Potrivit creditorului elvețian UBS, dolarul american rămâne sub presiune și este de așteptat să scadă și mai mult față de principalele valute în următoarele șase până la 12 luni.

Slăbiciunea bancnotei verzi se datorează tensiunilor de pe piața muncii, încetinirii inflației și posibilitatea ca Rezerva Federală a SUA să reducă ratele dobânzilor înaintea altor bănci centrale importante, se arată în raportul UBS Wealth Management.

„Ne menținem ratingul de cel mai puțin preferat pentru dolarul american și favorizăm în schimb dolarul australian și yenul japonez”, a declarat Mark Haefele, director de investiții la UBS.

Dolarul s-a înmuiat pe măsură ce investitorii iau în considerare datele economice slabe, iar Fed este posibil să întrerupă creșterea ratelor dobânzilor după majorarea de 25 de puncte de bază preconizată pentru săptămâna viitoare.

Din septembrie, US Dollar Index a scăzut cu aproape 11%. De asemenea, UBS estimează că  răcirea pieței muncii și a inflației din SUA –în prezent  la 5% pe an, cel mai mic nivel din mai 2021 – vor reduce cotațiile dolarului.

Spre deosebire de dolar, aurul continuă să strălucească. Cererea de metal prețios devine din ce în ce mai puternică, în contextul tensiunilor geopolitice, cheltuielilor consumatorilor  și condițiilor de creditare înăsprite de la începutul lui 2022.

Deși aproape trei sferturi din cererea fizică de aur la nivel global rămâne pentru bijuterii, monede sau lingouri, recentele creșteri de preț reflectă și achizițiile băncilor centrale, care se află la cele mai ridicate niveluri din 2010 încoace, a precizat Lombard Odier, citând World Gold Council.

“Riscul de recesiune, combinat cu un eventual vârf al ratelor reale ale dobânzilor, plus o slăbire a dolarului american, toate acestea ar trebui să continue să susțină cererea de aur și potențialul ca metalul prețios să se tranzacționeze mai sus în restul anului. Ca urmare, ne-am mărit ținta și vedem că aurul va ajunge la 2.100 dolari pe uncie până la sfârșitul anului 2023, de la o țintă anterioară de 1.940 dolari.”

Rolul Rusiei ca jucător mondial în domeniul energiei este pe cale să se diminueze, iar SUA și Qatar se numără printre numeroasele națiuni pregătite să îi ia locul.

„Cota de aprovizionare globală cu GNL a Rusiei va scădea aproape sigur în acest deceniu”, a declarat pentru CNBC Henning Gloystein, director pentru energie și resurse naturale la firma de consultanță politică Eurasia Group.

Sancțiunile occidentale și incapacitatea Rusiei de a achiziționa module de lichefiere (care permit transformarea gazului natural în GNL) îi vor împiedica ambițiile, susține directorul S&P pentru Asia de Sud și Sud-Est, Zhi Xin Chong.

Până în 2030, capacitatea totală de GNL la nivel mondial va crește cu 50%, ajungând la 671 de milioane de tone pe an, iar ponderea Rusiei în această piață va scădea la 5%, de la 6,7% în prezent, conform previziunilor S&P.

În 2021, înainte de invazia sa în Ucraina, Rusia era cel mai mare exportator de gaze din lume, precum și al patrulea exportator de GNL, după Australia, Qatar și SUA.

În prima jumătate a anului 2022, SUA au depășit Qatar și Australia pentru a deveni cel mai mare exportator de GNL din lume, potrivit Energy Information Administration.

Până în 2030, analiștii se așteaptă ca SUA să dețină 25% din capacitatea globală de GNL, iar Qatar 19%. Eurasia a citat, de asemenea, SUA și Qatar drept „principalii beneficiari” pe măsură ce Rusia se retrage din ecosistemul mondial al GNL.

„Noile proiecte și extinderi ale instalațiilor existente în SUA, precum și extinderea masivă a câmpului North Field din Qatar au fost accelerate în mod semnificativ pe măsură ce Europa a intrat pe piața GNL anul trecut”.

În afară de SUA și Qatar, Mediterana de Est  este potrivită din punct de vedere geografic pentru a înlocui gazul rusesc prin conducte către țările din sudul Europei, în special Italia, Grecia și Croația.

Uniunea Europeană a dezvăluit un plan REPowerEU la scurt timp după începerea războiului din Ucraina, cu scopul de a crește ponderea surselor regenerabile de energie în consumul final la 45% până la sfârșitul deceniului.În următorii ani, capacitatea totală a instalațiilor de GNL din Rusia de a produce gaze naturale va rămâne stabilă la 37 de milioane de tone.

„Asistăm la o schimbare fundamentală – Rusia, un actor cheie pe piața energetică globală, a părăsit piaţa europeană”, subliniază Andreas Golthau, profesor de economie la Universitatea din Erfurt. “ Este o diminuare a puterii energetice a Rusiei.Prin urmare, eforturile de aprovizionare ale multor țări se vor îndrepta spre alți producători de gaz și petrol”.

Doar zece, susține un oficial al unei companii chineze, rivală a americanilor de la Tesla.

Industria mondială a automobilelor se va reduce la doar 10 companii în următorul deceniu, în condițiile în care rivalitatea intensă de pe piața vehiculelor electrice din China se extinde la nivel global.

Este afirmația lui Brian Gu, vicepreședintele Xpeng, cu sediul în Guangzhou. Pentru ca firmele chineze să se numere printre liderii producători, ar trebui să aibă “vânzări anuale de cel puțin 3 milioane de vehicule”, susținute de exporturi globale. Cel mai mare producător din lume, Toyota, a vândut 10,5 milioane de mașini în 2022, în timp ce Tesla a vândut 1,3 milioane.

Un avertisment? Oricum, vine într-un moment istoric pentru industria auto globală. China este pe punctul de a depăși Japonia ca fiind cel mai mare exportator mondial de automobile în funcție de volum, după ce anul trecut a depășit Germania.

Xpeng, care a fost fondată în 2014 și a strâns 1,5 miliarde de dolari în cadrul unei oferte publice inițiale în 2020 la New York, a fost afectată de concurența intensă din China.

A ocupat locul 12 în funcție de vânzări în rândul producătorilor de vehicule electrice din țară în primele trei luni ale anului. A vândut peste 120.000 de vehicule în 2022, dar a urmat o scădere de aproape 50% a vânzărilor din primul trimestru al acestui an, după ce Tesla a redus prețurile. În ianuarie, Xpeng a fost nevoită să urmeze exemplul, ieftinind prețurile a trei dintre cele patru modele ale sale cu până la 13%.

Brian Gu, fost director general și președinte al JPMorgan în Asia, a adoptat un ton defensiv cu privire la scăderea vânzărilor, dând vina pe momentul lansării noilor modele ale companiei. Dar a prognozat că piața se va stabiliza în a doua jumătate a acestui an.Și a recunoscut că deteriorarea relațiilor dintre SUA și China a complicat planurile de extindere a companiei în străinătate.

Xpeng, care este susținută de Alibaba și a investit masiv în conducerea autonomă, vizează o creștere în Europa în acest an, dar nu are planuri imediate de a vinde mașini în SUA.Dar la fel ca toți producătorii chinezi de mașini electrice, depinde de designerii de cipuri din SUA, inclusiv Nvidia și Qualcomm, pentru semiconductoare avansate. Acest lucru a alimentat îngrijorarea că producătorii chinezi de automobile ar putea fi expuși în condițiile în care Washingtonul extinde restricțiile privind accesul Chinei la tehnologia de vârf a cipurilor americane.