian Bode, bineînțeles…

IGI trece la IGPFR!

Și cu toate că este greu de crezut că va mai avea timpul necesar pentru a îndrepta decizia oricum strâmbă din ”Umilința Schengen”, cel puțin Lucian Bode se uită în alte zări acum, când experții pun la cale ultimele detalii tehnice ale primei reforme majore survenite la nivelul MAI de multă vreme încoace. Decizia ca actualul Inspectorat General pentru Imigrări să fie încorporat în cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră fiind ca și luată! Prin această absorbție existând semnale că va putea fi convinsă și Austria că la București lucrurile se mișcă.

În plus, se speră și că astfel va putea fi repusă pe agenda Comisiei Europene o nouă solicitare de accedere a țării noastre în Spațiul Schengen.

Acum, desigur că probleme se vor ivi inevitabil în cadrul unei asemenea operațiuni. Mai ales ținând cont de problema mai mult decât sensibilă a Direcției Azil… Ca și de echivalarea funcțiilor de conducere… Sau de ”amănuntul” că IGI are cea mai mare platformă de evidență a străinilor…

Dar, cum decizia este ca și luată, ”celula de criză” de la vârful MAI deja așează pe hârtie primele nominalizări pentru conducerea noii structuri. Iar cum Ștefania Gabriella Ferencz va părăsi oricum – o dată cu LOTUL ZALĂU – conducerea Secretariatului General al Ministerului Afacerilor Interne, și soarta concubinului său Ivașcu în fruntea IGPFR este ca și pecetluită. Astfel că, la această oră, ”frontieristul” Liviu Bute, recent adus la conducerea IGI tocmai pentru asigurarea acestei ”tranziții” este în cărți pentru a asigura barem interimatul viitoarei structuri comune care să combată migrația ilegală la frontierele României și, sperăm cu toții, a Spațiului Schengen.

ULTIMA ORĂ. În seara zilei de 11 mai se va lua decizia finală cu privire la conducerea Ministerului Afacerilor Interne. Acolo unde este de așteptat ca liderul liberal Dan Motreanu să îl înlocuiască pe Lucian Bode.

Se destramă influența americană asupra banilor: China globalizează yuanul. „Nu avem nevoie de dolarul vostru”

China pune yuanul în prim-planul luptei sale împotriva influenței unice a SUA asupra banilor la nivel global.

Guvernul președintelui Xi Jinping a fost foarte ocupat în ultimul an cu încheierea de acorduri pentru a extinde modalitățile de utilizare a monedei, care se întind din Rusia și Arabia Saudită până în Brazilia și chiar Franța.

În timp ce SUA rămâne în mod clar hegemonul financiar mondial, aceste mișcări ajută China să își construiască o poziție mai puternică în sistemul financiar internațional. Ele au loc într-un moment în care tensiunile geopolitice sunt în creștere, iar comerțul global devine un câmp de luptă din ce în ce mai activ.

Antagonismul dintre cei doi titani economici are  legătură cu probleme care variază de la comerț și Taiwan până la TikTok și know-how-ul tehnologic. Sancțiunile dure impuse Rusiei au scos la iveală o nouă dorință a SUA de a folosi dolarul ca armă. Împreună, toate acestea au făcut mai mult pentru promovarea yuanului chinezesc în ultimul an decât a realizat guvernul lui Xi în deceniul precedent.

Intensificarea este, de asemenea, un răspuns la poziția schimbătoare a Chinei în cadrul economiei globale, pe măsură ce iese din epoca zero-Covid, cu o creștere mai lentă decât odinioară și cu o retragere a impulsului global pentru un comerț mai liber.Contextul i-a stimulat pe liderii de la Beijing să mărească miza pentru a transforma țara – și în special moneda sa – într-un pol alternativ pentru finanțe, comerț și împrumuturi internaționale.

“China face eforturi pentru a demonstra că există o lume în afara SUA și a lumii occidentale”, a declarat pentru Bloomberg  Adrian Zuercher, director al diviziei de  investiții  globale pentru regiunea Asia-Pacific la biroul UBS Global Wealth Management din Hong Kong. „Trimite un semnal foarte puternic către SUA: nu avem nevoie de voi și nu avem nevoie de dolarul vostru”.

Acest mesaj are ecou, neliniștea față de dominația SUA și a dolarului împinge unele țări și companii să se diversifice în afara Americii și a Europei.Utilizarea yuanului în contracte pentru orice, de la petrol la electronice, se accelerează, ponderea monedei în finanțarea comerțului mondial triplându-se de la sfârșitul anului 2019.

Vizitele la Beijing ale președintelui brazilian Luiz Inacio Lula da Silva și ale președintelui francez Emmanuel Macron au fost însoțite de o serie de noi acorduri comerciale. De asemenea, China semnează contracte cu furnizorii de energie din Rusia și Arabia Saudită.

Ostracizarea Rusiei în urma războiului lui Vladimir Putin în Ucraina a oferit Chinei o deschidere importantă pentru a demonstra cum poate fi folosit yuanul. Și a alimentat îngrijorarea unor națiuni cu privire la faptul că sunt îndatorate dolarului și euro, cele mai mari două monede.

Blocată în afara sistemului central de plăți internaționale cunoscut sub numele de SWIFT, Rusia a adoptat yuanul pentru comerț, economii private și tranzacții valutare. China și-a dezvoltat propria platformă de plăți internaționale – CIPS – care este complet separată de SWIFT, folosită nu numai de instituțiile din Rusia, ci și de băncile care operează în alte țări.

“Un yuan pe deplin internațional nu se poate realiza decât dacă China permite o mai mare libertate a monedei și a investițiilor interne și externe”, susține Jim O’Neill, fostul economist-șef al Goldman Sachs Group.

Dar în China utilizarea yuanului în tranzacțiile internaționale a depășit recent dolarul, un nivel record de 48% la sfârșitul lunii martie, față de aproape zero în 2010, în timp ce ponderea dolarului a scăzut la 47%.

Unii analiști cred că dominația dolarului se va destrăma în următorii ani, în timp ce Esther Law, manager la compania de administrare  a activelor Amundi, se așteaptă ca “yuanul să continue să crească în popularitate”, ca parte a rolului Chinei  în finanțele mondiale.

 

 

 

 

 

Prețurile petrolului, roller-coaster pe șinele recesiunii americane?

2

Prețurile petrolului a urcat joi, după ce a scăzut cu aproape 9% în ultimele trei zile, în condițiile în care criza bancară din SUA a zguduit piețele și a generat îngrijorări legate de o recesiune, care ar putea reduce cererea de țiței.

Brent, referința pentru două treimi din petrolul mondial, se tranzacționa cu 0,93% mai sus, la 73 de dolari pe baril. West Texas Intermediate, indicatorul care urmărește țițeiul american, a crescut cu 0,67%, la 69,06 dolari pe baril.La închiderea pieței de miercuri, Brent s-a stabilit cu 3,97% mai jos, la 72,33 dolari, în timp ce WTI a scăzut cu 4,27%, la 68,60 dolari.

„Există puține elemente fundamentale noi care să justifice vânzarea de țiței, deși investitorii par să devină din ce în ce mai nervoși în legătură cu perspectivele macroeconomice și implicațiile acestora asupra cererii”, a declarat Ehsan Khoman, șeful departamentului de cercetare a piețelor pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa de la MUFG Bank.

Rezerva Federală a SUA a majorat ratele dobânzilor cu 25 de puncte de bază, a zecea creștere consecutivă, și a indicat o posibilă pauză în ședințele viitoare.Cea mai recentă măsură aduce ratele dobânzilor Fed la intervalul țintă cuprins între 5% și 5,25%. Dar “factorii de decizie monetară devin din ce în ce mai îngrijorați de de activitatea economică”, subliniază Edward Moya, analist senior de piață la Oanda.”Dacă și Fed este îngrijorată, aceasta este o veste proastă pentru economie și pentru perspectivele cererii de țiței”.

Contractele futures la petrol au înregistrat două scăderi săptămânale consecutive înainte de această săptămână, în condițiile în care o criză a băncilor regionale din SUA a dus la prăbușirea First Republic Bank, al doilea cel mai mare faliment bancar american de la criza financiară globală din 2008. SUA au mai avut alte trei falimente în acest an – Silicon Valley Bank, Signature Bank și Silvergate Capital, un creditor axat pe criptomonede.

Între timp, activitatea industrială din China, a doua cea mai mare economie a lumii și principalul importator de țiței, s-a contractat în aprilie, pe fondul scăderii cererii interne.

Analiștii urmăresc acum poziția OPEC+ după ce a anunțat reduceri voluntare ale producției de 1,16 milioane de barili pe zi pentru a asigura stabilitatea pieței petrolului. Brent, care a depășit 85 de dolari pe baril în urma deciziei grupului, a pierdut de atunci aproape 15% din valoarea sa, din cauza perspectivelor de slăbire a cererii globale de țiței.

Economiștii de la UBS se așteaptă ca piața petrolului să se înăsprească pe măsură ce membrii Opec+ își implementează reducerile de producție și cererea va crește în lunile următoare.

Nu dați niciodată inteligenței artificiale codurile nucleare!

Nicio tehnologie de la bomba atomică încoace nu a inspirat imaginația apocaliptică mai mult decât inteligența artificială. De când ChatGPT a început să dea dovadă de raționamente logice în noiembrie, internetul a fost inundat de scenarii armaghedon.

Multe dintre ele sunt în mod conștient fanteziste – sunt menite să ne facă să ne gândim cât de rău ar putea merge lucrurile dacă o inteligență emergentă ajunge să înțeleagă lumea și propriile obiective, chiar și puțin diferit de creatorii săi umani.

Cu toate acestea,notează The Atlantic, un scenariu necesită mai puțină imaginație, deoarece primii pași spre el sunt, probabil, deja făcuți – integrarea treptată a inteligenței artificiale în cele mai distructive tehnologii din prezent.

Marile puteri militare ale lumii au început o cursă pentru a introduce inteligența artificială în război. Deocamdată, acest lucru înseamnă, în mare parte, acordarea de control algoritmilor asupra armelor individuale sau a dronelor. Nimeni nu invită IA să formuleze o strategie majoră sau să se alăture unei reuniuni a șefilor de stat major. Dar aceeași logică seducătoare care a accelerat cursa înarmărilor nucleare ar putea să propulseze IA în susul lanțului de comandă.

Cât de repede? Depinde, în parte, de cât de repede avansează tehnologia, iar aceasta se mișcă cu viteză mare.O formă de inteligență artificială s-ar putea să nu înțeleagă ce au vrut să spună Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov: „Un război nuclear nu poate fi câștigat”.

Există un precedent, desigur, pentru automatizarea Armaghedonului. După ce Statele Unite și Uniunea Sovietică au ieșit învingătoare din cel de-al Doilea Război Mondial, păreau pregătite să se înarmeze într-un al treilea, o soartă pe care au evitat-o doar prin construirea unei infrastructuri de distrugere reciprocă asigurată. Acest sistem se bazează pe o simetrie terifiantă, dar se clatină de fiecare dată când una dintre părți face un nou progres tehnologic.

Noile tehnologii au redus perioada de timp dintre momentul în care este detectat un atac și ultimul moment în care un președinte poate ordona o salvă de represalii.Nu i se va cere IA să controleze mișcările trupelor sau să lanseze atacuri coordonate în viitorul foarte apropiat. Însă pe măsură ce modelele de limbaj de mari dimensiuni continuă să se îmbunătățească, acestea ar putea fi solicitate în cele din urmă să genereze narațiuni lucide ale crizelor cu evoluție rapidă, în timp real, inclusiv crize nucleare.

Un “comandant” de inteligență artificială va fi creativ și imprevizibil: un algoritm simplu conceput de OpenAI a învins jucători umani la o versiune modificată a jocului  de simulare de luptă, Dota 2, cu strategii la care aceștia nu s-au gândit niciodată. În special, s-a dovedit dispus să își sacrifice proprii soldați.

La un moment dat, un șef de stat ar putea preîncărca algoritmii de comandă și control în prima sa zi de mandat, poate chiar acordând unui astfel de “comandant” permisiunea de a improviza, pe baza propriilor impresii despre un atac în desfășurare.Orice inovație în domeniul armelor nucleare – sau al apărării – ar putea conduce o IA la o schimbare la fel de dramatică.

Orice țară care introduce inteligența artificială în sistemul său de comandă și control îi va motiva și pe ceilalți să urmeze exemplul, fie și numai pentru a menține o forță de descurajare credibilă.

În plus, orice tratat nuclear  poate fi întotdeauna încălcat, iar respectarea acestuia ar fi deosebit de dificil de verificat, deoarece dezvoltarea IA nu necesită adăugarea de  rachete sau instalații de îmbogățire a uraniului vizibile.

Tentația de a automatiza comanda și controlul va fi mare. Pericolul este și mai mare.

 

Merită Ucraina să fie sprijinită?

În timp ce trupele ucrainene se pregătesc pentru o contraofensivă, este un moment bun pentru a reveni asupra unei întrebări cheie pentru aliații occidentali ai lui Zelenski: merită Ucraina să fie sprijinită? Și, dacă da, de ce?

În tot Occidentul, sprijinul pentru aprovizionarea Ucrainei cu arme a fost ezitant. În SUA, ponderea celor care spun că guvernul face prea multe pentru Ucraina este în creștere, iar în Germania, o majoritate constantă susține că eforturile diplomatice pentru a rezolva conflictul sunt insuficiente.

În timp ce establishmentul politic și de securitate al Occidentului este de acord că Rusia trebuie învinsă pentru a susține ordinea mondială liberală, milioane de oameni din afara acestui establishment nu sunt impresionați de astfel de argumente.Pentru ei, această ordine este, în cel mai bun caz, o abstracție și, în cel mai rău caz, o încercare de a da o imagine favorabilă dominației americane.

Chiar și solidaritatea cu ucrainenii nu este o cauză universal atractivă. Se știe că țara este coruptă, iar cel mai recent scandal în care a fost implicată cea mai mare organizație caritabilă ucraineană din Estonia arată cât de ușor poate fi direcționat greșit ajutorul.

Putin nu a indicat că ambițiile sale imperiale se extind dincolo de granițele țării sale natale, fosta Uniune Sovietică. Iar pentru mulți occidentali fostele părți componente ale URSS încă nu apar pe harta lor mentală ca „țări reale”.

Atunci când guvernele fac apel la cetățenii occidentali să sprijine Ucraina, apelurile lor se bazează în mare măsură pe morală și emoție: cei mai mulți oameni vor fi de acord că este greșit să pornești războaie de invazie, dar  astfel de sentimente de solidaritate pălesc în fața inflației globale în creștere, stimulată de război și de sancțiunile impuse Rusiei, și a temerilor tot mai mari de o confruntare nucleară cu un adversar aparent atât de dement ca Putin.Dacă guvernele doresc ca politicile lor pro-Ucraina să atragă un sprijin public durabil, trebuie să construiască argumente care să facă apel la interesul propriu al alegătorilor distrași și neîncrezători.

Se poate susține că nivelul actual de sprijin pentru Ucraina este un preț mic de plătit pentru oprirea unei Rusii agresive și imprevizibile. Cele 76,8 miliarde de dolari cheltuite de guvernul SUA până acum reprezintă doar aproximativ 1,2% din totalul cheltuielilor guvernamentale americane în 2022. Și în Europa, ajutorul militar de 23,5 miliarde de dolari acordat Ucrainei a stimulat o industrie de apărare care angajează direct 3,8 milioane de lucrători și plătește salarii anuale de peste 140 de miliarde de euro.

Dar Europa nu are armele și banii americanilor, iar susținerea Ucrainei într-un război de durată reprezintă un efort din ce în ce mai greu de susținut. Economic, restrângerea comerțului cu Rusia a dus la pierderi pentru exportatorii europeni. Social, există aproape 8,2 milioane de refugiați ucraineni în Europa(potrivit ONU) – și trebuie cazați, hrăniți și finanțați. Alegătorii conservatori vor denunța o risipă de bani și slăbirea nivelului lor de trai. În plus, dacă câștigă Ucraina, câți dintre acești refugiați se vor întoarce acasă?

Și nimeni nu garantează un succes al așteptatei contraofensive ucrainene, nici măcar SUA. Cel mai previzibil scenariu ar fi continuarea războiului, un conflict și mai serios care va complica și mai mult  implicarea occidentală.

Se va ajunge la un punct nevralgic în care întrebarea “De ce ar trebui Ucraina să fie sprijinită?” va dezvălui realități la fel de dure ca și războiul. În scurt timp, Occidentul va fi nevoit să găsească un răspuns.

 

„Golden power”. Italia dă o lecție despre securitatea locurilor de muncă

Săptămâna aceasta, Italia și-a folosit „puterea de aur” – o lege care îi permite să blocheze preluările companiilor în cazul în care există preocupări legate de interesele strategice ale țării – pentru a proteja locurile de muncă la patru fabrici care produc mașini de spălat și alte aparate electrocasnice.

Guvernul Giorgiei Meloni are în vedere  o tranzacție anunțată în ianuarie, care ar urma să combine afacerile Whirlpool din Europa, Orientul Mijlociu și Africa cu cele ale Arcelik, potrivit Financial Times. Noua companie, care se așteaptă la venituri anuale de 6 miliarde de euro, ar urma să fie deținută în majoritate de grupul turc. Însă Italia a decis că va fi de acord cu tranzacția doar dacă se vor menține joburile la fabricile italiene ale Whirlpool, care au 4.600 de angajați.

Aceasta este o poziție îndrăzneață. Nici Whirlpool, nici Arcelik nu sunt companii italiene. Dar Whirlpool, care a cumpărat producătorul local de electrocasnice Indesit în 2014, are o amprentă mare în țară. Raportarea pe plan intern a deciziei guvernului este formulată în limbajul securității strategice. În cea mai mare parte, pare a fi vorba de un protecționism fără menajamente.

Principala concluzie pentru investitori este că Meloni pare hotărâtă să extindă regulile puterii de aur pentru a justifica o poziție mai activă în afaceri. În aprilie, producătorul italian de anvelope Pirelli a confirmat că guvernul investighează participația deținută de Sinochem(China) în cadrul companiei.

Regulile golden power din Italia sunt concepute pentru a fi destul de elastice. Guvernul dispune de o marjă de manevră largă pentru a stabili ce consideră strategic. Și poate impune sancțiuni companiilor care nu solicită aprobarea tranzacțiilor care, în opinia sa, ar trebui să fie examinate cu atenție.

Rezultatul este că societățile au tendința de a solicita aprobarea preliminară pentru o mare parte din ceea ce fac. Acest lucru o plasează  pe Meloni într-o poziție puternică pentru a folosi legislația și a proteja locurile de muncă.

Și va avea în curând ocazia să își încerce din nou mâna. Whirlpool nu este singura companie care produce electrocasnice în Italia. Țara obișnuia să aibă mai multe companii autohtone, cum ar fi Indesit. De-a lungul timpului, multe dintre ele s-au vândut unor giganți internaționali, păstrând în același timp facilități de producție. Astăzi, sectorul se luptă să facă bani din producția europeană. O anumită formă de consolidare pare inevitabilă.

Mărturie stau, de exemplu, zvonurile din jurul unei posibile oferte pentru Electrolux din partea companiei chineze Midea. Grupul suedez, care se pare că nu a salutat această abordare, are fabrici în Italia pe care le-a moștenit atunci când a cumpărat Zanussi în 1984. În cazul în care o tranzacție se materializează, Meloni ar putea fi din nou tentată să impună ca și condiție ocuparea forței de muncă locale.

Eligibili pentru moarte! Democrațiile liberale se scufundă în nebunie: eutanasierea copiilor

8

În urmă cu câteva săptămâni, parlamentul olandez a anunțat că eutanasia va fi autorizată pentru copiii cu vârste cuprinse între un an și 12 ani, în cazurile care implică „o boală sau o tulburare atât de gravă încât moartea este inevitabilă, iar decesul acestor copii este așteptat în viitorul apropiat”.

Acoperirea acestei ultime evoluții a fost ciudat de discretă, având în vedere enormitatea a ceea ce tocmai fusese comunicat; și anume, faptul că o democrație liberală europeană a considerat oportun ca bebelușii grav bolnavi și copiii de vârstă școlară primară să primească injecții letale.

Între timp, în Canada, cu două luni înainte de ultimul decret olandez, o comisie parlamentară a recomandat ca ajutorul medical pentru a muri (MAID) să fie extins la „minorii maturi”.

Potrivit The Spectator, acest Raport al Comitetului mixt special privind asistența medicală la moarte, a cărui lectură este alarmantă, a recomandat ca „guvernul Canadei să modifice criteriile de eligibilitate pentru MAID stabilite în Codul penal pentru a include și minorii”, cu mențiunea că, în lipsa unei intervenții letale, moartea lor ar trebui să fie „previzibilă în mod rezonabil”.

Comitetul a subliniat că „MAID nu ar trebui să fie refuzat doar pe baza vârstei” și, prin urmare, ar trebui să fie accesibil oricărui copil despre care medicii consideră că are „capacitatea necesară de a lua decizii”.

Aici vorbim de nebunie.Cum poate lua un copil decizii de viață sau moarte? Moartea tuturor bolnavilor în stare gravă nu este „rezonabil de previzibilă”? Și dacă este, de ar trebui să fie grăbită?

O altă recomandare al acestui Comitet funest: „Dacă este cazul, părinții sau tutorii unui minor  trebuie să fie consultați pe parcursul procesului de evaluare pentru MAID, dar voința unui minor care se dovedește a avea capacitatea de luare a deciziilor necesare are în cele din urmă prioritate”.Cu alte cuvinte, dacă un adolescent ar dori să fie eutanasiat fără consimțământul părinților, aceștia nu au nicio putere să-l împiedice pe medic să îi ia viața.

În mod parșiv, autorii raportului recunosc: „A fost recunoscut pe scară largă faptul că lobul frontal al creierului, care joacă un rol cheie în evaluarea riscurilor și în luarea deciziilor, nu este pe deplin dezvoltat până la vârsta adultă”. Și totuși, concluzia rămâne aceeași: a permite copiilor să decidă dacă vor să trăiască sau să moară.

Cum s-a ajuns la asta? Cum au ajuns lăudatele democrații liberale să fie atât de seduse de o idee sinistră: copiii ar trebui să fie eligibili pentru eutanasie.

Nebunia din Olanda și Canada se poate răspândi rapid în unele jurisdicții din Europa și nu numai: adolescenții ar putea consulta rețelele de socializare pentru a decide dacă să opteze sau nu pentru eutanasie.Odată consacrată prin lege,  „moartea asistată” este o armă care este ușor de folosit pentru copiii vulnerabili din societățile liberale moderne.

Incontestabil, suferința este universală și independentă de vârstă. Dar niciun copil nu trebuie să fie eligibil pentru moarte. Lupta pentru viață este fundamentul sistemului medical, mai presus de orice politică. O răspândire a eutanasiei copiilor înseamnă nebunie și  luptă pierdută.

 

Cine ne scapă de stagflație? Va fi nevoie de bănci centrale curajoase

Băncile centrale din SUA și Europa se confruntă cu o amenințare la care nu se așteptau. S-ar putea ca stagflația – combinația toxică de stagnare a producției și inflație ridicată și persistentă, întâlnită ultima dată în anii 1970 și 1980 – să revină cu adevărat?

Este posibil, susțin analiștii de la Bloomberg. De aceea, Rezerva Federală și Banca Centrală Europeană ar fi înțelept să majoreze din nou ratele de politică monetară în această săptămână. Oricât de tentant ar fi, relaxarea politicii monetare prea curând ar spori riscul de stagflație prin faptul că prețurile și salariile ar continua să crească prea repede.

Stagflația începe cu presiuni din partea ofertei care cresc costurile și reduc producția. Atunci când astfel de presiuni persistă, factorii de decizie trebuie să comprime cererea pentru a limita inflația; în caz contrar, inflația ridicată se poate înrădăcina alături de o creștere slabă.

În anii ’70, creșterea bruscă a prețului petrolului, combinată cu salarii rigide și un răspuns politic ezitant, a produs o combinație de temut: creștere lentă, șomaj ridicat și inflație  de durată.

După cincizeci de ani, multe s-au schimbat. Băncile centrale își amintesc lecțiile de atunci; puterea sindicatelor a scăzut și, odată cu ea, capacitatea lucrătorilor de a mări salariile; progresul tehnologic a făcut ca economiile să fie mult mai flexibile. Cu toate acestea, există totuși ecouri.

Atacul Rusiei asupra Ucrainei a dus la o creștere a costurilor energiei. Pandemia a perturbat lanțurile de aprovizionare transfrontaliere. Dezamăgirea față de comerțul liberal și creșterea „friendshoring-ului” și a „decuplajului” au limitat concurența, au crescut costurile și au introdus noi tensiuni economice. Dacă stagflația se va întoarce, nu ar fi atât de surprinzător.

Băncile centrale au dreptate să spere la o aterizare lină: o creștere mai lentă care să readucă inflația la un nivel mai scăzut, fără o recesiune totală. Dar nu există nicio garanție că vor reuși.

Creșterea  economică în SUA a încetinit la 1,1% în ritm anual în primul trimestru. Raportul dintre locurile de muncă vacante și șomeri este în continuare mult mai mare decât înainte de pandemie. Creșterea salariilor rămâne puternică, iar măsura preferată de Fed a inflației subiacente a crescut cu 4,6% în perioada de un an până în martie, aproximativ neschimbată față de luna precedentă. Aceasta este încă mai mult decât dublu față de rata țintă.

Este necesară o nouă majorare cu 25 de puncte de bază a ratei dobânzii de politică monetară, la 5,25% – iar președintele Fed, Jerome Powell, ar trebui să fie atent să nu promită că va fi ultima.

La BCE, dilema Christinei Lagarde și a colegilor săi este similară, chiar dacă mai acută. Economia europeană a evitat la limită recesiunea la care mulți se așteptau, în urma unei serii rapide de majorări ale ratelor dobânzilor care a început vara trecută.

Dar inflația de bază se situează la 5,6% – iar în Franța și Spania, aceasta crește din nou. Actuala rată de politică monetară a BCE este de doar 3%, încă substanțial negativă în termeni reali. În ciuda riscului de a înclina zona euro în recesiune, banca centrală trebuie să continue să înăsprească politica monetară.

În contextul unei creșteri slabe și al tensiunilor financiare emergente, o lipsă de curaj ar fi de înțeles. Și este cel puțin regretabil că guvernele nu își folosesc propriile politici economice pentru a ușura munca băncilor centrale. Dar inflația este departe de a fi învinsă – iar stagflația, cu toate costurile pe care le-ar implica, nu poate fi încă exclusă. Băncile centrale au nevoie de determinare.

“Apartament nou”, piață de 100 de miliarde de dolari. Cum va arăta noua bază lunară a NASA?

Dacă NASA vrea să se întoarcă pe Lună, de data aceasta trebuie să rămână acolo. Prin programul său Artemis, agenția spațială americană intenționează să plaseze pentru prima dată omenirea pe o altă planetă decât Pământul.

Illustration of concept

Dar construirea unei baze lunare nu este o sarcină ușoară. Electricitate, vehicule, habitate… industria spațială lucrează deja din greu la dezvoltarea tehnologiilor necesare.

„Este un fel de Cupă Mondială a inginerilor”, a declarat pentru AFP Neal Davis, care lucrează pentru Dynetics, o companie americană care și-a prezentat luna trecută prototipul de vehicul lunar (rover), la Simpozionul Spațial de la Colorado Springs.
Cu toate acestea, „probabil” abia cu misiunile Artemis 7 și următoarele va fi posibilă „locuirea permanentă pe suprafața” Lunii, susține Jim Free, administrator asociat la NASA. Adică, abia în anii 2030. Baza va fi compusă din mai multe module pentru a diversifica locurile de explorare științifică și pentru a oferi mai multă flexibilitate pentru aselenizări.

Comunicații și energie

„Primul pas este reprezentat de comunicații”, a precizat Joe Landon, șeful Crescent Space, o filială nou înființată a Lockheed Martin dedicată serviciilor lunare. „Gândiți-vă că vă mutați într-un apartament nou: primul lucru pe care trebuie să îl faceți este să vă conectați telefonul și internetul”.Cu doi sateliți (pentru început), compania vrea să devină furnizorul de internet și GPS pe Lună. Estimează piața lunară la „100 de miliarde de dolari în următorii zece ani”.

A doua cerință este conectarea la curent. Astrobotic (220 de angajați) este una dintre cele trei companii selectate de NASA pentru a dezvolta panouri solare aproape verticale.La polul sud al Lunii – o destinație vizată deoarece acolo există apă sub formă de gheață – Soarele se ridică doar puțin deasupra orizontului. Prin urmare, razele sale lovesc orizontal.Panourile Astrobotic vor fi conectate între ele prin cabluri de câțiva kilometri lungime, la o înălțime de aproximativ 18 metri.

Vehicule

NASA a cerut industriei să proiecteze un vehicul nepresurizat (deschis) pentru două persoane, gata pentru 2028.Spre deosebire de roverele din misiunile Apollo, acesta va trebui să fie capabil să funcționeze autonom.

Multe companii au făcut pasul cel mare. Lockheed Martin profită de experiența General Motors în domeniul vehiculelor electrice și de teren.Dynetics, o filială a gigantului Leidos, a făcut echipă cu Nascar, organizatorul curselor de mașini din Statele Unite.Prototipul, care se va deplasa cu o viteză de până la 15 km/h, include un braț robotizat și anvelope metalice țesute.

Pe termen mai lung, NASA lucrează cu agenția spațială japoneză (Jaxa) la un vehicul presurizat, în care nu va fi necesară purtarea unui costum spațial.

Habitalele

În cele din urmă, astronauții vor avea nevoie de o casă.NASA a atribuit un contract de 57,2 milioane de dolari companiei de imprimare 3D ICON, cu sediul în Texas, pentru a dezvolta tehnologia necesară. Solul lunar urmează să fie folosit ca material de construcție.

Alte companii, precum Lockheed Martin, dezvoltă concepte de habitate “gonflabile”, cu dormitoare, bucătărie și spațiu pentru instrumentele științiice,  trimise de o rachetă de aprovizionare.

 

 

 

Tineretul digitalizat i-a băgat pe teroriști în șomaj

1. Într-o lume care renunță la Dumnezeu și îl înlocuiește cu „Natura”, anomaliile „Naturii” își fac de cap. Un medic scrântit (și pasionat de arme) din Serbia și-a învățat copilul să se joace de-a războiul. Iar drogangiul precoce, introvertit și de paișpe ori mai hapciupalitic decât tac’su a deschis focul într-o școală din Belgrad, unde era elev, omorându-și câțiva colegi de clasă. Pentru micul asasin viața e un joc pe calculator. Acesta este rezultatul digitalizării și primul pas spre inteligența artificială. Adolescentul în sevraj e nimic pe lângă un robot cu bateriile consumate.

2. Avem nevoie de copii pacifiști. Un exemplu de părinte responsabil este marele baschetbalist Magic Johnson. Fiul lui are 30 de anișori și pozează pe tocuri și cu fustă scurtă. Bravo, Magic! Băiețelul tău este un adevărat progresist și se afișează REGULAMENTAR. Așa trebuie. Dacă l-ar vedea, Marx s-ar bărbieri.

3. Ia să vedem ce mai spun acum oengeurile care cer „să se legalizeze iarba”. Ce să zică? Ele luptă în continuare, cu elan neomarxist, împotriva corupției și nu le întreabă nimeni de sănătate. În 2017, în Piața Victoriei, au aniversat 100 de ani de la Marea Revoluție din Uniunea Sovietică.

4. Generația Gadget e minunată. A fost făcută cu mouse-ul și au dus-o muștele în burta computerului. Iar rezultatele sunt excelente. PARȚIAL ECLOZAȚII I-AU BĂGAT ÎN ȘOMAJ PE TERORIȘTI. Cred că fundamentaliștii se distrează teribil și își zic „de ce să mai distrugem noi civilizația creștină, când ea se distruge fără contribuția noastră și crește asasini mai buni decât noi?”

5. În fosta Iugoslavie a fost mult timp război. Copiii vin cu arme la școală, părinții nu și-au revenit nici azi după tragediile din anii ’90. Și în Uniunea Sovietică e război. De vreun an, s-a umplut Europa de copii sovietici, care au văzut arme acasă și le confundau cu tacâmurile. Duioasele mămici, soții de rackeți cumsecade, îi atenționau: „Vitali, la gură se duce furculița, nu pistolul! Oleg, cuțitul îl foloseșți ca să tai friptura, nu urechea surorii tale! Uliana, lasă grenadele! Io ți-am zis să aduci la masă chifle!”

 

Creștinii din India, atacați! Biserici incendiate, armata e pe străzi! – VIDEO

Incidente violente în Manipur, nord-estul Indiei. Autoritățile au luat măsuri stricte, în încercarea de a ține situația sub control.

În timp ce armata indiană și forțele paramilitare centrale au fost chemate pentru a controla situația din Manipur, N Biren Singh – ministrul-şef al statului – a făcut joi un apel la oameni să mențină pacea după ce ciocniri violente au izbucnit în diferite părți ale statului, în urma unui miting de protest al grupurilor tribale, potrivit indianexpress.com.

Serviciile de internet mobil, suspendate mai multe zile


Guvernul statului a suspendat serviciile de internet mobil în întreg statul timp de cinci zile, după ce s-au iscat violențe la un miting organizat de Uniunea Studenților Tribali din Manipur (ATSUM).

Violentele au apărut într-o zonă ce se învecinează cu districtele Bishnupur și Churchandpur. Au fost urmate de incidente violente în diferite părți ale statului, existând inclusiv mai multe semnalări despre case aparținând rezidenților tribali care ar fi fost atacate în orașul Imphal.


„Marșul de solidaritate” a fost organizat miercuri în semn de protest față de cererea de includere a comunității Meitei a statului în categoria Tribului programat (ST), în urma unei directive din 19 aprilie a Înaltei Curți din Manipur, menționează sursa citată.

Membrii comunității Meitei, care reprezintă cel puțin 50% din populația statului, cer de ani de zile includerea în categoria Tribului Programat, notează site-ul BBC.

India rezervă joburi guvernamentale, admiteri la colegiu și locuri alese – de la consiliile satelor până la parlament – pentru comunitățile din această categorie, pentru a rectifica greșelile istorice care le-au refuzat șanse egale.

Luna trecută, Înalta Curte din Manipur a cerut guvernului statului să ia în considerare petițiile pentru cererea comunității Meitei și să decidă „rapid” cu privire la asta.

Momente de panică! Adolescent de 14 ani, găsit leșinat în apropierea unui liceu, în Timiș

2

S-a sunat de urgență la 112, numărul unic de urgență, pentru a fi chemate ajutoare pentru un băiat în vârstă de 14 ani, găsit căzut pe un trotuar, în Lugoj, în apropierea unei unități de învățământ.

Băiatul a fost găsit leșinat, joi, în faţa unui liceu din municipiul Lugoj, judeţul Timiş, potrivit news.ro. Elevul a fost preluat de un echipaj medical şi transportat la spital.

Băiatul a fost dus la spital

Situația a fost anunțată la 112 cu puțin după ora 9 dimineața.

„Astăzi, 4 mai 2023, în jurul orei 09:11, poliţiştii municipiului Lugoj au fost sesizaţi prin apel 112 cu privire la faptul că pe strada Cernei din municipiul Lugoj, în proximitatea unui liceu şcolar, un băiat ar fi leşinat, acesta fiind căzut pe trotuar”, a transmis IPJ Timiş.

Atât polițiștii, cât și cadrele medicale s-au îndreptat rapid către locul unde a fost semnalat incidentul. „Poliţiştii s-au deplasat de urgenţă la faţa locului împreună cu un echipaj medical, băiatul în vârstă de 14 ani fiind transportat la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale de specialitate”, a mai informat IPJ.

În timpul în care adolescentul a ajuns în grija cadrelor medicale, oamenii legii fac cercetări lămuri condițiile exacte în care s-a produs această situație nefericită. Conform sursei citate, poliţiştii fac verificări pentru a stabili exact ce s-a întâmplat şi dacă elevul consumase sau nu substanţe interzise.

Pericol de explozie, după ce o cisternă cu motorină s-a răsturnat! Unde a avut loc accidentul

2

Pompierii au intrat în alertă și au intervenit de urgență, joi, după ce o cisternă încărcată cu combustibil – mai exact motorină – s-a răsturnat.

Totul s-a întâmplat pe DN2-E85. Pompierii acţionează pentru evitarea producerii unei explozii, a precizat Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Neamţ.

Detalii de la ISU

Din primele informații, șoferul primește îngrijiri medicale la fața locului de la un echipaj SMURD.

Până la sosirea pompierilor, conducătorul auto s-a evacuat. Acesta primeşte îngrijiri medicale la locul evenimentului de la membrii echipajului SMURD. Pompierii au acţionat pentru deconectarea bornelor bateriei pentru a evita producerea unui incendiu. De asemenea, se acţionează pentru asigurarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor pentru evitarea producerii unei explozii”, a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Neamţ, locotenentul Irina Popa, potrivit agerpres.ro.

Din primele informații furnizate de Centrul Infotrafic al Poliției Române o autocisternă încărcată cu motorină s-a răsturnat în afara carosabilului pe DN 2 Bacău – Roman, în afara localității Secuienii Noi, din județul Neamț, „incident nesoldat cu victime”.

Conform sursei citate, traficul a fost oprit temporar, ca măsură de siguranță, „fiind prezente scurgeri de combustibil din încărcătură”.

Detergenţii, interzişi la sticlă sau pungă de plastic. Cum vor fi nevoiți să procedeze clienții

6

În lupta sa cu poluarea tot mai intensă din zona UE, Comisia Europeană analizează o serie de reguli noi privind comercializarea detergenților.

Astfel, în curând un obicei clasic al cumpărătorilor ar putea fi schimbat radical, potrivit Observator News.

Detergenții, vânduți în recipiente proprii

Potrivit noilor reguli cu privire la comercializarea detergenților, propuse de comisarii europeni, aceste produse ar urma să fie vândute doar în recipientele pe care le aduc clienţii de acasă şi nu în sticle sau în pungi de plastic, aşa cum se întâmplă în prezent.

Așadar, detergenții aflați în recipiente de sticlă sau pungi de plastic ar putea fi interziși în toate țările membre UE. Pentru a deveni lege, noile norme trebuie aprobate de guvernele statelor membre și de Parlamentul European.

„Ar putea chiar anul acesta să fie implementată. Comisia Europeană, probabil, din toamnă poate aplica acest principiu. Transmite directiva şi probabil cu un termen de punere în aplicare de câteva luni sau poate chiar un an, până când aceste dozatoare sunt puse la punct şi populaţia poate avea acces facil la ele”, spune Dan Trifu, reprezentant al fundației Eco-Civica, conform sursei citate.

Deja, în România, există magazine cu astfel de practici. Aici, clienții vin de acasă cu un borcan, o sticlă de plastic, în care „alimentează” o cantitate dorită dintr-un anume detergent.

Cât a ajuns să coste un kilogram de cireșe în 2023. Puțini români se pot apropia de ele

12

Primele cireșe din acest sezon au apărut în Piața Cibin din Sibiu, iar prețul unui kilogram nu este deloc mic.

Un kilogram costă 100 de lei, mai ieftin decât anul trecut, atunci când cireșele costau 175 de lei, relatează Turnul Sfatului.

Comercianții din Sibiu cer 100 lei pe kg de cireșe

Femeia care le vinde le-a adus din Spania și susține că a avut câțiva clienți.”Le-am adus de marți după amiază. Au cumpărat pofticioșii. Am vândut până acum trei lădițe”, a declarat femeia pentru sursa citată.

„Exagerat preţul şi la noi care suntem pensionari şi avem câte o pensie foarte mică nu îţi permiţi şi să vrei şi nu îţi permiţi. Treci pe lângă ele şi mergi mai departe.”

„Cireşe nu, că sunt prea scumpe. Şi dacă se ieftinesc, tot prea scumpe sunt.”, sunt câteva dintre reacțiile clienților.

Singurii care se încumetă să le cumpere, le iau de poftă şi doar în cantităţi mici.

Cu cât ar trebui să se vândă cireșele în România

Conform specialiștilor, prețul pentru cireșe la poarta fermei ar trebui să fie în jur de 15 lei pe kilogram, conform Agrointeligența.

La mijlocul sezonului, când cererea pentru cireșe este foarte mare, ele vor ajunge să se vândă chiar și cu 6-7 lei pe kilogram. Dar din nou, prețurile vor fi mult mai mari în supermarket sau în piață.

„Prețul corect pentru cireșe în 2023 la poarta fermei ar trebui să fie în jur de 15 lei per kilogram. Discutăm de soiuri care la început se vor valorifica la un preț mai ridicat, deoarece și productivitatea este mai mică.

Noi o să valorificăm fructe chiar și cu 6-7 lei kilogramul la poarta fermei, în mijlocul sezonului”, a spus specialistul în pomicultură Marius Roman.