Unul dintre patronii restaurantului Nuba din București a fost înjunghiat, joi, de un client. Atacatorul a fugit de la locul faptei și este căutat de polițiști.
Acel client s-a ridicat de la masa și l-a înjunghiat în zona fesieră pe Jean Sasu, unul dintre patronii restaurantului Nuba.
Poliţia îl caută pe agresor
Jean Sasu, patron al clubului Nuba, a fost înjunghiat, joi, în faţa localului din Dorobanţi, Bucureşti.
„Victima este în continuare la spital şi, probabil, va rămâne internat cel puţin pe parcursul zilei de astăzi. Atacul a avut loc într-o zonă exclusivistă a Capitalei, în zona Dorobanţi, în faţa unei cafenele.
Practic, agresorul s-a aşezat la masă şi, spun reprezentanţii clubului Nuba, şi-a aşteptat victima preţ de mai bine de o oră, o oră şi jumătate. A consumat aici băuturi alcoolice, l-a aşteptat pe unul dintre patroni să iasă pe uşă„, conform celor de la Antena 1.
A fost un atac premeditat
Din primele informații, atacatorul ar fi filat zona în ultimele două zile.
„Bărbatul s-a întors cu spatele, a vrut să-şi continue drumul, iar în acel moment agresorul s-a ridicat de la masă, a scos un briceag din buzinar şi l-a înjunghiat în zona piciorului, după care a rupt-o la fugă printre case, spre un parc din apropiere. Poliţiştii îl caută şi în momentul de faţă”, a mai precizat Antena 1.
La câteva minute după decolare, nava Starship a SpaceX a explodat în aer. Foarte important, cea mai puternică rachetă construită vreodată nu are echipaj.
Nava a prins viteză, dar apoi a început să se rotească la altitudine înainte de a exploda la aproximativ patru minute după ce a părăsit solul.
Propulsorul și nava de croazieră nu s-au separat
Se pare că cele două secțiuni ale sistemului de rachete – propulsorul și nava de croazieră – nu au putut să se separe în mod corespunzător după decolare, ceea ce ar fi putut cauza eșecului navei spațiale.
Congrats @SpaceX team on an exciting test launch of Starship!
Starship a fost dezvoltat de compania lui Elon Musk de-a lungul mai multor ani pentru misiuni spaţiale dincolo de orbita terestră, spre Lună şi Marte.
A fost o lansare urmărită cu mare atenție şi de NASA, în contextul în care acest vehicul a fost ales de agenția spațială americană pentru aselenizările din cadrul programului Artemis.
Cum a reacţionat Elon Musk?
SpaceX amânase, luni, lansarea Starship, cea mai mare rachetă din istorie, cu doar câteva minute înainte de plecarea într-un prim zbor de încercare, în configuraţie completă, potrivit BBC.
„Felicitări echipei SpaceX pentru o lansare extraordinară. Am învățat multe pentru următorul test – va fi în câteva luni”, a spus Elon Musk.
Situația halucinantă dintr-un oraș prahovean pune sub un mare semn de întrebare însăși existența instituțiilor statului român. Un operator de distribuție a apei și canalizare, fără licență de operare valabilă de la ANRSC, fără contract de concesiune cu municipalitatea, fără autorizație de mediu și fără autorizație sanitară, refuză să predea bunurile care sunt proprietăți ale orașului, împiedicând noul operator să-și intre în atribuții. Practic, locuitorii sunt ținuți captivi, iar societatea continuă să încaseze bani, fără ca cineva să o deranjeze.
Din 8 noiembrie 2022, Gestiunea Directă a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare al oraşului Boldești-Scăeni, din județul Prahova, a fost încredinţată operatorului regional SC HIDRO PRAHOVA SA. Locuitorii orașului, nemulțumiți de activitatea fostului operator, Jovila Construct, au răsuflat ușurați. Am trecut de jumătatea lunii aprilie 2023, însă, și nu s-a schimbat nimic. Jovila Construct a refuzat pur și simplu să predea bunurile municipalității și continuă să încaseze bani și să opereze sistemul fără niciun drept.
”Cum este posibil ca Jovila Construct să dețină ilegal și abuziv sistemul de apă și canalizare al orașului Boldești-Scăieni, să emită facturi și să încaseze bani de la populație atâta timp cât are plângere penală de la instituția Apele Române pentru utilizarea resurselor de apă fără autorizație de gospodărire a apelor?! Contractul de concesiune cu orașul Boldești-Scăeni a încetat de drept anul trecut, în noiembrie, licența de operare de la ANRSC este expirată, autorizația de mediu i-a fost suspendată de APM Prahova, iar autorizația sanitară de funcționare de la DSP Prahova este expirată. După ce că timp de 22 de ani au deținut sistemul de apă al orașului Boldești-Scăeni și l-au adus în stare de degradare totală, rezervoarele de apă mai au puțin și se dărâmă, 70% din conductele de apă sunt din oțel și foarte uzate, iar conducta de transport este din azbociment, această societate trage cu dinții să păstreze rețeaua și refuză să predea bunurile de retur care sunt proprietatea Consiliului Local Boldești-Scăeni”, a transmis Florin Dincă, viceprimarul orașului Boldești-Scăeni.
Plângere penală fără urmări
În data de 7 aprilie 2023, Administrația Bazinală de Apă Buzău Ialomița a făcut o plângere penală împotriva SC Jovila Construct, care nu a îndeplinit condițiile pentru a obține autorizație de gospodărire a apelor pentru alimentare cu apă și evacuare ape uzate în localitățile Boldești-Scăeni și Lipănești. Administrația a arătat că, în conformitate cu Legea Apelor, utilizarea resurselor de apă fără autorizație de gospodărire a apelor constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea.
”Pentru activitatea pe care o desfășoară fără abonament de utilizare/exploatare a resurselor de apă, SGA Prahova a aplicat penalități pentru abateri de la normele de utilizare/exploatare a resursei de apă în cuantum de 99.592 lei, sumă ce constituie prejudiciu calculat doar pentru perioada ianuarie-februarie. De sasemenea, precizăm că, în lipsa abonamentului de utilizare/exploatare a resursei încheiat cu operatorul Jovila Construct, ne aflăm în imposibilitatea calculării volumelor de apă evacuate, în vederea întocmirii proceselor verbale a cantităților de ape uzate evacuate, a facturilor lunare pentru apele evacuate și a stabilirii depășirilor valorilor maxime a indicatorilor substanțelor poluante”, se arată în plângerea penală efectuată de Administrația Bazinală de Apă Buzău Ialomița.
În ce țară trăim?!
Potrivit viceprimarului orașului Boldești-Scăeni, Florin Dincă, societatea Jovila Construct invocă, în întâmpinările din instanță, faptul că ar avea de încasat bani pe niște lucrări efectuate. ”Nu există niciun document de recepție pe lucrările revendicate, contract de lucrări, autorizație de construcție, nimic. E doar un pretext pe care îl invocă și nici măcar nu ne-au dat în judecată pentru recuperarea sumelor pe așa-zisele lucrări. Și acum Jovila Construct refuză să predea stația de pompare a apei, rezervoarele, stația de epurare, care sunt în proprietatea orașului. Am discutat cu toate instituțiile statului, pentru că noi avem operator de drept, care ar putea să înceapă și de mâine dimineață. În ce țară trăim?! E un dezastru, pentru că văd că nicio instituție a statului nu reușește să-i dea afară și așteaptă o hotărâre a instanței. E strigător la cer. Am cerut în instanță evacuarea, obligația de a face, predarea bunurilor, sunt 3 procese în care suntem reclamanți. Lucrurile astea durează. În plus, e ciudat că în două dintre procese instanțele și-au declinat competența după vreo 3 luni, când, de fapt, competența se stabilește de la început”, ne-a declarat Florin Dincă, viceprimarul orașului Boldești-Scăeni.
Abuzuri cu repetiție
Jovila Construct nu este la prima mișcare de acest gen. În 2019, comuna Blejoi a trecut exact prin aceleași mizerii, operatorul refuzând să plece la expirarea contractului. ”Noi ne-am dus și i-am scos de acolo pe cei de la Jovila. Bineînțeles că au făcut plângere penală împotriva noastră pentru tulburare de posesie, dar s-a soluționat în defavoarea Jovila. Ei erau foarte hotărâți, că este averea lor acolo, când bunurile erau în proprietatea comunei. Și la noi au spus apoi că au făcut niște lucrări pe care nu le-am plătit noi, tertipuri din astea. Au așteptat trei ani și, la jumătatea anului trecut, ne-au acționat în instanță, să ceară și penalități”, ne-a precizat Adrian Dumitru, primarul comunei Blejoi, din județul Prahova.
Statul mai mult ticăloșit, decât paralel, uite că ”moare, dar nu se predă”… Ultimele rămășițe ale acestuia care au supraviețuit prin cotloanele sistemului reușind să facă mai multe ”valuri subterane” decât ar fi trebuit să le permită ”lupii tineri” care, scriptic cel puțin, cică au preluat comanda operative.
Generalul Gabriel Stan vrea să își pună omul în locul lui Pițu Cătălin – Ranco
Marea bătălie pentru influența din sistem purtându-se, din nou, tot pe ”câmpurile tactice” ale Justiției. Acolo unde, dacă tot nu a mai avut niciun cuvânt de spus în recentele nominalizări ale procurorului general al României și procurorilor șefi ai Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ”Frăția Generalilor” din serviciul secret al Ministerului Apărării Naționale, forțează acum barem securizarea ”propriei Justiții Militare”. Ce este drept, o ”felie” din ”Tortul” Justiției paralele care i-a revenit în exclusivitate Direcției Generale de Informații a Armatei în cei opt ani în care a fost condusă de generalul de-acum pensionar Marian Hăpău.
Gabi Oprea, plimbat ca ”moaștele” de șeful DCiSM
Numai că ”foamea” de influență este atât de mare, încât ”ultimul mohican” al ”cumetriei” Hăpău – Predoiu păstrat la vârful DGIA a ajuns să apeleze inclusiv la o ”alianță contra naturii”, doar pentru a își pune proprii procurori obedienți la conducerea Secției Parchetelor Militare. Numai că, ghinion, uite că deja ”se știe că se știe”! Mai ales că toate ultimele întâlniri de taină, fie ele în Modrogan sau în teritoriu au fost urmărite mai ceva decât ”finalele” din Champions League…
”Happy”, rămâne cum am stabilit!
Poate să se dea generalul Marian Hăpău și peste cap și să arunce cu bascul de pensionar – că oricum nu mai are cascheta militară! – de pământ, că tot a fost ”ejectat” de la conducerea DGIA exact în ziua pe care am anunțat-o cu trei luni mai devreme! Asta ca să fie clar, de la bun început, că a rămas cum am stabilit! Cu tot efortul logistic depus barem pentru a se devansa sau amâna cu o zi această procedurizare dezvăluită ”chirurgical”. Iar dacă generalul Hăpău a ajuns să ”atârne” pe la diverși camarazi ca să mai îndulcească umilința pensionării, este strict treaba acestora din urmă dacă își asumă sau nu riscul…
Pentru că, oricum, ”lovitura” din 27 iunie anul trecut anunța nu doar că ”NAȚIONAL a avut dreptate! Hăpău, executat de la șefia DFIA”, dar și că viitorul șef al Informațiilor Militare din Ministerul Apărării Naționale va fi Petru Băiceanu. Un ”no name” necunoscut la acea dată – 27 iunie 2022! – până și multor inițiați ai sistemului.
Acoperiții DGIA… Mai rari, băieți, mai rari…
Dar uite că așa a și fost! Iar generalul – maior pe atunci Petru Băiceanu a devenit noul șef al Direcției Generale de Informații a Armatei!
Și asta în ciuda tuturor eforturilor de-a dreptul disperate ale ”vechii gărzi hapiste” de îl instala drept succesor al generalului Marian Hăpău pe un cu totul alt ”contrainformativ”… Cel al cărui nume de altfel se și regăsește pe lista de mai jos…
”Ploaia de stele” din 29 noiembrie
Scurta prezentare operativă a noului șef al Direcției Generale de Informații a Armatei fiind una pe cât de concisă, pe atât de conformă cu statutul unui ofițer de contrainformații ce a preluat comanda unui serviciu secret…
Iohannis și-a deschis ”fabrica de generali”
”Petru Băiceanu a primit prima stea de general în decembrie 2018, iar în anul 2020 a primit cea de-a doua stea de general( între timp a făcut trei!). Deține trei terenuri în județele Giurgiu și Neamț, un apartament în București și trei case de locuit. Are în proprietate un autoturism Audi și unul Seat. Din postura de fost șef al Direcției de Contrainformații și Securitate Militară din cadrul Direcției Generale de Informații a Armatei a încasat în anul 2021 o soldă de 173.077 lei, la care se adaugă o indemnizație de veteran în Teatrul de Operații Externe de peste 6.000 lei.
Soția generalului Petru Băiceanu lucrează în cadrul ANAF, la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili.”
Dacă și Incicaș are trei…
Numai că numele celui care a aspirat până în ultima clipă că el va fi ”alesul” pentru asigurarea succesiunii la conducerea DGIA după retragerea generalului Hăpău se regăsește pe lista Administrației Prezidențiale din data de 28 noiembrie, 2022. Atunci când președintele României, Klaus Werner Iohannis a semnat următoarele decrete:
” – Decret privind înaintarea în gradul de general-locotenent – cu trei stele a domnului general-maior – cu două stele Băiceanu Petru din Ministerul Apărării Naționale – șeful DGIA.
Decret privind înaintarea în gradul de general-locotenent – cu trei stele a domnului general-maior – cu două stele Berdilă Iulian din Ministerul Apărării Naționale – Șeful Statului Major al Forțelor Terestre.
Decret privind înaintarea în gradul de general-locotenent – cu trei stele a domnului general-maior – cu două stele Incicaș Teodor din Ministerul Apărării Naționale – Șeful Direcției Generale pentru Armamente.
Decret privind înaintarea în gradul de general-locotenent – cu trei stele a domnului general-maior – cu două stele Ioniță Dorin din Ministerul Apărării Naționale – comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite „ General Ioan Emanoil Florescu”.
Decret privind înaintarea în gradul de viceamiral – cu trei stele a domnului contraamiral – cu două stele Panait Mihai din Ministerul Apărării Naționale – Șeful Statului Major al Forțelor Navale.
Decret privind înaintarea în gradul de general-locotenent – cu trei stele a domnului general-maior – cu două stele Postu Corneliu din Ministerul Apărării Naționale – Director al Statului Major al Apărării.
Decret privind înaintarea în gradul de general-maior – cu două stele a domnului general de brigadă – cu o stea Bondor Remus – Hadrian din Ministerul Apărării Naționale – Șeful Direcției Planificare Strategică.
Decret privind înaintarea în gradul de general-maior – cu două stele a domnului general de brigadă – cu o stea Cipu Anton – Radu din Ministerul Apărării Naționale – Șeful Direcției Generale Juridice.
Decret privind înaintarea în gradul de general-maior – cu două stele a domnului general de brigadă – cu o stea Luca Constantin din Ministerul Apărării Naționale – Șef al Corpului de Control și Inspecție.
Decret privind înaintarea în gradul de general-maior – cu două stele a domnului general de brigadă – cu o stea Mazilu Liviu – Marian din Ministerul Apărării Naționale – Șeful Direcției Logistică.
Decret privind înaintarea în gradul de general-maior – cu două stele a domnului general de brigadă – cu o stea Nan Ciprian – Constantin din Ministerul Apărării Naționale – Locțiitorul șefului DGIA.
Decret privind înaintarea în gradul de general-maior – cu două stele a domnului general de brigadă – cu o stea Palaghia Ovidiu – Constantin din Ministerul Apărării Naționale – Șef Birou CSAT la Administrația Prezidențială.
Decret privind înaintarea în gradul de general-maior – cu două stele a domnului general de brigadă – cu o stea Stan Gabriel din Ministerul Apărării Naționale – Șeful Direcției de Contrainformații și Securitate Militară – DCiSM.
Decret privind înaintarea în gradul de general-maior – cu două stele a domnului general de brigadă – cu o stea Toma Dorin din Ministerul Apărării Naționale – comandantul Comandamentului Multinațional de Divizie Sud – Est.
Decret privind acordarea gradului de general de brigadă – cu o stea domnului colonel Apopei Cristinel din Ministerul Apărării Naționale – comandantul Brigăzii de Informații Militare „ Mareșal Alexandru Averescu”.
Decret privind acordarea gradului de general de brigadă – cu o stea domnului colonel Dragomir Ilie – Marian din Ministerul Apărării Naționale – comandantul Brigăzii 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa”.
Decret privind acordarea gradului de general de brigadă – cu o stea domnului colonel Apostol Cristian – Marius din Ministerul Apărării Naționale – șeful Direcției Domenii și Infrastructuri”.
Și lista ofițerilor MApN peste care s-a abătut ”ploaia de stele” din 29 noiembrie pare a continua la nesfârșit, cu noii generali Ilina Constantin, Manea Robert – Cristian, Mocanu Bixi – Pompiliu, Pițu Cătălin – Ranco, Ricu Adrian, Scurt Cornel – Traian, Tomoială Marius – Gabriel, Tudor Adrian, Turculeț Gabriel – Constantin, Vasiliu Adrian, Micloș Cătălin – Eugen, Șerbeszki Marius, Mustățea Marinică, Neculae Marcel, Toma Alecu…
DCiSM: Locul lui Pițu vrem!
Acum, poate doar amatorii de statistici sau agenții GRU să mai contabilizeze în câți ani fac atâția generali, toate armatele membre ale NATO la un loc! – câți a făcut Ministerul Apărării Naționale într-o singură zi, cea de 29 noiembrie… Oricum, de pe lista – almanah semnată de Iohannis, la această oră contează două nume… Cel al generalului – maior Stan Gabriel, noul șef al Direcției de Contrainformații și Securitate Militară. Și cel al generalului cu o stea Pițu Cătălin – Ranco, retras de la conducerea Secției Parchetelor Militare. Astfel că locul acestuia din urmă îl vrea acum generalul Stan Gabriel. Cel care, dacă tot nu a reușit să pună mâna pe conducerea DGIA și a trebuit să se mulțumească ”doar” cu cea a DCiSM, forțează acum impunerea propriului ”turnător” – la propriu și la figurat! – în funcția de procuror șef al Secției Parchetelor Militare.
Scop în care l-a reactivat până și pe Gabriel Oprea! Cel pe care totuși ar trebui să tremure încă ”izmana”, după ce tocmai ce i-a trecut pe la ureche ”glonțul” unui nou dosar penal.
Hăpău : Uite cine a condus DGIA!
Așa că generalul Stan Gabriel – că de la Gabriel Oprea sau celălalt șef de structură băgat în schemă chiar nu avem pretenții! – ar trebui să înțeleagă barem acum, înainte să se treacă la ”next level” al documentării, că DCiSM nu are cum să își pună procurorul de casă în fruntea Secției Parchetelor Militare! Fie și pentru simplul fapt că procurorii militari trebuie să documenteze ofițerii MApN și implicit ai DCiSM – DGIA, ci nu invers!
Așa că, generale Stan Gabriel, ori vă asumați la vedere ”propunerea”, ori abandonați de îndată această operațiune sub acoperire, una cu iz de ”puci DGIA la Justiția Militară”! Prietenii știu prea bine de ce!
Așadar, ne-am hotărât când facem Paștele la anul? Tot „pe vechi” sau când vor intelectualii ortodocși care l-au cobzărit pe Băsescu și i-a stipendiat Elena Udrea? Știu eu când îl vom face. E o știre care a trecut neobservată săptămâna trecută. Citez din Agerpres. „Șoferii ucraineni de camioane cer ca pe la Isaccea să treacă doar tirurile, ca să poată ajunge și ei acasă.” O să facem Paștele când doresc unii care nu sunt în U.E., dar sunt șefii Europei. Aveau cârciumă cu stridii la Constanța (am văzut-o eu, lângă Casa Hrisicos, în Piața Ovidiu), iar copiii lor primeau sau încă primesc din partea Statului Român alocații de 3700 de lei pe lună. Un copil de refugiat face cât 15 copii români.
Cred că s-au prins până și generalii luați de la demolări și montați în studioul Antenei 3 Sienen că este exact același scenariu al războaielor din ultimii 60 de ani, pe care le-a dus o națiune de pe alt continent. Și acum vor năvăli analfabeții digitalizati și fără argumente ca să bage lozincile „Teoria conspirației”, „putinistule!” și „Corupția ucide”. Oligarhii ucraineni și ruși beau împreună la Courchevel, iar România pierde câteva milioane sau chiar zeci de milioane de euro pe zi. Milioanele alea sunt tot „Teoria conspirației? Dar te pui cu frumoșii copii ai Girafei de la Antipa? Generația Gadget e genială. A inventat emoticonul.
România e o țară cu un președinte-șifonier și cu guvern de rumeguș, România e singurul stat în care conduce opoziția. Și nu orice opoziție. Opoziția puerilă. Credeți că există vreun parlamentar sau ministru pesedist ori penelist care să suporte aberațiile Ursulei – făină de gândaci, centrală pe 17 grade, Gretardata Thunberg? Nu există. Dar pesediștii și peneliștii le acceptă fiindcă sunt oportuniști, unsuroși, precari profesional și lacomi. Vrăjeala infantilă a Ursulei cupide nu ține în România. Nu ține în Europa de Est. Nu ține nici în Germania, fiindcă oamenii născuți în RDG s-au răspândit de la Hamburg până la Munchen. Prostiile Ursulei țin doar la trotinetiști și la prostoboii de peste 50 de ani care vor să fie „în pas cu vremurile.” Pentru noi, ăștia vechi și adevărați, Ursula n-are barbă fiindcă e doar o caricatură a lui Marx.
Dar vom fi învinși până la urmă. Mă uit în presă. Mă uit la oamenii care știu să scrie. Nu își doresc decât un singur lucru: să scape. Doar ambițioșii fără talent, useriștii cu mai multe masterate decât cărți citite și aitiștii (aitistul este combinația ideală de inteligență artificială, prostie naturală și propășire anticulturală) mai vorbesc în România despre proiecte. „Ce planuri ai?” Ce planuri să am? Să scap. Singurul verb care contează în România e „a scăpa”. Scapi, o lungești, te uiți și râzi. Eu am scăpat și nu-i prima dată când mărturisesc de ce nu simt nicio teamă. Ce mi se poate întâmpla? Am deja în mine două crime împotriva umanității, fiindcă am făcut și rapelul.
O femeie a fost cu săbăticie bătută de un recidivist, în Joia Mare, în zona Podgoria, a declarat, de pe patul de spital, că deși se strânseseră câteva zeci de oameni în jurul ei, tot ea a fost nevoită să sune la 112 pentru a chema ambulanța.
Bătută crunt de un bărbat cu mai bine de 20 de ani mai tânăr decât ea, femeia l-a sunat pe soțul său, iar apoi a chemat singură ambulanța, spunând că toți cei strânși în jurul ei au stat și s-au uitat la ea cum a zăcut pe pământ.
A intervenit doar o femeie de 70 ani
Bătută crunt de un bărbat, femeia l-a sunat pe soțul său, iar apoi a chemat singură ambulanța, spunând că toți cei strânși în jurul ei au stat și s-au uitat la ea cum a zăcut pe pământ.
„Mergeam pe stradă și, în dreptul unei treceri de pietoni, mi-a apărut un individ în față. M-a pleznit peste față, eu am luat-o la fugă pe trecerea de pietoni, a fugit după mine și a început să mă lovească cu mâinile peste față, peste piept, peste cap, până am căzut acolo.
Am început să strig după ajutor, că nu îl cunosc, pentru că toată lumea se uita ca și când ar fi fost o ceartă domestică, nimeni nu a intervenit.
Când a văzut că am căzut, in loc sa se liniștească, omul a devenit și mai violent, a început să mă lovească cu picioarele, cu o violență ieșită din comun”, a explicat femeia.
Motivul atacului?
Soțul femeii, care a fost sunat de către aceasta imediat după ce agresorul a fugit, spune că bărbatul ar fi încercat să o lovească și cu o piatră, arătându-se nemulțumit de încadrarea faptelor ca fiind „vătămare corporală”.
„Din portofel nu îi lipsește niciun leu, lanțul de aur este intact, nu pot să îmi explic. Nu știu dacă era sub influența drogurilor sau nu, dar el a spus că nu își amintește ce s-a întâmplat”, a declarat soțul femeii.
„Probabil cineva sau ceva îl enervase înainte și am avut ghinionul să ne intersectăm și m-a atacat pe mine, fără motiv.
Este un bărbat foarte masiv, pentru că la 36 de ani, a fost alergat de cei doi angajați ai magazinului, care au vreo 20 de ani și nu au reușit să-l prindă”, a zis şi victima.
Se apropie sezonul vacanţelor, iar turiştii se gândesc deja unde îşi vor face concediul. Cert e că românii au un punct comun: nu mai vor să viziteze ţara noastră.
Motivul? Serviciile proaste.
O turistă a cerut idei pentru Delta Dunării
„Puteți să-mi dați alte idei, în afară de Green village, Gura portiței, Pens belvedere, Mila 23, care pentru 3 nopți vor 5600 de lei, să mergem și noi în Delta Dunării? Doamne, deci am rămas fără cuvinte, 3 nopți, 6000 de lei, cred că nici pe Coasta de azur nu ajung la tariful ăsta!”, a scris femeia pe grupul Vacanțe sub 500 de euro.
Internauţii au oferit exemple de destinaţii externe exotivce, la preţuri rezonabile.
„Mare țeapă Delta noastră, oameni profitori din cauza sezonului scurt. Am fost o zi în Deltă, cu o noapte de cazare + 2 copii și ne-am scuturat de vreo 400 de Eur, all inclusive- Pădurea Letea, safari, șalupe, mâncare specific pescăresc, etc… Once in a lifetime și cam atât, din păcate! Experiență (în afară de oamenii răi și profitori) – OK”, a răspuns cineva.
„Pe Coasta de azur am stat 2 persoane cu 71€/noapte la 3*, cu mic dejun inclus, deci n-are rost în România, sincer”, a transmis altcineva.
„Eu am găsit în Elveția, în luna iulie, prin Airbnb, cazare cu 240 lei pe noapte/ pers, casă la munte, în regiunea Kandersteg. Prefer orice altă țară decât România”, a mai precizat un turist.
Mircea Sandu (70 ani), fostul preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal, se luptă din nou cu cancerul. Pentru a patra oară.
Prima dată a învins această boală în 2009, când a avut cancer la ficat, iar acum trei ani a scăpat de cancer la plămâni.
Soţia Lise i-a rămas alături
Zilele trecute, cel poreclit „Naşul” a ajuns, de urgență, în România. Medicii i-ar fi găsit o nouă tumoare, iar în perioada următoare va fi o prezență constantă la cabinetul oncologic.
Soţia Lise i-a fost permanent alături și l-a susținut necondiționat, indiferent de situație. Deși arată slăbit, Mircea Sandu, în ciuda vârstei și a chinurilor prin care a trecut în ultimii ani, se ține, relativ, bine.
„În fiecare seară mă întreb de ce toate țările trebuie să își bazeze comerțul pe dolar”, a declarat președintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, săptămâna trecută, în timpul unei vizite de stat în China. Este o întrebare la care se gândesc mulți lideri naționali, în special în contextul în care comerțul mondial se fragmentează între sferele americane și chineze.
Dar cei care se pregătesc să cânte prohodul dolarului ignoră realități evidente.
De când acordul de la Bretton Woods din 1944 a instaurat dolarul ca monedă globală de facto, dominația sa a fost susținută de statutul Americii ca cea mai mare economie și putere geopolitică a lumii.
Aproape 60% din rezervele valutare oficiale sunt deținute în dolari. Este moneda preferată pentru comerțul internațional, reprezentând mai mult de patru cincimi din finanțare și jumătate din facturi. De asemenea, domină piețele valutare și de datorie. Acest lucru determină o cerere ridicată de dolari, permițând SUA să se împrumute la un cost mai mic.
Este adevărat că există amenințări la adresa dolarului. Pe măsură ce comerțul și împrumuturile chinezești s-au extins în ultimii ani, utilizarea yuanului a crescut. Cota sa pe piața de finanțare a comerțului s-a dublat în decurs de un an, ajungând la 4,5 % în prezent – la mică distanță de cota euro.
China și Brazilia au convenit să deconteze schimburile comerciale în moneda celeilalte țări, reflectând astfel creșterea comerțului reciproc. De asemenea, Franța a efectuat recent prima sa vânzare de gaze naturale lichefiate în yuani.
Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a avertizat duminică că sancțiunile economice impuse de Occident Rusiei ar putea să submineze hegemonia dolarului.
Multe piețe emergente sunt din ce în ce mai frustrate de influența dolarului asupra economiilor lor, de la recentele turbulențe bancare până la creșterile istorice ale dobânzilor de către Fed – care au crescut gradul de îndatorare.
Dar aceste amenințări la adresa supremației dolarului sunt lipsite de potență. În timp ce schimburile comerciale susținute de yuani ar putea să se intensifice, moneda Chinei reprezintă încă doar aproximativ 3% din rezervele băncilor centrale.
Activitatea economică globală rămâne dominată de SUA și de aliații săi, ceea ce face dificilă evitarea dolarului. Cea mai mare amenințare ar putea veni din partea monedelor digitale ale băncilor centrale, care pot oferi modalități mai eficiente de decontare a tranzacțiilor.
Având în vedere că nu există o alternativă viabilă care să îl înlocuiască, zvonurile privind declinul dolarului sunt exagerate.
Klaus Iohannis iubeşte luxul şi opulenţa. Asta e sigur, după ce a cheltuit peste 2 milioane de euro numai în luna martie pe deplasările externe. Asta reprezintă mai mult de o treime din întregul buget alocat pentru 2023.
Costurile sunt mai mari decât în oricare dintre anii 2016-2021.
Iohannis a mărit bugetul de 4 ori
Cătălin Avramescu, fost consilier prezidențial, a spus că în 2022, administrația lui Klaus Iohannis a mărit bugetul pentru cheltuielile președintelui de patru ori, de la 27 de milioane, cât era în 2012, la 135 de milioane de lei.
”În 2012, Administrația Prezidențială avea cu totul un buget de 27 de milioane de lei, în 2022, ultimul an încheiat, administrația lui Iohannis are un buget de 135 de milioane de lei.
Administrația Prezidențială nu mai are o aeronavă de multă vreme, de când fostul avion prezidențial, care era folosit și pe vremea lui Ceaușescu, a rămas foarte mult în urmă, din punct de vedere tehnic.
Era un Boeing 707, ale cărui motoare nu mai puteau fi modernizate, deci nu mai putea ateriza în niciun fel de condiții normale pe aeroporturile europene. Știam asta cam de 15 ani”, a Cătălin Avramescu, pentru Euronews.
Cum au crescut cheltuielile pe deplasările externe:
2021 – 7,899,252.55 de lei (1,5 milioane de euro)
2020 – 3,103,378.16 de lei (620 de mii de euro)
2019 – 10,839,246.03 de lei (2,1 milioane de euro)
2018 – 6,319,429.25 de lei (1,2 milioane de euro)
2017 – 6,347,806.78 de lei (1,2 milioane de euro)
2016 – 6,111,395.77 de lei (1,2 milioane de euro)
În prezent, șeful statului se află într-un turneu în America Latină care se va încheia pe data de 26 aprilie. Pentru această deplasare, Iohannis a ales să închirieze o aeronavă de la o companie din Luxemburg.
BMW i7, care are deja 544 CP în versiunea standard, este oferit acum într-o variantă extravagantă M70 – și mai puternică.
Variantă electrică a noii generații a Seriei 7 – și deocamdată singura disponibilă în Europa – este o armă eficientă pentru BMW în fața rivalilor de la Mercedes și Audi. Dar producătorul bavarez împinge limitele odată cu sosirea unei versiuni M70.
Pentru a atinge un nivel de putere superior, rețeta nu se schimbă prea mult. Modelul i7 păstrează o baterie utilizabilă de 101,7 kWh și două motoare electrice. Dar, prin modificarea puterii motoarelor, unitatea din față dezvoltă 258 CP, iar cea din spate crește la 489 CP. Evident, adunarea acestor două puteri dă mult mai mult de 660 , dar această valoare este cea oferită în vârf pentru câteva momente odată cu activarea launch control-ului.
Tot datorită acestei funcții ce maraximizează puterea și tracțiunea, BMW susține că mașina – cu o greutate de 2.770 kg – este capabilă să accelereze de la 0 la 100 km/h în 3,7 secunde, ceea ce este pur și simplu de neconceput pentru o limuzină cu motor termic.
O altă cifră uluitoare este cuplul de 1.100 Nm pe care îl poate oferi acest sistem de propulsie, potrivit Automobile Magazine. Dar amatorii de viteză nu ar trebui să abuzeze de accelerație pentru a atinge autonomia de 488 până la 560 km promisă de producător.
Mai cu seamă, M70 este destinat unui confort dinamic: cu o lungine de aproape 5,40 m, un ampatament de peste 3 m și suspensie pneumatică, oferă cel mai bun compromis pentru pasagerii săi.
Noua navă amiral a BMW este vândută de la 191.700 de euro, dar prețul poate să crească semnificativ în funcție de opțiuni și personalizări.
Este rezultatul controlului strict al autorităților turce asupra piețelor financiare: Marele Bazar din Instanbul a devenit un refugiu pentru traderii de valută care încearcă s ă scape de restricţiile impuse de Guvernul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan.
Și a dus la apariția unui curs de schimb paralel pentru lira turcească în Marele Bazar. Pe măsură ce restricţiile impuse băncilor turceşti s-au intensificat în ultimele săptămâni, odată cu apropierea datei alegerilor, acest curs de schimb paralel a devenit şi mai consolidat, relatează Bloomberg.
„Orice ai face nu păstra lirele turceşti. Chiar şi cumpărarea de brânză feta este o investiţie mai bună”, spune un trader veteran de aur şi valută, care a dorit să rămână anonim.
Tranzacțiile în valută străină din bazar sunt legale și în mare parte neînregistrate, ceea ce face dificilă estimarea cifrei de afaceri zilnice. Dar casele de schimb valutar spun că afacerile sunt în plină expansiune, în principal datorită clienților corporativi.
Cutii de valori masive își croiesc drum prin Marele Bazar, însoțite de gărzi de securitate, transportând ceea ce locatarii spun că sunt dolari pentru firme importante, inclusiv pentru importatorul de energie BOTAS, cel mai mare cumpărător de valută de pe piață.
Oportunitatea de a cumpăra și vinde dolari în afara restricțiilor impuse băncilor are un preț. Dolarul este disponibil la Marele Bazar cu o primă de peste 5% față de cursul interbancar. Miercuri, la ora 12:30, lira se tranzacționa la 20,40 pentru un dolar la bazar, față de cursul oficial de 19,4082.
Mult timp considerată de turci ca un barometru al sănătății economice naționale, lira a fost afectată de ani de politici neconvenționale susținute de Erdogan, cel mai longeviv conducător al țării. Este din ce în ce mai vulnerabilă acum, când cetățenii urmează să decidă dacă acesta va conduce sau nu țara în următorii cinci ani.
Diferenţa dintre cursul de schimb dolar-liră practicat la Marele Bazar şi cel de la bănci a crescut constant pe tot parcursul anului, pe măsură ce Banca Centrală a Turciei a înmulţit măsurile destinate să ţină lira sub control înaintea alegerilor parlamentare. Însă distanțarea s-a agravat recent după ce factorii de decizie au cerut băncilor să îşi limiteze achiziţiile de dolari.
Chiar și în afara Marelui Bazar, deprecierea monedei turcești a început să se accelereze. Frecvenţa cu care au loc mici fluctuaţii ale cursului lirei, în special în primele ore de la debutul tranzacţiilor, a crescut, ceea ce sugerează că autorităţile au dificultăţi în a contracara cererea de dolari.
Pe o piață a muncii extrem de tensionată din cauza inflației, generația tânără de lucrători își poate permite să renunțe la un job pentru a găsi un altul pe baza criteriului valorii unei companii.
Un sondaj realizat de LinkedIn a arătat că 87% dintre profesioniștii din generația Z ar fi dispuși să renunțe la locul de muncă pentru a lucra în altă parte dacă valorile noii companii ar fi mai apropiate de speranțele lor.
Milenialii au preocupări similare. Luând în consierare ambele grupuri, 9 din 10 lucrători ar opta pentru valoarea companiei, dar cifra scade la 7 din 10 pentru Generația X.
LinkedIn îi definește generația Z ca fiind cei născuți între 1997 și 2012, cei care sunt în prezent la sfârșitul adolescenței sau începutul celor douăzeci de ani și milenialii ca persoane care s-au născut între 1981 și 1996 și care acum au între 20 de ani și 40 de ani. Gen X îi acoperă pe cei cu vârsta între patruzeci și peste cincizeci de ani născuți între 1965 și 1980.
Sondajul, care se bazează pe 7.317 respondenți din Marea Britanie, Franța, Germania și Irlanda, a mai constatat că 59% dintre profesioniștii europeni nu ar lucra pentru o companie dacă valorile acesteia nu s-ar alinia cu cele personale. Pentru 55% dintre cei chestionați, o creștere de salariu nu ar fi suficientă pentru a-i convinge să rămână.
Tendința este destul de bizară – criticii ar spune că tinerii sunt mofturoși – într-un moment în care mulți angajați suportă o criză a costului vieții, dar există o creștere a postărilor de locuri de muncă care menționează valorile companiei: dezvoltarea carierei, oportunitățile de învățare, echilibrul dintre viața profesională și cea privată.
Schimbarea dă roade pentru companii – anunțurile de angajare care vorbesc despre valori au crescut cu 154%, aproape dublul numărului de cereri față de acum doi ani.
În plus, standardul valorii unei companii arată cât de importanți sunt angajați calificați și eforturile angajatorilor de a-i păstra.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat că Turcia va deveni o putere nucleară și își va dubla numărul de portavioane pentru a fi mai puternică pe mare.
Liderul de la Ankara a zis că, pe lângă centrala nucleară de la Akkuyu, țara sa va construi și o a doua centrală în cooperare cu China sau Japonia.
Vor un portavion de mari dimensiuni
În ceea ce privește flota turcă, Erdogan a spus că scopul partidului său este ca, după portavionul Anadolu de mici dimensiuni, să construiască o altă navă de acest gen, dar de două ori mai mare, pentru a întări și mai mult puterea Turciei pe mare.
În plus, Erdogan a anunțat crearea altor șapte orașe pe coasta Asiei Mici pentru a primi cetățenii veniți din zonele afectate de cutremur, pe care le-a numit „oraşe de rezervă”.
Liderul turc a vorbit la postul de televiziune de stat TRT, în cadrul campaniei sale electorale înaintea alegerilor din 14 mai.
Alegeri cruciale la turci
Țara cu cea mai puternică armată din flancul estic NATO, Turcia, se pregătește de alegeri. Miza este mai mare decât s-ar putea crede și interesează mult și în România.
Bătălia se anunță mai strânsă decât niciodată. Sondajele arată că actualul președinte, Recep Tayyip Erdoğan, va avea un adversar redutabil în privința lui Kemal Kilicdaroglu, liderul Partidului Republican al Poporului.
De ceva zile se vorbește despre „gaura” de la buget și despre măsurile ce se vor lua, la nivel guvernamental, pentru „eficientizarea cheltuielilor publice”.
În tot acest context, s-a aflat că Executivul pregătește ceva.
Și anume o ordonanță de urgență (OUG) prin care vor fi înghețate angajările la stat, din câte au declarat surse guvernamentale, pentru Știrile ProTV. Măsura ar urma să fie în vigoare până la finele acestui an. Iar OUG în cauză ar urma să primească undă verde în ședința de Guvern de luni, 24 aprilie.
O altă măsură pe care ar lua-o în calcul Guvernul ar fi înghețarea salariilor bugetarilor, ceea ce presupune că nu s-ar mai face nicio majorare în acest an.
Aceste înghețări de angajări și salarii la stat ar urma să se aplice de la 1 mai, conform sursei citate. Urmează ca acest OUG să fie pus în dezbatere publică.
Ce a anunțat Ciucă, joi, în ședința de Guvern: Nu vorbim de măsuri de austeritate
Pe de altă parte, premierul Ciucă a făcut referire, joi, la începutul ședinței de Guvern, la mecanismul „prin care ne dorim să gestionăm cheltuielile publice”. Și a făcut apel la marii contribuabili să își plătească datoriile către stat.
„Am luat decizia ca la nivelul guvernului, sigur, o decizie pe care am discutat-o și în coaliție, să identificăm acele măsuri fiscale prin care să chibzuim mai bine cheltuielile, astfel încât să ne asigurăm că la finalul anului ne încadrăm în limitele de deficit și vreau să dau câteva detalii. Toate aceste măsuri au survenit din momentul în care, la finalul primului trimestru am constatat că există un deficit în colectare. Deficitul aparține preponderent marilor contribuabili. Fac un apel public către marii contribuabili să își plătească datoriile către stat și în același timp dau o sarcină instituțiilor statului să facă în așa fel încât să-și îndeplinească sarcinile de serviciu și să asigure colectarea acestor venituri”, a spus Ciucă.
Totodată, premierul a insistat că nu e vorba de măsuri de austeritate, ci de „cumpătare”.
„Aș vrea să înțeleagă toată lumea că aici nu vorbim de măsuri de austeritate, pentru că am văzut în ultimii ani că economia, nu numai economia românească, ci orice economie nu se dezvoltă și nu funcționează în parametrii normali pe măsuri de austeritate. În schimb, pe măsuri de cumpătare, cred că se poate discuta, în așa fel încât gestionarea banilor publici să poată să se facă într-un mod cât mai eficient. Şi aș vrea să spun din capul locului că aceste măsuri nu vor viza în niciun fel afectarea anvelopei salariale, nu vor afecta investițiile și, de asemenea, nu vor fi introduse taxe și impozite noi”, a mai susținut Ciucă, în cadrul ședinței de Guvern din 20 aprilie.
Petrolul este cea mai importantă marfă din lume. Națiunile poartă războaie pentru a-l controla; economiile cresc și scad în funcție de prețul său. Dar petrolul este inutil fără un proces care să-l transforme în ceea ce toată lumea are nevoie: benzină, motorină, combustibil pentru avioane și produse petrochimice.
În ultimii doi ani, industria de rafinare a devenit un punct de blocaj, împingând costul transformării țițeiului în carburanți la un nivel fără precedent, ceea ce a dus la creșterea prețurilor la benzină și motorină, potrivit Bloomberg. „Zidul rafinăriei” a fost cuvântul de ordine. Acum, lucrurile se schimbă.
Lumea construiește noi rafinării și le extinde pe cele mai vechi cu o viteză nemaiîntâlnită de aproape două generații. Capacitatea globală netă a rafinăriilor va crește cu 1,5 milioane de barili pe zi în acest an și cu încă 2,4 milioane anul viitor, conform estimărilor băncii de investiții RBC Capital Markets.
Exxon Mobil este emblematică pentru această nouă tendință. Luna trecută, a dat startul la extinderea fabricii sale din Beaumont, Texas. Cu o capacitate suplimentară de 250.000 de barili pe zi, aceasta este cea mai mare extindere din SUA din ultimii 10 ani.
Industria petrolieră americană măsoară marjele de rafinare folosind un calcul aproximativ numit „3-2-1 crack spread”: Pentru fiecare trei barili de țiței West Texas pe care îi procesează rafinăria, e produc doi barili de benzină și un baril de carburant distilat, cum ar fi motorina și combustibilul pentru avioane.
Boom-ul construcțiilor are importanță dincolo de industria petrolieră. Pentru băncile centrale care încearcă să decidă dacă campania lor de majorare a ratelor dobânzilor a redus inflația, creșterea capacității oferă o speranță că prețurile la benzină și motorină vor rămâne scăzute.
Un alt factor este scăderea marjelor: rafinăriile rusești continuă să funcționeze la un nivel ridicat în ciuda sancțiunilor occidentale, sfidându-i pe cei care credeau că vor reduce procesarea după ce vor pierde accesul la piața europeană. În schimb, au găsit noi piețe de desfacere în Asia, Orientul Mijlociu, Africa și America Latină.
Este o veste proastă pentru Big Oil, deoarece companii precum Shell, Exxon și Chevron au mari afaceri de rafinare și s-au obișnuit ca acestea să funcționeze drept bancomate.
Însă pentru consumatori și factorii de decizie politică, creșterea capacității de rafinare oferă o ușurare binevenită pe frontul inflației.
În 2000, Bill Clinton susținea în fața Congresului admiterea Chinei în Organizația Mondială a Comerțului. „Nu există niciun dubiu că China a încercat să ia măsuri drastice împotriva internetului”, a recunoscut președintele american în hohote de râs. „Mult noroc! E ca și cum ai încerca să prinzi gelatina de perete”.
Mai puțin de un sfert de secol mai târziu, China trăiește în spatele unui Mare Firewall, iar „consensul de la Washington” a fost de mult declarat mort, comentează Financial Times. Termenul, inventat de un economist britanic în 1989, consta în maximele pieței libere. Garantul era SUA, iar trupele sale de elită erau Banca Mondială și FMI. Lista de zece puncte era exclusiv economică. Geopolitica își pierduse relevanța de la sfârșitul Războiului Rece.
Trecutul este o altă lume. Obiectivul a fost înlocuit cu o dezbatere despre cum SUA poate să marginalizeze China. Contrastând discursul lui Clinton – punctul culminant al consensului de la Washington – cu reuniunea de săptămâna aceasta a miniștrilor de externe din G7, care s-a concentrat pe ostracizarea Chinei.
Noul consens de la Washington este diferit de cel vechi în trei aspecte esențiale. În primul rând, Washingtonul nu mai este Roma necontestată a lumii de astăzi. Are concurență din partea Beijingului. Astfel, noul consens se limitează în mare măsură la Washingtonul însuși, mai degrabă decât la SUA fanfaronă care a stabilit standardele globale după încheierea Războiului Rece.
Este un consens politic american, cu Donald Trump drept cel mai dur exponent. El vorbește despre modul în care comerțul cu China a creat un „măcel american” și a dus la „violarea” Americii. Limbajul lui Joe Biden este mult mai blând, dar aplicarea sa este mai riguroasă. Politica lui Biden este Trumpismul cu față umană.
În al doilea rând, noul consens este geopolitic. Dispune de instrumente economice, cum ar fi relocalizarea lanțurilor de aprovizionare, protecționism și politica industrială. Dar acestea sunt în mare parte mijloace pentru un scop de securitate națională, care este de a limita China. Vechiul consens era un joc cu sumă pozitivă; dacă o țară se îmbogățea, se îmbogățeau și celelalte. Noul consens este unul cu sumă zero; creșterea unei țări se face în detrimentul alteia.
A treia diferență este că noul consens este la fel de pesimist pe cât de optimist era cel vechi. În acest sens, este mai puțin intuitiv american decât cel pe care l-a înlocuit. Spiritul de a putea face a făcut loc unei liste de lucruri care nu se pot face.
Statele Unite de astăzi nu pot încheia acorduri comerciale, nu pot negocia reguli digitale globale, nu pot respecta hotărârile OMC. Washingtonul și-a pierdut încrederea în multilateralismul economic.
Va fi eficient noul consens? Testul suprem este dacă China poate fi, în diferite moduri, stăpânită, angajată, concurată și ademenită să accepte ordinea condusă de SUA.
Biden însuși se concentrează mai mult pe competiție decât pe momeli. Scopul său nu este de a se decupla de China, ci de a crea ceea ce Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională al SUA, numește o „curte mică” cu un „gard înalt”.
Asta înseamnă că America va continua să facă comerț cu China, cu excepția bunurilor care pot fi folosite pentru a moderniza armata chineză, adică semiconductori de înaltă calitate și orice lucru care stimulează ambițiile Beijingului în materie de inteligență artificială. Nu este evident unde se poate trasa în siguranță această linie, ceea ce sugerează că mica curte a lui Sullivan se va extinde în timp.
Se ridică o întrebare: cum poate fi China înghesuită într-o ordine condusă de SUA în care America însăși a încetat să mai creadă?
Biden nu a dat încă un răspuns clar la această întrebare, deoarece este foarte greu. El vrea să priveze China de mijloacele de a ajunge la paritate militară cu America fără a provoca un conflict SUA-China sau o recesiune economică globală. O decuplare la scară largă ar face pe toată lumea mai săracă și ar crea o lume orwelliană de blocuri ostile. Dar America are încă un cuvânt important de spus dacă scenariul va fi întunecat sau luminos.
Operațiunea de salvare a Credit Suisse prin împingerea acesteia în brațele UBS a fost defectuoasă și pusă la cale în mod pripit. Nu a urmat modelul greoi de negociere pentru soluționarea instituțiilor financiare mari de importanță sistemică.
Și a dat un ecou straniu poveștii eșecului interbelic al Creditanstalt Viena. În 1929, la începutul Marii Crize Economice, guvernul austriac a împins Creditanstalt, de departe cea mai mare bancă a țării, să preia cea de-a doua mare bancă în faliment, Bodencreditanstalt. Mai puțin de doi ani mai târziu, Creditanstalt a dat faliment, iar efectul de contagiune a dus la prăbușirea sistemului bancar german.
Panica care a urmat s-a răspândit apoi în marile centre financiare, la Londra și New York, și a făcut ca Marea Depresiune să rămână o amintire economică marcantă și permanentă. În weekendul Lehman din septembrie 2008, Ben Bernanke, pe atunci președinte al Fed, s-a gândit imediat la avertismentul sumbru oferit de eșecul Creditanstalt.
Acest eșec are două lecții, susține economistul Harold James, autorul cărții „Seven Crashes”. În primul rând, este periculos pentru orice instituție financiară să preia o bancă cu probleme. Este ușor pentru deponenții, creditorii și acționarii nervoși să creadă că necazurile se pot extinde și mai mult. Acesta este motivul pentru care, în criza germană din iulie 1931, după prăbușirea Creditanstalt, Deutsche Bank a refuzat rugămintea guvernului de a prelua sau de a oferi o garanție băncii falimentare Darmstädter Bank. O mega-bancă fuzionată ar fi fost extrem de vulnerabilă la o criză bancară.
A doua lecție este că băncile foarte mari devin un pericol dacă se află în țări gazdă mici. Salvarea Creditanstalt din 1931 a necesitat fonduri guvernamentale pe scară largă în cadrul planului de salvare, iar gaura fiscală care a urmat a generat o criză monetară.
În 2008, țările mici și chiar cele mijlocii au fost puse în mare dificultate de costul sprijinului bancar. Crizele băncilor supradimensionate au aruncat în aer efectiv Irlanda și Islanda și au necesitat o implicare dureroasă din partea FMI. Chiar și într-o economie mai mare, saga HBOS a costat scump contribuabilul britanic.
Vulnerabilitatea țărilor mici la pericolele marilor bănci ridică o asimetrie evidentă. Nu este nedrept că Statele Unite pot scăpa cu acest tip de salvare improvizată a băncilor în dificultate?
În 2008, când JPMorgan a cumpărat Bear Stearns, părea plauzibil ca o bancă solidă să poată gestiona integrarea unei instituții căzute. Dar acea acțiune s-a bazat pe sprijinul unui buget federal mare și al unei bănci centrale cu un bilanț mare. Realitatea dureroasă pentru restul lumii este că SUA, și poate și China, pot scăpa cu bine cu operațiuni care sunt prea periculoase pentru țările mici. Finanțele mari funcționează doar pentru jucătorii mari.
Paul Taylor, editorialist colaborator la Politico, își imaginează cum va arăta blocul comunitar peste 12 ani, deși unele trăsături ale acelei Europe viitoare sunt vizibile astăzi.
În primul rând, UE va avea mai mulți membri, nu mai puțini, până la jumătatea anilor 2030 – poate chiar 36, față de cei 27 de astăzi.
Va fi o UE mai mare, mai dezordonată, dar și mai dură, modelată de evenimente neașteptate, iar blocul se va strădui să își apere interesele și valorile într-o lume a rivalității între marile puteri.
De la invazia Rusiei în Ucraina de anul trecut, geopolitica a devenit cea mai puternică forță motrice care exercită presiuni asupra Bruxelles-ului și a capitalelor vest-europene atunci când vine vorba de eliminarea obstacolelor de lungă durată în calea extinderii UE.
Presiunea politică pentru admiterea tuturor țărilor aflate la vest de noua Cortină de Fier – inclusiv a Ucrainei, a Republicii Moldova și a celor șase țări aspirante din Balcanii de Vest – va fi probabil copleșitoare.
Pe de altă parte, este puțin probabil ca Turcia să fi aderat până în 2035, chiar dacă un succesor al președintelui Recep Tayyip Erdogan ar fi mai pro-european.
În al doilea rând, UE din 2035 va funcționa, în mod previzibil, în continuare în temeiul aceluiași Tratat de la Lisabona și, foarte probabil, se va confrunta cu aceeași cerință debilitantă de unanimitate în luarea deciziilor privind politica externă, impozitarea și bugetul comun. Având în vedere necesitatea de a organiza referendumuri în multe țări pentru a ratifica orice nouă cartă, modificarea tratatului este pur și simplu prea riscantă din punct de vedere politic.
UE va fi trecut de la globalizarea comerțului liber la un model economic mai protector și mai selectiv cu mult înainte de 2035, diversificându-și lanțurile de aprovizionare pentru energie, minerale și semiconductori departe de China și Rusia și verificând investițiile din motive de securitate.
Continentul va avea în continuare nevoie de Statele Unite ca superputere nucleară tutelară, dar atunci când vine vorba de furnizarea de forțe armate convenționale, va trebui să se descurce mai mult singur și să își asume mai multă responsabilitate pentru vecinătatea sa, deoarece Washingtonul se concentrează asupra Chinei.
Privind competiția economică, capacitatea UE de a-și impune normele și standardele asupra giganților digitali și noilor tehnologii, cum ar fi inteligența artificială, în care niciunul dintre principalii actori globali nu este european, pare mai puțin plauzibilă.
În plus, fragmentarea tot mai mare a sistemelor politice europene, cu guverne mai slabe, inegalități sociale tot mai mari și opinie publică instabilă și eruptivă, reprezintă o provocare severă pentru o UE mai coerentă. Și în 2035, Europa va fi un continent îmbătrânit, cu deficit cronic de forță de muncă, care va inhiba creșterea și dinamismul economic.
Mai presus de toate, Europa viitoare trebuie să facă tranziția de la politica soft la hard power pentru a deveni un jucător global respectat.
Atât Google, cât și Microsoft explorează modalități de a integra reclame în versiunile lor de ChatGPT. Ar trebui să ne pregătim cu toții pentru consecințe.
Pentru a se asigura că oamenii văd cât mai multă publicitate, ambele companii sunt stimulate să facă din instrumentele lor de chatbot o strategie care să creeze dependență.
Este același impuls care a împins platformele de social media să țină utilizatorii cu ochii lipiți de ecrane și a favorizat răspândirea dezinformării, precum și a problemelor de sănătate mintală.
Potrivit New York Times, Google se străduiește să dezvolte un motor de căutare complet nou, care să ofere o „experiență mai personalizată”, folosind inteligența artificială generativă, noua tehnologie de ultimă oră care stă la baza ChatGPT. Utilizează așa-numitele modele de limbaj care prezic secvențe de cuvinte pentru a oferi răspunsuri asemănătoare cu cele umane la întrebări.
Publicitatea va fi prezentă pe majoritatea platformelor. Facebook și Amazon se întrec, de asemenea, în a adăuga aceste instrumente de inteligență artificială la propriile servicii online.
De exemplu, Proiectul Magi al Google, o umbrelă pentru funcțiile de inteligență artificială generativă pe care le introduce în căutare, va menține reclamele în amestecul rezultatelor căutării. Orice interogare de căutare tranzacțională privind cumpărarea de bunuri va avea reclame pe pagina de rezultate.
Microsoft a precizat că robotul de chat Bing cu inteligență artificială va încorpora reclame sub formă de linkuri sponsorizate sau în rezultatele cumpărăturilor.
Nu este nimic ilegal cu astfel de reclame. Dar există ceva insidios în legătură cu modul în care stimulentele publicitare pot stimula dezvoltarea de software menit să-i țină pe utilizatori conectați la aplicațiile lor toată ziua.
Companiile de social media au mai avut de-a face cu această problemă. Dezinformarea și problemele de sănătate mintală care sunt corelate cu timpul petrecut pe Facebook sau Instagram, de exemplu, provin în parte din faptul că aceste aplicații au fost concepute pentru o implicare maximă.
În timp ce modelul publicitar a făcut internetul gratuit și accesibil, a creat, de asemenea, un fel de dependență legalizată, în care oamenii sunt în mod constant atrași de conținuturi care le distrag atenția, finanțate prin bannere publicitare și pop-up-uri. Acesta este motivul pentru care „doom scrollling” poate fi atât de profitabil. Big Tech nu are interesul să schimbe o rețetă aducătoare de bani.
Mai mult, sosirea unor instrumente precum ChatGPT supraîncărca publicitatea datorită potențialului lor incredibil de convingere și manipulare.
În timp ce anunțurile din căutările Google sau de pe site-urile web sunt, în general, clar marcate, un răspuns conversațional din partea unui chatbot ar putea face mai probabil ca oamenii să accepte ceea ce văd în fața lor ca fiind „adevărul”, spune Sridhar Ramaswamy, fostul șef al departamentului de publicitate al Google și fondator al motorului de căutare rival Neeva. „Desigur, acest lucru poate duce la consecințe nefericite”.
PSD a cerut Guvernului să elaboreze un act normativ pentru suspendarea temporară a importurilor de cereale din Ucraina, ca soluție de rezervă în cazul în care măsurile promise de Comisia Europeană nu se vor concretiza „în timp util”.
PNL-iştii susţin că măsurile radicale nu vor rezolva criza cerealelor.
PSD cere reunirea premierilor din 5 state
PSD consideră că pentru rezolvarea problemelor generate de exporturile ucrainene este nevoie de o soluție comună, agreată la nivelul Uniunii Europene.
În acest sens, PSD salută propunerea vice-președintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, ca șefii guvernelor din cele cinci state afectate să adopte o poziție comună prin care să se activeze mecanismele europene speciale privind suspendarea acestor importuri.
„Dacă însă această poziție comună nu se va contura într-un interval rezonabil, situația României va deveni deosebit de gravă în contextul în care celelalte state din regiune au luat deja măsuri unilaterale pentru interzicerea importurilor din Ucraina.
Prin urmare, Guvernul României va fi nevoit să adopte măsura suspendării importurilor până când Comisia Europeană va furniza un răspuns adecvat pentru rezolvarea acestei probleme”, au transmis social-democrații.
România a sprijinit cel mai mult Ucraina
Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, a comunicat într-un mesaj pe Facebook că fermierii români afectați de criza cerealelor vor primi sprijin european, iar acum nu este momentul să fie luate „soluții radicale”.
Peste jumătate din exporturile Ucrainei, respectiv peste 14 milioane de tone, au traversat teritoriul României, iar ţara noastră trebuie să mențină acest sprijin important, prin asigurarea culoarelor de tranzit pentru cerealele ucrainene către statele terțe, conform guvernanţilor din coaliţie.
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, și-a asigurat atenția premierului și a colegilor din Guvern, după ce a făcut un apel să nu fie lăsat singur. Totul, în contextul subiectului momentului – cel al scandalului legat de cerealele din Ucraina.
Daea le-a cerut colegilor din Executiv joi, la începutul ședinței de Guvern de la Palatul Victoria, să nu-l lase singur „în luptă”.
„Vă cer sprijin, stimaţi colegi, să nu mă lăsaţi în luptă singur! O pot duce, dar…”, a declarat Petre Daea, de față cu premierul Nicolae Ciucă și cu restul miniștrilor din Cabinet.
„Presupun că până acum nu v-aţi simţit singur. Nici de-aci înainte, domnule ministru, nu o să fiţi singur. Nu vă lăsăm”, i-a răspuns premierul.
„Păi să nu mă lăsaţi singur, fraţilor, că sunt multe puşti pe mine”, a completat rapid ministrul Petre Daea.
Ce i-a cerut Ciucă ministrului Agriculturii: „Daţi sarcină la un secretar de stat”
Premierul Ciucă l-a întrebat pe ministru despre grupul de lucru pentru strategia privind îmbunătăţirea procesului de producţie, pe termen lung, atât pentru producători cât şi fermieri, afirmând că îşi doreşte să aibă cât mai repede acest grup.
„Grupul de lucru, ştiţi cum e, să lucrezi. Dar dacă îl fac eu, că e grupul de lucru, şi el cântă la mandolină şi se uită pe pereţi, nu am avut timpul necesar şi liniştea sufletească”, a susținut ministrul Petre Daea, dând de înțeles că a fost când la moţiune în Parlament, când la televizor.
„Daţi sarcină la un secretar de stat să constituie grupul de lucru”, i-a cerut premierul ministrului Daea, șeful Guvernului adăugând că vrea să îi fie prezentată vineri componenţa lui.
Ungaria va permite în continuare tranzitul cerealelor din Ucraina, asigurându-se însă că plecarea acestor livrări se face „într-o manieră controlată”, a declarat miercuri seara ministrul ungar al Agriculturii, Istvan Nagy, la finalul discuţiilor care au avut loc la Bruxelles.
Istvan Nagy a precizat că se poartă discuţii cu privire la alte produse asupra cărora ar putea fi extinsă actuala interdicţie de import, pe lângă grâu, porumb, rapiţă şi floarea soarelui, potrivit presei maghiare.
Uniunea Europeană pregătește restricții la importurile de cereale din Ucraina
Comisia Europeană a anunţat miercuri că va adopta, în regim de urgenţă, „măsuri preventive” la grâu, porumb, seminţe de floarea soarelui şi rapiţă, ca urmare a unei plângeri comune formulate la finele lunii martie de Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia.
Această plângere a fost urmată, săptămâna trecută, de decizia Poloniei şi Ungariei de a interzice unele importuri de produse agricole din Ucraina. Alte state din Europa de Est au anunţat că analizează şi ele acţiuni similare.
„Pentru Ungaria, a meritat să adopte o acţiune fermă şi să protejeze interesele fermierilor ungari”, a spus Istvan Nagy, făcând referire la interdicţia adoptată de autorităţile de la Budapesta, adăugând că măsura a forţat Bruxellesul să acţioneze.
Din cauza unor blocaje logistice şi a distanţelor mai scurte, milioane de tone de cereale din Ucraina, care sunt mai ieftine decât cele produse în UE, ajung în ţările vecine, reducând preţurile şi vânzările pentru fermierii din aceste ţări.
În aceste condiţii, au crescut nemulţumirile în rândul fermierilor din Europa Centrală şi de Est cu privire la valul de importuri de cereale ieftine din Ucraina, scutite de taxe vamale până în luna iunie 2024.
O profesoară de la Liceul Tehnologic “Aurel Vlaicu” din Lugoj a fost condamnată la nouă luni de închisoare, după ce, în urmă cu câţiva ani, a bătut un elev, relatează publicația locală Lugojinfo.ro.
Sentinţa, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, este definitivă.
Pedeapsa a fost majorată de la 4 la 9 luni de închisoare
Potrivit sursei citate, profesoara a fost condamnată la sfârşitul lunii trecute, însă surprinzător, ea încă preda. Profesoara, care preda educaţie fizică şi sport, a fost condamnată definitiv pentru purtare abuzivă, de către Curtea de Apel Timişoara, care a majorat pedeapsa iniţială stabilită de Judecătoria Timişoara de la patru luni de închisoare la nouă luni.
La momentul comiterii faptei, profesoara activa la un liceu din Recaş, instanţa reţinând că aceasta a lovit copilul, cauzându-i leziuni traumatice ce au necesitat 2-3 zile de îngrijiri medicale.
„Gravitatea faptei rezultă din faptul că inculpata era cadru didactic la data comiterii faptei, având în supraveghere o clasă de elevi minori (clasa a V-a), cu ocazia desfăşurării orei de educaţie fizică. Chiar dacă copilul era neastâmpărat sau i s-a adresat cu injurii, aceasta nu ar fi trebuit să aibă un comportament violent, constând în lovirea persoanei vătămate cu mâinile şi cu o pompă de umflat mingi în zona gâtului, ţinând cont de diferenţa de vârstă dintre inculpată şi persoana vătămată, de putere între persoanele implicate, precum şi de ascendentul pe care îl avea inculpata asupra minorului, fiind profesoara acestuia de educaţie fizică şi sport. Totodată, Curtea reţine că pe lângă vătămările şi leziunile fizice, persoana vătămată minoră a suferit vătămări de natură psihică, emoţională, în condiţiile în care a fost agresată fizic în public, în faţa tuturor colegilor de clasă, încercând un sentiment de umilinţă şi ruşine”, au precizat magistraţii în motivare.
Judecătorii au decis amânarea aplicării pedepsei de nouă luni închisoare, stabilind un termen de supraveghere de 2 ani.
Imagini inedite, cu mai mulți pui de mistreț, au fost filmate într-o pădure din România, mai exact din județul Suceava.
Si au fost făcute publice recent de Romsilva. În înregistrarea video pot fi văzuți cinci mistreți mititei care merg prin zăpada mai înaltă ca ei, pe o potecuță care le permite să înainteze fără prea mari dificultăți.
„Cinci godaci de mistreț, simpatici foc și cu râtul alb de zăpadă, surprinși de colegul nostru Adi Luca într-o pădure administrată de Romsilva-Ocolul Silvic Putna din cadrul Direcției Silvice Suceava.
Arealul mistreţului în România este larg răspândit, trăind în zona de câmpie, în Delta Dunării şi până în zona de munte”, explică miercuri reprezentanții Romsilva, într-o postare pe pagina de Facebook a Regiei Naționale a Pădurilor.
Romsilva – Directia Silvica Suceava administrează, prin intermediul celor 24 de ocoale silvice, peste 270 de mii de hectare păduri de stat, punctează aceeași sursă.
Căprioare filmate traversând o șosea din județul Suceava
Și nu sunt singurele imagini inedite surprinse recent, în care apar animale care trăiesc, de obicei, în păduri. Nu mai puțin de șapte căprioare au fost filmate la marginea unei comune din județul Suceava, în timp ce treceau strada, anunță joi știrileprotv.ro.
După ce au traversat șoseaua, animalele s-au îndreptat către un teren agricol din apropierea carosabilului. Cel mai probabil, căprioarele voiau să ajungă în pădurea din apropiere.
Variantă electrică a noii generații a Seriei 7 – și deocamdată singura disponibilă în Europa – este o armă eficientă pentru BMW în fața rivalilor de la Mercedes și Audi. Dar producătorul bavarez împinge limitele odată cu sosirea unei versiuni M70.
Și a dus la apariția unui curs de schimb paralel pentru lira turcească în Marele Bazar. Pe măsură ce restricţiile impuse băncilor turceşti s-au intensificat în ultimele săptămâni, odată cu apropierea datei alegerilor, acest curs de schimb paralel a devenit şi mai consolidat, relatează Bloomberg.
Mai puțin de un sfert de secol mai târziu, China trăiește în spatele unui Mare Firewall, iar „consensul de la Washington” a fost de mult declarat mort, comentează Financial Times. Termenul, inventat de un economist britanic în 1989, consta în maximele pieței libere. Garantul era SUA, iar trupele sale de elită erau Banca Mondială și FMI. Lista de zece puncte era exclusiv economică. Geopolitica își pierduse relevanța de la sfârșitul Războiului Rece.
Pentru a se asigura că oamenii văd cât mai multă publicitate, ambele companii sunt stimulate să facă din instrumentele lor de chatbot o strategie care să creeze dependență.
