Acasă Blog Pagina 807

Gata cu carnea de origine animală! Viitorul aparține OMG, organisme modificate genetic

Corporațiile private și guvernele naționale lucrează mână în mână pentru a valorifica progresele în biotehnologie astfel încât interesele (puternice și speciale) să poată controla aprovizionarea cu alimente la nivel global. Vorbim despre o serie de descoperiri în biotehnologie care depășesc ingineria genetică a semințelor, devenită o obișnuință în lanțul agricol în ultimele două decenii. Azi, se lucrează intens la un viitor care nu include carnea de origine animală.

Potrivit mai multor surse media occidentale, marii procesatori din industrie (carne de vită, de porc și de pasăre) desfășoară o serie de experimente cu ARNm, urmărind dezvoltarea segmentului organismelor modificate genetic (OMG). Mai mult, se vorbește despre limitarea accesului producătorilor/ comercianților de carne pe piață prin tot felul de scheme fiscale, taxe pe carbon, etichete coercitive, subvenții agricole și alte legi.

Consumul de carne este denigrat la nivel universal – presa raportează cu regularitate că fermierii au contribuit major la „schimbările climatice” din lume și la „distrugerea planetei”. În context, diverse ONG-uri cer chiar interzicerea totală a consumului de carne.

Iată de ce ONU și Organizația Mondială a Sănătății au pregătit un fel de agendă care urmărește interzicerea cărnii.

Nu cu mult timp în urmă, The Guardian îl intervieva pe avocatul Michael Mansfield, care sugera că „ar trebui să avem noi legi împotriva ecocidului – practici care distrug planeta noastră. Iar carnea ar putea fi vizată. De fapt, dacă ne uităm la daunele pe care consumul de carne le face planetei, nu este absurd să credem că într-o zi va deveni ilegală”.

Universitatea Oxford chiar a lansat pe piață un studiu de cercetare care susține că producția de carne și lactate (fermele agricole) este responsabilă pentru 60% din emisiile de gaze cu efect de seră și, prin urmare, distruge planeta. Raportul Oxford a criticat fermele de vite pentru consumul a până la 83% din terenurile agricole disponibile, oferind în același timp foarte puține beneficii dietei umane.

Dar, cu toate acestea, carnea rămâne o sursă critică de nutriție pentru oameni. Cei care insistă pentru eliminarea alimentelor de origine animală din diete ignoră importanța lor – sunt superioare alimentelor de origine vegetală, furnizând simultan mai mulți micro și macro-nutrienți de înaltă calitate critici pentru creștere și dezvoltare cognitivă. Pe scurt, carnea oferă o sursă de proteine și substanțe nutritive de înaltă calitate, care nu sunt întotdeauna ușor de obținut prin alte diete.

Și mai grv este că organismele modificate genetic, iar în cazul acesta vorbim strict despre carnea artificială, nu oferă o nutriție adecvată digestiei și metabolismului uman.

În pofida investițiilor majore în biotehnologie, studiile arată că un consum regulat de carne sintetică nu este benefic pentru om. Burgerul artificial, de exemplu, conține o proteină numită leghemoglobină de soia (SLH), derivată din drojdie modificată genetic. Potrivit specialiștilor, această proteină nu este procesată corespunzător de organism și provoacă creștere în greutate, inflamație, boli de rinichi și anemie.

În plus, carnea artificială (cea pe bază de plante) nu conține aminoacizi esențiali, de care organismul are nevoie, dar poate conține anti-nutrienți, care împiedică organismul să absoarbă minerale (fier și zinc). Carnea naturală, de origine animală, este mai mult decât suma nutrienților individuali, este alimentul ideal a fi încorporat în digestia și metabolismul uman. Persoanele care urmează o dietă fără carne se luptă să obțină și să metabolizeze ceea ce are nevoie organismul – gama de vitamine B (B12, în special), retinolul, acizii grași Omega-3, fierul, zincul, taurina, creatina și carnosina.

Eforturile de a reduce aportul global de carne din motive de mediu blochează lupta împotriva foametei și a efectelor pe care subnutriția le are atât asupra rezultatelor fizice ale populației, cât și asupra celor cognitive. In extenso, vorbim despre un „asasinat economic”.

Pe măsură ce corporațiile din domeniu se prefac că salvează planeta, vor continua să jefuiască resursele naturale ale Pământului. În paralel, așa cum a recunoscut de atâtea ori, Bill Gates (și cei din acest sector al economiei) caută să „reinginerească” viața însăși (biotehnologie), urmărind doar mai mult control (și profit) pe lanțul aprovizionării cu alimente.

Decizia șocantă luată de Olanda

Olanda este ultima națiune europeană care a decis să confiște până la jumătate din terenurile agricole ale țării, sub pretextul reducerii emisiilor de azot.

Totul se face sub umbrela UE, care a dat undă verde autorităților batave sa meargă mai departe cu o schemă națională de cumpărare a fermelor agricole. Practic, sub pretextul luptei împotriva emisiilor de carbon, Guvernul Olandei cheltuie undeva în jurul a 1,5 miliarde de euro pentru a cumpăra jumătate din fermele de animale din țară. Vizați sunt, în principal, acei fermieri care au protestat în urmă cu un an.

Olanda și-a propus să reducă emisiile de CO2 cu 50% până în 2030. Cercetătorul James Patrick, într-un interviu pentru presa din Statele Unite, remarcă:  „70% din Olanda este deținută de mici fermieri de vaci. Guvernul batav propune naționalizarea a jumătate dintre ei. Deci, cam 35% din suprafața Olandei va fi «confiscată», am putea spune”. Potrivit comisarul european pentru Concurență, Margrethe Vestager, UE a deschis calea Olandei pentru „închiderea voluntară a fermelor responsabile de emisiile de azot”.

Se estimează că undeva spre 3.000 de ferme de animale vor dispărea.

În numele luptei împotriva încălzirii globale, economia acestei țări se va prăbuși. În 2022, exporturile agricole ale Olandei s-au ridicat la 122,3 miliarde de euro, adică aproximativ 13% din PIB.

România are de ce să fie îngrijorătată. Știm că orice „modă” în Occident devine literă de lege la București. Așadar, nu va trece mult până când și noi vom fi obligați/forțați să renunțăm la consumul de carne și să închidem fermele.

„OSPĂTARUL”, ȘMEN de 10 MILIARDE la BATALIONUL 81!

România, exact țara aia europeană care nu are o autostradă care să o traverseze de la Nord la Sud,  de la Est la Vest sau un spital unde să nu cazi victimă nosocomialelor… Ci doar școli și posturi de Poliție cu WC-uri în curte! Dar care a alocat suma totală de 10 miliarde lei pentru achiziția a 54 de lansatoare HIMARS.

Acum, că iar am plătit toți banii înainte, dar în schimb am primit doar 18 lansatoare, ține de ”mândria noastră națională”. Cea care în declarațiile ”marilor bărbați de stat” o fi ea sublimă, dar în realitate lipsește cu desăvârșire.

Numai că, în ciuda turării la maximum a motoarelor teribilei mașinării a propagandei operative întreținută cu sume halucinante din fondurile operative ale Direcției Generale de Informații a Armatei și ale celorlalte servicii iohanniste, ”buboiul” HIMARS se va ”sparge” mai curând decât spera girantul politicii externe al României și comandantul suprem al Armatei Române. Adică un Klaus Werner Iohannis transformat într-un deja dispensabil ”ospătar” al servirii strict intereselor adevăraților ”stăpâni ai Coloniei”.

Pentru că, altfel este greu de crezut că ”Frăția Generalilor” DGIA ar fi îndrăznit totuși să nu îl informeze pe șeful statului despre ”gaura neagră” de la Focșani, dacă nu ar fi avut în prealabil ”OK”-ul cui trebuie…

”Rusia s-a adaptat la atacul cu sisteme HIMARS”!

Din 24 februarie 2022, nu a fost ”organ” din pretinsa ”lume bună” a mass-media internațională care să nu citeze, zi și noapte, câte un nou raport sau expert al Institutului pentru Studiul Războiului – ISW. Cel care astfel a devenit un adevărat ”guru” de necontestat al ”adevărului absolut” despre conflictul din Ucraina. O voce atât de credibilă pentru cei mai înflăcărați adepți ai poziției ucrainene, încât chiar că acum nu au cum să nu ia de bună informația de ultimă oră furnizată de către același think – tank american cu sediu la Washington,  Institutul pentru Studiul Războiului, prin vocea analistului ISW, George Barros. Cel care a recunoscut franc, zilele trecute, că, gata, ” Rusia s-a adaptat la atacul cu sisteme HIMARS”!!! Ceea ce implicit transformă într-o ”misiune imposibilă” folosirea acestora împotriva trupelor putiniste.

Analiza celui mai influent Institut American pentru Studiul Războiului trebuind, într-un mod normal, să provoace panică la București! Acolo unde Iohannis, Ciucă și toți ceilalți ”păpușei” din fruntea debilei clase politice românești au ”spart pușculița” bugetului MApN, plătind cu banii înainte, 10 miliarde de lei, pentru ”invincibilele” sisteme HIMARS! Cele care au fost cumpărate tot pentru că același Institut pentru Studiul Războiului le-a ”împachetat mediatic” ca fiind ”inaccesibile sistemelor de apărare ale Armatei Ruse”. Luni de zile, televiziunile noastre prezentând cum militarii ucraineni ”spulberă” batalioane întregi ale Armatei Ruse dintr-o singură ”salvă” de HIMARS. Numai că, ghinion, uite că acum, același ISW se pronunță că rușii ”s-au adaptat” la sistemele HIMARS, astfel că ucrainenii trebuie aprovizionați cu ”noile rachete Storm Shadow” pentru a putea pune și de acum înainte probleme reale invadatorilor ruși!

Ceea ce, să le explice cineva și profesorilor plătiți cu 500 de euro pe lună, înseamnă că am dat cam degeaba 10 miliarde pe sistemele HIMARS! Pentru că, deși nu a venit încă nici jumătate din ”stocul” dinainte plătit, iată că sistemele deja nu se mai dovedesc utile scopului pentru care au fost achiziționate. Și anume acela de a ne asigura o ”protecție totală” împotriva unei eventuale agresiuni a Federației Ruse!

Așa că, după cum ne dau acum indicații prețioase aceiași analiști militari de la Washington care ne-au băgat pe gât și HIMARS, doar ”noile rachete Storm Shadow” pot pune probleme rușilor! Așa că, altă comandă, altă plată, acum trebuie să luăm și ”Storm Shadow”!

Eagle Royal 23!HIMARS!

Dar probabil că bietul contribuabil român asaltat de facturile care se încăpățânează să nu se alinieze asigurărilor guvernamentale cum că trăim mai bine și-o fi zis că ”se merită” atunci când a fost supus unui atac mediatic fără precedent de prezentare a exercițiului ”Eagle Royal 23”. Atunci când, zile întregi, și dacă băga în priză fierul de călcat sau mașina de spălat tot era informat despre simularea de luptă cu HIMARS care a descurajat forțele ruse…

”Peste 350 de militari testează, în aceste zile, la Capu Midia, sistemul lansator multiplu de rachete cu bătaie mare, HIMARS, în exerciții de apărare a țărmului Mării Negre. Exercițiul Eagle Royal 23 simulează un atac inamic venit pe mare, într-un scenariu de apărare  colectivă NATO, în conformitate cu articolul 5, pe Flancul de Sud – Est al Alianței.

Rachetele americane HIMARS din dotarea Armatei Române sunt super – performante, lovesc ținta, cu mare precizie, de la o distanță de 300 de kilometri.

Tot exercițiul a fost creat pe un scenariu fictiv în care sistemul HIMARS, cu rachete ghidate prin GPS, primea o misiune, se deplasa în zona de acțiune, primea o țintă, pe care o angaja. Ținta a fost pe mare. Militarii aliați au acționat ca și cum ar fi fost pe un adevărat câmp de luptă. Și-au demonstrat astfel capacitatea de acțiune rapidă și nivelul de pregătire atins” dădeau asigurări, cu doar două luni în urmă, colonelul George Teliman, comandantul Batalionului 81 Rachete și generalul maior Dan Toma, comandantul Comandamentului Diviziei Multinaționale de Sud – Est.

Au ajuns! Dar unde?

Oricum, paguba de 10 miliarde este ca și produsă… Numai că ”dinamica operativă” se poate schimba odată cu orice operațiune de control efectuată în ”hangarul” Batalionului 81 Rachete Operativ Tactice „Maior Gheorghe Șonțu” din Focșani. Acolo unde ar trebui să se găsească, eventual în stare de funcționare, barem cele 18 sisteme operaționale despre care susținem că le avem în stare de alertă. Bine, am plătit noi 54, dar așa este… ”în tenis”. Mai ales că sistemele au sosit în Portul Constanța, propaganda având grijă să transmită în direct debarcarea.

Tot la fel cum s-a făcut instructajul populației că ” achiziționarea sistemului HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System) a fost stabilită prin Legea numărul 46/2018 pentru realizarea „Capabilități de sprijin de foc indirect” aferentă programului de înzestrare „ Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare” – HIMARS.

Documentul prevede achiziționarea a trei sisteme cu câte 18 instalații de lansare fiecare, incluzând, dar fără a se limita la acestea, muniția, elemente de comandă control, senzori, suport logistic, mentenanța, echipamente criptografice și cu regim special, precum și a serviciului de instruire a personalului la toate nivelurile necesare”.

Numai că, tot în același document se prevede explicit și că ” datorită caracterului de interoperabilitate, sistemele lansatoare multiple de rachete pot fi puse la dispoziția NATO, în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în cadrul Alianței și a inițiativelor regionale.

Pentru România, realizarea capabilității de sprijin de foc indirect constituie interes esențial de Securitate și contribuie în mod semnificativ atât la consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii, cât și la îndeplinirea angajamentelor asumate de țara noastră în cadrul NATO.

Având în vedere diversitatea situațiilor în care Armata Română trebuie să participe cu trupe, atât pe teritoriul național, CÂT MAI ALES ÎN AFARA ACESTUIA, se impune dotarea structurilor aparținând Statului Major al Forțelor Terestre cu mijloace de sprijin performante, care să prezinte capabilități sporite, specific atât războiului clasic, cât și războiului neconvențional. Sistemul lansator multiplu de rachete cu bătaie mare este capabil să asigure sprijinul de luptă, atât pe timpul participării forțelor la acțiuni militare cât și în cadrul procesului de instruire”.

Și atunci, de ce să nu punem cap la cap acuzațiile oficiale ale Federației Ruse că România este al patrulea stat al lumii furnizor de arme pentru Ucraina…? Obsesivele ”nu confirmăm, nu infirmăm” și ”ajutăm și din punct de vedere militar Ucraina cu tot ceea ce este nevoie”…? Documentele pe care le-am publicat în ”lovitura” din 6 septembrie anul trecut și care conțineau ”documentele de transport și licențele de export ale armelor trimise în Ucraina din România”, dar procedurizate ca provenind din Turcia…? Declarația ministrului bulgar al Economiei, Nikola Stoianov, cel care a recunoscut în fața Parlamentului de la Sofia că Bulgaria a exportat în România, în doar câteva luni, armament în valoare totală de 327 milioane euro, pentru a ”suplini pierderile”…? Declarațiile GUR ucrainean cu privire la faptul că militarii săi au fost deja instruiți să opereze HIMARS, pe când însă primele transporturi americane, pe ”autostrada aeriană” Camdem, Arkansas – Rzeszow, Polonia încă nu ajunseseră la Kiev…? Și mai ales de ce, dacă tot ”zac” zeci de lansatoare HIMARS în valoare de 10 miliarde lei în adăpostul Batalionului 81 Focșani, în mod oficial MApN recunoaște că apărarea Litoralului românesc este efectuată doar cu sisteme franceze MAMBA…?

Așa că poate ar fi momentul operativ ca generalii aflați în spatele acestei operațiuni să își facă un ”selfie” cu HIMARS-urile de la Focșani – dacă acestea chiar mai sunt toate acolo! – și să demonstreze astfel, barem beneficiarilor legali din CSAT, că nu ne-a ”mâncat” chiar într-un asemenea hal încât să trimitem HIMARS pentru instruire pe linia Donbasului!!!

S-au săturat de Ucraina. Șase țări din UE cer introducerea taxelor vamale la importuri

Nemulțumirile și frustrările fermierilor față de importurile din Ucraina au atins cote maxime. Marți, la Bruxelles, fermierii din șase țări, printre care și România, au protestat împotriva măsurilor aplicate de Comisia Europeană, care nu rezolvă în niciun fel problemele grave din sectorul agricol provocate de marfa ucraineană. Aceștia au cerut, imperativ, reintroducerea taxelor vamale pentru produsele care vin din Ucraina și extinderea interdicției la importuri pentru mai multe produse agroalimentare.

200 de fermieri din România, Polonia, Ungaria, Cehia, Bulgaria și Slovacia, dintre care 50 din țara noastră, au protestat, marți, la Bruxelles, împotriva Comisiei Europene. Aceștia sunt nemulțumiți și dezamăgiți de soluția găsită de Comisia Europeană, de interzicere a importurilor din Ucraina timp de 30 de zile pentru câteva produse, la problemele și dezechilibrele grave cu care se confruntă sectorul agroalimentar, pe fondul blocajelor și distorsiunilor de piață cauzate.

Protestatarii au cerut Comisiei Europene să restabilească taxele vamale și contingentele la produsele agricole și alimentare ucrainene. Totodată, fermierii au solicitat extinderea listei de produse reglementate de regulamentele privind măsurile preventive temporare referitoare la importurile din Ucraina pentru a include ouăle, carnea de pasăre, uleiul, făina, mălaiul, zahărul, fructele și legumele, precum și prelungirea acesteia până la aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. ”Este favorabil faptul că importurile au fost interzise până la 5 iunie 2023, dar ceea ce este în continuare îngrijorător este faptul că acelor contracte deja în vigoare li s-a permis să rămână necontrolate. În acest fel, nu putem avea o situație clară cu privire la acestea, deoarece ele pot fi falsificate, adăugate cantități suplimentare și antedatate”, se arată într-un comunicat al Alianței pentru Agricultură și Cooperare din România.

Împărțiți povara!

În cazul în care, după 5 iunie, interdicția de import în cele 5 țări este ridicată, fermierii din cele șase țări afectate cer Comisiei Europene să extindă împărțirea riscurilor între toate statele membre ale UE, astfel încât fiecare stat să primească și să utilizeze un contingent de produse agricole din Ucraina direct proporțional cu mărimea țării și a populației sale. În acest fel se va continua ajutorarea Ucrainei fără să se provoace un blocaj logistic în Europa de Est și fără ca fermierii din aceste țări să intre în faliment.

Protestatarii au transmis Comisiei Europene că va trebui să extindă lista țărilor care pot decide să interzică introducerea anumitor mărfuri agroalimentare din Ucraina pe piețele proprii, incluzând, astfel, și Cehia, care să primească, și ea, pachete de compensare, inclusiv din Rezerva de criză. ”Am mai solicitat crearea unui fond special pentru sprijinirea fermierilor din Europa Centrală și de Est, deosebit de afectați de consecințele invaziei rusești în Ucraina, finanțat în afara fondurilor alocate Politicii Agricole Comune, acordarea permisiunii statelor membre din Europa Centrală și de Est să aplice ajutor național în conformitate cu deciziile guvernelor lor, precum și creșterea finanțării pentru construirea rutelor de transport, a infrastructurii de transport și a porturilor care să permită tranzitul eficient al produselor agricole și alimentare din Ucraina către porturile din Marea Baltică și Marea Neagră”, se mai precizează în comunicatul reprezentanților fermierilor români.

Sprijin financiar pentru controalele fitosanitare

Fermierii au somat Comsia Europeană să acorde sprijin financiar și de personal pentru serviciile fitosanitare naționale care examinează produsele agricole importate, dar și consolidarea mecanismelor de control a transportului pe culoarele de solidaritate și a calității produselor transportate. Aceștia consideră că autoritățile Uniunii Europene trebuie să asigure răspunsuri mai rapide la situația economică actuală din sectorul agricol, iar atingerea obiectivelor PAC să se facă fără reducerea competitivității producătorilor agricoli și impunerea concurenței neloiale asupra produselor agroalimentare din UE în detrimentul celor din afara UE.

Uzbekistan intră pe harta turistică a românilor

Format ca stat în granițele sale actuale în 1924, Uzbekistanul și-a dobândit independența în 1991, fapt care ar putea să ne ducă cu gândul la un stat relativ tânăr, însă o abordare de acest fel ar fi totuși destul de simplistă având în vedere istoria bogată a acestei țări care coboară adânc în timp, până în preistorie.

Samarkand, „Bulevardul mormintelor”

Unii istorici dar și o serie de studii genetice sugerează că Asia Centrală ar fi putut fi punctul de radiație pentru oamenii moderni după ce au părăsit Africa, cu aproximativ 100.000 de ani în urmă. Validă sau nu această ipoteză, certitudinile istorice indică faptul că zona în care se găsește astăzi actualul stat Uzbekistan, este locuită de cel puțin 6000 de ani.

Populație tânără

Evoluția zonei a fost definită de evenimente esențiale dar și și personalități marcante ale istoriei lumii. Astfel, teritoriul Uzbekistanului de azi a fost martorul prezenței  civilizațiilor  Sogdiana, Bactria și Khwarezm, cuceririi Imperiului Sogdian de către Alexandru cel Mare, eliminării dominației eleniste asupra Asiei Centrale, cuceririi arabe, invaziei hoardelor mongole ale lui Genghis Khan, apariției și ulterior căderii Timuridelor, ocupației ruse și apoi perioadei sovietice. Simpla evocare a acestei succesiuni de evenimente istorice arată complexitatea a ceea ce însemnă astăzi Uzbekistanul sub aspect social, economic, cultural și etnic.

În acest context, Uzbekistanul tinde să devină azi o destinație turistică extrem de  atractivă pentru europeni, dat fiind faptul că țara deține un patrimoniu cultural și arhitectural deosebit, iar la tot pasul turiștii întâlnesc monumente  impunătoare, minarete minuțios sculptate, orașe antice intrate în Patrimoniul UNESCO și multe alte asemenea atracții turistice.

Populația statului uzbek este de aproximativ 31,3 milioane de locuitori, majoritatea fiind uzbeci 83.8%, dar există și o serie de minorități tajici,  kazaci  și ruși, iar limba oficială a țării este uzbecă, o limbă turcă, având legături strânse cu alte limbi vorbite în Asia Centrală.

Ceea ce atrage atenția însă, este tinerețea populației. Aproape 23% din totalul populației Uzbekistan-ului având vârsta de până în 14 ani. Poate și de aceea statul uzbek aloca 8% din PIB învățământului, ceea ce, trebui să recunoaștem, nu este puțin lucru, iar în acest context, rata de alfabetizare este de 99%.

Locuri autentice, nealterate de turismul de masă

În ultimii ani și românii au descoperit această locație pe harta turistică a lumii, agențiile de turism oferind tururi turistice extinse în Uzbekistan. Oamenii apreciază faptul că zona nu a fost afectată de turismul de masă, ceea ce o face să își păstrează autenticitatea, iar ospitalitatea localnicilor care se bucură din suflet la orice interacțiune cu străinii care vin să le descopere țara, contribuie la decizia alegerii acestei țări ca destinație pentru petrecerea unui sejur. Iar, turiștii români au ce să facă în Uzbekistan.

Celebrul Drum al Mătăsii, care se întinde din China până în Turcia, și-a lăsat serios amprenta și asupra teritoriului Uzbekistan-ului, aici existând 3 dintre cele mai importante orașe de pe această rută istorică: Khiva, Samarkand și Bukhara. Arhitectura islamică a fost minuțios renovată și în prezent domină peisajul urban, devenind rapid o importantă atracție turistică.

În privința infrastructurii turistice,  țara nu impresionează prin hoteluri de 5 stele, ci mai degrabă prin locurile unice, de tipul madrase (școli religioase) transformate în camere de oaspeți, ori iurte sau corturi folosite de nomazii de pe aceste meleaguri. O astfel de cazare ajută turistul să înțeleagă mai bine cultura din Uzbekistan și să se conecteze cu localnicii, practicându-se astfel un turism sustenabil care susține economia locală.

Turiștii, cuceriți de gastronomie

În condițiile în care Uzbekistanul a început să își dezvolte puternic turismul,  tara este o destinație turistică nouă pentru călătorii din întreaga lume, iar turiștii sunt văzuți ca oaspeți de onoare în țară, localnicii fiind extrem de primitori,  zâmbitori și dornici să-și exerseze engleza cu vizitatorii.

Unul dintre punctele forte ale turismului uzbek este gastronomia. Aceasta cucerește turiștii prin simplitatea, dar și prin savoarea preparatelor, gătite cu multă dragoste de localnici după rețete moștenite de la străbuni. Majoritatea rețetelor includ carne de vită, uzbekii fiind prin tradiție un popor de păstori de vite. Mesele au adesea mai multe feluri de mâncare, începând cu salate și continuând cu supe, fel principal și desert, așa că din acest punct de vedere există garanția unui sejur reușit.

Când vine vorba despre ce ar putea face turiștii  în Uzbekistan, oferta poate fi extrem de bogată, putând include vizite la moschei sau la bazarurile pline de viață din orașele de pe Drumul Mătăsii ori din zona Lacului Aral. La acestea se adaugă ca un bonus,  o zonă montană pitorească. Așadar există toate condițiile pentru ca turistul român să se orienteze către această zonă a lumii.

 

Întărirea relațiilor cu România

În ceea ce privește relațiile României cu Uzbekistanul, este de remarcat faptul că România a recunoscut independența de stat a Republicii Uzbekistan în decembrie 1991, iar din 6 octombrie 1995, România şi Republica Uzbekistan au stabilit relații diplomatice, țara noastră având la Tașkent o misiune diplomatică la nivel de ambasadă.

Un moment extrem de important al relațiilor dintre România Uzbekistan s-a derulat în 2019, atunci când, sub egida Președinției rotative a României la Consiliul UE, la s-a desfășurat la București, Conferința la nivel înalt privind Asia Centrală – Conectivitate pentru dezvoltare durabilă. Reuniunea a fost menită să evidențieze unul dintre obiectivele cheie ale noii Strategii UE pentru Asia Centrală și să capitalizeze importanța Asiei Centrale din perspectiva Strategiei UE privind conectivitatea Europa – Asia.

Este clar că în ceea ce privește relațiile economice dar și interesele geostrategice ale României, țara noastră are nevoie de o colaborare mai strânsă cu Uzbekistanul. Statul uzbec are potențialul de a deveni unul dintre partenerii importanți ai României în Asia Centrală, inclusiv prin întărirea legăturilor comerciale.

Domeniile în care cele două țări pot colabora sunt multiple și pot exista suficiente aspecte în care ne-am putea inspira de la partenerii uzbeci. Să ne gândim doar la modul în care înțeleg uzbecii să vândă prin turism frumusețile naturii meleagurilor lor, tradițiile și obiceiurile specifice. De asemenea, este extrem de interesantă și decizia statului uzbec de a aloca 8% din PIB pentru sistemul național de educație.

Uzbekistanul tinde să devină astăzi nu numai o atracție turistică importantă pentru români, însă este și un partener extrem de important pentru România în contextul întăririi securității energetice europene, axată pe diversificarea surselor şi traseelor energetice spre Europa, iar fructificarea oportunităților pe care le oferă dezvoltarea parteneriatului cu Uzbakistanul este o prioritate a diplomației noastre.

Salvatorul Rusiei

Fluxurile de țiței rusesc către piețele internaționale nu arată încă niciun semn al reducerilor de producție pe care țara insistă că le face.

Transporturile maritime medii au crescut pentru a șasea săptămână consecutivă în perioada de până la 19 mai, apropiindu-se de 4 milioane de barili pe zi.

Fluxurile sunt acum în creștere cu 15% față de prima săptămână din aprilie și au atins un nou maxim pentru această perioadă de când Bloomberg a început să le urmărească în detaliu la începutul anului 2022.Având în vedere că aproape tot țițeiul rusesc este destinat Chinei și Indiei, volumele către Asia au urcat, de asemenea, la un nou vârf.

Rusia s-a angajat să reducă producția de petrol cu 500.000 de barili pe zi în martie, ca represalii la sancțiunile occidentale și la plafonarea prețurilor la exporturile sale.Cu toate acestea, există puține dovezi că reducerile au fost puse în aplicare așa cum au fost promise. Fluxurile de țiței către piețele internaționale continuă să crească și sunt acum cu peste 1,2 milioane de barili pe zi mai mari decât la sfârșitul anului trecut.

Volumul combinat al țițeiului de pe navele care se îndreaptă spre China și India, plus fluxurile mai mici către Turcia și cantitățile de pe navele care nu au indicat încă o destinație finală au crescut la un nou maxim de 3,81 milioane de barili pe zi în ultima perioadă de patru săptămâni.

Modelele istorice sugerează că majoritatea navelor care semnalizează în prezent destinații „Asia necunoscută” și care se îndreaptă spre Canalul Suez vor ajunge în India, în timp ce cele încărcate pe petroliere foarte mari în largul coastei de nord a Marocului sau, mai recent, în Oceanul Atlantic, se vor îndrepta spre China.

Pe o medie pe patru săptămâni, exporturile globale pe cale maritimă în perioada până la 19 mai au crescut cu 106.000 de barili pe zi, până la 3,9 milioane de barili pe zi.

Toate cifrele exclud încărcăturile identificate ca fiind de categoria KEBCO din Kazahstan. Acestea sunt transporturi efectuate de KazTransoil JSC care tranzitează Rusia pentru a fi exportate prin porturile baltice Ust-Luga și Novorossiysk.Barilul kazah este amestecat cu țiței de origine rusă pentru a crea o calitate de export uniformă. De la invazia Rusiei în Ucraina, Kazahstanul și-a rebranduit încărcăturile pentru a le deosebi de cele transportate de companiile rusești. Țițeiul de tranzit este exceptat în mod special de la sancțiunile Uniunii Europene.

Transporturile medii pe patru săptămâni către clienții asiatici ai Rusiei, plus cele de pe nave care nu prezintă destinație finală, au crescut la 3,61 milioane de barili pe zi în perioada până pe 19 mai.

Echivalentul a 502.000 de barili pe zi se afla pe nave care prezentau destinații ca Port Said sau Suez în Egipt, sau care au fost deja sau se așteaptă să fie transferate de la o navă la alta în largul portului sud-coreean Yeosu.

Exporturile de țiței maritime ale Rusiei către țările europene au scăzut la 63.000 de barili pe zi în cele 28 de zile până la 19 mai, Bulgaria fiind singura destinație. Aceste cifre nu includ transporturile către Turcia.Veniturile Rusiei din taxa pe  exportul de țiței au ajuns la 53 de miliarde de dolari pe lună, în creștere cu un milion de dolari.

Repercusiunile crizei datoriilor: America s-ar scufunda împreună cu economia globală

În cazul în care criza datoriilor ar duce în cele din urmă Statele Unite în recesiune, economia americană nu s-ar scufunda singură. Repercusiunile unui prim default al datoriei federale s-ar răsfrânge rapid în întreaga lume.

Niciun colț al economiei globale nu va fi cruțat dacă guvernul american ar intra în incapacitate de plată și criza nu ar fi rezolvată rapid, a declarat Mark Zandi, economist șef la Moody’s Analytics, citat de Associated Press. Chiar dacă limita de îndatorare ar fi încălcată pentru cel mult o săptămână, economia americană ar slăbi atât de mult, atât de repede, încât ar elimina aproximativ 1,5 milioane de locuri de muncă.

Iar dacă o incapacitate de plată ar dura mult mai mult – până în vară – consecințele ar fi mult mai grave, au constatat Zandi și colegii săi în analiza lor: creșterea economică a SUA s-ar prăbuși, 7,8 milioane de locuri de muncă americane ar dispărea, ratele de împrumut ar sări, rata șomajului ar crește de la 3,4% în prezent la 8%, iar o prăbușire a pieței bursiere ar șterge 10 trilioane de dolari din averea gospodăriilor.

S-ar putea să nu se ajungă la asta, dar republicanii au amenințat că vor lăsa guvernul să intre în incapacitate de plată a datoriilor sale, refuzând să mărească limita legală a sumelor pe care le poate împrumuta, dacă președintele Joe Biden și democrații nu acceptă reduceri drastice ale cheltuielilor și alte concesii.

Alimentarea anxietății este dată de faptul că o mare parte din activitatea financiară depinde de încrederea că America își va plăti întotdeauna obligațiile financiare. Datoria sa, privită mult timp ca un activ foarte sigur, este o fundație a comerțului global, construită pe zeci de ani de încredere în Statele Unite. O incapacitate de plată ar putea zdruncina piața de 24 trilioane de dolari a datoriei de trezorerie, ar putea provoca înghețarea piețelor financiare și ar putea declanșa o criză internațională.

„O intrare în incapacitate de plată a datoriei ar fi un eveniment cu repercusiuni imprevizibile, dar probabil dramatice, asupra piețelor financiare americane și globale”, a avertizat Eswar Prasad, profesor de politică comercială la Universitatea Cornell și senior fellow la Brookings Institution.

Amenințarea a apărut chiar în momentul în care economia mondială se confruntă cu o panoplie de amenințări – de la creșterea inflației și a ratelor dobânzilor, la invaziei Rusiei în Ucraina.

În trecut, liderii politici americani au reușit, în general, să se îndepărteze de marginea prăpastiei și să ridice limita de îndatorare înainte de a fi prea târziu. Congresul a majorat, revizuit sau prelungit plafonul de împrumut de 78 de ori din 1960, cel mai recent în 2021.

Cu toate acestea, problema s-a înrăutățit. Diviziunile partizane din Congres s-au accentuat în timp ce datoria a crescut după ani de creștere a cheltuielilor și de reduceri profunde de taxe. Secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, a avertizat că guvernul ar putea intra în incapacitate de plată chiar de la 1 iunie dacă legislatorii nu ridică sau suspendă plafonul.

Guvernele străine și investitorii privați dețin aproape 7600 de miliarde de dolari din datoriile guvernului american – aproximativ 31% din titlurile de Trezorerie de pe piețele financiare.

 

 

Fabricile din zona euro se prăbușesc. Scăderea producției, cea mai rapidă de la pandemie

Activitatea manufacturieră din zona euro s-a contractat luna aceasta în cel mai rapid ritm de când pandemia a închis fabricile în urmă cu trei ani, amenințând să afecteze dinamica unei economii unei economii bazate pe servicii.

De asemenea, lucrările de construcții au scăzut în martie cu 2,4% în zona euro și cu 1,9% în Uniunea Europeană, comparativ cu luna precedentă.

Un indice bazat pe sondajele efectuate în rândul directorilor de achiziții din întreaga regiune a scăzut în mod neașteptat la 44,6, situându-se și mai jos de nivelul de 50, care indică o contracție, potrivit raportului S&P Global.

Raportul se adaugă la dovezile din ce în ce mai numeroase care arată că problemele din industria prelucrătoare din Germania, cea mai mare economie europeană, reprezintă o povară tot mai mare pentru întregul continent.

Un sondaj publicat luni de lobby-ul de afaceri DIHK a indicat o creștere zero în acest an, deoarece companiile nu văd nicio dovadă a unei redresări.

Analiștii încep să pună la îndoială dacă zona euro poate atinge avansul economic de până la 0,4% pe trimestru indicat în previziunile Comisiei Europene de săptămâna trecută.

„Este probabil ca PIB-ul să fi crescut în al doilea trimestru datorită stării sănătoase a sectorului serviciilor”, a declarat Cyrus de la Rubia, economist-șef la Hamburg Commercial Bank,  „Cu toate acestea, sectorul manufacturier este o povară puternică pentru dinamica economiei în ansamblu”.

Datele anterioare au arătat tendințe similare în Franța și Germania. În SUA și în Regatul Unit, se preconizează că activitatea de producție va încetini, dar există semne de revigorare până la sfârșitul acestui an.

Europa nu mai e competitivă: șefii companiilor vor să-și mute afacerile în America de Nord

Majoritatea directorilor executivi dintr-un grup influent de întreprinderi europene au declarat că intenționează să își sporească prezența în America de Nord, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de pierderea competitivității Europei.

Aproximativ 57% dintre șefii de companii ale multinaționalelor europene se gândesc să își mute investițiile sau operațiunile – sau ambele – peste Atlantic în următorii doi ani, potrivit unui sondaj realizat de European Round Table of Industrialists, preluat de Bloomberg.

Invazia Rusiei în Ucraina a înrăutățit un mediu dificil pentru companiile din Europa, marcat de o creștere mai mică a productivității și de crize. Mai mult de două treimi dintre respondenți au considerat că impactul tensiunilor geopolitice actuale asupra perspectivelor de afaceri ale companiei lor este negativ.

„Eforturile Europei de a-și restabili competitivitatea sunt o provocare mai mare ca  niciodată din cauza unui mediu geopolitic instabil, a prețurilor ridicate la energie în comparație cu nivelurile de dinainte de 2019, a inflației în creștere, a condițiilor de finanțare mai stricte și a costurilor record ale factorilor de producție”, se arată în studiu.

Doar un sfert dintre directorii executivi europeni sunt optimiști în ceea ce privește situația economică actuală, după o lipsă de încredere în a doua jumătate a anului trecut.

ERTI reunește aproximativ 60 de șefi de companii din cele mai importante multinaționale europene, iar 56 au răspuns în aprilie la acest sondaj, realizat împreună cu grupul de cercetare în domeniul afacerilor Conference Board.

„Constatările sunt o dovadă clară și urgentă că viitorul Europei ca bază pentru industrie rămâne în pericol”, a declarat Martin Brudermüller, director general al companiei germane BASF  și președinte al comitetului pentru competitivitate al ERTI. „Tensiunile geopolitice au repercusiuni uriașe – iar noi, în Europa, ne aflăm în mijlocul acestora.”

Continentul european, cel mai mare învins al lumii?

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei, rivalitatea sino-americană și ascensiunea noilor puteri mijlocii stimulează o reorganizare profundă a ordinii internaționale care va lăsa Europa într-un dezavantaj clar.

Pentru a prospera într-o lume dominată de state mari cu bugete militare în creștere, Europa nu are altă opțiune decât să devină o putere reală, scrie Joschka Fischer, ministrul de externe și vicecancelar al Germaniei între 1998 și 2005.

De la lumea bipolară a Războiului Rece la lumea unipolară dominată de americani care a înlocuit-o, lumea a beneficiat mult timp de un sentiment de ordine strategică. Deși au existat multe războaie mai mici (și chiar unele mai mari), din Coreea și Vietnam până în Orientul Mijlociu și Afganistan, sistemul internațional a rămas în general stabil.

Totuși, de la începutul noului mileniu, această stabilitate a făcut loc tot mai mult unei noi rivalități între marile puteri, în special între Statele Unite și China. În plus, a fost  limpede că influența politică și strategică a Indiei, Braziliei, Indoneziei, Africii de Sud, Arabiei Saudite, Iranului și a altor economii emergente va crește, la fel ca și rolul lor în cadrul sistemului global.

În contextul unui conflict tot mai profund între China și SUA, aceste puteri în ascensiune vor avea oportunități de a pune față în față una dintre cele două superputeri ale secolului XXI și cealaltă, subliniază Modern Diplomacy. Într-adevăr, multe dintre aceste oportunități par prea bune pentru a fi ratate.

În această confruntare vor exista perdanți, precum Europa. Deja, răspunsul Americii la concurența chineză este de a urmări o politică industrială care va fi în detrimentul producătorilor europeni. Din punctul de vedere al SUA, astfel de politici împușcă doi iepuri dintr-o lovitură: protejează marii producători autohtoni și le oferă stimulente pentru a continua dezvoltarea vehiculelor electrice.

Nu numai că Europa trebuie să se străduiască să-și păstreze modelul economic în timpul acestei reorganizări a economiei mondiale. Trebuie, de asemenea, să gestioneze costurile ridicate ale energiei, decalajul tehnologic digital tot mai mare față de cele două superputeri și nevoia urgentă de a crește cheltuielile de apărare pentru a contracara noua amenințare din partea Rusiei.

Toate aceste priorități vor deveni și mai urgente pe măsură ce se apropie următoarele alegeri prezidențiale din SUA, având în vedere posibilitatea ca Donald Trump să se întoarcă la Casa Albă. Iar un astfel de  președinte nu va face nicio concesie Europei.

Bătrânul Continent  află într-o situație deosebit de dezavantajoasă. Devine o regiune din ce în ce mai instabilă, cu o  confederație de state naționale care nu au avut niciodată voința de a realiza o adevărată integrare – chiar și după două războaie mondiale și un Război Rece care a durat zeci de ani.

Într-o lume dominată de state mari, cu bugete militare în creștere, Europa nu devine o putere reală. Depinde de europeni dacă situația va rămâne așa. Lumea nu va aștepta ca Europa să se trezească la realitate.

Apartenența la BRICS: schimbare de joc pentru cel mai mare exportator de țiței din lume

În timp ce Arabia Saudită se pregătește să se alăture potențial alianței BRICS(SABRICS?) sunt multe de luat în considerare în ceea ce privește impactul asupra  poziției și economiei țării. Și ar putea avea implicații semnificative pentru regiune și pentru întreaga lume.

În primul rând, trebuie înțeleasă puterea economică a națiunilor BRICS. Împreună, Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud reprezintă 40% din populația mondială și 25% din PIB-ul global. Dacă Arabia Saudită ar adera la acest grup, nu numai că ar crește semnificativ dimensiunea și influența blocului, dar ar oferi regatului acces la o rețea importantă de parteneri.

Un beneficiu al aderării Arabiei Saudite la BRICS este creșterea oportunităților comerciale. Cu resursele sale uriașe de petrol și gaze naturale – și cu mulți petrodolari –  Arabia Saudită ar putea deveni un actor-cheie în comerțul cu energie în cadrul blocului, care domină deja piața de petrol și gaze, cu o cotă de 30% și, respectiv, 22% din consumul mondial.

În calitate de cel mai mare exportator de țiței din lume, alinierea Arabiei Saudite la națiunile BRICS ar remodela geopolitica energiei și ar putea pune în discuție dominația piețelor petroliere occidentale. Acest parteneriat strategic ar putea duce la întreprinderi comune în domeniul explorării și producției de petrol și la stabilirea unor mecanisme alternative de comercializare a energiei, ceea ce ar putea favoriza în cele din urmă o mai mare securitate și rezistență energetică pentru toate statele membre.

Un alt beneficiu economic al aderării la BRICS este creșterea oportunităților de investiții. Blocul a înființat deja „Noua Bancă de Dezvoltare” cu un capital de 100 de miliarde de dolari pentru a rivaliza cu Fondul Monetar Internațional, iar includerea Arabiei Saudite ar adăuga resurse semnificative la acest efort. Randamentul recent al obligațiunilor emise de BND a fost de 5,1%, ceea ce este uimitor, cu 100 de puncte de bază mai mare decât cel al unor instituții precum Banca Mondială.

Accesul Arabiei Saudite la China și India, două dintre cele mai mari piețe din lume, ar facilita creșterea exporturilor și a parteneriatelor economice. Valorificarea inovației tehnologice și a capacităților de producție ale membrilor BRICS, în special ale Chinei, ar accelera creșterea regatului saudit în aceste sectoare. În ceea ce privește compatibilitatea culturală, Arabia Saudită se aliniază bine cu națiunile BRICS, împărtășind valori sociale, culturale și religioase conservatoare.

Vremurile se schimbă, recenta decizie a Riadului  de a consolida relația cu Iranul, intermediată de China, este semnul unor transformări geopolitice în Orientul Mijlociu: reducerea influenței blocurilor occidentale, pe măsură ce economia mondială devine din ce în ce mai divizată. Prin aderarea la BRICS, Arabia Saudită poate schimba jocurile de putere.

 

Alimentul iubit al Italiei, prețuri de coșmar

Fie că este vorba de o farfurie de spaghete aglio e olio sau de penne arrabbiata, prețul pastelor –  alimentul iubit al Italiei – este în creștere – suficient pentru a justifica o reuniune de criză la guvern.

Prețul pastelor a crescut cu 17,5% în martie și cu 16,5% în aprilie, potrivit Ministerului italian al Afacerilor. Saltul este dublu față de cifrele privind indicele prețurilor de consum din țară, care a urcat cu 8,1% de la an la an în aprilie și cu 8,7% în martie, potrivit datelor Refinitiv.

În restaurant, prețul a crescut cu 6,1% a declarat pentru CNBC grupul pentru drepturile consumatorilor din Italia Assoutenti. Un italian consumă în medie aproape 23 kg de paste pe an.

Prețurile ridicate cu amănuntul se datorează faptului că producătorii își vând acum stocurile de paste făinoase, care au fost fabricate când costurile materiilor prime erau mai mari, inclusiv energia, a explicat președintele Assoutenti, Furio Truzzi.

“Se mențin prețuri mari pentru a avea profituri mai mari.Prețurile vor scădea doar în fața unei scăderi semnificative a consumului”, susține el, propunând planuri de reducere a consumului de paste făinoase printr-o „grevă a pastelor” de cel puțin 15 zile. În 2007, italienii au organizat o grevă de o zi pentru a nu cumpăra paste făinoase, când prețurile au crescut cu aproape 20%.

Săptămâna trecută, ministrul Dezvoltării Economice, Adolfo Urso, a convocat o reuniune de urgență pentru a discuta despre creșterea prețului la paste făinoase.

Producătorii de paste făinoase, asociațiile de consumatori și oficialii guvernamentali s-au numărat printre cei care au participat la reuniune – unii solicitând un plafon al prețului pastelor pentru a pune capăt creșterea prețurilor, o propunere care a fost respinsă între timp.

„Pastele de pe rafturile de astăzi au fost produse în urmă cu câteva luni cu grâu dur cumpărat la cotațiile dintr-o perioadă anterioară, cu costurile energetice din perioada de vârf a războiului din Ucraina”, se arată într-o declarație a Unione Italiana Food, o asociație care reprezintă producătorii de alimente din Italia.

Prețul producției de paste făinoase a crescut cu 8,4% într-un an, ceea ce este „la același nivel cu indicele mediu de inflație înregistrat pentru bunurile de consum”.

Costurile mai mari de ambalare și logistică au contribuit, de asemenea, la prețurile ridicate.

În martie 2022, prețul grâului a atins cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, pe măsură ce invazia Rusiei în Ucraina avansa. Ambele națiuni sunt furnizori uriași de cereale pe piața mondială.

„Pamblicarii” din politică și foarfecele lor periculoase

Când se apropie sărbătorile, gospodinele se apucă de măturat. Când se apropie alegerile politicienii își ascut  foarfecele cu care să taie „pamblici” pentru cutiile goale de cadouri pe care le promit prin programele de guvernare pentru fraieri.

Până la alegerile europarlamentare mai este un an. Și vedem că în toată Europa politicienii au început în forță pre-campania. Pentru că în condițiile crizei financiare globale care se anunță in următorii ani, pe fondul unei inflații galopante care nu poate fi stopată cu medicamentul clasic al creșterii dobânzilor, oamenilor le-a ajuns cuțitul la os și nu văd nici o soluție din partea clasicilor „pamblicari” din politică. Cei care s-au perindat la putere în ultimii 50 de ani în Occident au tot cârpit soluții la problemele reale ale societății cu ochii doar pe voturi. Fără sa aibă curajul să taie nodul gordian.

Și uite că tot stingând focuri, „pamblicarii” au rămas fără apă. În lume și la noi. Unde se acutizează incendiul. Dacă în țările dezvoltate mai funcționează extinctoarele, la noi și-au depășit de mult timpul de funcționare. În țara lui Dorel merge și așa. Până când pietricica din pantof face o bubă mică, care acumulează puroi și face bubă mare. Cam asta se întâmplă acum în România „stabil” guvernată de troica  Iohannis, Ciucă și Ciolacu,  sub patronajul ”excelențelor” iluminate de becuri cu lumină rece. La patul bolnavului numit România se ceartă experții „pamblicari”, pe diagnostic și medicație. Care diagnostic este dat după ureche pentru că „tomograful” nu funcționează pentru că nu au mai fost bani de consumabile după ce s-a plătit  consultanța pentru reforma spitalului și salariile uriașe ale managerilor de departamente. Am făcut aceasta comparație cu spitalul ca să explic unde ne aflăm acum în economia românească. Fiecare dintre noi ne descurcăm până ajungem în camera de gardă și nu ne mai putem fofila, cum facem cu  restul problemelor cotidiene. Atunci înțelegem dezastrul și cât de neputincioși suntem în a ne salva. România se află în fața unei crize fără precedent. Criza de competențe și moralitate. Ce argument mai pertinent în susținerea acestei afirmații decât ceea ce se întâmplă în această săptămână?

Rotativa între partenerii de guvernare pentru stabilitate și greva generală în educație mediată de Președintele României eșuat educate, este exemplul perfect. Ciolacu, șeful PSD, trebuia să îl înlocuiască la conducerea Guvernului Lui (al Președintelui) pe Ciucă, șeful PNL, Partidul Lui. Ca urmare al Protocolului păstorit de El și ai Lui. Brusc, când s-a încins tărâța în ei în lupta pentru ministere în următorul Guvern (tot al Lui) și presiunile pentru votul ineptei Legi a Educației (tot a Lui) au atins cote maxime, s-a declanșat greva generala în învățământ. Pentru creșteri de salarii, necesare teoretic. Inutile fără un sistem de evaluare al competențelor acelora care s-au refugiat în sistem pentru că altundeva nu fac față. Nu sunt chiar atâtea locuri unde nu muncești și ești plătit. Avem angajați care își fac meseria cu dăruire. Dar avem și „refugiați” incompetenți care încasează salarii pe care nu le merită. Ne-o demonstrează înfloritoarea industrie a meditațiilor si a diplomelor universitare fără acoperire. Doctoratele „viciate” sunt cireașa de pe tortul școlilor doctorale. Să creștem salariile fără să cerem performanță prin criterii clare și măsurabile (nu dosare încărcate de vorbe goale) înseamnă să finanțăm din taxele noastre mediocritatea. Care parazitează toate domeniile în care se cheltuie banii noștri.

Soluții? Pe termen scurt nu prea sunt fără amanetarea țării. Pe termen lung ne salvează doar un tratament dur pe care majoritatea nu o să îl accepte. Slavă „Pamblicarilor” creatori de miracole virtuale!

 

Școala încă stă bine față de spitalele destructurate în epoca molimei

1. Burtiere tiribombastice la televizii: „Greva profesorilor paralizează România.” Nu mi s-a părut. Traficul în București e zglobiu ca în iulie și august – perioada concediilor. Singurul blocaj major rămâne în nordul Capitalei, între orele 17 și 18, când ies corporatiștii de la „job” și de abia te târăști cu mașină pe Barbu Văcărescu. Se circulă lejer prin capitală, uberiștii câștigă mai puțin, dar prosperă bonele. 

2. E bine că mai protestează cineva în lumea lui Mucles, oficializată pe centurile de socializare. Sigur, când a manifestat  generația Gadget sub fundul Girafei de la Antipa, cenzura a fost suspendată, parțial eclozații aveau dreptul să înjure, se dăduse drumul la m…e, se amuzau și intelectualii inhibați, era o efervescență a mu…iei pe facebook, nici nu mai puteai să spui sex oral, fiindcă râdeau de tine absolventele de SNSPA, pudicule! Și totul pornise de la individul amfibiu și vâscos pe nume Dragnea, deși mustața lui de bufetier în Gara Roșiorii de Vede părea mai degrabă o barieră, un indicator de ocolire.

 3. Guvernul nu poate rezolva problema profesorilor, pentru că nu poate rezolva nicio problemă. E un guvern slab. Dar nu e catastrofal, ca în pandemie, când PNL s-a corcit cu USR. Școala românească încă stă bine față de spitalele destructurate în epoca molimei.

 4. Profesorii au fost întotdeauna obedienți, iar cei care s-au răsculat au făcut-o pe cont propriu, părăsind învățământul. Pe acest lucru s-au bazat toate guvernele și am impresia că tactica asta e depășită. Nu mai ține cu „dă-i încolo pe profesori, fiindcă n-au variante!”

   5. Mi-ar plăcea să văd un dialog adevărat între guvern și profesori. Un dialog sincer și sintetic, fiindcă ne-am săturat de povești stufoase. Am eu dialogul. Ciucă: „doamnelor, domnilor, salariile dumneavoastră vor crește cu 20 sau 30 la sută. Atât putem. Cine vă spune că poate mai mult, ăla vă minte. Când ești în opoziție poți să promiți orice.” Răspunsul profesorilor: „dar salariile magistraților cum ați putut să le măriți? Bruxelles-ul nu e interesat și de școala românească? Vă bagă la Teoria Conspirației dacă ne tratați ca pe magistrați?”

6. Opriți greva, fiindcă vor copiii refugiaților să învețe! Ăștia sunt topiți după școală.

Militari români răniți în Congo, în urma unei confruntări între forțele guvernamentale și rebeli

21

Doi militari români, contractați de guvernul de la Kinshasa, în Congo, au fost răniți de curând în Africa de Est, notează stirileprotv.ro.

Soldații români au fost răniți grav, unul fiind împușcat în abdomen, iar celălalt în șold. Cu toate acestea, surse apropiate de armata congoleză au transmis că cei doi au fost tratați, iar în acest moment sunt în afara oricărui pericol, dar nu s-au întors în țară.

Românii, atacați într-o tabără de refugiați

Potrivit sursei menționate, cel mai probabil aceștia așteaptă o recuperare completă într-un spital congolez înainte de a se alătura apoi din nou echipelor de instrucție.

Soldații români au fost atacați dintr-o tabără de refugiați, de lângă Goma, în estul Republicii Democratice Congo. Rafalele ar fi fost trase, cel mai probabil, de rebeli din gruparea M23, care au pătruns printre corturile refugiaților.

Se pare că incidentul de o săptămână nu este primul de acest fel. Cu ceva timp înainte, contractorii români s-au trezit în mijlocul unor confruntări armate între forțele guvernamentale congoleze și rebelii care doreau să ocupe și orașul Goma, nu doar satele din împrejurimi.

Momentul în care limuzina de lux a patriarhului Kirill este făcută zob în centrul Moscovei. Ce au surprins camerele de supraveghere – VIDEO

Limuzina de lux a patriarhului Kiril ar fi fost implicată, luni dimineaţă, într-un accident rutier, potrivit canalului rus de Telegram Rybar.

Luni seară, 22 mai, au apărut primele imagini cu momentul în care limuzina de lux Aurus, apaținând, conform presei din Rusia, Patriarhului Kirill, a fost distrusă într-un accident rutier în centrul Moscovei. VIDEO AICI

Incidentul s-a petrecut în jurul orei 6:30, când limuzina lui Kiril a lovit un autoturism Volvo, potrivit publicaţiei Baza. O persoană a fost rănită. Nu se ştie, însă, dacă patriarhul ar fi fost pasager în maşină, în momentul producerii accidentului.

Ulterior, agenţia de presă TASS a transmis că mașina implicată în accident avea numere guvernamentale, dar nu se cunoaşte proprietarul. Totodată, agenţia anunţă că nu au existat victime. Şi reprezentanţii BOR ruse au negat că limuzina patriarhului Kiril ar fi fost implicată în accidentul din centrul Moscovei.

Rezultat-BOMBĂ în ancheta exploziei Nord Stream. Legătura cu România este evidentă!

Conform autorităţilor germane, un pașaport românesc a fost identificat în cadrul anchetei exploziei Nord Stream. Publicaţiile nemţeşti au amintit de doi ucraineni care ar fi fost implicați în atacurile asupra conductelor.

De asemenea, dezvăluirile cuprind rolul unei firme de apartament din Polonia, care ar fi încasat 3 milioane de euro în 2020.

Şi alte indicii duc către Ucraina

După exploziile de la conductele din Marea Baltică, au existat o serie de speculaţii cu privire la autorii lor, dar până acum nu s-a ajuns la niciun rezultat oficial.

Jurnaliștii germani spun că presupusa agenție de turism nu ar fi singura pistă care arată tot către Ucraina.

Ideea unei piste către Moscova pe care ar susține-o mai multe nave rusești în zona gazoductului, la momentul producerii atacului, este considerată mai degrabă neverosimilă de anchetatorii germani.

Vinovatul, un ucrainean de 26 ani?

Ancheta din Germania ar fi dus către un ucrainean în vârstă de 26 de ani, suspectat că a călătorit anul trecut în Germania pentru a efectua atacurile asupra gazoductelor submarine Nord Stream, care fac legătura între Rusia şi Europa.

El ar fi folosit un paşaport românesc fals pe numele de Ştefan Marcu.

Acest ucrainean servise anterior într-o unitate de infanterie a armatei ucrainene şi locuia într-un oraş aflat la sud-est de Kiev.

Cine forma echipajul de pe „Andromenda”

„Se ridică ceaţa din jurul Andromedei” – a titrat cotidianul Sueddeusche Zeitung. Acesta este numele iahtului de pe care se crede că ar fi fost efectuate atacurile asupra gazoductelor Nord Stream. Echipajul care a închiriat „Andromeda” era format, cel mai probabil, din cinci bărbaţi şi o femeie.

Aceştia au închiriat iahtul cu vele de 15,5 metri lungime în septembrie 2022 din Rostock şi au pornit din portul Hohe Düne. La bord, anchetatorii au găsit ulterior urme ale unui explozibil despre care spun că ar fi „de grad militar şi capabil de a fi folosit sub apă”.

Acum, „Ştefan Marcu” este căutat de autorităţile de securitate germane, deşi identitatea sa nu a fost încă pe deplin clarificată. Danemarca, Suedia şi BKA-ul german desfăşoară investigaţii şi au refuzat să comenteze prelevându-se de secretul anchetei.

Întâlnirea secretă Bilderberg | Inteligența artificială, primul subiect pe ordinea de zi / Liderii din hightech, printre participanți

CEO-ul OpenAI, Sam Altman, își va uni forțele cu conducerea unor companii precum Microsoft și Google, săptămâna aceasta, ca o întâlnire secretă a elitei de afaceri și politice, care începe la Lisabona, Portugalia.

Inteligența artificială va fi în fruntea agendei, deoarece șeful ChatGPT se va întâlni cu CEO-ul Microsoft Satya Nadella, șeful DeepMind Demis Hassabis și fostul CEO Google Eric Schmidt.

Titanilor tehnologiei li se vor alătura nume grele din politică, inclusiv fostul secretar de stat american Henry Kissinger, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg și ministrul de externe ucrainean Dmytro Kuleba, pentru o serie de discuții care acoperă relațiile internaționale, comerț, energie și finanțe.

Evenimentul de trei zile, care anul acesta se desfășoară de joi până duminică, este învăluit în mister, cu discuții ținute cu ușile închise și supuse regulilor Chatham House, ceea ce înseamnă că identitatea și afilierea vorbitorilor nu trebuie dezvăluite.

Acest lucru a stârnit teorii ale conspirației, similare celor formulate împotriva reuniunilor la nivel înalt precum Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția, de către cei care susțin că participanții încearcă să stabilească o „nouă ordine mondială”. Cu toate acestea, organizatorii evenimentului spun că natura discretă a acestuia este de a permite o mai mare libertate de discuție.

Ce este pe agenda anului 2023?

Subiectele cheie de discuție la întâlnirea din acest an au fost publicate de organizatorii săi joi, oferind o perspectivă asupra a ceea ce consideră că sunt cele mai presante probleme în afacerile globale:

  • AI
  • Sistem bancar
  • China
  • Tranziția energetică
  • Europa
  • Provocări fiscale
  • India
  • Politica industriala si comertul
  • NATO
  • Rusia
  • Amenințări transnaționale
  • Ucraina
  • conducerea SUA

Discuțiile au loc pe măsură ce lansarea unor instrumente de inteligență artificială, cum ar fi ChatGPT de la OpenAI și Bard de la Google, au contribuit la creșterea preocupărilor legate de dezvoltarea rapidă a tehnologiei, Altman fiind chemat marți să depună mărturie în fața Senatului SUA, notează cnbc.com.

Între timp, războiul din Ucraina și îngrijorările cu privire la creșterea amenințărilor din China au devenit o sursă de discuții continue între liderii occidentali, semnele de divizare în politica SUA și cea europeană crescând în ultimele luni.

Ce este Bilderberg?

Aflată la cea de-a 69-a ediție, Reuniunea Bilderberg a fost înființată în 1954 pentru a „favoriza dialogul” între Europa și America de Nord.

În prezent, aproximativ două treimi dintre participanți provin din Europa, iar restul din America de Nord, aproximativ un sfert din politică și guvernare, iar restul din alte domenii, potrivit unui comunicat de pe site-ul său. Aproximativ o cincime sunt femei.

Și, ca întotdeauna, discreția este cheia. Participanții iau parte ca persoane fizice, mai degrabă decât în ​​orice calitate oficială, și nicio agendă oficială detaliată nu este dezvăluită și nici discuțiile nu pot fi raportate.

„Întâlnirea Bilderberg este un forum pentru discuții informale despre probleme majore.

Întâlnirile se desfășoară conform Regulii Chatham House, care prevede că participanții sunt liberi să folosească informațiile primite, dar nici identitatea, nici afilierea vorbitorilor, nici a oricărui alt participant nu pot fi dezvăluite”, au spus organizatorii.

Jeffrey Epstein ar fi încercat să-l șantajeze pe Bill Gates. Cu ce-l avea la mână pe fondatorul Microsoft

Jeffrey Epstein ar fi încercat să-l șantajeze pe Bill Gates în legătură cu relația extraconjugală a acestuia cu o jucătoare de bridge din Rusia, scrie cotidianul american Wall Street Journal.

Potrivit unor surse apropiate miliardarului, după ce Epstein a aflat despre relația lui Gates cu jucătoarea rusă de bridge Mila Antonova, l-a amenințat pe acesta să îi plătească costurile de școlarizare pe care Epstein le acoperise inițial pentru ca Antonova să urmeze cursurile unei școli de software.

Jeffrey Epstein ar fi încercat să-l șantajeze pe Bill Gates pentru o relație extraconjugală

Amenințarea lui Epstein la adresa lui Gates a venit sub forma unui e-mail pe care acesta l-a trimis în 2017, după ce nu a reușit să îl convingă pe Gates să se alăture unui fond de caritate de mai multe miliarde de dolari pe care a încercat să îl înființeze, potrivit surselor citate.

„Tonul mesajului era că Epstein știa despre relația amoroasă și că ar putea să o expună, au spus persoanele respective”, a relatat Journal, adăugând că un purtător de cuvânt al lui Gates a declarat că fondatorul Microsoft „nu a avut nicio relație financiară cu Epstein”.

Bill Gates a cunoscut-o pe Mila Antonova în jurul anului 2010, când aceasta avea 20 de ani, și a continuat să joace bridge cu ea. Într-o înregistrare video pe YouTube din 2010, Antonova a povestit un turneu pe care l-a jucat cu Gates, spunând: „Nu l-am bătut, dar am încercat să îl lovesc cu piciorul”.

Prin intermediul lui Boris Nikolic, un consilier apropiat al lui Bill Gates, Mila Antonova a fost prezentată lui Jeffrey Epstein pentru a o ajuta să strângă fonduri pentru inițiativa sa, care urmărea să „promoveze bridge-ul prin crearea de tutoriale de calitate pentru începători și jucători avansați”, a relatat Wall Street Journal. În cele din urmă, Epstein nu a investit în această inițiativă.

La un moment dat, Epstein a plătit pentru ca Antonova să urmeze cursurile unei școli de software, a relatat WSJ.

CUTREMUR ÎN BALCANI. Țara care construiește o conductă de gaze împreună cu Rusia!

Consiliul de Miniștri al Bosniei și Herțegovinei a convenit să înceapă negocierile privind construirea unei conducte de gaz pentru a transporta gaze din Rusia, a declarat șeful reprezentanței Republicii Srpska în Rusia agenției de presă de stat RIA într-un interviu publicat luni, transmite Reuters.

„Preţul gazului va fi şi el discutat în cadrul întâlnirii. Pot spune că probabil cel mai bun preţ va fi stabilit – la fel ca în cazul ţărilor prietene”, a declarat Dusko Perovic, şeful reprezentanţei Republicii Srpska în Rusia.

Liderul sârbilor bosniaci vrea să construiască un gazoduct cu Rusia

Bosnia divizată etnic nu are o viziune unificată asupra politicii externe, Milorad Dodik menţinând relaţii strânse cu Rusia şi preşedintele Putin.

Oficialul citat a mai spus că guvernul bosniac a fost de acord să înceapă negocierile cu Serbia privind construcţia unui nou gazoduct pentru furnizarea de gaze din Rusia.

Bosnia primeşte gaz rusesc via Serbia şi Bulgaria prin gazoductul TurkStream.

Republica Srpska, partea dominată de sârbi a Bosniei și Herțegovinei, a adoptat o linie puternic pro-Moscova sub liderul său naționalist, Milorad Dodik.

Cât câștigă profesorii în Italia, Spania și Germania / Dascălii din România, printre cel mai prost plătiți din Europa

7

Există diferențe semnificative în ceea ce privește salariile profesorilor în țările europene.

Chiar dacă nu sunt tocmai în coadă, cadrele didactice de la noi câștigă mult mai puțin decât țările din vârful ierarhiei, Liechtenstein, Elveția și Luxemburg.

Românii câștigă de șase ori mai puțin decât nemții

Românii câștigă ceva mai bine ca ungurii și bulgarii, dar de trei ori mai puțin decât englezii și de șase ori mai puțin decât nemții. În Liechtenstein, Elveția și Luxemburg, un profesor începător câștigă de cinci ori mai mult decât unul cu experiență din România, care are toate gradele didactice.

În prezent, în România, un profesor debutant câștigă 467 de euro lunar. Unul cu peste 25 de ani vechime ajunge să încaseze un salariu cu aproape 200 de euro mai mare. Adică 659 de euro. Cu cât PIB-ul pe cap de locuitor al unei țări este mai mare, cu atât și salariile profesorilor sunt mai mari, potrivit unui studiu.

În Marea Britanie un profesor debutant primește echivalentul a aproape 2.700 de euro. Un dascăl britanic cu cel mai înalt grad didactic ajunge la echivalentul a 3.725 de euro/lună, la care se adaugă un spor salarial anual de 6.910 euro.

În Italia, un profesor fără experiență primește un salariu de 1.330 de euro, iar unul cu vechime, 1.900 de euro. În Spania, profesorii au salarii între 1.700 de euro şi 2.430 de euro. În Germania, un profesor debutant câştigă peste 3.000 de euro.

Senatorii au decis: TVA redus la 5% pentru produsele destinate copiilor. Ce obiecte ar putea fi cumpărate

0

Senatorii au adoptat, luni, o propunere de completare a Codului Fiscal prin care TVA va fi redus la 5% pentru produsele destinate copiilor, de la 1 ianuarie 2024.

TVA de 5% pentru produsele destinate copiilor

Printre produsele pentru care TVA va fi diminuat se numără alimentele pentru sugari, articole de îmbrăcăminte, accesorii de îmbrăcăminte şi încălţăminte, şerveţele, scutece pentru copii şi scaunele auto pentru copii şi cărucioarele, scaunele sau fotoliile rulante auto pentru peroanele cu handicap.

„Este un proiect la care ţin foarte mult. Este un proiect legat de tema natalităţii, de încurajarea familiilor tinere să facă copii, de a le asigura pârghii astfel încât să crească aceşti copii. Stimularea natalităţii reprezintă o prioritate. Datele demografice din România sunt îngrijorătoare – până în 2050 există riscul de a avea o populaţie de 15 milioane, din care peste o treime pensionari. (…) În 2022, daţi-mi voie să citesc corect cifrele, s-au născut cei mai puţini copii din ultimii 134 de ani”, a afirmat preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu.

„Aproape 158.000 de bebeluşi, iar în luna ianuarie şi februarie în acest an s-au înregistrat cele mai puţine naşteri din ultimul deceniu. Sigur vorbim foarte mult despre politică, despre ideea de natalitatea, dar în termeni abstracţi. Astăzi vin în faţa dumneavoastră, împreună cu colegi din foarte multe grupuri parlamentare, cu un proiect concret care transpune o directivă europeană şi cred eu că acest proiect legislativ va avea efecte care se vor răsfrânge asupra dinamicii forţei de muncă, asupra vieţii sociale din România şi asupra economiei”, a afirmat ea, în plenul Senatului, înaintea votului.

După ce a fost aprobată de senatori, inițiativa legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.

Val de cutremure în România, în mai multe zone. Aradul, zguduit din nou, marți dimineață

2

Panică în vestul țării. Alte patru cutremure au avut loc în judeţul Arad, după cele două cu magnitudine peste 4 grade produse luni seară. De asemenea, un cutremur s-a produs şi în zona seismică Făgăraş – Câmpulung.

Nu mai puțin de cinci seisme s-au înregistrat de luni seara, de la ora 20:46, până marți dimineața, la ora 05:12.

Aradul, zguduit de 5 cutremure

Primul cutremur, și cel mai puternic de altfel, a avut magnitudinea de 4,6 pe Richter și s-a produs luni seara, în Banat, zona Arad, potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Seismul a avut magnitudinea de 4.9 şi a s-a produs la adâncimea de 15 km, la ora la ora 20:46.

Potrivit datelor publicate pe site-ul INFP, cutremurele din Arad, cu magnitudine de 2, 2,4, 2 şi 2,7, au avut loc de luni de la ora 23;26 până marţi, la 5:12, la adâncimi de sub 10 km.

Cutremurele i-a scos din case pe oamenii din Arad și din localitățile învecinate. Seismul nu a făcut pagube, dar a creat panică.

În municipiul Arad, oamenii au înţeles că e cutremur, atunci cand au văzut că se mişcă obiecte prin casă. Cei care erau în magazine, au observat cum cad obiecte de pe rafturi. Cutremurul s-a simţit şi în Hunedoara, Timiş sau Cluj. Specialiştii spun că nu există vreo legătură între cutremurele care s-au produs la Târgu Jiu şi cel de acum.

Cutremur și în Făgăraș

Un cutremur cu magnitudinea de 3,2 pe Richer s-a produs în noaptea de luni spre marţi, la ora locală 1:31, în zona seismică Făgăraş-Câmpulung, judeţul Dâmboviţa, arată datele publicate de Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Seismul a avut loc la adâncimea de 68 de kilometri în apropierea următoarelor oraşe: 37 km nord de Târgovişte, 44 km sud de Braşov, 58 km nord-vest de Ploieşti, 63 km nord-est de Piteşti, 72 km sud-vest de Sfântu-Gheorghe şi 85 km est de Râmnicu Vâlcea.

De la începutul lunii mai, în România, au avut loc 30 de seisme, cu magnitudini cuprinse între 2 şi 4,9 pe Richter.

Cea mai puternică mişcare tectonică din acest an, cu magnitudinea 5,7, a avut loc în data de 14 februarie, în judeţul Gorj, la o adâncime de 6,3 kilometri.

Poza Zilei

Inna. Dacă ieșiți pe seară în oraș, nu uitați șosetele…

Criticat că s-a întâlnit cu interlopii, șeful DGA cere despăgubiri pentru traume psihice

La doi ani după ce a fost criticat că s-a întâlnit cu interlopii, actualul șef al DGA și fost șef al Poliției Române, Liviu Vasilescu, a cerut despăgubiri morale de 20.000 de euro unui lider de sindicat din MAI, pe motiv că de atunci ar suferi traume și anxietăți. În apărarea sa, sindicalistul susține că, dacă ar fi suferit de astfel de afecțiuni, nici nu avea cum să mai ocupe funcția de șef al Poliției Române sau, ulterior, de șef al DGA.

Șeful DGA din MAI, Liviu Vasilescu, acum pe picior de pensionare, după cum se aude, vrea să obțină niște despăgubiri morale, după celebra întâlnire cu interlopii, în contextul înmormântării șefului clanului Duduianu, Florin Mototolea, zis – Emi Pian, în plină pandemie, cu mii de participanți. Cei 20.000 de euro pe care îi cere în instanță ar fi pentru traumele psihice, stările de anxietate și insomniile provocate de criticile aduse de președintele Sindicatului Polițiștilor Europol, Cosmin Andreica, față de întâlnirea șefului Poliției Române de atunci cu interlopii.

”Domnul Vasilescu l-a propus ca martor pe șoferul lui, care s-a pensionat cu vreo 12.000 de lei, că a făcut foarte multe ore suplimentare, încă o domnișoară de la IGPR, care îi făcea cafeluțele, și l-a mai avut pe domnul Marcel Vela și pe Aurelian Ciocârlan, adjunctul șefului Poliției Capitalei la acel moment. Mie nu mi-a permis instanța martori și nici să-l interoghez pe domnul Vasilescu, pentru că a zis avocata lui că ar fi menținut trauma. Acum eu nu-l înțeleg pe domnul Vasilescu. Cum să răscolească el ce s-a întâmplat atunci, după ce a fost criticat din toate părțile, când lumea uitase? Liviu Vasilescu a avut în 2020 o întâlnire cu familia interlopului defunct, Emil Pian, despre care a spus, în cererea de chemare în judecată, că i-am făcut interlopi, deși ei sunt oameni de bună credință. Asta în condițiile în care, în comunicatul de presă al Poliției Române de la acel moment, ne spunea că nu protejează interlopii și că a băgat în pușcărie trei generații din familia Duduianu, că i-a monitorizat, cum le-a făcut acte de urmărire penală”, ne-a declarat Cosmin Andreica, președintele Sindicatului Polițiștilor Europol.

Anxietățile au apărut după doi ani

Liderul Sindicatului Europol ne spune că abia după doi ani de la criticile aduse, Liviu Vasilescu l-a acționat în instanță, pe motiv de traume produse. ”Eu am spus atunci că șeful Poliției Române a îngenunchiat instituția pentru că, timp de 3 săptămâni, a lăsat presa să interpreteze întâlnirea lui cu cei din clanul Duduianu, fără să vină cu justificări, că tocmai reprezentanții romilor au susținut că o astfel de întâlnire nu este deloc benefică, întrucât, în mentalitatea lor, la următoarea înmormântare de genul acesta, va trebui să fie prezent cel puțin un secretar de stat, dacă acum a venit șeful Poliției Române să negocieze respectarea legii, și am mai spus că, în niciun caz, colegii noștri nu au făcut școala de Poliție și Academia de Poliție pentru a păzi un interlop, în timp ce alți români și-au înmormântat apropiații câte unul singur la căpătâiul unui sac de plastic negru”, ne-a precizat președintele Sindicatului Polițiștilor Europol, Cosmin Andreica. În întâmpinarea prezentată instanței, Cosmin Andreica a arătat că toate criticile aduse lui Liviu Vasilescu au vizat aspecte ce țin de modul în care a fost gestionat evenimentul prilejuit de decesul interlopului Emi Pian, respectiv de consecințele prejudiciului de imagine suferit de polițiști ca urmare a întâlnirii care a declanșat un amplu val de critici din partea societății, inclusiv Klaus Iohannis,  președintele României cerând explicații în mod public cu privire la această situație.

Mii de participanți, doar 200 de amenzi

Potrivit plângerii formulate în instanță de șeful DGA, Liviu Vasilescu, întâlnirea cu membrii familiei interlopului decedat ar fi fost necesară pentru că evenimentele prilejuite de înmormântarea lui Florin Mototolea, zis – Emi Pian, petrecute în timpul stării de alertă, pe lângă faptul că urmau să conducă la o mare aglomerare de persoane care ar fi contribuit la răspândirea semnificativă a virusului Covid 19, riscau să degenereze într-un conflict între mai multe grupări rivale. ”Mass-media a criticat dur lipsa de reacție a Poliției Române, care a permis timp de o săptămână ca priveghiul defunctului să aibă loc la locuința acestuia, unde s-au perindat mii de persoane, care inițial nici nu au fost sancționate contravențional pentru încălcarea normelor legale cu privire la prevenirea infectării cu noul coronavirus, fără a interveni în niciun fel. Singurele intervenții au fost cele care au amplificat criticile societății civile, prin care s-au mobilizat sute de forțe de ordine, elicoptere, jandarmi călare care păreau că păzesc locul de desfășurare a priveghiului. Această imagine a neputinței și lipsei de reacție a forțelor de ordine în cazul priveghiului interlopului Emi Pian a fost comparată de jurnaliști cu alte situații din timpul pandemiei, unde polițiștii au intervenit ferm prin dispersarea mulțimii și aplicarea de sancțiuni, inclusiv înregistrări ale unor dosare penale ce vizau săvârșirea infracțiunii de zădărnicirea combaterii”, se mai arată în întâmpinarea făcută de președintele Sindicatului Polițiștilor Europol, Cosmin Andreica.

Ceasul Zoiei Ceauşescu, scos la licitaţie pentru 10.000 de euro

4

Ceasul de mână al Zoiei Ceauşescu, un Jaeger LeCoutre din aur alb decorat cu 58 de diamante, este scos la licitaţie pe 30 mai de Casa Artmark la preţul de pornire de 10.000 de euro.

Potrivit Artmark, ceasul, purtat de Zoe Ceauşescu, a fost confiscat la Revoluţia din Decembrie 1989, în cadrul confiscării averii familiei Ceauşescu, apoi retrocedat de către instanţe în anul 1997.

Ce piese se vor mai licita?

Alături de ceasul-bijuterie care a aparţinut fiicei cuplului Ceauşescu vor fi scoate la licitaţie şi alte piese spectaculoase – ceasuri exclusiviste, vintage sau contemporane, bijuterii de lux, genţi ediţie limitată, dar şi maşini de colecţie.

Artmark arată că o apariţie unică în piaţa din România şi foarte rară la nivel internaţional este ceasul Romain Jerome Arraw Marine Mykonos, care are preţul de pornire de 3.000 de euro.