Prințul Harry și Meghan Markle au implicați într-o urmărire auto „aproape catastrofală” cu paparazzi, prin New York.
Incidentul a avut loc după ce Meghan și Harry au participat marți la o ceremonie de decernare a unor premii la New York.
Urmărire de 2 ore, presărată cu accidente rutiere
Prințul Harry, Meghan Markle și mama acesteia au fost implicați într-o urmărire „aproape catastrofală” cu mașina după ce au fost urmăriți de paparazzi.
„Această urmărire, care a durat peste două ore, a dus la mai multe cvasi-coliziuni în care au fost implicați alți șoferi pe șosea, pietoni și doi ofițeri NYPD (Departamentul de Poliție din New York)”, a precizat un purtător de cuvânt al cuplului.
Toată nebunia a început după ce Meghan și Harry au participat marți la o ceremonie de decernare a unor premii la New York.
Obișnuiți să fim printre ultimii în UE la cam toate capitolele, iată că există un domeniu în care ocupăm, de departe, primul loc. Este vorba despre procentul din populație care locuiește în case cu un proprietar, care este, în România, de 95,3%, următoarele în acest clasament fiind Croația (82,8 %) și Bulgaria (82,6 %). Codașele Europei sunt, surprinzător, țările cele mai dezvoltate, Germania, Danemarca și Austria.
Faptul că România este o țară de proprietari, datorită grelei moșteniri comuniste, a făcut ca populația să poată, cumva, supraviețui, în ciuda tuturor greutăților și sărăciei generalizate. În pofida ironiei unora, care susțin că nu este modern să ai propria locuință, iată că ultimii ani au arătat, din plin, dezavantajele pentru chiriașii occidentali, după explozia prețurilor chiriilor în Vestul Europei.
Potrivit Eurostat, în UE, 69,9 % dintre oamenii din UE locuiau într-o locuință ocupată de proprietar, ponderea variind de la 49,1 % în Germania, 54,2 % în Austria și 59,2 % în Danemarca, singurele state membre care au mai puțin de 60 % din populație deținând propria locuință, la 90,5 % în Croația. 91,7 % în Ungaria, 92,9 % în Slovacia și 95,3 % în România. Majoritatea (43,8 %) populației UE locuia într-o locuință ocupată de proprietar, fără ipotecă sau împrumut pentru locuințe în 2021. Această pondere a fost mai mare de 60 % în 10 țări și a depășit 80 % în Bulgaria (82,6 %), Croația (82,8 %). %) și România (93,9 %). În schimb, 30,1 % din populația UE locuia în locuințe închiriate. Dintre statele membre, șase au avut o pondere care depășește această medie: Cipru (30,2 %), Suedia (35,1 %), Franța (35,3 %), Danemarca (40,8 %), Austria (45,8 %) și Germania (50,9 %). Totodată, 20,2% din cetățenii UE stau în locuințe închiriate de pe piața liberă și 9,8% în locuințe sociale.
În România procentul populației care locuiește în case cumpărate cu credite ipotecare este de doar 1,4%, la care se adaugă 93,9% cetățeni care stau în locuințe ocupate de un proprietar. În ce privește românii care și-au închiriat locuințe de pe piața liberă, procentul este de 1,3%, cel mai probabil din cauza subraportării, având în vedere numărul mic de contracte de închiriere înregistrate la Fisc. În ce privește locuințele sociale, cu chirii subvenționate parțial sau total de stat, procentul în România este de 3,5%.
Proprietari în locuințe supraaglomerate
Supraaglomerarea este determinată de procentul populației care locuiește într-o locuință cu un număr insuficient de camere, în funcție de mărimea gospodăriei, componența familiei și vârstele ocupanților acesteia. În general, 17,0 % dintre oamenii din UE trăiau într-o gospodărie supraaglomerată în 2021. Au existat diferențe considerabile între statele membre ale UE, cu o rată de supraaglomerare de peste 30,0 % în Slovacia (31,2 %), Croația (34,4 %), Polonia (35,7 %), Bulgaria (37,9 %) și România (41,0 %), atingând un vârf în Letonia, cu 41,3 %. Ponderea populației care nu poate să-și păstreze acasă suficient de cald este cea mai mare în Bulgaria și cea mai scăzută în Finlanda. Capacitatea de a menține o casă suficient de caldă depinde de o serie de factori, inclusiv de starea generală a clădirii, temperatura exterioară și costul energiei. În 2021, 6,9 % din populația UE nu și-ar putea permite să-și mențină locuința suficient de caldă. Dintre statele membre ale UE, acest procent a variat de la 1,3 % în Finlanda și 1,7 % în Austria, Slovenia și Suedia la peste 20 % din populația care trăiește în Lituania (22,5 %) și Bulgaria (23,7 %). În România, procentul a fost de 10%, iar peste acest procent s-au situat țări precum Grecia, Spania, Cipru și Portugalia.
Suprasolicitare a costurilor
Datele Eurostat arată că, în 2021, 8,3 % din populația UE a cheltuit 40 % sau mai mult din venitul disponibil al gospodăriei pentru locuințe. Această pondere a variat considerabil între statele membre ale UE. Zece state membre au raportat rate de suprasolicitare a costurilor locuințelor sub 5 %, Ungaria (2,4 %), Irlanda (2,5 %), Cipru (2,5 %), Lituania și Malta (2,7 %) având cele mai scăzute rate. În schimb, Germania (11,0 %), Bulgaria (11,6 %), Țările de Jos (12,5 %) și Danemarca (15,5 %) au avut o rată de suprasolicitare a costurilor locuințelor de cel puțin 10 %. Grecia a raportat cea mai mare rată, atingând un vârf de 28,8 %. O astfel de variabilitate între țări se poate datora nivelurilor regionale diferite ale prețurilor locuințelor, politicilor naționale pentru locuințe sociale sau subvențiilor publice și beneficiilor oferite de guverne pentru locuințe.
Două persoane, printre care un medic, au fost prinse în flagrant în timp ce primeau fiecare câte 1.000 de euro pentru a facilita avizarea dosarului de pensionare a persoanei care i-a denunţat.
Au fost reţinuţi de ofiţerii DGA – Serviciul Judeţean Anticorupţie Dolj, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj.
Pentru ce au cerut şpagă?
Potrivit DGA, în data 15 mai, primul inculpat în cauză a pretins şi primit de la un martor denunţător suma de 1.000 de euro, pentru a interveni prin intermediul unei persoane (personal medical), la angajaţi cu funcţii de decizie din cadrul unui spital din municipiul Craiova, prevalându-se de o presupusă influenţă pe lângă aceştia, în scopul facilitării pensionării medicale a martorului denunţător.
„La data de 16 mai 2023, inculpatul în cauză, cercetat pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă, a fost reţinut pe o durată de 24 ore, iar în cursul aceleiaşi zile a fost prezentat judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Dolj cu propunere de arestare preventivă.
Ulterior, în cursul aceleiaşi zile, medicul primar care urma să avizeze dosarul de încadrare în vederea pensionării faţă de care inculpatul în cauză susţinea că ar avea influenţă, a primit de la acelaşi martor denunţător suma de 1.000 de euro.
Banii au fost oferiţi în legătură cu îndeplinirea unui act care intrau în îndatoririle sale de serviciu, respectiv în legătură cu soluţionarea favorabilă a dosarului de pensionare medicală a martorului denunţător, medicul fiind preşedintele Comisiei de Evaluare a Capacităţii de Muncă din cadrul unităţii medicale respective„, afirmă reprezentanţii DGA într-un comunicat de presă.
Ne-am obişnuit cu preţurile ridicate din piaţa imobiliară. Dar iată că, din când în când, mai apare şi câte o proprietate ieftină. E vorba despre o garsonieră ce se vinde la un preţ de sub 6.000 euro.
Imobilul este complet mobilat și amplasat lângă un mall. Unde se află, mai exact, și cum este amenajat?
Garsonieră de 5.859 euro, la Bacău
Garsoniera se află în Bacău, lângă mall-ul din oraș și are prețul de 5859 euro. Este compusă dintr-o cameră, o bucătărie, un hol, o baie, se întinde pe 23m pătrați și este construită într-un bloc ridicat în comunism, în anul 1980.
”Vând garsonieră confort2, etaj 4 izolat fara probleme, 1 camera , bucatarie spatioasa, hol si baie, 23m patrati, îmbunătățiri, respect, 1980 anul contructiei, un bloc curat, liniștit ca persoane, interfon, in fata la ARENA MAL”, sună anunţul de vânzare.
Costă cât un sejur la mare
Ce poţi face cu banii ăştia în ziua de azi? Garsoniera are o valoare comparabilă cu un sejur de 9 nopți la un hotel de 5 stele din Mamaia. Pentru o astfel de vacanță tarifele încep de la 5100 de euro.
Prețul sejurului include servicii de spa, mic dejun, acces la piscină, vedere spre plajă și mare, precum și facilități: centru de wellness sau bucătărie.
Încă un incident greu de imaginat a avut loc în imediata apropiere a clădirii Palatului Parlamentului, sediul Legislativului. De această dată, s-a întâmplat miercuri, protagonista fiind o tânără care a ajuns în vizorul poliției din cauza unei țigări.
Tânăra a fost oprită, miercuri, să intre în Palatul Parlamentului, după ce a fost prinsă cu o ţigară care ar fi conţinut substanţe interzise, potrivit news.ro. Conform unor surse, ea ar fi venit să se angajeze ca secretară în instituţie, precizează site-ul citat.
Între timp, persoana a fost dusă la Secţia 17 de Poliţie, din Capitală. În acest caz se vor face cercetări, iar țigara urmează să fie supusă unei expertize, pentru a se lămuri exact ce conținea – dacă erau și substanțe interzise sau doar tutun.
Reprezentanții Camerei Deputaților, Camera inferioară a Parlamentului, au precizat că la punctul de acces A3S2 din Palatul Parlamentului s-a prezentat o persoană care a fost oprită, suspectându-se că deţinea substanţe interzise. S-a mai aflat că respectiva persoană nu a trecut de punctul de control.
Ce a anunțat Poliţia Capitalei
În acest caz s-au aflat primele detalii și de la nivelul Poliției Capitalei. Reprezentații DGPMB au anunțat că se fac verificări și că urmează ca ţigara să fie expertizată.
„La data de 17 mai 2023, poliţiştii Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Secţia 17 au fost sesizaţi cu privire la faptul că, la punctul de acces într-o instituţie publică din Sectorul 5, ar fi fost identificată o persoană care ar fi avut asupra sa o ţigară, confecţionată manual. Persoana a fost condusă la sediul secţiei în vederea continuării verificărilor, urmând ca ţigara să fie expertizată”, a transmis Poliţia Capitalei.
Incidentul de miercuri nu este singurul despre care s-a aflat în ultimele zile. Citiți mai multe aici:
Indicatorii de performanță pentru evaluarea managerilor de spitale vor fi schimbați, astfel încât se va urmări creșterea numărului de internări de o zi și scăderea numărului de intervenții chirurgicale, potrivit unui proiect de ordin al ministrului Sănătății. Totodată, criteriul numărului de reclamații împotriva spitalului se transformă într-un sistem de evaluare a gradului de satisfacţie a pacienţilor.
Lista indicatorilor de performanţă a activităţii managerului spitalului public se va schimba fundamental, astfel încât obiectivele și țintele manageriale vor urmări reducerea intervențiilor chirurgicale și a internărilor și majorarea spitalizărilor de o zi. În funcție de îndeplinirea noilor criterii, managerii pot fi păstrați sau eliberați din funcție. Prima schimbare va avea loc la indicatorii de management al resurselor umane, unde dispare proporția personalului medical cu studii superioare din totalul personalului medical, care este înlocuită cu gradul de ocupare cu personal specializat a serviciului/compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale. La indicatorii de utilizare a serviciilor, este scos procentul pacienților cu intervenții chirurgicale din totalul pacienților externați din secțiile chirurgicale, apărând, în schimb, numărul spitalizărilor de zi raportat la numărul total de spitalizări. Ce înseamnă acest lucru? Că managerul unității sanitare va fi obligat să descurajeze, prin orice mijloace, internările și intervențiile chirurgicale și să promoveze spitalizarea de o zi, ceea ce înseamnă controlul pacientului și trimiterea acestuia acasă. Mai mult, la utilizarea serviciilor, durata medie de spitalizare pe spital, rata de utilizare a paturilor și indicele de complexitate a cazurilor nu vor mai fi detaliate pe fiecare secție, ci la nivelul întregului spital. Prin diluarea acestui indicator, vor exista secții întregi cu activitate scăzută, fără ca managerul să fie nevoit să ia măsuri pentru remedierea acestor situații.
Rata mortalității, distorsionată
În Ordinul inițial, indicatorii de calitate pentru managerul de spital erau rata mortalității intraspitalicești pe total spital și pe fiecare secție, rata infecțiilor nozocomiale pe total spital și pe fiecare secție, indicele de concordanță între diagnosticul la internare și diagnosticul la externare și numărul de reclamații/plângeri ale pacienților. Proiectul noului ordin schimbă total acești indicatori. Astfel, rata mortalității va fi calculată doar pe total spital și doar la decesele din cauza complicațiilor survenite în timpul spitalizării. Indicatorul astfel exprimat exclude marea majoritate a deceselor, iar complicațiile survenite în timpul spitalizării au un grad mare de subiectivism, rămânând la latitudinea medicilor să stabilească acest lucru. Numărul mediu de consultații/medic în ambulatoriu a fost transferat de la indicatorii de utilizare a serviciilor la indicatorii de calitate, deși este clar o utilizare a serviciilor medicale. Indicele de concordanță între diagnosticul la internare și diagnosticul la externare dispare definitiv, deși acesta ar fi avut legătură cu indicatorii de calitate. Pe lângă rata infecţiilor asociate asistenţei medicale pe total spital (la 100 de pacienţi externaţi), în proiectul de ordin mai apar indicatori precum sancţiuni/măsuri de remediere dispuse de către Inspecţia Sanitară de Stat în urma acţiunilor de inspecţie a măsurilor igienico-sanitare, activităţilor de sterilizare şi dezinfecţie în spital și rata de screening pentru germeni cu risc epidemic (enterobacterii rezistente la carbapenem, enterococi rezistenţi la vancomicină, enterobacterii producătoare de betalactamaze cu spectru extins) la pacienţii internaţi în secţiile ATI, oncologie, hematologie.
Începe prigoana antibioticelor
Tot la indicatorii de calitate pentru managementul spitalului au fost trecute realizarea anuală a unui studiu de prevalenţă de moment a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi a consumului de antibiotice pe baza metodologiei elaborate de Institutul Naţional de Sănătate Publică și rata de conformitate cu administrarea unei doze unice de antibiotic în profilaxia antibiotică perioperatorie constatată la studiul de prevalenţă de moment. În locul reclamațiilor și plângerilor pacienților, apare un sistem de evaluare a gradului de satisfacţie a pacienţilor, procedurat şi implementat. În plus, s-a introdus și criteriul sistemului de comunicare cu aparţinătorii/reprezentanţii legali ai pacienţilor, procedurat şi implementat.
Sindicaliştii din Educaţie au anunţat, miercuri după-amiază, că că mesajul lor este „clar” – de luni, 22 mai, de la ora 08.00, cadrele didactice vor intra în grevă generală.
Negocierile pe caare le-au purtat cu premierul Nicolae Ciucă au eșuat.
100.000 de dascăli, în grevă!
Liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Simion Hăncescu, a anunțat, miercuri, că ”este limpede” că profesorii vor intra în grevă generală de luni, 22 mai 2023.
”Este limpede că de luni va fi grevă generală. Este voința oamenilor. Mandatul nostru este de a veni cu ceva concret.
Am cerut astăzi, de exemplu, să se rezolve și problema inflației, adică să vină cu un act normativ care să acopere rata inflației.
Acest lucru se putea face. Este posibil să mai avem o discuție cu premierul, luni.
Mai este timp să găsească soluții, dar până atunci mesajul nostru este clar: grevă generală din 22 mai, orele 8:00”, a spus Hăncescu într-o conferință de presă.
Ciucă spune că Educaţia e o prioritate
Surse guvernamentale au declarat miercuri că impactul bugetar este de 300 milioane de lei în acest an pentru creșterea salariilor tuturor categoriilor din Anexa 8.
„În urma discuțiilor am prezentat care sunt posibilitățile bugetare ale Guvernului în momentul de față. Ne-am angajat să închidem Anexa 8 din legea 153. Este o anexă și o asumare care vizează toate categoriile profesionale care au rămas în acea anexa.
De asemenea, ne-am asumat că în programul de guvernare care va fi aprobat săptămâna viitoare împreună cu sindicatele vom înscrie textul convenit din care să rezulte că educația e prioritate națională, inclusiv pe componenta de salarizare.
Reprimirea Siriei în Liga Arabă, mutare intermediată de Rusia, și împăcarea istorică dintre Arabia Saudită și Iran (mâna Chinei) au alungat SUA de la masa dialogului privind soarta Orientului Mijlociu. Americanii sunt paria în această zonă a lumii și o știu și ei, doar că până acum n-au putut accepta realitatea. Iată, însă, că ultima mutare a Unchiului Sam arată disperarea Casei Albe de a fi reprimită în joc.
Un înalt oficial diplomatic din Liga Arabă a dezvăluit în exclusivitate pentru publicația „The Cradle” că în prezent au loc negocieri secrete și directe între Statele Unite și Siria.
Sub protecția anonimatului, diplomatul a dezvăluit că „discuțiile s-au purtat în capitala Omanului, Muscat”. Orașul este binecunoscut în lumea intelligence-ului, fiind locul preferat de Washington pentru discuții „în spatele ușilor închise” cu alte națiuni din Orientul Mijlociu.
La întâlnirea de la Muscat au luat parte șefi din cadrul CIA și diplomați din Departamentul de Stat (tabăra americană) și figuri din serviciile de informații de la Damasc (tabăra siriană). Prezența americanilor la aceeași masă cu reprezentanții lui Bashar al Assad demonstrează că SUA își recunosc înfrângerea în regiune și sunt disperate să reintre în joc pe chestiuni ce țin de această regiune.
Din câte se pare, în timpul discuțiilor, sirienii au făcut presiuni pentru retragerea completă a trupelor de ocupație americane din țara lor. Potrivit mai multor surse, în vestul Siriei ar fi undeva la 2000 de soldați ai US Army, împrăștiați în aproape 20 de baze militare. Cifra este de două ori mai mare decât numărul oficial anunțat de Pentagon, de 900 de soldați.
La rândul ei, tabăra americană a pledat la Muscat, printre altele, cauza lui Austin Tice, fostul ofițer al US Navy, capturat ca „jurnalist” în 2012. „Avem informații că este în viață, prizonier într-un centru de detenție al armatei siriene”, ar fi spus omul CIA. Sirienii au negat totul, dar, așa cum se practică în astfel de situații, și-au exprimat disponibilitatea de a face „toate eforturile posibile pentru a afla ce soartă a avut” Austin Tice.
După cum se știe, ex-ofițerul US Navy a fost răpit în 2012 de grupuri armate într-o suburbie a Damascului. El era prezent în zonă ca jurnalist, potrivit părții americane.
Nu este exclus ca SUA să fi apelat Ibrahim Abbas, fost șef al Securității libaneze, pentru a intermedia întâlnirea din Oman.
Potrivit surselor care cunosc ce s-a discutat la Muscat, singurul subiect pe care americanii nu l-au abordat deloc a fost soarta milițiilor kurde susținute de SUA (printre care, Forțele Democrate Siriene, SDF). Totuși, sirienii s-au ținut de planul cu care au venit la întâlnire și care a vizat „retragerea totală a forțelor de ocupație de pe teritoriul țării noastre”.
„Bomba” detonată – întâlnirea de la Muscat – vine la doar câteva zile după ce Casa Albă a criticat națiunile din Orientul Mijlociu pentru restabilirea legăturilor cu Siria. Statele Unite chiar se declară indignate de faptul că Damascul a fost reprimit în Liga Arabă.
„Nu credem că Siria merită readmisia în Liga Arabă în acest moment”, declara la 7 mai un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat. Mai mult, Washingtonul a insistat că „nu vom normaliza relațiile cu regimul Assad și sancțiunile noastre rămân în vigoare”. Dar decizia a fost luată în alte birouri, acolo unde CIA nu (prea) mai are acces.
De mai bine de un an, SUA sunt tot mai marginalizate în Orientul Mijlociu și asta exclusiv ca urmare a deceniilor de intervenții militare în regiune și constrângere economică. Foști aliați ca Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite conduc coaliția răzvrătiților și o fac fățiș, stabilind legături comerciale și de securitate strânse cu Rusia, China și Iran. În special Beijingul a umplut vidul lăsat de Washington, prin intermedierea unei împăcări istorice între Teheran și Riad, care a deschis calea și pentru negocieri de pace în curs de desfășurare în Yemen. În paralel, Moscova a reușit să pună capăt izolării regionale a Siriei găzduind mai multe întâlniri la nivel înalt între oficiali de la Damasc și Ankara.
Reprimirea Siriei în Liga Arabă reprezintă o respingere a intereselor americane în regiune și arată că țările arabe elaborează propriile politici, independente de preocupările și grijile exprimate de Occident.
Autorităţile îi vor sancţiona dur pe proprietarii de câini periculoşi dacă îi lasă nesupravegheaţi sau îi plimbă fără botniţă.
Un proiect aflat în lucru la Senat vrea să înăsprească sancţiunile pentru proprietarii acestor rase de câini care nu respectă măsurile legale.
Amenzi de până la 5.000 lei
Aceşti oameni riscă amenzi ce pot ajunge la 5.000 de lei, dacă animalele sunt plimbate în locurile publice fără botniţă şi nu sunt ţinute în zgardă şi lesă, prevede un proiect adoptat luni de Senat, ce vizează completarea OUG nr.55/2002.
Iniţiatorii proiectului de lege spun că din cauza necunoaşterii prevederilor legislative în vigoare sau din ignoranţă, în locurile publice din România, întâlnim aproape la tot pasul câini periculoşi şi că amenzile mai mari i-ar face mai atenți pe proprietari.
„În urma acestei modificări legislative va fi înăsprit modul de sancţionare pentru nedeclararea şi nerespectarea condiţiilor de deţinere a unui câine periculos sau agresiv, conform legislaţiei în vigoare.
De asemenea, verificările poliţiştilor în locurile publice în vederea respectării OUG 55/2002 vor putea deveni mai eficiente, conducând la scăderea cazurilor de persoane atacate de câini periculoşi fără lesă şi botniţă„, precizează iniţiatorii, deputaţii PSD Nicolae Georgescu, Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă şi Eugen Neaţă.
Câinii periculoşi, printre copii, în parcuri
Amenzile prevăzute în proiect cresc la 500-1.000 de lei şi pot ajunge la 3.000-5.000 de lei, faţă de cele prevăzute în OUG nr.55/2022, care porneau de la 100-500 de lei şi ajungeau la 1.500-3.000 de lei.
„Din cauza necunoaşterii prevederilor legislative în vigoare sau din ignoranţă, în locurile publice din România, întâlnim aproape la tot pasul posesori de câini periculoşi, prin care se înţelege câinii aparţinând următoarelor rase, grupate în două categorii, după cum urmează:
categoria 1: câinii de luptă şi de atac, asimilaţi prin caracterele morfologice cu câini de tipul Pit Bull, Boerbull, Bandog şi metişii lor;
categoria a ll-a: câinii din rasele American Staffordshire Terrier, Tosa, Rottweiller, Dog Argentinian, Mastino Napolitane, Fila Brazileiro, Mastiff, Ciobănesc Caucazian, Cane Corso şi metişii lor”, conform motivaţiei.
Dramă în această dimineață în localitatea timișeană Sânandrei, la câțiva kilometri de Timișoara. Un apel la 112 a anunțat că un bărbat în vârstă de 30 de ani a fost găsit mort în propria locuință, în jurul orei 10:00.
Polițiștii Secției 3 Rurale Sânandrei din judeţul Timiş au descoperit în această dimineaţă un tânăr de 30 de ani, mort în propria casă.
Deţinea arma legal
Conform procedurii, în cauză a fost întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă, iar oamenii legii continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate circumstanțele în care s-a produs tragicul incident.
„La data de 17.05.2023,în jurul orei 10:00, polițiștii Secției 3 Rurale Sânandrei au fost sesizați prin SNUAU 112, cu privire la faptul că un bărbat în vârstă de 30 de ani a fost găsit decedat la domiciliul său din localitatea Sânandrei, județul Timiș.
Ajunși la fața locului, polițiștii au constatat că cele sesizate se confirmă, bărbatul s-ar fi împușcat în cap cu arma de vânătoare deținută legal„, potrivit Inspectoratului Poliției Județene Timiș.
Suntem ”papagalii” Europei! Poate să crească economia în statisticile oficiale, mai ceva decât ”tigrul european” al ”chinezului” Victor Viorel Ponta… Să furnizăm ”reziliență pe flancul estic al NATO” cât toate celelalte state membre la un loc… Să avem o societate civilă atât de adormită, încât nici măcar nu mai trebuie cumpărată – la propriu! – de către ”mutantul” Soros…Să asigurăm o stabilitate guvernamentală care nu face decât să demonstreze debilitatea actualei clase politice românești…
Încă nu avem avioane să ne asigurăm singuri barem Poliția Aeriană a propriului cer!
Pentru că, ghinion, pentru restul statelor ”partenere” nici măcar nu contăm! Iar acestea nu dau nici măcar ”două parale” barem pe angajamentele asumate față de statul român prin contractele semnate de către demnitarii noștri, indiferent de culoarea lor politică, cu o obediență deja ”grețoasă”.
Așa că, în timp ce propaganda operativă de la București era isterizată mai ceva decât cea ”zelenskiană” de la Kiev de retragerea din dotarea Armatei Române a bătrânelor MiG – 21 pentru a le face loc cam la fel de ”ruginitelor” F – 16 pe care deja am plătit și deblocat credite totale de 494 de milioane de euro norvegienilor, nici măcar acestea nu mai vin! Nici anul acesta, cum era prevăzut…Dar nici prea curând… Sursele noastre susținând că, din cauza ”problemelor tehnice” invocate de către guvernanții de la Oslo – bravo lor, băieți deștepți, ne-au luat banii și acum… – suspendarea livrării primelor avioane F-16 este ”suspendată de facto pe timp nelimitat”!
4 noiembrie 2022: Am semnat contractul! Vin în 2023!
Aproape că nici măcar nu mai are rost să amintim că, de ani de zile, generalul Nicolae Ionel Ciucă s-a bătut mai ceva ca în bătălia inexistentă unde un jurnalist de casă i-a lipit pe frunte, ca la lăutari, eticheta de ”erou”, pentru ca Armata Română să fie dotată cu avioane noi. Și, la fel ca și în cazurile transportoarelor blindate, sistemelor de rachete și tuturor celorlalte tipuri de arme în valoare totală de peste 12 miliarde de euro achiziționate până acum din bugetul Ministerului Apărării Naționale probabil că intențiile au fost unele onorabile. La fel ca și comisioanele și ”paraîndărăturile” aferente, ca să ”închidem cercul” pe bune…
Așa că, pe 4 noiembrie, de acum rezervistul Nicolae Ionel Ciucă anunța cu surlele și trâmbițele mediatice de rigoare o mare victorie a sa atât pe persoană fizică, dar și ca șef al Guvernului României: ”Am semnat contractul de cumpărare a 32 de avioane F-16 în stare operațională, din Norvegia. Primele aparate vor sosi în 2023”!
Astfel că sistemul a declanșat ”asaltul final” pentru impresionarea bietului contribuabil român cu ”amănunte tehnice” care să dovedească de ce a făcut premierul Nicolae Ionel Ciucă ”afacerea secolului”…
”Se asigură livrarea celor 32 de aparate de luptă în stare operațională. Este nevoie ca în actualul context să continuăm să acordăm atenția cuvenită întăririi capacității de apărare și răspuns al armatei noastre…
(…) Pentru cumpărarea celor 32 de avioane F-16, Ministerul Finanțelor va asigura credite de angajament în valoare de 494 milioane de euro, necesare semnării contractelor. Suma va suplini banii prevăzuți deja de MApN pentru achiziție…
(…) MApN a convenit cu reprezentanții norvegieni contractul de achiziție a 32 de avioane F-16 în configurația M6.5.2, motoare de rezervă și suport logistic…
Contractul semnat cu Guvernul Regatului Norvegiei se va derula pe o perioadă de trei ani, primele aeronave urmând să fie livrate în anul 2023…
Contractul se derulează cu sprijinul Guvernului Statelor Unite ale Americii, în acest sens, Guvernul României a transmis scrisoarea de tip „Letter of request” pentru care se anticipează primirea unui răspuns pozitiv…
Avioanele vor fi livrate României în stare operațională, cu resursă disponibilă care va permite operarea acestora de către Forțele Aeriene Române pentru o perioadă de minim 10 ani, respectiv pe durata perioadei de tranziție la avioanele de generația a V-a.
Aeronavele vor asigura îndeplinirea noilor cerințe existente la nivelul NATO, ulterior urmând a fi introduse în programul de modernizare la aceeași configurație M6.X cu avioanele F-16 din prima escadrilă deja intrată în dotarea Forțelor Aeriene Române.
Achiziția de la Guvernul Regatului Norvegiei a pachetului de 32 de avioane F -16 include și instruirea unui număr minim de specialiști din cadrul personalului tehnico – ingineresc de aviație din Forțele Aeriene necesar pentru încadrarea funcțiilor – cheie din structurile de planificare și execuție a mentenanței și de asigurare a planificării logistice la nivelul Bazei Aeriene și Statului Major al Forțelor Aeriene pentru cele două escadrile de avioane F -16. Această soluție asigură, într-un interval de timp scurt, crearea la nivelul escadrilelor a capabilității minime de operare, mentenanță, planificare și conducere strict necesare pentru exploatarea în condiții de siguranță a avioanelor F-16 care vor fi achiziționate.
Fondurile estimate pentru achiziție sunt de circa 454 milioane euro, fără TVA. Din această sumă, circa 388 milioane de euro reprezintă costul aeronavelor propriu – zise”.
15 mai 2023: De astăzi, MiG – 21 LanceR nu mai zboară!
”Ministerul Apărării a organizat ceremonia de retragere a avioanelor MiG – 21 LanceR, care au zburat astfel pentru ultima oară. Avioanele de vânătoare MiG – 21 se aflau de 61 de ani în serviciul Forțelor Aeriene Române.
Acestea au fost scoase din serviciu în baza Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 18 mai 2022, pentru aprobarea Memorandumului privind „ Scoaterea din serviciu a aeronavelor MiG – 21 LanceR și tranziția accelerată la exploatarea aeronavelor F-16 din dotarea Forțelor Aeriene Române.
Astfel, în data de 15 mai 2023, începând cu ora 12.00, Baza 95 Aeriană „Erou căpitan aviator Alexandru Șerbănescu” din Bacău și-a deschis porțile pentru ca toți pasionații de aviație să poată urmări sosirea, trecerea la verticala aeroportului și aterizarea aeronavelor MiG – 21 LanceR decolate de la celelalte două baze aeriene.
Forțele Aeriene Române vor continua să execute Serviciul de Luptă Permanent poliție Aeriană cu aeronavele F-16 din dotare, sprijinite de aeronavele aliate dislocate în România, în cadrul misiunii de Poliție Aeriană Întărită sub comandă NATO”.
16 mai 2023 : ”Ghinion, nu putem asigura F-16”!
Norvegia a anunțat că ”nu avem suficienți tehnicieni pentru a face mentenanța celor 52 de avioane F-35 de luptă ale Forțelor Regale Norvegiene”. RNoAF anunțând că avioanele vor rămâne la sol până se vor găsi soluții de rezolvare a problemei lipsei personalului tehnic pentru mentenanța avioanelor americane.
Informația fiind făcută publică după ce ”guvernul norvegian a luat act de raportul Comisiei de apărare care a concluzionat că Norvegia nu dispune de minimul personal tehnic necesar desfășurării lucrărilor de mentenanță pentru avioanele de luptă livrate de compania americană Lockheed Martin”.
Astfel că o soluție pe termen mediu este solicitarea către producătorul american de a furniza- contra cost, bineînțeles – și personalul tehnic necesar asigurării mentenanței.
Numai că, până ce la anul vor putea veni primii specialiști de peste Ocean, norvegienii vor ”consemna la sol” nu doar propriile avioane, dar și tot personalul tehnic existent! În frunte, bineînțeles, cu tehnicienii care urmau să ”șteargă de rușine” avioanele F -16 cumpărate deja cu banii jos pentru Forțele Aeriene Române. Unele care, începând din această săptămână, și-au retras de la zbor avioanele MiG – 21 LanceR. Dar au primit și vestea că nu vor mai primi prea curând pe cele F-16 din Norvegia…
Alegerile parlamentare și primul tur al alegerilor prezidențiale din Turcia au reprezentat o victorie uriașă pentru președintele în exercițiu Recep Tayyip Erdogan.
Contrar așteptărilor occidentului, Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP), aflat la guvernare, și Alianța Populară a lui Erdogan – inclusiv Partidul Mișcării Naționaliste (MHP) – au obținut majoritatea în parlament.
În plus, Erdogan a obținut un scor mult mai mare decât au prezis sondajele, 49,42% în comparație cu principalul său rival din opoziție, liderul Partidului Republican al Poporului (CHP), Kemal Kilicdaroglu, care a primit 44,95% din voturi.
Cu excepția unei surprize majore, Erdogan pare acum pregătit să obțină o victorie în turul doi, pe 28 mai. Unii din Uniunea Europeană vor răsufla ușurați, relatează Politico.Atât la Bruxelles, cât și în alte capitale ale UE, a crescut îngrijorarea că o președinție Kilicdaroglu va încerca să redefinească și să avanseze relația Turciei cu UE. Acest lucru ar include nu numai modernizarea uniunii vamale UE-Turcia și căutarea unui acord privind liberalizarea vizelor, ci ar implica o posibilă încercare de a relua negocierile de aderare înghețate de mult timp.
“Este de neconceput ca UE să fie capabilă să absoarbă atât Turcia, cât și Ucraina”
De fapt, este probabil ca liderii blocului comunitar să deschidă oficial negocierile de aderare cu Ucraina la summitul din decembrie.Kievul se bucură de un sprijin politic semnificativ mai larg decât Ankara, iar prețul admiterii Ucrainei poate însemna că Turcia este lăsată pe afară – sau nu va adera niciodată.
„La un moment dat, va trebui să clarificăm faptul că Ucraina și Balcanii de Vest reprezintă ultima extindere. Este de neconceput ca UE să fie capabilă să absoarbă atât Turcia, cât și Ucraina. Piața nu va suporta acest lucru”, a declarat un oficial de rang înalt, sub protecția anonimatului.
Prin urmare, războiul din Ucraina a făcut din Turcia – a doua forță militară din NATO după SUA – o prioritate mai puțin importantă pentru blocul comunitar.
Dacă Kilicdaroglu ar căștiga pe 28 mai, ar fi posibil ca țările membre să pună Turcia pe ordinea de zi la summitul lor din iunie pentru a elabora o strategie.Dar pentru Mujtaba Rahman, directorul cabinetului Eurasia Group, „rezultatul acestei discuții este deja clar”: UE se va refugia în „ambiguitatea constructivă”. Asta înseamnă că, în cazul unei victorii a opoziției turce, negocierile de aderare ar fi probabil reluate fără rezultate, în loc să respingă în mod explicit cererile lui Kilicdaroglu.
Sau, după cum a spus un alt oficial UE: „De ce să pierdem credit politic pentru a ucide un proces care este deja mort?” Aceasta a fost, în esență, abordarea fostului cancelar german Angela Merkel, care s-a opus personal aderării Turciei la UE, dar a fost de acord să rămână ambiguă.
Însă UE ar trebui să fie atentă la ceea ce își dorește.Deși este adevărat că, în cazul în care Erdogan ar câștiga, dezbaterea, altfel dificilă, privind politica de extindere a blocului ar fi evitată, iar relațiile s-ar stabili din nou în tiparul familiar de politici amiabile, tranzacționale și ostile pe care ambele părți le cunosc și le înțeleg, multe provocări ar rămâne – și probabil ar crește – sub președinția sa continuă.
Interese geopolitice concurente vor reaprinde semnificativ tensiunile. Negocierile de aderare a Turciei vor rămâne înghețate; actualizarea pactului privind migrația din 2016 sau îndeplinirea unora dintre clauzele acestuia va rămâne foarte puțin probabilă.
Bruxelles va continua să refuze cetățenilor turci călătoriile fără viză în blocul comunitar; și nu va exista nicio mișcare în ceea ce privește actualizarea uniunii vamale UE-Turcia din 1995. În schimb, relația UE-Turcia, care stagnează, nu va face decât să se deterioreze și mai mult.
Disputele bilaterale dintre Turcia, pe de o parte, și Grecia și/sau Cipru, membre ale UE, pe de altă parte, vor risca să alimenteze tensiunile dintre Ankara și întregul bloc, ceea ce ar putea prevesti un alt efort al lui Erdogan de a dezlănțui refugiații și migranții asupra Europei.
„Primul război Tik Tok”, așa cum a fost numită invazia rusă în Ucraina, ar fi putut deveni cel mai transparent conflict militar din istorie, având în vedere multitudinea de imagini din satelit și postările de pe rețelele de socializare din linia frontului.
Cu toate acestea, imaginea de ansamblu a luptelor este la fel de neclară ca întotdeauna – este posibil ca timp de săptămâni întregi să nu se vadă dacă o parte beligerantă a trecut sau nu la ofensivă.
Acest paradox este o manifestare a unui concept informatic fundamental: garbage in – garbage out, susține politologul Leonid Bershidsky. Nu contează cantitatea de informații disponibile, ci calitatea acestora.
Cele două contribuții relativ noi la transparența conflictului ruso-ucrainean sunt imaginile din satelit disponibile pe scară largă și postările de pe rețelele sociale.
Disponibilitatea imediată a datelor prin satelit de la furnizorii occidentali privați a oferit Ucrainei un avantaj puternic încă din primele zile ale invaziei: mișcările trupelor rusești au fost complet transparente. Rusia, cu aproximativ 200 de sateliți de observare, comparativ cu 350 numai pentru companiile private americane, a avut o vizibilitate mult mai redusă asupra mișcărilor și instalațiilor ucrainene.
Pe rețelele de socializare, soldații ruși au dat inițial mii de indicii despre planurile și manevrele comandamentului lor. Deoarece războiul a fost planificat ca un blitzkrieg și militarii nu au fost anunțați decât în ultimul moment că vor invada țara vecină, nimeni nu părea să se preocupe de securitatea operațională; unitățile rusești puteau fi localizate cu ușurință cu ajutorul postărilor de pe Vkontakte, clona rusească a Facebook-ului. Ucrainenii, la rândul lor, postau imagini cu pagubele produse de bombele și rachetele rusești – indignarea lor a avut prioritate.
Totuși, pe măsură ce campania a continuat, armata rusă a luat măsuri drastice în ceea ce privește utilizarea dispozitivelor mobile în prima linie, iar soldații au cooperat în mare măsură, realizând că o indiscreție ar putea contribui la stabilirea de ținte a inamicului.
La rândul lor, ucrainenii au interzis publicarea neautorizată a imaginilor care arată loviturile cu rachete rusești, pentru a nu-i lăsa pe ruși să știe dacă au reușit să își atingă țintele. Unele fotografii și clipuri video mai apar încă pe Telegram, dar aceste excepții sunt repede înăbușite de un cor proteste.
Prudența sporită de ambele părți ale frontului înseamnă că rețelele de socializare ar trebui considerate în primul rând ca fiind canale de dezinformare.
De partea ucraineană, există mult mai puține plângeri publice decât în primele luni ale războiului, dar încă o mulțime de dorințe – și chiar mai multă dezinformare intenționată menită să submineze(?) moralul în scădere al forțelor rusești. Și nimic cât de cât credibil nu s-a scurs cu privire la planurile de contraofensivă care, teoretic, au fost pregătite de luni de zile.
În condițiile în care presa rusă este blocată, presa ucraineană se autocenzurează în chestiuni militare, iar presa internațională este în cel mai bun caz alimentată cu informații incomplete de către guvernele ucrainean și occidental, cacofonia de bloguri, clipuri și scurgeri de informații pare mai păguboasă decât ar fi fost o tăcere completă.
Se poate spune că războiul din Ucraina, Tik Tok sau nu, a devenit și mai încurcat, iar tehnologia nu se dovedește că îl va desluși.
Volkswagen a purtat discuții pentru a utiliza software-ul Huawei în mașinile sale din China, în speranța de a impulsiona eforturile slabe de a revendica o cotă din cea mai mare piață de vehicule electrice din lume.
Operațiunea de software proprie a VW, Cariad, a fost afectată de probleme de la crearea sa în 2020, inclusiv ratarea bugetului și întârzieri care au dus la rețineri în lansarea noilor vehicule electrice, cum ar fi Audi Q6 e-tron și Porsche Macan.
Tulburările l-au determinat pe Oliver Blume, directorul general al VW, să îi demită luna aceasta pe aproape toți directorii de top ai Cariad.
Volkswagen vinde în general mai multe mașini decât orice alt producător din China, dar pe piața în creștere rapidă și potențial profitabilă a vehiculelor electrice, marca se află pe locul nouă, în urma unor rivali precum Tesla și BYD – companie susținută de magnatul american Warren Buffett, cu o cotă de piață de 2%.
Grupul german a stabilit recent o strategie „în China, pentru China” și a anunțat în ultimii ani investiții de miliarde de euro în vehiculele autonome.
De asemenea, a depus eforturi pentru a-și moderniza platforma de operare existentă cu funcțiile sofisticate de divertisment și de asistență la condus pe care consumatorii chinezi le așteaptă de la vehiculele mai noi.
O mișcare a VW de a stabili legături mai strânse cu grupuri tehnologice chinezești, precum Huawei, ar veni în ciuda eforturilor depuse de SUA și Europa de a-și reduce expunerea față de China.
Gigantul Huawei a devenit un simbol al tensiunilor dintre SUA și China de când Washingtonul și-a exprimat îngrijorarea că infrastructura sa de telecomunicații reprezintă un risc pentru securitatea națională. Americanii i-au interzis accesul la tehnologia semiconductorilor și au solicitat licențe speciale pentru ca grupurile din țară să vândă către compania chineză.
Arno Antlitz, directorul financiar al VW, a declarat săptămâna trecută că următoarea platformă software pentru mărcile sale premium, precum Audi și Porsche, va fi lansată anul viitor, în timp ce o platformă planificată de conducere autonomă a fost amânată pentru 2027 sau 2028.
Tu Le, fondator al Sino Auto Insights, o companie de consultanță din Beijing, susține că eforturile constructorilor auto străini „pentru a pune ceva competitiv pe drumurile chinezești” au creat în cele din urmă o oportunitate pentru Huawei.
După un 2022 dificil, acțiunile din domeniul tehnologiei zboară din nou. Cele ale producătorului de automobile electrice Tesla au crescut cu 59,19% până acum în acest an, în timp ce specialistul în software și cipuri Nvidia a înregistrat salt fulminant de 99,69%.
Anul trecut, așa-numitele acțiuni FAANG – Meta Platforms, proprietar al Facebook, Apple, Amazon, Netflix și Alphabet, proprietar al Google – s-au prăbușit și au ars.
Acum, acestea sunt în flăcări, dar într-un sens bun. Meta a fost afectată de eșecul directorului executiv Mark Zuckerberg cu Metaverse, dar prețul acțiunilor sale a crescut cu 89,03% după ce investitorii au decis că problemele au trecut.
Apple a urcat cu 38,92%, Amazon, Alphabet și Microsoft au crescut cu aproximativ 30%, iar serviciul de streaming Netflix cu 16,89%. „Tehnologia a revenit în top”, spune David Older, șeful departamentului de acțiuni al administratorului de active Carmignac – și consideră că mai sunt multe de făcut.
Elon Musk de la Tesla a redus radical structura costurilor Twitter prin reducerea numărului de angajați cu 75%, în timp ce Zuckerberg s-a referit la 2023 drept „anul eficienței”. „În acest moment, pare mai degrabă un „moment iPhone” decât o potențială dezamăgire, așa cum au fost până în prezent Metaverse, Internetul lucrurilor, conducerea autonomă și blockchain”, precizează Older.
Specialiștii în infrastructura cloud, cum ar fi Microsoft Azure, Amazon AWS, Google și Oracle ar putea beneficia de pe urma revoluției IA, alături de Nvidia și AMD.
Victoria Scholar, șefa departamentului de investiții de la Interactive Investor, a declarat pentru The National că majorările agresive și repetate ale dobânzilor din partea Rezervei Federale americane au afectat Big Tech, dar investitorii se întorc în valuri pe măsură ce ciclul atinge apogeul, iar acțiunile tehnologice par a fi cele mai valoroase.
Totuși, există un avertisment: deși sectorul tehnologic conține o mulțime de companii solide și profitabile, are și un număr mare de întreprinderi cu profituri reduse care vor avea probleme pe măsură ce ratele ridicate ale dobânzilor vor crește costul capitalului.
Potrivit lui Bill Blain, manager la Shard Capital, inteligența artificială va produce un „șoc evolutiv” prin inventarea unor sectoare de afaceri complet noi și prin forțarea companiilor existente să își schimbe modul în care fac totul – iar investitorii “nu-și pot permite să ignore Big Tech”.
Cum se poate evalua posibilitatea unui default voluntar al celei mai importante economii din lume? Este foarte probabil să se întâmple ceva atât de nebunesc? Care ar putea fi consecințele dacă s-ar întâmpla?
La astfel de întrebări este imposibil de răspuns, deoarece este o „lebădă neagră” – adică de neimaginat, susține Financial Times. O intrare în incapacitate de plată a SUA se încadrează mai degrabă într-o categorie largă de „necunoscute cunoscute”, evenimente imprevizibile, cu impact ridicat. Criza financiară din 2007-2009, pandemia și invazia Rusiei în Ucraina au fost de acest tip.Astfel de evenimente sunt imposibil de prezis din cauza rarității lor și a complexității cauzelor lor. Dar au loc.
Nu este normal ca o țară să aibă un buget legiferat și o autorizație separată pentru datoria pe care o implică acest buget. Până în prezent, plafonul datoriei SUA a fost întotdeauna majorat atunci când a fost nevoie. Se pare că s-a întâmplat de aproximativ 90 de ori.
Oamenii raționali ar ajunge la concluzia că plafonul este o prostie. Dar nu este o irelevanță. Din ce în ce mai mult, republicanii consideră plafonul ca fiind o pârghie asupra cheltuielilor, dar nu asupra deficitelor cauzate de reducerile de taxe. Ei au fost mulțumiți de acestea din urmă sub George W Bush și Donald Trump.
Astfel, după cum notează un „explicativ” de la Brookings Institution: „În ultimele trei decenii, limita a precipitat bătălii politice în timpul cărora unii legislatori au folosit votul asupra plafonului de îndatorare pentru a încerca să încetinească creșterea cheltuielilor federale”. Asta s-a întâmplat în administrațiile Barack Obama în 2011 și Joe Biden în 2021, înainte ca plafonul datoriei să fie ridicat la 31,4 mld. dolari, unde se află acum. Necesitatea de a-l ridica din nou a devenit foarte urgentă, deoarece guvernul federal ar putea rămâne fără bani în iunie.
S-ar putea întâmpla default? Răspunsul este „da”. Unul dintre motive este faptul că părțile sunt extrem de îndepărtate. Propunerile republicanilor ar impune o reducere cu 47% a cheltuielilor discreționare reale totale, nemilitare, între 2024 și 2033. Este un decalaj uriaș de acoperit.
Celălalt motiv este că participanții cheie ar putea simți că nu sunt stimulați să facă un compromis. Republicanii sunt foarte fracturați, unii au viziuni extrem de dure și mulți par să considere că până și un dezastru economic ar afecta doar administrația. Între timp, democrații ar putea simți că a ceda în privința cheltuielilor este prea dureros.
Propunerile mai radicale implică o monedă de platină de un trilion de dolari sau recurgerea la cel de-al 14-lea amendament, care prevede: „Valabilitatea datoriei publice a Statelor Unite, autorizată prin lege, nu va fi pusă la îndoială”.
Gândiți-vă la toți oamenii, instituțiile și țările care dețin titluri de Trezorerie ca fiind cele mai sigure și lichide active din lume. Chiar și o scurtă întrerupere a plăților ar putea fi devastatoare pentru încrederea, nu doar în trezorerii, ci și pe piețele de capital. Posibilitatea unui default poate fi ignorată ca fiind ireală. Experiența unei astfel de situații ar fi cu siguranță mult prea reală.
Dincolo de asta, ar fi un șoc uriaș pentru încrederea în SUA. „Liderii străini și investitorii globali ar privi SUA și ar vedea un portret condamnabil. În acest sistem stricat, mulți oficiali aleși permit ca diferențele politice și ideologice să stea în calea onorării obligațiilor financiare ale guvernului. Rolul Americii ca far al valorilor liberale – inclusiv al piețelor libere – ar fi grav subminat”, comentează American Enterprise Institute. Mark Wolf, editorialist la FT, este și mai percutant: “Acei investitori își vor da seama că nebunii au pus stăpânire pe azil”.
S-a tot afirmat că scăderea cu 25% a prețului petrolului de la sfârșitul anului trecut s-a datorat reducerii cererii în economiile în curs de încetinire. Dar socoteala a fost greșită. Problema reală este oferta prea mare.
În mod paradoxal, aproape toată producția neanticipată provine din țările OPEC+ care se află sub sancțiuni occidentale: Rusia, Iran și, într-o măsură mai mică, Venezuela.
Mai simplu spus, piața neagră a petrolului este în plină expansiune. Dacă cineva are poftă de a cumpăra țiței de la Moscova, Caracas sau Teheran, barili sunt acolo. Și mai bine, sunt disponibili la preț redus.
De exemplu, luna trecută, producția iraniană a atins un maxim al ultimilor patru ani, în creștere cu aproape 50% față de jumătatea anului 2020.
Potrivit economiștilor The Washington Post, o mare parte din acest petrol ajunge în China sub diferite înfățișări, adesea rebranduit ca fiind originar din Malaezia.
Datele Agenției Internaționale pentru Energie cu sediul la Paris, care publică lunar balanțele de referință ale cererii și ofertei, oferă o imagine de ansamblu.
Față de acum șase luni, AIE și-a majorat prognoza pentru cererea globală de petrol din 2023 cu aproape 400.000 de barili pe zi, ajungând la o medie anuală zilnică record de 102 milioane de barili.
Chiar dacă Rezerva Federală și Banca Centrală Europeană au majorat ratele dobânzilor, iar Wall Street a prezis o recesiune, perspectivele privind oferta de petrol nu au făcut decât să se consolideze.
Poate că AIE este prea optimistă, iar creșterea cererii va încetini. Dar previziunile sale includ deja o perspectivă pesimistă pentru motorină, combustibilul cel mai expus la ciclul economic.
Prognoza actuală privind o majorare de 2,2 milioane de barili pe zi a consumului de petrol în acest an vine în ciuda faptului că cererea globală pentru diesel se va contracta.
În momentul de față, piața petrolului acordă prea multă atenție fluctuațiilor politice și economice de la Washington. Este adevărat, SUA sunt încă cel mai mare consumator de petrol din lume, înghițind doi din fiecare 10 barili pompați la nivel mondial.
Dar America nu este piața petrolului. Avansul său în materie de consum s-a redus semnificativ în ultimii ani, iar în 2023 se preconizează că în total consumul combinat al Chinei și Indiei (21,4 milioane de barili pe zi) va fi mai mare decât cel al SUA (20,3 milioane).
Forța din țările în curs de dezvoltare contează. „Observăm o cerere foarte puternică, în special în Asia. Redresarea chineză a fost mai rapidă și mai puternică decât se aștepta”, a declarat Toril Bosoni, oficial al AIE.
Agenția a prezis că producția rusă va scădea în acest an la o medie anuală de 8,71 milioane de barili pe zi. În aprilie, Rusia a produs aproximativ 10,93 milioane de barili pe zi.
Este oferta suplimentară din Rusia, Venezuela și Iran un semn că sancțiunile occidentale nu funcționează? Mai degrabă arată un plan global: menținerea unei piețe petroliere bine aprovizionate.
Ignorați politicienii occidentali care vorbesc despre utilizarea sancțiunilor pentru a lovi “petro-dictatorii necinstiți”; ceea ce vor ei este să lovească inflația. Deocamdată, strategia a funcționat. Rămâne de văzut dacă va supraviețui verii, când creșterea cererii de petrol este posibil să se accelereze.
Lupta pentru influența globală devine mai dură, pe măsură ce China, Rusia, SUA și aliații săi își intensifică eforturile de a cuceri guvernele țărilor terțe strategice.
Apariția unei lumi multipolare care cuprinde facțiuni rivale, cel mai clar observată în atitudinea față de războiul Rusiei în Ucraina, va fi evidențiată într-o serie de summituri de profil înalt în lunile următoare, începând cu reuniunea anuală a Grupului celor Șapte, care va avea loc la 19 mai în Japonia.
Acolo, liderii G-7 și ai Uniunii Europene se pregătesc să prezinte planurile de a curta un grup select de națiuni în ceea ce ei numesc o „bătălie globală a ofertelor” cu Beijingul și Moscova, potrivit documentelor consultate de Bloomberg News.
Strategia implică o colaborare sporită cu așa-numitele țări de mijloc, cum ar fi Brazilia, Vietnam, Africa de Sud și Kazahstan. Printre obiectivele programului se numără angajamente la nivel oficial, o mai bună coordonare între proiectele de infrastructură existente și planuri de acțiune personalizate pentru fiecare națiune identificată ca partener-cheie.
Această mișcare este echivalentă cu recunoașterea faptului că diplomația Chinei și furnizarea de investiții în infrastructură, împreună cu furnizarea de arme și tehnologie nucleară și îngrășăminte de către Rusia, câștigă în fața apelurilor occidentale.
În timp ce președintele Joe Biden se va întâlni cu colegii săi din G-7 la Hiroshima, președintele Xi Jinping va organiza un summit China-Asia Centrală timp de două zile în orașul chinez Xi’an.
În iulie, președintele Vladimir Putin găzduiește lideri africani în Sankt Petersburg, bazându-se pe eforturile Moscovei de a da vina pe sancțiunile occidentale pentru inflația prețurilor la energie și penuria de cereale care au afectat puternic națiunile africane mai sărace.
Apoi, în august, liderii grupului BRICS, format din Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, se vor întâlni la Johannesburg, iar pe ordinea de zi se vor afla extinderea pentru a include un potențial de 19 candidați și fezabilitatea introducerii unei monede comune.
Ambele subiecte sunt o binefacere pentru China, care a propus prima dată adăugarea la club și favorizează o alternativă la dolarul american în comerțul dintre națiunile BRICS.
Unul dintre documente prezintă planurile de acțiune ale UE pentru a stimula relațiile cu patru țări pilot: Brazilia, Nigeria, Kazahstan și Chile. Dar s-ar putea dovedi a fi o sarcină dificilă, în special în America Latină, unde SUA își pierd o parte din influența tradițională pe măsură ce China își consolidează prezența.
Între timp, Moscova și-a antrenat din ce în ce mai mult operațiunile de dezinformare și de influență în exploatarea sentimentelor anti-occidentale din Africa, America Latină și din „Sudul global”.
Analiștii politici par să cadă de acord pe o idee: puterile occidentale – și nu Rusia sau China – vor trebui să muncească mai mult în a atrage națiuni emergente ca aliați, deoarece și-au pierdut influența pe care o aveau cândva pentru a exercita presiuni politice și economice asupra lor.
Regele Charles va vizita România la începutul lui iunie. Ceea ce e vechi miroase urât sau e destrămat, cu excepția Monarhiei și a culturii. E evident că Regele Charles nu se află în cea mai bună formă, el n-a strălucit nici când era tânăr, dar poate fi o șansă pentru România.
Ce scriu aici mi-a povestit un om care l-a cunoscut. „Charles a venit în Ardeal pentru natura virgină și tradițiile nepângărite.” Bineînțeles că am fost malițios, spunând că Regele știe despre România doar versiunea pe care i-a prezentat-o acea familie de unguri cu o arhondologie discutabilă, care l-a atras aici. „La început așa a fost. Dar au fost și oameni care i-au spus despre Vlad Țepeș…” Am zâmbit, mă gândeam la Dracula, la cartea lui Bram Stoker. „Nu râde, acei oameni speculativi au știut cum să îmbrace legenda. Seara, la lumina lumânărilor și la un pahar de vin roșu, ți-ar plăcea și ție să auzi că Vlad Țepeș e un unchi îndepărtat al lui Charles.”
Charles poate să însemne ceva pentru toată România, nu numai pentru acele sate din Ardeal care au calitatea de a fi atât de aproape, dar atât de departe de asfalt. Sau, mai prozaic, acolo e ultimul loc din Europa unde te poți trezi cu ursul în benzinărie.
Charles și Camilla coboară din mașini de lux, dar seamănă cu niște urși domesticiți, triști și înhămați la caleașca istoriei. Noi facem mișto de Charles – „și-a luat serviciu la 73 de ani”, „vecinul de la Viscri a plecat la muncă <<pe Anglea>>” – dar Regelui nu i-a fost ușor să trăiască în casă (în Palat) cu o mamă despotică și deșteaptă, cu o primă soție care se dădea neînțeleasă și doi fii – unul comun și blând ca tăticul, celălalt psihopupu ca mămica.
Îi voi supăra pe mulți, dar Prințesa Diana a făcut mai mult rău Monarhiei decât Prințul Harry și Radu Duda. I se spunea „Prințesa inimilor”, însă era o precursoare a Gretei Thunberg, o activistă frivolă care se afișa cu milionarii prin hoteluri. O ipocrită populară, care era pozată goală pe yachturi și se plângea că n-are intimitate. Părea distinsă. Era doar o constipată cu un bob de sexapil pe obrazul traversat de unghiuri vulgare.
Imaginile cu Charles la Viscri, răsfoind o carte lângă sobă, nu îi vor inspira pe milionarii noștri. În jurul Bucureștiului au înflorit casele desfrunzite (adică fără biblioteci) ale parveniților. Unii au mușchi pe pereți. Da, și-au pus o vegetație de râuleț montan pe peretele central din sufragerie. E normal. Cărțile fac acarieni. Unul dintre ăștia a făcut nuntă fără dar în bani și a împărțit toate cadourile (tablouri, albume de artă) angajaților. Nici nu s-a uitat la tablouri – „ia porcăriile astea de aici!” Albumele de artă costă în jur de 100 de euro în Franța, 40-50 de euro la noi, ajung în anticariate la 50-60 de lei și nu le cumpără nimeni. Dar încă e bine că mai avem anticariate la București, la Sibiu, la Iași, fiindcă la Constanța, orașul nostru cel mai „talentat” din punct de vedere cultural, pentru că are Marea și Antichitatea, nu e niciun anticariat. Da, singurul mare oraș din România fără vreun anticariat!
Prin aprilie, un bătrân vindea cărți pe faleză. Întinsese vreo 20 pe o bancă. Și a fost gonit. Cum să-și pună el cărțile acolo unde trebuie să se odihnească hemoroizii cetățenilor?
Difuzarea de imagini intime ale unei persoane, fără acordul acesteia, va constitui infracțiune și se va putea pedepsi cu închisoare până la 3 ani. Proiectul de modificare a Codului penal depus de USR în 2019 a fost votat miercuri de Parlament.
Legea merge la promulgare
Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, proiectul de lege iniţiat de către USR prin care difuzarea de imagini intime ale unei persoane, fără acord, va constitui infracţiune şi se va putea pedepsi cu închisoare până la 3 ani.
„La patru ani de la depunere, Parlamentul a aprobat proiectul USR care vine să acopere un vid legislativ din Codul penal, este vorba de incriminarea unei fapte care a luat amploare mai ales în ultimii 10-15 ani.
Nu puține au fost cazurile în care partenerii își fac unul altuia, în viața de cuplu, fotografii și filmări inadecvate publicării și, ulterior, la despărțire, materialele sunt postate pe internet, în scop de răzbunare.
Efectele unei asemenea fapte pot fi foarte grave, de la afectarea reputației victimei pe termen lung la pierderea locului de muncă sau chiar hărțuirea de către persoane străine.
În prezent, singura soluție o constituie procesul civil, dar știm că, în civil, daunele morale se acordă destul de greu în România și sunt, adesea, insuficiente pentru acoperirea prejudiciului, așa că se impunea modificarea legii penale”, declară deputatul USR Mihai Badea.
Prin modificarea votată astăzi de Parlament, România se alătură țărilor care au incriminat revenge porn, printre care Franța, Germania, Marea Britanie, SUA, Australia și Japonia.
Comisarii de la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) vin cu vești bune pentru românii care au rate după ce 11 bănci au fost amendate cu 550.000 de lei pentru practici înșelătoare de calcul al ratelor.
Până în acest moment, în toate cele 11 bănci controlate, ANPC au fost identificate fapte contravenționale ce presupun practici comerciale care pot înșela clientul din punct de vedere al modului de calcul al ratelor.
Prima mutare a băncilor: să conteste decizia
Florin Dănescu, preşedinte executiv la Asociaţia Română a Bancilor, a declarat că este o „nedreptate” amendarea băncilor şi susţine că „aceasta este o eroare foarte gravă”.
El precizează că este convins că băncile vor contesta aceste amenzi.
„Este cel puțin surprinzător că dintr-o dată au descoperit că este ilegal. Speranța mea este normală într-o astfel de situație, adică să se determine realitatea și să oprim acest curs al deprecierii imaginii industriei bancare.
E o nedreptate, e o eroare foarte gravă, care costă băncile foarte mult ca imagine. Sunt sigur că da, că vor contesta băncile aceste amenzi.
Eu nu pot să vă spun că toate băncile, că n-am cum să știu lucrul acesta, dar sunt convins că cel puțin marea majoritate”, a anunţat Florin Dănescu.
La Parlament a avut loc, miercuri, o ședință solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului consacrată marcării a 75 de ani de relaţii diplomatice neîntrerupte între România şi Israel. Președintele Knesset-ului Statului Israel, Amir Ohana, a fost prezent la această reuniune a Legislativului român.
În cadrul discursului susținut de la tribuna Parlamentului, la această ședință solemnă, Marcel Ciolacu – președintele Camerei Deputaților și viitorul premier, după producerea rotativei guvernamentale – a menționat că relaţia specială dintre România şi Israel trece dincolo de raţiunile de stat, fiind bazată pe tradiţie, prietenie şi respect reciproc.
„Îndelungata colaborare între România şi statul Israel, cel mai apropiat aliat al ţării noastre în Orientul Mijlociu extins şi un partener de încredere al nostru la nivel global, se bucură de un succes constant. Cei 75 de ani de relaţii diplomatice neîntrerupte dintre ţările noastre stau mărturie în acest sens, iar faptul că domnul Amir Ohana a ales România pentru prima sa vizită oficială în calitate de preşedinte al Knesset-ului (Parlamentul israelian -n.red) ne onorează şi întăreşte caracterul special al relaţiei dintre ţările noastre”, a afirmat preşedintele Camerei Deputaţilor în cadrul şedinţei.
sursa foto: Facebook/Marcel Ciolacu
Marcel Ciolacu a continuat prin a spune că cele două ţări „împărtăşesc interese economice şi geostrategice comune, dar relaţia specială dintre România şi Israel trece dincolo de raţiunile de stat, fiind o relaţie bazată pe tradiţie, pe un profund sentiment de prietenie şi de respect reciproc”.
„În egală măsură, aceasta este rezultatul legăturii strânse pe care au ştiut să o creeze şi să o menţină cele două comunităţi, respectiv cetăţenii israelieni originari din România şi comunitatea evreiască din ţara noastră. Cultura şi istoria comunităţii evreieşti reprezintă un reper important şi o parte integrantă din istoria şi cultura noastră naţională. În acelaşi timp, istoria ţării mele păstrează amintirea faptului că evreii alături de ceilalţi locuitori ai acestor meleaguri, au contribuit fără ezitare la câştigarea marilor războaie în urma cărora ţara noastră şi-a dobândit independenţa şi suveranitatea”, a mai declarat Ciolacu.
Ciolacu: România este un model regional pentru asumarea Holocaustului
Totodată, președintele Camerei Deputaților și al PSD-ului a ales să puncteze, în discursul său, faptul că „România este un model regional pentru asumarea Holocaustului”.
„Amintindu-ne de aceşti eroi, aducem în atenţie diversitatea culturală şi modul profund în care aceasta face parte din identitatea statului român. Cunoaşterea tradiţiei şi istoriei comunităţii evreieşti reprezintă atât o modalitate de a onora trecutul, cât şi o formă de a construi un viitor mai bun, al toleranţei, diversităţii culturale şi al societăţilor bazate pe respect reciproc. Remarc, astfel, cu satisfacţie, faptul că România este un model regional pentru asumarea Holocaustului şi contracararea negării şi denaturării acestuia. La nivel politic există o preocupare constantă pentru aducerea în atenţie a adevărului istoric. Aceasta are o miză, mai ales în contextul educării tinerei generaţii, care trebuie să aibă instrumentele recunoaşterii şi incriminării actelor de antisemitism şi abuzului asupra drepturilor omului”, a spus Ciolacu, miercuri, în Parlament.
Apreciere pentru susţinerea României în privința Schengen
Preşedintele Camerei Deputaţilor a mai declarat că îşi doreşte să dezvolte şi mai mult cooperarea dintre ţările noastre, inclusiv la nivel economic.
„Este o temă la care vom reflecta împreună, români şi israelieni, atât în contextul dialogului instituţional, dar, îmi exprim speranţa, şi în contextul dialogului între reprezentanţi ai mediului antreprenorial. La nivel internaţional, am apreciat susţinerea spontană a ţării dumneavoastră într-un dosar sensibil pentru interesele şi statutul României în comunitatea europeană, respectiv dosarul Schengen. În prezent, România este în proces de aderare la Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică, o prioritate a politicii noastre externe. Contăm pe schimbul şi bunele practici dobândite de Israel în etapa de aderare pentru succesul acestei candidaturi”, a subliniat Marcel Ciolacu.
Imagini dramatice cu dezastrul provocat de inundații, în Italia. Mii de oameni au fost evacuați din calea apelor, însă din păcate sunt și victime.
Cel puțin trei persoane au murit, au anunțat autoritățile, miercuri, potrivit Reuters. Și mii de oameni au fost evacuați din locuințe în urma inundațiilor devastatoare care au lovit regiunea italiană Emilia-Romagna, din nordul țării. Autoritățile avertizează că situația s-ar putea înrăutăți.
Râuri ieșite din matcă, oameni salvați de pe acoperișuri
„Precipitaţiile nu s-au încheiat, vor continua timp de mai multe ore’”, a declarat adjunctul Agenţiei pentru Protecţie Civilă, Titti Postiglione, canalului de ştiri SkyTG24. „Ne confruntăm cu o situaţie foarte, foarte complicată”, a adăugat acesta.
Oficialii din Emilia-Romagna au declarat că trei cadavre au fost găsite în orașele Forli, Cesena și Cesenatico, în timp ce trei persoane erau date dispărute, notează sursa citată.
Mai multe râuri au ieşit din matcă în această regiune, forţând locuitorii unor oraşe precum Cesena să se urce pe acoperişul clădirilor, de unde pompierii i-au salvat cu ajutorul elicopterelor sau al bărcilor pneumatice.
Orașul Ravena a fost, de asemenea, grav afectat. „A fost probabil cea mai grea noapte din istoria Romagna”, a declarat pentru postul public de radio RAI primarul din Ravenna, Michele de Pascale, care a mai anunțat că 5.000 de persoane au fost evacuate doar din oraşul său în timpul nopţii.
„Ravenna este de nerecunoscut după pagubele suferite”, a mai spus edilul.
Ploile torenţiale au urmat lunilor de secetă care au uscat pământul, reducându-i capacitatea de a absorbi apa şi agravând impactul inundaţiilor, au explicat meteorologii.
Imagini realizate de la înălțime indică proporțiile dezastrului provocat de ape. Înregistrări video au fost postate pe rețelele de socializare, dar și pe Youtube. Se văd străzi inundate și mașini luate de ape.
WATCH: Drone footage of the flood hit city Cesena in the Emilia-Romagna region of Italypic.twitter.com/lUIvvAOS30
The climate emergency in my region continues to be dire. After a long drought, heavy rains caused *14* rivers to flood. Italy is the European country most vulnerable to climate change and we are NOT ready to face it. pic.twitter.com/EzeViVHtdk
— Francesca Tacchi 🫒 (@jackdaw_writes) May 17, 2023
Un tânăr de 18 ani, din Craiova, a ajuns să fie cercetat de polițiști după ce i-a mințit pe oamenii legii că ar fi fost bătut, în stradă, de persoane necunoscute și lăsat fără suma de 800 de lei. Povestea, însă, nu s-a confirmat. Cercetările au scos la iveală cum au stat, de fapt lucrurile. Mai mult, în cazul de față au fost vizionate și imagini de pe camere de supraveghere, polițiștii stabilind că spusele reclamantului nu se confirmă. Tânărul ar fi pierdut, de fapt, banii la jocuri de noroc.
Astfel că tânărul în vârstă de 18 ani, din municipiul Craiova, este cercetat de către poliţiştii Secţiei 2 Poliţie Craiova pentru inducerea în eroare a organelor judiciare, anunță, miercuri, 17 mai, IPJ Dolj. Totul, după ce şi-ar fi înscenat furtul unei sume de bani.
Tânărul a sesizat poliția în seara zilei de luni
Tânărul a anunțat poliția, luni seară, spunând că în urmă cu câteva ore fusese lovit cu pumnii de către trei persoane pe care nu le cunoștea. Mai mult, acesta a reclamat faptul că ar fi rămas fără 800 de lei.
„În seara zilei de 15 mai a.c., ora 18.00, poliţiştii au fost sesizaţi de tânăr cu privire la faptul că, în cursul aceleiaşi zile, în jurul orei 14.00, în timp ce se afla pe aleea pietonală ce face legătura între bld. Nicolae Romanescu şi strada Dr. N.I. Siseşti, trei persoane necunoscute l-ar fi lovit cu pumnii în zona feţei şi a toracelui, dar pentru care nu doreşte acordarea de îngrijiri medicale.
Ulterior, după plecarea celor trei persoane, tânărul ar fi observat că îi lipseşte suma de 800 de lei din buzunarul pantalonilor”, transmite IPJ Dolj.
Polițiștii au vizionat imaginile de pe camerele de supraveghere
Lesne de înțeles, după ce au primit sesizarea, oamenii legii au început o anchetă – au fost audiați martori și s-a trecut inclusiv la studierea imaginilor surprinse de camere de supraveghere. Așa s-a stabilit cum au stat lucrurile, de fapt. Tânărul ar fi pierdut banii după ce a jucat la o sală de jocuri de noroc.
„Având în vedere aspectele sesizate, o echipă complexă de poliţişti a efectuat activităţi investigativ-operative, au fost audiaţi martori şi au fost ridicate şi vizionate imagini înregistrate de camerele de supraveghere, stabilindu-se că cele reclamate nu se confirmă.
În fapt, în dimineaţa zilei de 15 mai a.c., tânărul ar fi mers la o sală de jocuri de noroc situată pe bld. Nicolae Titulescu, unde ar fi jucat suma de 800 de lei, sumă pe care a pierdut-o”, se menționează în comunicatul IPJ Dolj.
Ca urmare, tânărul a ajuns să fie cercetat de poliţişti pentru inducerea în eroare a organelor judiciare. „Având în vedere cercetările efectuate, poliţişti din cadrul Secţiei 2 Poliţie Craiova s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunii de inducerea în eroare a organelor judiciare, tânărul fiind bănuit că ar fi sesizat în mod nereal producerea unei fapte prevăzute de legea penală.
Poliţiştii vă reamintesc:
Conform art. 268 Cod Penal, inducerea în eroare a organelor judiciare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare sau cu amendă
(1)Sesizarea penală, făcută prin denunţ sau plângere, cu privire la existenţa unei fapte prevăzute de legea penală ori în legătură cu săvârşirea unei asemenea fapte de către o anumită persoană, cunoscând că aceasta este nereală, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Producerea sau ticluirea de probe nereale, în scopul de a dovedi existenţa unei fapte prevăzute de legea penală ori săvârşirea acesteia de către o anumită persoană, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani”, se mai precizează în comunicatul Poliției Dolj.
Cristian Popescu Piedone rămâne după gratii. Primarul Sectorului 5 urma să afle miercuri, 17 mai, dacă judecătorii îi admit recursul în casație din dosarul Colectiv, situație care ar fi însemnat eliberarea sa din penitenciar.
Curtea Supremă a anunțat însă, că amână din nou pronunțarea. Fostul primar a atacat decizia de condamnare la 4 ani de închisoare.
Pronunțarea judecătorilor s-a amânat
Pronunțarea în cazul Cristian Popescu Piedone a fost amânată pentru 14 iunie. Este a doua amânare, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) rămăsese în pronunțare din data de 22 martie. Luna trecută, instanța amânase decizia pentru miercuri, 17 mai.
Cristian Popescu Piedone le-a cerut judecătorilor de la Curtea Supremă să-i anuleze condamnarea pentru abuz în serviciu, primită în dosarul Colectiv. Cristian Popescu Piedone îți ispășește pedeapsa de 4 ani de închisoare cu executare, primită în dosarul Colectiv pentru abuz în serviciu. Acesta se află de un an de zile încarcerat la Penitenciarul Rahova.
Avocatul Adrian Cuculis este de părere că șansele acestuia sunt limitate și crede că magistrații nu ar avea cum să admită acest recurs, având în vedere că deja există o condamnare.
În același dosar au fost condamnați și patronii clubului în care au murit peste 60 de tineri, dar și câțiva angajați ISU care s-au ocupa de verificările cu privire la autorizația de funcționare la incendiu a clubului.
Așa că, pe 4 noiembrie, de acum rezervistul Nicolae Ionel Ciucă anunța cu surlele și trâmbițele mediatice de rigoare o mare victorie a sa atât pe persoană fizică, dar și ca șef al Guvernului României: ”Am semnat contractul de cumpărare a 32 de avioane F-16 în stare operațională, din Norvegia. Primele aparate vor sosi în 2023”!
(…) MApN a convenit cu reprezentanții norvegieni contractul de achiziție a 32 de avioane F-16 în configurația M6.5.2, motoare de rezervă și suport logistic…
Cu toate acestea, imaginea de ansamblu a luptelor este la fel de neclară ca întotdeauna – este posibil ca timp de săptămâni întregi să nu se vadă dacă o parte beligerantă a trecut sau nu la ofensivă.
Apariția unei lumi multipolare care cuprinde facțiuni rivale, cel mai clar observată în atitudinea față de războiul Rusiei în Ucraina, va fi evidențiată într-o serie de summituri de profil înalt în lunile următoare, începând cu reuniunea anuală a Grupului celor Șapte, care va avea loc la 19 mai în Japonia.
