Un număr tot mai mare  de startup-uri se instalează  în Paris, pe măsură ce guvernul francez face presiuni pentru ca metropola să fie în fruntea sectorului tehnologiei financiare din Europa.

Londra este în continuare cel mai mare centru pentru fintech-uri din Europa, dar influența  sa a slăbit oarecum în ultimii ani.

Săptămâna trecută,fondatorii Revolut, un startup britanic care face presiuni pentru a primi o licență bancară din partea autorităților, au criticat City-ul pentru birocrația din reglementare și plecarea unor finanțiști după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Multe persoane din blocul comunitar sunt de acord că schimbarea seismică provocată de Brexit a ajutat Parisul în eforturile sale de a deveni o alternativă reală la Londra și Berlin – în mod tradițional centrul tehnologic al continentului – în ultimii ani.

„Nimeni nu mai vrea să audă de Brexit, dar influența sa asupra fintech-ului este de netăgăduit”, spune Nicolas Benady, directorul executiv al firmei bancare Swan. „Obținerea unei prime licențe într-o singură țară este o sarcină uriașă pentru un startup tânăr, așa că, dacă trebuie să aleagă o piață, de ce ar alege 67 de milioane de oameni în locul a 450 de milioane de oameni?”.

La Paris, o bună parte dintre fondatorii din domeniul fintech rămân optimiști. O treime dintre companiile care se alătură programelor de startup aici sunt din străinătate, cu o prezență tot mai mare din Marea Britanie.

Parisul atrage startup-urile în multe moduri: un program generos de vize, granturi publice și faptul că fondatorii sunt stimulați fiscal să susțină bani și investiții.

Afacerile fintech pentru prima dată în capitala Franței au crescut cu 22 de milioane de dolari, până la 96,4 milioane de dolari în 2022, potrivit datelor Pitchbook.

Cultura populară a făcut, de asemenea, ca antreprenoriatul să devină „din ce în ce mai cool” pe scară mai largă, susține investitorul franco-american Zoe Mohl, director la Balderton Capital.

Qui Veut Etre Mon Associé? (versiunea franceză a emisiunii de televiziune Shark Tank) prezintă antreprenori de top din domeniul tehnologiei care au devenit investitori, în timp ce anul trecut fostul jucător al echipei Paris Saint-Germain, Blaise Matuidi, a lansat în colaborare Origins Fund pentru finanțiștii sub-reprezentați aflați la început de drum.

Anul trecut, Franța a contrazis tendințele generale de scădere la nivel mondial. Valoarea tuturor tranzacțiilor franceze în domeniul fintech a crescut cu aproximativ 30%, ajungând la 2,1 miliarde de dolari.

La Londra, valoarea acestor tranzacții a scăzut cu o cincime, până la aproximativ 10 miliarde de dolari, în timp ce la Berlin a scăzut cu 10%, până la 2,7 miliarde de dolari.

Banca de stat BpiFrance conduce investițiile finanțate din fonduri publice, cu sume cuprinse de până la  20 de milioane de dolari pentru startup-uri. De asemenea, distribuie 276 de milioane de euro din fondurile Uniunii Europene pentru antreprenori prin programul InvestEU.

Franța are 27 de unicorni, adică companii private cu o valoare de peste un miliard de dolari. Țara a depășit deja promisiunea lui Macron de a crea 25 de unicorni până în 2025, mărindu-și totalul de la doar cinci în 2018.

„Singura funcție a previziunilor economice este de a face ca astrologia să pară respectabilă”, a spus odată economistul Ezra Solomon. Această funcție pare și mai puțin respectabilă astăzi, în timp ce analștii încearcă să demistifice consecințele multiplelor șocuri, inclusiv pandemia, războiul din Ucraina și peisajul geopolitic în schimbare.

Andrew Bailey, guvernatorul Băncii Angliei, știe foarte bine acest lucru. Joi, în timp ce banca centrală a majorat ratele dobânzilor cu 25 de puncte de bază, el s-a confruntat cu o serie de întrebări legate de marea modificare în creștere a proiecțiilor privind creșterea și inflația. Previziunile economice sunt, într-adevăr, o știință inexactă; dar revizuirile puternice nu ajută prea mult la reasigurarea publicului că bancherii centrali știu ce fac.

Rezerva Federală a SUA și Banca Centrală Europeană au greșit și ele în previziunile lor privind inflația, în special de la debutul pandemiei.Și  FMI și-a schimbat perspectivele recente de creștere. Având în vedere rolul pe care îl joacă previziunile în informarea deciziilor investitorilor, gospodăriilor și factorilor de decizie politică, precizia este importantă.

Pentru bancherii centrali, un istoric de previziuni decente este  vital pentru a consolida credibilitatea, mai ales că o încredere mai mare poate contribui la ancorarea așteptărilor inflaționiste.

Dar criticile recente la adresa previziunilor eronate trebuie temperate, subliniază Financial Times. Economiștii s-au confruntat cu o lume neobișnuit de nesigură începând cu 2020. Au trebuit să ia poziții cu privire la epidemiologie, scenarii de război, modificări ale lanțului de aprovizionare și politici interne și internaționale în evoluție rapidă.

Un alt element este înțelegerea limitată a publicului cu privire la ceea ce reprezintă de fapt previziunile. Acestea sunt condiționate de judecățile făcute la un anumit moment dat. Pe măsură ce apar noi date, aceste judecăți trebuie recalibrate: ar trebui tratate ca fiind orientative, nu adevăruri absolute.

Economiștii încă mai au de răspuns la câteva întrebări. Se poate spune că bancherii centrali au fost prea lenți în a majora ratele atunci când inflația s-a accelerat în 2021, agățându-se de ideea că presiunile asupra prețurilor erau „tranzitorii”.

Au existat evaluări eronate cu privire la efectele stimulentelor fiscale, la cât de stabile erau așteptările inflaționiste și la daunele provocate de pandemie asupra ofertei, care au contribuit la faptul că factorii de decizie monetară au rămas în urmă în ceea ce privește inflația.

De asemenea, este posibil ca deceniul anterior de inflație scăzută să le fi indus un fals sentiment de siguranță. S-au făcut erori și în timpul ciclului de creștere a ratelor. Atât BoE, cât și BCE nu au reușit să înțeleagă cât de rigidă ar fi inflația alimentară.

Îmbunătățirea modului în care sunt comunicate previziunile, în special în perioade de incertitudine, este esențială. Prezentarea proiecțiilor în cadrul unor scenarii diferite poate contribui la aprofundarea înțelegerii gamei de rezultate posibile. Deși băncile centrale au încercat să evidențieze distribuțiile de probabilitate din jurul previziunilor lor, acestea ar putea fi transmise într-un mod mai accesibil.

Mai presus de toate, economiștii trebuie să fie mai clari în a explica cum și de ce s-au schimbat principalele lor judecăți între previziuni – și cum afectează acestea cifrele. Un efort mai mare de a arăta cum ajung la proiecțiile lor poate contribui la consolidarea încrederii și la normalizarea înțelegerii previziunilor economice ca puncte de referință și nu ca previziuni.