Acasă Blog Pagina 8

Investitorii au pariat greșit: spirala tarifelor amenință bursele europene

Revenirea uimitoare a acțiunilor de la începutul lunii aprilie reflectă în mare măsură pariul investitorilor că Donald Trump nu își va pune în aplicare amenințările privind tarifele. Un pariu greșit.

Însăși rezistența piețelor îl poate încuraja pe liderul de la Casa Albă să meargă mai departe, ceea ce ar putea fi o veste proastă pentru bursele din Europa.

Investitorii par să creadă că tarifele „reciproce” din 2 aprilie au fost în principal o tactică pentru a aduce țările la masa negocierilor, iar taxele impuse de Trump vor fi în cele din urmă mult mai mici decât cele anunțate, notează Reuters.

Evoluția acțiunilor de luni nu a sugerat panică: Wall Street a închis pe verde, iar Nasdaq a atins un nou maxim. Întrebarea care se pune acum este dacă granița dintre automulțumirea piețelor și comerțul „TACO” – pariul că „Trump întotdeauna se sperie” – se estompează.

Amploarea redresării de la 7 aprilie este cu adevărat uluitoare. A fost nevoie de mai puțin de trei luni pentru ca indicele S&P 500 să treacă de la minime la un nou maxim istoric, după cum a remarcat recent Charlie Bilello, strateg șef la Creative Planning.

Totuși, analiștii  de la BlackRock Investment Institute nu exclud ”mișcări mai puternice ale piețelor pe termen scurt”. Se poate crea o buclă, prin care rezistența și puterea Wall Street în fața incertitudinii comerciale sporite îl încurajează de fapt pe Trump să dubleze tarifele.

Dacă cresc la 30% pentru produsele UE, potențialele represalii ar risca să repete vânzările de după Ziua Eliberării, trimițând acțiunile europene în jos cu două cifre, avertizează Barclays. De asemenea, este posibil ca investitorii să se concentreze obsesiv pe China –  un alt pariu greșit.

China a reprezentat 13,4% din importurile de bunuri din Statele Unite anul trecut, cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani. În schimb, SUA au importat produse în valoare de 605,7 miliarde de dolari din Uniunea Europeană, adică 18,6% din total. În viziunea lui Trump, UE „jefuiește” America aproape la fel de mult ca China.

Xavier Baraton, Chief Investment Officer al HSBC Asset Management Global, a subliniat că imprevizibilitatea președintelui american rămâne un risc semnificativ pentru burse.

În opinia lui Gerry Fowler, șeful strategiei UBS European Equity, traderii de  instrumente derivate se pregătesc pentru o frecvență mai mare a creșterilor de volatilitate pe piețe într-o singură zi, precum cea din 5 august 2024.

FACIAS: Viețile a mii de românce, puse în pericol după ce România a pierdut fondurile din PNRR pentru screeningul cancerului

1

România a pierdut finanțarea europeană pentru unitățile medicale mobile destinate depistării precoce a cancerului la femei. Potrivit datelor transmise către Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS), Ministerul Sănătății nu a reușit să atragă fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru această componentă esențială a infrastructurii prespitalicești. Această decizie pune în pericol viețile a mii de românce, într-o țară care înregistrează, în mod alarmant, cea mai mare rată de mortalitate de cancer de col uterin din Uniunea Europeană.

În răspunsul transmis recent către FACIAS, Ministerul Sănătății a eliminat finanțarea din PNRR destinată achiziționării acestor unități medicale mobile, în ciuda faptului că ele sunt esențiale pentru prevenția și depistarea precoce a cancerului mamar și cervical.

Ministerul justifică eliminarea finanțării pentru unitățile mobile destinate screeningul cancerului de incapacitatea administrativă și schimbare de priorități. Potrivit ministerului, „în cursul procesului de actualizare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Ministerul Sănătății a solicitat, din motive obiective, eliminarea acestei investiții din cadrul componentei aferente Sănătății.” Așa-numitele „motive obiective” invocate de minister vizează „dificultățile întâmpinate în procesul de implementare, precum și nevoia de recalibrare a priorităților de finanțare, în acord cu termenele și constrângerile specifice PNRR.” Dintr-un buget de 251 de milioane de euro alocat infrastructurii prespitalicești, fondurile pentru aceste echipamente vitale au fost pur și simplu eliminate.

Decizia de a renunța la acest program vine într-un context medical devastator. Conform Institutului Național de Sănătate Publică, România deține recordul european pentru incidența și mortalitatea prin cancer de col uterin. În 2022, rata de incidență era de 32,6 cazuri noi la 100.000 de femei, de peste două ori și jumătate mai mare decât media UE (11,7 cazuri). La fel de tragică este rata mortalității: 16,8 decese la 100.000 de femei, de trei ori mai mare decât media europeană (5,3 decese). Mai mult, în 2023, 2.888 de femei din România au fost diagnosticate cu cancer de col uterin, iar 1.177 și-au pierdut viața.

FACIAS reamintește că România a semnat contracte în valoare de 26 de miliarde de euro prin PNRR, dar a atras până acum doar 10,7 miliarde, iar proiecte în valoare de aproximativ 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi incluse în PNRR pentru că nu pot fi finalizate până în august 2026. Dacă autoritățile nu se vor mobiliza, alte 10 miliarde de euro riscă să fie pierdute, transformându-se într-o nouă povară financiară suplimentară pentru contribuabilii români, obligați să suporte costurile contractelor de achiziție încheiate anticipat de statul român.

Programul Bruxelles-ului pentru școli: fructe și legume „produse în Europa”

Bruxelles-ul va propune ca fructele și legumele  destinate școlilor să fie ”produse în Europa”, ca parte a unui efort mai amplu de a favoriza industriile naționale, de la apărare la agricultură.

Programul finanțează un sector alimentar în valoare de aproximativ 220 de milioane de euro pe an, conform unui proiect de propunere consultat de Financial Times.

Clauza „Made in Europe” reflectă dorința ca instituțiile și companiile europene să acorde prioritate produselor autohtone în fața importurilor, în încercarea de a stimula industria slab dezvoltată a blocului comunitar.

Bruxelles-ul a introdus recent clauze „Made in Europe” în noile norme privind achizițiile publice în domeniul apărării și orientări privind ajutoarele de stat pentru tehnologiile ecologice. De asemenea, a stabilit obiective interne pentru producția de produse de bază, cum ar fi materiile prime esențiale.

Clauza privind școlile – care solicită, de asemenea, să se acorde prioritate produselor provenite de la micii producători și de la fermele cu o „amprentă climatică redusă” – va face parte dintr-o revizuire a normelor privind piețele agricole.

În timp ce UE este un exportator net de lapte și produse lactate, importă aproximativ de două ori mai multe fructe și legume decât exportă. Principalii săi furnizori sunt SUA, Maroc și Turcia.

Șaptesprezece state membre acordă deja prioritate aprovizionării locale sau regionale, se arată în  analiza Comisiei Europene privind schema actuală pentru școli care va rămâne parte a finanțării în cadrul politicii agricole comune, evaluată la 369 de miliarde de euro și reprezentând aproximativ o treime din bugetul UE.

Fermierii au insistat ca sprijinul financiar să fie menținut pentru a asigura securitatea alimentară, în ciuda sectoarelor concurente, precum industria și apărarea.

Comisia va propune ca ajutorul direct pentru venituri acordat fermierilor — în valoare de aproximativ 291 de miliarde de euro — să fie protejat (alocat în mod special), însă statele membre vor avea mai multă flexibilitate în ceea ce privește sprijinul pentru nevoi suplimentare, precum formarea profesională și finanțarea regiunilor izolate.

Plățile către fermieri vor continua să fie distribuite în funcție de dimensiunea fermei, dar ar trebui aplicată o scară progresivă care să favorizeze în special micii producători. Potrivit unui proiect separat, finanțarea va fi limitată la 100 000 de euro pe agricultor pe an pentru a direcționa mai bine fondurile.

De ce ar avea Ucraina încredere în Trump?

Donald Trump, aparent „dezamăgit” de atacurile tot mai intense ale Rusiei asupra Ucrainei din ultima lună, este pe picior de război.

Vestea că imprevizibilul președinte american a fost de acord să furnizeze Ucrainei echipamente militare în valoare de miliarde de dolari, plătite de aliații NATO, și să amenințe Rusia cu „tarife de 100%” a fost un șoc pentru factorii de decizie și analiștii ucraineni, care abia au reacționat la pauza bruscă și reluarea ulterioară a livrărilor de arme americane.

Comentatorii pro-ucraineni, precum fostul ambasador al SUA la Moscova, Michael McFaul, sunt încântați: „Președintele Trump începe în sfârșit să înțeleagă adevărata natură a lui  Vladimir Putin”.

Dar nu au trecut încă cinci luni de când vizita lui Volodimir Zelenski în Biroul Oval s-a încheiat brusc – și într-o manieră umilitoare – după ce Trump l-a luat peste picior pe omologul său ucrainean, acuzându-l că „se joacă cu al treilea război mondial”, relatează UnHerd.

Între timp, ofensiva de farmec a lui Trump cu Putin, care a durat luni întregi, s-a remarcat prin convorbiri telefonice lungi care au flatat ego-ul președintelui rus. Cu toate acestea, nu a modificat poziția Kremlinului cu privire la război.

Un Trump care se autointitulează pacificator susține acum că dorește să „termine” războiul prin alte mijloace. La suprafață, pare că planurile lui față de Rusia și Ucraina s-au schimbat complet în ultimele două săptămâni.

Trump nu promite doar restabilirea aprovizionării cu arme, ci îl întreabă chiar pe Zelenski dacă poate lovi adânc în teritoriul rus, eventual până la Moscova. „Absolut”, ar fi răspuns Zelenski, „putem, dacă ne dați armele”.

Deși politica pe termen scurt a Casei Albe s-ar fi modificat, logica care stă la baza comportamentului lui Trump rămâne aceeași: negociatorul care dă ordine în timp ce așteaptă Premiul Nobel pentru Pace și aprecieri din partea lui Putin.

Nu există nicio garanție că sistemele de armament în cauză vor ajunge în Ucraina, cu atât mai puțin că vor fi folosite pentru atacuri rapide asupra Rusiei. Ca atare, războiul se poate prelungi. Frustrant pentru planificatorii militari de la Kiev.

Într-un interviu acordat BBC pe 14 iulie, Trump a recunoscut că nu are încredere în „aproape nimeni”. De ce ar avea Ucraina încredere în el?

Există un singur mare câștigător din acest haos: influentul Xi Jinping. Până când liderul de la Casa Albă nu  se va angaja într-o strategie pe termen lung, care să asigure continuarea dominației americane și colaborarea cu NATO, ziua în care China va depăși SUA ca superputere mondială pare tot mai aproape.

Băncile centrale cumpără din ce în ce mai mult aur, direct din mine

Băncile centrale caută să-și consolideze rezervele de aur. Iar pentru asta, se orientează către minele din propriile țări pentru a obține metalul prețios.

Pe lângă faptul că este mai ieftin, achiziționarea aurului din mine ajută la sprijinirea industriei locale și la întărirea rezervelor, fără a pune presiune pe rezervele valutare.

„Un trend pe care îl observăm este că unele bănci centrale, în special din Africa și America Latină, au început să cumpere aur direct de la minele locale, de mici dimensiuni”, a declarat Shaokai Fan, director global al departamentului de Bănci Centrale din cadrul World Gold Council.

Băncile centrale din Columbia, Tanzania, Ghana, Zambia, Mongolia și Filipine se bazează pe aurul extras local pentru a-și construi rezervele, relatează CNBC.

Ghana Gold Board — agenția de stat care gestionează achizițiile de aur în numele Băncii Ghana — a încheiat în aprilie acorduri cu mai multe companii miniere pentru a cumpăra 20% din producția lor de aur, potrivit Reuters.

În septembrie anul trecut, autoritatea minieră din Tanzania ar fi impus ca toți exportatorii de aur, inclusiv minerii și comercianții, să rezerve cel puțin 20% din producție pentru a fi vândută băncii centrale.

În mod tradițional, băncile centrale cumpără aur prin intermediul pieței globale extrabursiere – de obicei centrată la Londra. Aceste achiziții implică adesea lingouri de înaltă puritate London Good Delivery sau LGD, care îndeplinesc standardele globale și sunt depozitate în seifuri de top, cum ar fi cele de la Banca Angliei.

”Din cauza prețurilor în creștere ale aurului și a atractivității sale ca acoperire împotriva riscurilor geopolitice, este normal ca băncile centrale ale țărilor producătoare să se orienteze către producția internă”, a declarat Adrian Ash, director de cercetare la firma de investiții în aur BullionVault.

Aurul se tranzacționează în prezent la 3328,3 dolari pe uncie, în creștere cu aproape 27% de la începutul anului. Băncile centrale care cumpără lingouri de la minele locale și dispun de capacitate internă de rafinare LGD elimină costurile suplimentare și comisioanele.

De exemplu, banca centrală a Filipinelor este un rafinator certificat LGD. Kazahstanul are două rafinării acreditate de London Bullion Market Association (LBMA). Rusia avea șapte până când au fost suspendate în 2022, după invadarea Ucrainei.

Achiziționarea aurului de pe piața internațională necesită adesea dolari — un activ de rezervă. Asta înseamnă că băncile centrale trebuie să schimbe un activ de rezervă cu altul. Dar nu este necesar dacă folosesc moneda locală pentru a cumpăra aur extras în țară.

„Poți să-ți crești rezervele folosind moneda locală și, astfel, să nu sacrifici un alt activ de rezervă pentru a-ți spori rezervele de aur,” precizează Shaokai Fan.

Gratisul, reducerile și prietenia dezinteresată costă cel mai mult

1. Marele gazetar sportiv Ion Cupen avea o vorbă – ”dă-i românului un rahat învelit în staniol, spune-i că-i la reduceri sau gratis și se va bucura.” Țineam la Cupen cel talentat și ursuz. Și îmi permitea(m) să-i răspund. ”Înseamnă că matale ești un român desăvârșit. Când îți dă unul 500 de lei în plus la salariu, părăsești orice redacție.” Bătrânul histrion ”Johnny” Cupen rostogolea iute replica. ”Sictir, tovarășe, io sunt capitalist cinstit, hoților!” Și ne jucam în continuare. ”Normal, nea Johnny, pot să depun mărturie… Dacă nici io nu te cunosc… În câte deplasări am fost împreună…” Dar Cupen avea dreptate. Dezvolt mai jos.

   2. Am râs de teosoful paramilitar Georgescu atunci când a zis că va face benzina un leu. Unii, foarte puțini, l-au crezut. Altora, destui, le-a plăcut să audă basmul ăsta și nu le păsa ce va fi după ce adorm. De vreo două-trei luni, votanți ai lui Decebal în izmene roșii, dar și oameni care l-au ocolit cu ștampila, printre ei numărându-se și absolvenți de ASE sau Politehnică, sunt disperați să se mute la un Caritas al energiei. Nu dau amănunte, știți despre ce-i vorba. Câteva zeci de mii, poate sute de mii, s-au și mutat. Și sunt plini de încredere. Cum face firma aia să vă dea energie mai ieftină după ce…? Era să scriu ”după ce vă racolează”, dar ar fi fost prea viguros verbul. După ce vă ademenește ca pe copii – ”luați de la nenea ciocolățica asta cu beculețe!” Când veți fi mulți, mulți, mulți, nu cumva veți plăti în 2026 ca să vă iasă pe nas transferul din 2025? Eu vă întreb, că nu mă pricep. Dar mă uit la ce s-a întâmplat din 1990 încoace și încerc să văd cât de adevărată e expresia ”istoria se repetă.” Gratisul, reducerile, cadourile, facilitățile, prieteniile dezinteresate sunt foarte scumpe pentru că se transformă în obligații. Și multe obligații te asupresc mai rău decât dobânda. E mai ieftin acolo? Sper să mă înșel și să nu vă coste imens ieftineala asta.

  3. Cel mai bun, chiar meseriaș, a fost creditul în franci elvețieni. Mai luați unul! Dar să nu vă cumpărați case! ”Pentru că au randament scăzut”, cum ne învață escrocii ăia care dilibadesc sfaturi de îmbogățire rapidă, dar n-au construit măcar un coteț. Luați francii elvețieni și investiți-i în criptomonede! ”Veți tripla banii în două luni”, a zis un specialist din ăsta. Bravoooo! E genul de ”business safe”. Bineînțeles.

4. Asta-i țara de păcăleală în care NU au pensii speciale medicii din spitale. Cea mai mare performanță, pentru că se muncește mai greu ca în mină, o fac medicii din spitale. Ar merita pensionați la 45 de ani și să primească de trei ori mai mulți bani decât epoleții și robele. La noi, însă, medicii din spitale sunt înjurați și sunt apreciate psiholoagele. Astea ”acordă” și interviuri. Și spun că au pacienți. Nu. Pacienți au psihiatrii. Psiholoagele au clienți. Ele n-au voie să dea rețete. Ele fac gargară. Pe vremea lui Ceaușescu, un elev la Sf. Sava sau Lazăr citea mai mult în vacanța de vară din clasa a noua decât o psiholoagă în toată facultatea și la masterat.

Fenomenul Ianis Scutaru, adolescentul care a intrat în Cartea Recordurilor, s-a înscris în campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României”

0

La prima vedere, codul Morse pare o relicvă fascinantă din filmele cu spioni și submarine din Al Doilea Război Mondial. În realitate, însă, telegrafia viteză e un sport modern, cu competiții internaționale aprige, în care domină o minte românească: Ianis Alexandru Scutaru, elevul-minune din Piatra-Neamț.

La doar 13 ani, Ianis tocmai a făcut ceea ce nimeni altcineva din România nu mai reușise vreodată: a înscris țara noastră în Guinness World Records cu un record incredibil – cea mai rapidă recepționare și transcriere a unui mesaj în cod Morse, realizată în doar 110 milisecunde. Acest rezultat, echivalentul unei viteze uimitoare de 1.160 semne pe minut, i-a adus recunoaștere mondială la cel mai mare eveniment internațional dedicat radioamatorilor, HAM RADIO 2025 din Friedrichshafen, Germania, unde participă anual peste 11.000 de persoane din 50 de țări.

Performanța lui Ianis nu a venit peste noapte, ci este rezultatul unei discipline riguroase și al unor antrenamente susținute timp de cinci ani. Pentru cei care se întreabă „ce înseamnă, de fapt, telegrafia viteză?”, răspunsul e simplu: un sport care implică o concentrare extraordinară, memorie auditivă și viteză excepțională de reacție, pentru că participanții trebuie să recepționeze și să transcrie instantaneu coduri Morse, transmise prin semnale auditive sub formă de puncte și linii.

Ianis nu doar participă la competiții – le domină. Dar, în spatele acestei imagini de tânăr-recordmen mondial, există și un adolescent care își trăiește copilăria firesc: joacă baschet, se bucură de muzică și iubește vacanțele liniștite la bunici.

Datorită performanțelor sale unice și a impactului pozitiv pe care îl are asupra comunității, Ianis a fost inclus recent în campania națională „100 de tineri pentru dezvoltarea României”, derulată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României – o inițiativă care promovează și sprijină tinerii excepționali, capabili să contribuie la dezvoltarea societății românești.

Campania are miza clară de a pune în lumină exact astfel de exemple de excelență și determinare, iar Ianis Alexandru Scutaru este definiția perfectă a tânărului care poate să influențeze o întreagă generație prin exemplul său personal.

Ce urmează pentru Ianis? Deocamdată, noi competiții internaționale și poate noi recorduri. Până atunci, însă, el rămâne dovada vie că performanța românească poate depăși barierele geografice și de vârstă, mai ales când pasiunea se întâlnește cu o disciplină ieșită din comun. Iar dacă azi numele său este scris în Guinness World Records, mâine poate inspira zeci sau chiar sute de alți tineri să viseze și să realizeze imposibilul.

Acțiunile Transgaz ar putea valora 51,9 lei după multiplii pieței

0

Casa de brokeraj Prime Transaction evaluează acțiunile transportatorului naționale de gaze Transgaz (simbol bursier TGN) la o valoare intrinsecă de 51,8713 lei prin comparația multiplilor de piață ai emitenților relevanți, cu 46,74% mai mare decât prețul de închidere din ședința de tranzacționare din 11 iulie.

„Este vorba despre doar 4 emitenti, dintre care unul singur, Amber Grid, desfasoara doar activitatea de transport al gazelor naturale, asa cum este cazul la Transgaz. Din acest motiv, in calculul valorii finale, rezultatul din evaluarea pe baza multiplilor este ponderat cu 25%, iar cel din evaluarea prin metoda DCF cu 75%”, scrie Prime Transaction.

Analistul a luat în considerare multiplii de evaluare ai unor companii ca Fluxys (Belgia), Amber Grid (Lituania), Snam (Italia) și Enagas (Spania). În medie, cele patru companii au un multiplu P/E (Price to Earning – Preț / Câștiguri) de 19,81x, adică investitorii plătesc 19,81 unități monetare pentru fiecare unitate monetară de profit generat, comparativ cu 9,95x în cazul Transgaz.

Rezultatele financiare mult îmbunătățite și-au pus amprenta pe evaluarea pe baza comparației multiplilor de piață, valoarea rezultată acum fiind mai mult decât dublă față de cea din ianuarie 2024. În afară de rezultatele mai bune ale Transgaz, au contribuit la acest lucru și mediile mai mari ale multiplilor de piață, unul singur dintre aceștia înregistrând o scădere, mai exact EV/EBITDA (Enterprise Value to EBITDA).

Acțiunile TGN s-au apreciat cu 53,5% de la începutul acestui an, pe fondul unor tranzacții de 125 de milioane de lei. Creșterea bursieră mare a fost corelată cu rezultatele financiare, cu un profit net pe 2024 aflat la maximul ultimilor șase ani și un profit net TTM (trailing twelve months – pe ultimele 12 luni) la 31 martie 2025 care ar consemna un nou maxim istoric, dacă va rămâne la același nivel la finalul anului.

Prețul de 35,35 lei pe acțiune înregistrat la finalul ședinței de tranzacționare din 11 iulie este un maxim istoric EOD (end of day – la finalul zilei) luând în considerare datele ajustate cu majorările de capital, maximul istoric intraday fiind înregistrat anterior pe 5 și 6 iunie, la 35,6 lei pe acțiune. Începutul anului a fost foarte bun pentru Transgaz, cu o dublare a profitului net determinată în principal de tarifele reglementate mai mari.

Veniturile totale consolidate au crescut cu 49,05%, de la 706,56 milioane de lei în T1/2024 până la 1,05 miliarde de lei în T1/2025, creștere care a venit în principal de la veniturile din transportul de gaze din România (+300,55 milioane de lei), urmate de cele din Republica Moldova (+42,32 milioane de lei). În condițiile în care cea mai mare parte a creșterii veniturilor a venit de la tarifele mai mari și nu de la volumul de activitate, cheltuielile operaționale nu au urmat evoluția veniturilor, înregistrând o creștere mult mai mică, de doar 56,56 milioane de lei per total.#

Mai multe detalii puteți citi AICI.

Trump Tower Bucharest: România, bună doar când e de vândut?

Într-o țară sufocată de taxe, inflație și austeritate „cu ștaif european”, apare un nou colț de rai. Nu pentru noi, ci pentru Trump și clanul său, care tocmai a decis că România e bună de business. Proiectul Trump Tower Bucharest, un parteneriat între The Trump Organization și SDC Imobiliare, promite apartamente de lux, facilități „exclusiviste” și un viitor sclipitor. Asta, în timp ce noi ne întrebăm dacă mai avem bani să ne plătim chiria sau factura la curent.

Când imigranții sunt o problemă, dar imobiliarele lor nu

E ironic, nu? Donald Trump, omul care a ridicat ziduri simbolice și reale pentru a bloca imigranții, vine acum cu businessul în România. Când e vorba de refugiați sau studenți români care visează la America, ni se trântește în față „profilul social media obligatoriu” și refuzuri de viză.

Dar când e vorba de profit, România devine brusc „punct strategic”, „țară prietenoasă” și „piață emergentă”. Adică suntem buni să-i cumpărăm apartamentele cu nume pretențios, dar nu să-i călcăm pragul țării?

Trump Tower Bucharest – lux, fațadă și ipocrizie

Această clădire simbolică nu e altceva decât un nou trofeu al ipocriziei globale. Ne vând „reper imobiliar” și „viziune occidentală” în timp ce realitatea de zi cu zi a românilor e plină de incertitudine economică și nesiguranță socială. Cum să îți permiți un penthouse cu semnătura Trump când statul îți ia jumătate din salariu, băncile îți închid ușa în nas și TVA-ul crește cu fiecare zi?

Trump Tower apartamente de lux
trump-tower

A venit cu turnul Trump Tower, dar să nu vină și cu lecții de morală

Dacă tot își aduce imperiul imobiliar aici, poate ar trebui să aducă și un set de valori mai coerente zic. Nu mai vrea imigranți? Perfect. Atunci să nu își mai imigreze nici business-ul. Să construiască turnuri doar acolo unde acceptă și oamenii. Nu poți cere „closed borders” pentru unii și „open markets” pentru alții. Pentru că, domnule Trump, nu suntem doar o piață. Suntem o țară! Cu oameni. Cu demnitate.

Trump Tower Bucharest – între oportunism și batjocură

Poate că e momentul să ne întrebăm: de ce România devine interesantă doar când e de vândut? De ce tăiem burse, pensii și sănătate, dar punem covor roșu când vine vorba de Trump Tower Bucharest? E timpul să ridicăm și noi un zid. Nu pentru imigranți, ci pentru cei care ne iau de proști.

Horoscop 16 iulie 2025 – Este nevoie de o discuție diplomatică

0

BERBEC

Odată ce ne-am format o impresie inițială despre cineva, este nevoie de un eveniment dramatic pentru a ne face să reevaluăm prima impresie. Un efect secundar nefericit al acestui lucru este că uneori trecem cu vederea detalii valoroase…

TAUR

 

Sunteți predispuși la un anume tip de gândire negativă  și de multe ori, vă supărați pe cei care par să se descurce mai bine decât dv. Ceea ce înseamnă că sunteți prea mândri să le cereți ajutor. Cineva din viața ta are mare nevoie de ceea ce ai de oferit.

GEMENI


Ai făcut lucrările de bază. Ai întocmit planurile și ai verificat faptele. Dar poate simți că trebuie să-ți verifici lista înainte de a lua măsuri. Sigur nu vrei ca nicio problemă de ultim moment să te încetinească. Respiră adânc și mergi. Este timpul să culegeți rezultatele.

 

RAC

Există atât de multe moduri de a te face să te simți bine în legătură cu lucrurile și situațiile care te înconjoară. Nu trebuie să ignori problemele la trebuie să faci față,  dar astăzi, nu trebuie să te privezi (sau să te simți vinovat) pentru ceva ce meriți.

 

 

LEU

Există o diferență uriașă între a vorbi și a comunica. Putem vorbi cât ne place, dar nu suntem întotdeauna atât de buni să ascultăm sau să contestam afirmații ambigue. Se pare că în lumea ta a apărut o neînțelegere și provoacă tot felul de complicații.

 

 

FECIOARA


Unii oameni sunt obsedați să întoarcă ceasul înapoi, să-și retușească rădăcinile, să asculte posturi de radio retro… Există o diferență între nostalgie și dorința de a îngheța timpul. Maturizarea este un proces glorios, natural, care ne îmbogățește viața.

 

BALANTA

Cu tot progresul tehnic de care vă folosiți, încă nu sunteți mai înțelepți în ceea ce privește lucrurile drepte sau greșite. Doar pentru că nu ești în posesia tuturor răspunsurilor, nu înseamnă că ești pierdut. Dacă pui întrebările potrivite, ești pe drumul cel bun.

 

SCORPION

Nu lăsa termenele limită false să te păcălească să iei o decizie inutilă astăzi. Nu numai că ai dreptul să-ți iei timp și să explorezi toate posibilitățile, dar, vei găsi o soluție mult mai simplă. Este adevărat că unele dintre opțiunile tale posibile ar putea să dispară.

 

SAGETATOR

Este mult mai bine să fii optimist compulsiv decât pesimist neglijent! Pentru a fi clar, nu sugerez că vei câștiga jackpot-ul astăzi, asta ar avea nevoie de un miracol. Dar cu o atitudine plină de speranță, există șanse mari ca ceva să iasă în avantajul tău. Fii cât se poate de pozitiv!

 

CAPRICORN

Este timpul să ai încredere în instinctele tale. Acest lucru se aplică, chiar dacă instinctele de astăzi vă spun ceva foarte diferit de ceea ce au spus recent. Dacă vrei să fii cu adevărat sincer, trebuie să fii fidel la ceea ce simți cu adevărat… nu la ceea ce crezi că ar trebui să simți.

 

 

VARSATOR

Astăzi, problema este că nu auzi prea multe despre optimism de la oamenii din jur… Chiar și atunci când există motive pentru a fi veseli, conversațiile sunt adesea înclinate spre pesimism. Este atât de ușor să ne concentrăm pe negativ, încât ajungem să îl așteptăm…

 

PESTI

Este nevoie de o discuție diplomatică. Nu o conversație înșelătoare. De fapt, ceea ce ai nevoie, chiar acum, este acordul și sprijinul cuiva. Asta nu înseamnă că trebuie să dai înapoi sau să te prezinți la opinii cu care nu ești de acord.

 

PSD, de la partid-stat la partid-știrb

Există un moment în viața fiecărui pacient aflat pe patul de moarte în care medicii ies din salon, dau jos mănușile și recunosc: „Am făcut tot ce-am putut.” În cazul PSD, momentul acela e acum. Doar că medicul se numește Sorin Grindeanu și, în loc să lupte pentru viața pacientului, se asigură că deconectarea de la aparate se face… cât mai lent, să nu deranjeze prea tare. Cine, însă, a băgat în comă partidul? Marcel Ciolacu, desigur, un anestezist de provincie care a confundat seringile cu bețele de chibrit.

Cândva partidul care conducea România cu o mână de fier în mănușă de catifea (dar cu buzunarele burdușite), PSD este azi un spectru al propriei glorii. Un monument în dărâmare, cu fațadă scorojită și temelia surpată. Electoratul, odinioară fidel ca un câine dresat cu pomeni și frica de „ceilalți”, a început să mârâie. Și, mai nou, mușcă.

Sondajele recente sunt un fel de certificat de deces scris cu creionul chimic. INSCOP plasează PSD la un umilitor 13,7%. CURS, ceva mai milos, le dă 20%. Adică un fel de „muribund, dar încă respiră”, chiar dacă e conectat la aparate. Între timp, AUR urcă în sondaje ca un Făt-Frumos electoral cu iz de naționalism – 40% și procentul suveraniștilor se mărește direct proporțional cu prostiile Guvernului Bolojan. În spate, PNL face ce știe mai bine: mimează existența.

Scorul celor de la USR nici nu merită comentat, „reziștii” oricum vor fi aduși la putere și dacă ajung la 5%, ca balamaua UDMR.

Ciolacu și Grindeanu, groparii PSD

Iar în mijlocul prăpădului, domnul Grindeanu vine să ne lumineze – cică România n-ar fi de ieri, de azi în deficit, ci de câțiva ani. Mulțumim, Sorine! Dar de ce, când erai în campanie, nu ne-ai spus asta? De ce atunci cheltuiați ca-n cluburile de fițe de pe Nordului, aruncați cu bani în toate direcțiile și promiteați marea cu sarea, fără să scoateți un sunet despre gaura bugetară?

Grindeanu, cu alura lui de funcționar apatic pe la vreo primărie de județ, își joacă rolul de gropar al PSD cu o apatie aproape poetică. Nu tu viziune, nu tu strategie, nu tu comunicare cu electoratul social-democrat. Doar liniște, letargie și câteva apariții TV, cât să nu uite lumea că există.

Nici despre Marcel Ciolacu n-ar fi mai multe de zis, doar că a reușit performanța rară de a face dintr-un partid de 45% unul de 13% fără să clipească. Un Houdini al decăderii politice. Ar merita o diplomă pentru „Contribuție deosebită la autodistrugerea unui colos”.

Iar în toamnă vine congresul PSD. Moment de răscruce, zic unii. Se alege o nouă conducere sau se face pomana partidului, pe asta n-au lămurită strategii PSD? Se vor strânge foști și actuali baroni, cu batiste la piept și lacrimi la colțul ochilor, întrebându-se cine mai are curajul să urce pe puntea Titanicului roșu. Se vehiculează nume – Lia Olguța Vasilescu, Mihai Tudose, Gabriela Firea, Victor Negrescu – dar nimeni nu pare pregătit să conducă o epavă. Iar cei care ar avea ceva suflu, ceva viziune, stau departe, căci n-au chef să-și lege cariera de un partid în descompunere. 

Ce vedem în Kiseleff este o moarte lentă, anunțată, dar parcă nimeni nu are curajul să o recunoască. PSD nu mai are influență, nu mai are vână, nu mai are lideri. Doar baroni obosiți, lideri locali care visează la pensii speciale și un electorat tot mai puțin dispus să asculte aceleași poezii despre grija față de om. România anului 2025 este alta, numai că PSD-ul a rămas tot în 2005, cu discursuri ieftine și tactici expirate.

Dacă trendul se păstrează, la viitoarele alegeri s-ar putea ca sigla trandafirilor să nu mai înflorească prin nicio secție de votare. Abia atunci poate vor recunoaște și șmecherii aflați acum la „butoane” că PSD nu a fost ucis de dușmani, ci s-a sinucis cu mâna sa. Lent, dar cu multă dârzenie.

Stăm bine! Importurile de energie, cât producția de nuclear, eolian și solar la un loc

0

Bogdan Ivan, noul ministru al Energiei, transferat de la Ministerul Economiei, pare de un optimism și mai exaltat decât al lui Burduja. Acesta ne spune să stăm liniștiți, că vom avea doar pene de curent, nu și blackout, pentru că, vezi Doamne, am avea un mix energetic sănătos. Și, într-adevăr, este atât de sănătos, încât importurile au egalat producția de energie nucleară, eoliană și fotovoltaică la un loc. Și, da, mixul este atât de sănătos, încât importurile de energie în primele 5 luni ale acestui an au crescut cu 67,6%.

România importa marți, la orele 16, peste 1.100 MWh, importuri care se majorează, invariabil, în orele de vârf ale serii. Din ianuarie 2025 până în prezent, în sistemul energetic au mai apărut 670 MW solar, 76 MW eolian și 30 MW hidrocarburi, din care doar cei 30 de MW hidrocarburi sunt energie în bandă, adică pe care te poți baza. Producția de hidroenergie scade de la an la an, fără ca explicația secetei să mai poată fi un argument.

Potrivit ultimului raport al Institutului Național de Statistică, producţia internă la resursele de energie primară a însumat 6.906,6 mii tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 342,0 mii tep (-4,7%) faţă de perioada 1.I-31.V.2024, iar importul a fost de 6.612,6 mii tep, în creștere cu 1068,9 mii tep (+19,3%). Producția de cărbune a scăzut cu 0,4%, iar cea de țiței a scăzut cu 7,4%, în timp ce importurile de țiței au cunoscut o creștere de 43,5%. În ce privește producția de gaze, aceasta a scăzut cu 1,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar importurile de gaze au crescut cu 61%.

Cel mai prost stăm la producția de energie electrică, aceasta reducându-se cu 9,4%, în vreme ce importurile de energie au atins un maxim de 67,6%.

Tot mai puțină energie

În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 28.809,4 milioane kWh, în creștere cu 945,9 milioane kWh față de perioada 1.I-31.V.2024. Producţia din termocentrale a fost de 6.994,2 milioane kWh, în scădere cu 6,3 milioane kWh (-0,1%).

Producţia din hidrocentrale a fost de 5.177,1 milioane kWh, în scădere cu 2.068,1 milioane kWh (-28,5%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 4.602,3 milioane kWh, în scădere cu 74,4 milioane kWh (-1,6%). Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-31.V.2025, a fost de 2.616,3 milioane kWh, în scădere cu 446,7 milioane kWh față de perioada 1.I-31.V.2024 (-14,6%), iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 1.619,5 milioane kWh, în creștere cu 394,4 milioane kWh față de perioada 1.I-31.V.2024. Importurile de energie au însumat 7.800 milioane kWh, cât nuclearul, eolianul și fotovoltaicul la un loc, cu o creștere de 3.147 milioane kWh față de primele 5 luni ale anului trecut.

Unde sunt investițiile?

Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 20.912,8 milioane kWh, cu 1,3% mai mare față de perioada 1.I-31.V.2024, consumul final de energie electrică în economie a rămas la același nivel, consumul populaţiei a crescut cu 5,7%, iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 8,4%. Exportul de energie electrică a fost de 5723,6 milioane kWh, în creștere cu 771,9 milioane kWh. Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 2.173,0 milioane kWh, în scădere cu 85,5 milioane. Referitor la consum, în condițiile instalării extinse de panouri fotovoltaice, atât la populație, cât și la companii, este greu de explicat de ce consumul în economie a crescut cu 1,3 milioane kWh, iar cel al populației, cu 274,6 milioane kWh.

O posibilă cauză este lipsa stocării, care provoacă un consum ridicat din rețea chiar în orele de vârf, când panourile solare nu produc. Guvernul Bolojan a decis să anuleze fix cel mai eficient program Casa Verde, prin care se acorda sprijin financiar pentru achiziționare de baterii pentru prosumatori, precum și pentru panouri solare cu baterii, rezolvându-se una dintre marile probleme ale autoconsumului și ale independenței energetice.

Se prăbușește comerțul transatlantic?

Dacă administrația Trump va pune în aplicare tariful de 30% la mărfurile UE, ar înseamna o schimbare radicală pentru continentul european, eliminând bucăți întregi din comerțul transatlantic și forțând o regândire a modelului său economic bazat pe exporturi.

Miniștrii europeni reuniți luni la Bruxelles au rămas convinși că îl pot aduce pe Donald Trump înapoi de la marginea prăpastiei înainte 1 august (termenul limită) și că pot ajunge la un acord care să mențină intactă relația comercială bilaterală de 1,7 trilioane de dolari.

Însă oscilațiile comportamentului lui Trump față de Uniunea Europeană – pe care uneori a catalogat-o drept prietenoasă, iar alteori a acuzat-o că a fost creată special pentru a distruge Statele Unite – mențin foarte vie amenințarea ratei de 30%, potrivit Reuters.

Oficialii UE au sperat că ar putea limita daunele prin convenirea unui tarif de bază de aproximativ 10% – cel în vigoare în prezent – cu excluderi suplimentare pentru sectoare-cheie precum industria auto.

Anul trecut, Statele Unite au reprezentat o cincime din totalul exporturilor UE. Problema lui Trump este deficitul american de 235 de miliarde de dolari generat de componenta de bunuri a acestui comerț.

Economiștii de la Barclays estimează că o rată medie a tarifelor pentru produsele UE de 35%, inclusiv taxele reciproce și sectoriale, combinată cu represalii de 10% din partea Bruxelles-ului, ar reduce producția zonei euro cu 0,7 puncte procentuale.

O estimare anterioară a institutului economic german IW a constatat că tarifele de 20% până la 50% ar costa economia Germaniei mai mult de 200 de miliarde de euro până în 2028.

Unii observatori au susținut că lupta cu Trump este ceea ce UE are nevoie pentru a finaliza reformele mult întârziate ale pieței sale unice, stimulând cererea internă și reechilibrând economia  în detrimentul exporturilor, care reprezintă aproximativ jumătate din producție.

Dar Fondul Monetar Internațional a avertizat că propriile bariere interne ale UE echivalează cu tarife de 44% pentru bunuri și 110% pentru servicii. Reformele propuse, precum crearea unor piețe de capital transfrontaliere mai libere, au înregistrat puține progrese în mai bine de un deceniu.

„Este mai ușor de spus decât de făcut. Nu există un acord privind aprofundarea integrării. Barierele sunt impuse chiar de statele membre ale UE pentru a-și proteja propriile interese”, subliniază Varg Folkman, analist la think tank-ul European Policy Centre.

Execuția bugetară pe 2024, gaură de 22 miliarde de lei din fonduri europene

Din prevederile bugetare definitive pe 2024, la sume primite de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțări, statul român a încasat mai puțin cu 16 miliarde de lei. Totodată, din sumele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR, din cei 10,7 miliarde de lei preconizați, au fost primiți doar 4,5 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o gaură la veniturile bugetare de circa 22 miliarde de lei. Pe de altă parte, România a reușit să recupereze din fondurile europene aferente cadrului financiar 2014-2020, încasările fiind peste prevederile bugetare cu peste 9 miliarde de lei.

sursa foto: Facebook/Ministerul Finanţelor

Ministerul Finanțelor arată că veniturile bugetului de stat realizate în anul 2024 au fost în sumă de 278.145,6 milioane lei, cu 4.506,5 milioane lei sub prevederile bugetare definitive aprobate. Cheltuielile bugetului de stat realizate în anul 2024 au fost în sumă de 435.196,3 milioane lei, cu 16.659,2 milioane lei sub creditele bugetare definitive aprobate, iar execuţia bugetului de stat la finele anului 2024 s-a încheiat cu un deficit în sumă de 157.050,7 milioane lei, cu 12.152,7 milioane lei sub nivelul prevederilor bugetare definitive.

Veniturile încasate la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate în anul 2024 au fost în sumă de 72.364,7 milioane lei, cu 1.628,3 milioane lei sub prevederile bugetare definitive aprobate. Cheltuielile bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate în anul 2024 au fost în sumă de 73.497,8 milioane lei, cu 495,2 milioane lei sub creditele bugetare definitive aprobate. Execuţia bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate la data de 31 decembrie 2024, s-a încheiat cu un deficit de 1.133,1 milioane lei. Datoria publică a României la 31 decembrie 2024 a fost în valoare de 1.129.947,6 milioane lei (circa 226 miliarde de euro), din care datoria publică guvernamentală în valoare de 1.103.900,0 milioane lei și datoria publică locală în valoare de 26.047,6 milioane lei.

Mai mult de la angajați, mai puțin de la angajatori

La impozitul pe venit, profit și câștiguri din capital, încasările au fost mai mici cu 2,8% decât cele preconizate, iar la impozite și taxe pe proprietate, mai mici cu 81,8%. La capitolul contribuții de asigurări, încasările din contribuțiile angajatorilor au fost mai mici cu 11%, în timp ce încasările din contribuțiile asiguraților au depășit cu 2,6% încasările din prevederile bugetare definitive. La veniturile din proprietate s-a realizat un plus de 10,6% la încasări, în timp ce veniturile din dobânzi s-au situate sub prevederile bugetare cu -5,9%.

Veniturile din prestări de servicii şi alte activităţi au înregistrat un minus 6,6%, cele din taxe administrative, eliberări premise, un minus de 42,1%, iar veniturile din amenzi, penalități și confiscări, un minus 9,3% față de prevederile bugetare. La sumele primite de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțări, s-a raportat un minus 87% față de veniturile preconizate pentru 2024, iar la sumele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR, s-a înregistrat un minus 57,3%.

De remarcat că impozitul pe profit de la agenții economici a generat încasări la buget de 35,8 miliarde de lei, impozitul pe profit la băncile comerciale, de doar 3 miliarde de lei, în timp ce impozitul pe venit a însemnat încasări la buget de peste 48,5 miliarde de lei. Pe fondul majorării accizelor, încasările la acest capitol au crescut de la 37,2 miliarde de lei în 2023, la 46,3 miliarde de lei în 2024.

”Veniturile bugetului de stat, la 31 decembrie 2024 comparativ cu anul 2023, prezintă o creștere de 44.684,4 milioane lei (19,1%), în principal pe seama evoluției pozitive a TVA, impozit pe venit, accize și impozit pe profit”, susține Ministerul Finanțelor.

Bani mai mulți din creșterea taxelor

Comparativ cu anul 2023 când s-au încasat 37.260,3 milioane lei, veniturile din accize au crescut cu 24,3%. Astfel, accizele încasate din vânzarea produselor din tutun au fost de de 21.033,7 milioane lei (45,4%), accizele încasate din vânzarea produselor energetice, de 19.909,1 milioane lei (43,0%), în creștere cu 27,2% (4.263,3 milioane lei) față de anul 2023, iar accizele încasate din vânzarea de alcool etilic, produse intermediare, vinuri spumoase, băuturi fermentate spumoase şi bere, de 1.984,3 milioane lei (4,3%).

”În structură, încasările din accize au fost influențate de creșterea încasărilor la accizele pentru produsele energetice cu 27,2% (pe fondul unui nivel majorat al accizei la motorină cu 33,8%, iar la benzină fără plumb cu 34,2% de la 1 iulie 2024) și la accize pentru produsele din tutun de 19,2% (pe fondul unui nivel majorat al accizei la țigarete cu 8,0%). De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2024 au fost introduse în sfera accizelor nearmonizate, băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat/conținut de zahăr între 5-8g/100 ml 0,4 lei/litru și peste 8g/100 ml 0,6 lei/litru”, semnalează Ministerul Finanțelor.

Stadion de 100.000 de locuri pentru United!

0

Manchester United vrea să ridice o nouă bijuterie arhitectonică: un stadion ultramodern de 100.000 de locuri, ce ar urma să fie construit lângă actualul Old Trafford. Proiectul colosal, evaluat la 2 miliarde de lire sterline, ar transforma zona într-un pol al regenerării urbane și al sportului mondial.

Lordul Coe, implicat în planurile „diavolilor”

Lordul Sebastian Coe, președintele World Athletics și figura-cheie în organizarea JO Londra 2012, a fost desemnat să conducă Corporația de Dezvoltare a Primăriei pentru zona Old Trafford. „Este o oportunitate uriașă pentru Manchester. Noul stadion poate deveni un simbol al regenerării urbane și al dezvoltării economice”, a spus Coe.

Ținta ambițioasă: finala Cupei Mondiale Feminine din 2035

Coe și-a exprimat dorința ca noua arenă să găzduiască finala Cupei Mondiale de Fotbal Feminin din 2035, turneu ce va avea loc în Regatul Unit. „Va fi o șansă rară de a reuni lumea fotbalului într-un cadru spectaculos. Noul Old Trafford trebuie să fie scena marilor finale”, a afirmat oficialul britanic.

Proiectul Manchester United nu e doar despre fotbal, ci despre moștenire și impact social pe termen lung. Dacă planurile se concretizează, clubul ar putea avea cea mai mare arenă din fotbalul european.

Manchester City aruncă în aer fotbalul: contract de 1,1 miliarde euro!

0

Manchester City a dat lovitura în afara terenului, semnând un acord istoric cu Puma în valoare de peste 1,1 miliarde de euro, valabil până în 2035. Este cel mai valoros contract de sponsorizare din istoria fotbalului englez, cu un câștig anual de peste 100 de milioane de euro pentru clubul de pe Etihad.

Contractul anterior, aproape dublat

Până acum, Puma plătea clubului aproximativ 55 de milioane de euro pe sezon, iar contractul era valabil până în 2029. Noua înțelegere aproape că dublează suma și prelungește parteneriatul cu șase ani.

Dominanță financiară și pe piața echipamentelor

City se desprinde clar de rivalele din Premier League și la capitolul venituri din sponsorizări. Manchester United are un acord de aproximativ un miliard de euro cu Adidas, dar pe o durată de 10 ani, în timp ce Liverpool încasează circa 70 de milioane de euro anual din aceeași sursă.

Sezon ratat pe teren, triumf în culise

Deși sezonul 2024/25 a fost sub așteptări — fără trofeu și cu o eliminare rușinoasă în optimile Campionatului Mondial al Cluburilor, 3-4 cu Al-Hilal — clubul antrenat de Pep Guardiola demonstrează o forță financiară greu de egalat. În faza grupelor ale competiției din SUA, City a arătat forță ofensivă: 2-0 cu Wydad, 6-0 cu Al-Ain și 5-2 cu Juventus.

Chiar și într-un an fără trofee, Manchester City reușește să rămână în top la capitolul business, stabilind noi standarde financiare în fotbalul mondial.

Trump transformă „războiul lui Biden” în propriul său război

Lui Donald Trump i-au trebuit șase luni și cel puțin șase convorbiri telefonice inutile cu Vladimir Putin pentru a realiza în cele din urmă că  Rusia nu are nicio intenție de a pune capăt războiului cu Ucraina.

Uniunea Europeană și NATO vor cumpăra echipamente militare americane în valoare de „miliarde de dolari” pentru a le trimite Ucrainei, 17 sisteme de apărare antiaeriană Patriot fiind deja pregătite pentru livrare.

De asemenea,Trump va impune tarife de 100% Rusiei și partenerilor săi comerciali dacă Putin nu încheie un acord pentru a opri războiul în 50 de zile.

Prin urmare, Ucraina se poate aștepta la un flux continuu de arme către linia frontului. Dar acest nou acord nu înseamnă că Trump a luat partea Kievului – mai degrabă este frustrat de refuzul lui Putin de a se opri.

Atunci când Trump nu a reușit să obțină rapid o încetare a a focului, a avut de ales între două opțiuni: fie să abandoneze Ucraina și să riște prăbușirea acesteia în timpul mandatului său, fie să continue politica de ajutor a lui Joe Biden.

La summitul NATO de acum două săptămâni, Volodimir Zelenski a propus un sistem prin care UE plătește pentru arme fabricate în America și le oferă Ucrainei, potrivit The Spectator. A fost o ofertă de afaceri acceptată de Trump.

Mai multe interceptoare de apărare aeriană vor oferi forțelor ucrainene o capacitate mai mare de a doborî rachetele rușilor. În funcție de amploarea pachetelor de arme și dacă administrația Trump va solicita Congresului un alt supliment, așa cum a făcut Biden (de două ori), armata Rusiei va avea o sarcină dificilă în deplasarea ofensivelor spre vest.

Totuși, sunt schimbări tactice, nu strategice. Problema nu este dacă mai multe arme americane și sancțiuni americane vor complica lucrurile pentru Putin, ci dacă această combinație îl va convinge că interesele Rusiei sunt mai bine servite de negocierea cu ucrainenii decât de lupta împotriva lor.

Planul lui Putin de a zdrobi Ucraina atunci când ajutorul american se va epuiza este posibil să fi eșuat, dar el are încă un avantaj covârșitor în ceea ce privește efectivele și cantitatea de armament.

Având în vedere tot ce se știe despre despre liderul de la Kremlin și despre comportamentul său din ultimii trei ani, este posibil ca Trump să se pregătească pentru dezamăgire – transformând în același timp ceea ce  numește adesea „războiul lui Biden” în propriul său război.

Schema UE de a strânge mai mulți bani pentru Ucraina: riscuri pentru piețele europene

Planurile Uniunii Europene de a  strânge mai mulți bani pentru Ucraina prin plasarea activelor rusești înghețate în investiții mai riscante ar echivala cu o expropriere a numerarului de la Euroclear.

Directorul executiv al Euroclear, Valerie Urbain, a declarat pentru Financial Times că planurile de reinvestire a numerarului generat de active pentru a obține profituri mai mari ar putea duce la represalii suplimentare din partea Moscovei și ar submina poziția-cheie a depozitarului central de valori mobiliare în sistemul financiar.

Comisia Europeană analizează modalitatea de a extrage mai multă valoare din activele băncii centrale a Rusiei, în valoare de aproximativ 191 de miliarde de euro, blocate la Euroclear din cauza sancțiunilor occidentale.

Euroclear reinvestește banii proveniți din activele rusești care ajung la scadență – cum ar fi plățile de cupoane și răscumpărările. G7 utilizează veniturile pentru a susține un împrumut de 50 de miliarde de dolari acordat Ucrainei.

Profiturile din active au scăzut pe măsură ce Banca Centrală Europeană a redus rata dobânzii. Comisia a propus  transferarea numerarului în clase de active mai riscante.

”Riscul sistemic ar crește dramatic dacă ar trebui să depășim profilul de risc pe care îl avem și care este autorizat de autoritățile noastre de supraveghere”, subliniază Urbain.

Anul trecut, Euroclear a plătit 4 miliarde de euro Ucrainei, iar anul acesta 1,8 miliarde de euro. Planurile UE de a crește sumele vor implica un „vehicul cu scop special” către care să fie transferate activele băncii centrale ruse. Dar o astfel de schemă ar crea „o mulțime de riscuri pentru piețele europene”, deoarece ar însemna o expropriere a numerarului de la Euroclear,  fără a-l elibera de obligația de restituire față de banca Rusiei.

Discuțiile cu privire la confiscarea activelor rusești s-au succedat de când aproximativ 260 de miliarde de euro au fost înghețate în diferite jurisdicții în februarie 2022, însă riscurile juridice și financiare ale confiscării au prevalat întotdeauna.

Euroclear se confruntă cu mai mult de 100 de procese privind activele imobilizate, inclusiv cele aparținând oligarhilor și altor entități sancționate. Rusia a confiscat active în valoare de 33 de miliarde de euro aparținând clienților Euroclear.

Urbain a mai precizat că ”ar trebui să ne așteptăm la mai multe represalii din partea Rusiei, sub tot felul de forme”.

Intervenție de ochii lumii. PNL ”atacă” indemnizațiile compensatorii ale foștilor judecători CCR

2

PNL vrea să taie din drepturile ”regești” acordate judecătorilor CCR, printr-o modificare legislativă care să nu mai permită încasarea indemnizației nete de 6 luni de activitate, la încetarea mandatului. Măsura este însă tardivă, pentru că suma de 540.000 de lei pentru cei 3 judecători CCR care au părăsit funcțiile va trebui achitată din bugetul de stat, având în vedere că legea nu acționează retroactiv, în cazul în care modificarea ar fi adoptată de Parlament.  

După valul de indignare al opiniei publice, în urma anunțului privind indemnizațiile la încetarea mandatului pe care statul român, cu vistieria deja goală, trebuie să le achite celor 3 judecători de la CCR, PNL s-a gândit să inițieze un proiect de lege prin care să abroge acest privilegiu. Numai că, chiar și în cazul în care proiectul va fi adoptat, cei 540.000 de lei tot trebuie plătiți din buget, eventual din noile biruri puse populației de Guvernul Bolojan, pentru că legea nu va acționa retroactiv. Parlamenatrii PNL arată că alin. (5) al art. 71 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în vigoare, prevede pentru judecătorii CCR o indemnizaţie compensatorie de plecare acordată la expirarea mandatului sau în cazul imposibilităţii exercitării sale din motive de sănătate. Cuantumul acesteia este o sumă egală cu indemnizaţia netă de 6 luni de activitate.

În acelaşi timp, în contextul în care România şi-a luat angajamentul de a reduce deficitul bugetar excesiv până în 2030, Guvernul României interzice prin măsuri fiscal-bugetare plăţi compensatorii în sistemul public. ”Există, aşadar, o discrepanţă între cadrul general şi legea.privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, context în care se impune necesitatea reevaluării acestei prevederi”, susțin inițiatorii unui proiect de lege depus la Senat.

Drepturi obținute pe vremea lui Iohannis

Modificarea legislativă care a introdus noi privilegii pentru judecătorii CCR a fost făcută în 2018, în mandatul lui Klaus Iohannis, ”tătucul” liberalilor, care au fost întru totul de acord la vremea respectivă. Acum, aceiași liberali, ne spun că judecătorii Curţii Constituţionale beneficiază deja de pensii de serviciu, care pot fi încasate cumulat cu alte venituri obţinute ulterior, de parcă abia au aflat acest lucru.

”Judecătorii Curţii nu au vreun risc real de lipsuri materiale la părăsirea funcţiei. Mai mult, trebuie avut în vedere şi că, suplimentar pensiei, unii judecători constituţionali beneficiază şi de alte drepturi legale aferente funcţiilor publice deţinute anterior (indemnizaţii pentru limită de vârstă acordate foştilor parlamentari sau alte profesii). Aşadar, scopul acordării unei sume egale cu indemnizaţia netă de 6 luni de activitate, şi anume asigurarea unei tranziţii financiare la final de mandat, este deja atins prin regimul pensiei de serviciu care oferă un venit consistent imediat după încetarea mandatului, indiferent de vârsta beneficiarului. Menţinerea indemnizaţiei speciale pentru judecătorii constituţionali ridică probleme de echitate faţă de alte categorii de personal din sistemul public”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.

S-au bazat pe bugetul de stat

Eliminarea sumei egale cu indemnizaţia netă de 6 luni de activitate la încetarea mandatului are o justificare economico-financiară solidă, susțin inițiatorii proiectului de act normativ, care arată că fiecare astfel de plată reprezintă o cheltuială semnificativă. ”Cel mai recent exemplu este cel al judecătorilor Marian Enache, Livia Stanciu şi Attila Varga pentru care, în iulie 2025, aplicarea acestei reglementări implică acordarea fiecăruia dintre aceştia a aproximativ 180.000 lei. Rezultă o suma totală de aproximativ 540.000 lei suportată de la bugetul de stat. Sumele nu au fost prevăzută în bugetul Curţii Constituţionale pe anul în curs, fondurile necesare nefiind alocate, fapt care face necesară realocarea de la alte capitole bugetare. Acest lucru perturbă planificarea bugetară iniţială şi poate afecta negativ alte programe sau nevoi ale instituţiei”, se mai precizează în proiectul de lege.

Cursa mașinilor electrice: BYD a depășit Tesla

0

La jumătatea anului 2022, când Lian Yubo, directorul BYD, a fost rugat să compare producția din China cu tehnologia Tesla, el a remarcat că Elon Musk este un exemplu de la care toți producătorii auto chinezi ar putea învăța.

Cu toate acestea, doar trei ani mai târziu, avansul tehnologic al Tesla față de rivalii săi chinezi s-a redus dramatic. Compania lui Musk încearcă să se mențină pe cea mai mare piață auto din lume, dar  eforturile  de a dezvolta vehicule autonome se lovesc de blocaje de reglementare.

Pe măsură ce vânzările Tesla scad în urma incursiunilor lui Musk în politica americană și pe fondul lipsei de noi modele, BYD a depășit-o și a devenit cel mai mare producător mondial de mașini electrice, relatează Financial Times. Veniturile sale anuale au depășit 100 de miliarde de dolari pentru prima dată în 2024.

Acum, orientarea către inteligența artificială scrie un nou capitol în ceea ce a devenit nu doar o rivalitate între primii doi producători de vehicule electrice, ci și un pilon central al concurenței tehnologice SUA-China.

Până de curând, principalul avantaj al producătorilor chinezi față de Tesla era că produsele lor erau semnificativ mai ieftine. Dar, în februarie, fondatorul BYD, Wang Chuanfu, a urcat pe o scenă din Shenzhen și a prezentat „God’s Eye”, sistemul avansat de asistență a șoferului, un precursor al vehiculelor complet autonome.

O lună mai târziu, Lian, care conduce în prezent Institutul de cercetare în inginerie auto al BYD, a anunțat un nou sistem de încărcare a bateriilor, capabil să adauge  autonomie de aproximativ 470 km în cinci minute – o fracțiune din timpul necesar unei Tesla pentru a se încărca la acest nivel.

Progresele uimitoare realizate de BYD și au stârnit panică în rândul producătorilor auto tradiționali, care au reacționat prin încheierea de parteneriate cu rivalii chinezi pentru a înțelege cum să construiască vehicule mai rapid și cu software mai bun.

Vânzările lunare ale Tesla în China sunt mult mai mici decât cele ale BYD și au scăzut cu aproximativ 5 % în primele șase luni ale acestui an.

Mark Greeven, profesor de inovație și strategie la IMD în China, spune că Musk „și-a luat ochii de pe minge” exact când Wang a progresat de la tehnologia bateriilor la dezvoltarea de software și cipuri.

Ecosistemul de producție din China, inclusiv anii de investiții în infrastructură, în lanțul de aprovizionare și în talentul ingineresc, a „creat condițiile” pentru sucesul BYD, a declarat Lizzi Lee, membru al Centrului de analiză a Chinei din cadrul Asia Society.

Ursula von der Leyen nu se poate pune cu Donald Trump

Donald Trump a introdus un tarif general de 30 % asupra importurilor din Uniunea Europeană, începând de luna viitoare. Continentul este în stare de șoc, dar pauza privind tarifele de retorsiune anunțată de Ursula von der Leyen pare o măsură înțeleaptă. Într-adevăr, orice contramăsuri din partea Bruxelles-ului ar fi dezastruoase.

Noile taxe americane sunt mai mari decât cele propuse în aprilie. Adversarii europeni ai lui Trump continuă să-l subestimeze, iar rezultatul este un set de măsuri care sunt mult mai dăunătoare decât tariful general inițial de 10%, relatază UnHerd.

Nu lipsesc capetele înfierbântate din sfera politică a UE: pledează pentru represalii, iar von der Leyen primește mesaje contradictorii din partea statelor membre. Friedrich Merz a prezis consecințe dezastruoase pentru economia germană și îndeamnă Bruxelles-ul să continue negocierile. Între timp, Emmanuel Macron și alți lideri fac presiuni pentru o reacție mai dură.

Ca într-un joc de poker, oficialii UE analizează  contracararea tarifelor, însă amenințările cu represaliile au sens numai dacă devin reale. Nu este în interesul blocului comunitar  să riposteze și, prin urmare, nu ar trebui să facă amenințări în acest sens. Orice mișcare ar determina America să răspundă la fel, iar Europa ar ajunge într-un război comercial cu tarife de 50% sau mai mari – un nivel la care comerțul transatlantic s-ar prăbuși.

Pe măsură ce euro crește, UE se confruntă cu probleme multiple –  din cauza tarifelor lui Trump, precum și a importurilor mai ieftine din restul lumii.

Toate acestea fac mult mai probabil un accident economic costisitor. Reacția puternică a Chinei la tarifele din aprilie i-a determinat pe unii politicieni europeni să susțină represalii similare. Dar situația cu America și China nu ar putea fi mai diferită.

Statele Unite s-au arătat dispuse să încheie un acord cu Beijingul, deoarece depind de importurile de magneți chinezi din pământuri rare. UE nu are nimic de care SUA să fie la fel de dependentă.

Gențile Gucci, mașinile nemțești și șampania franțuzească nu sunt resurse existențiale. O reprimare a companiilor digitale americane este o amenințare mai mică decât ar părea, deoarece UE nu are furnizori alternativi.

De asemenea, Bruxelles-ul trebuie să țină seama de implicațiile mai ample ale unui război comercial asupra securității. Nu poate boicota achizițiile de avioane F35 sau livrările de cipuri.

Ursula von der Leyen începe să-și dea seama de efectele dependenței UE de SUA. Problema este că șefa Comisiei Europene nu se poate măsura cu Trump și nici nu are o strategie pe termen lung.

De-a hoții și vardiștii

Era un joc pe vremea când nu aveam telefoane mobile, ne adunam pe scara blocului și respectând regulile stricte eram pe rând hoți sau vardiști în cotloanele cu becuri rahitice. Un joc care ne-a dezvoltat gândirea critică și abilitățile creative de supraviețuire. Istvan Baci, domnul cu alimentarea cu lemne, era arbitrul. Mi-am adus aminte de joc urmărind hârjoana, mai puțin creativă, a politicienilor momentului.

Am văzut hoții și vardiștii în interiorul PNL, PSD, USR. I-am dibuit în interiorul coaliției de guvernare, zdruncinată, unde se înghiontesc mai abitir decât cățelandrii imberbi, sub privirea condescendentă a masculilor alfa din stana oilor. PSD, prin gura imaculatului Grindeanu, vrea respect. Are un concurs de câștigat în echipa unde a jucat. Hoți sau vardiști, depinde de metafore. PNL cel nou se bate cu PNL (PDL) cel vechi aspirând în motor la decolare particulele Reperului care a ratat decolarea anul trecut. USR a redescoperit concursurile hipice.

Călărește pe cai mari și vrea coronițe. Se antrenează în padocul PNL nou. Armăsarii pur sânge din PDL vechi nechează. Nu le place mirosul veterinarului specializat în castrări.

Regula la jocul hoții și vardiștii era că atunci când toți hoții erau legați de balustrada din casa scărilor, echipele schimbau rolurile. Grindeanu din PSD-ul vechi după ce „virtual” au fost legați hoții din echipa lui, a devenit vardist în noul sezon. Când se termină sezonul 2, în sezonul trei iar vrea să fie în echipa  sezonului 1. Sper ca părinții  să îl cheme la culcare.

Colac peste pupăză, liderul balamalei minorităților a adormit în plenul Parlamentului în timp ce  juca  de-a prins oile coaliția din care face parte. Istvan baci tot un arbitru. Distracție mare de vacanță. Organizator, AUR,  opoziția de vodevil. Power please.

Vine sezonul 2. În septembrie cu niște pachete noi. Nici nu o să putem să ne plictisim de  jucăriile din pachetul 1. Alte echipe care joacă creativ, sunt cele din palatele Cotroceni și Victoria. Nu este încă clar cine-s hoții și cine vardiștii. O să ne lămurim după numirile șefilor din servicii. Când joaca o să fie în Palatul Parlamentului. Cel cu multe cotloane.

Chestiunea, cum îi place premierului să spună, este că joaca se termină când te cheamă mămuca la culcare și tu nu ai temele făcute. Și dimineața, prin ianuarie 2026, tovarășa dirigintă, profa de germană,  te scoate la tablă . Calculează 24% din numărul scărilor pe care te-ai jucat de-a hoții și vardiștii. N-ai numărat? Întreabă AI-ul în anul în care repeți clasa.

Politicienii pe care i-am ales se joacă. Noi mai avem chef de joacă?  Noi o să inventăm jocul „Supără-te frate”.

America va distruge economia globală?

Chiar înainte de cele mai recente alegeri din SUA,  economia globală era deja afectată de șocuri geopolitice și de perspectiva unor inovații tehnologice cu impact semnificativ. Însă acum trebuie să facă față și unui nivel neobișnuit de ridicat de instabilitate în politicile venite din partea celei mai puternice țări din lume.

Europa încearcă să stabilească noi relații economice cu Asia, America Latină și Africa. China  este îngrijorată de îngrădirea accesului la piața SUA. Valabil și pentru Occident. Exportatorii se confruntă cu restricții. Multe întreprinderi opresc producția.

Donald Trump a candidat în 2024 cu promisiunea de a bulversa atât economia americană, cât și pe cea mondială, de a retrage umbrela de securitate a Washingtonului și de a distribui mai echitabil costul furnizării de bunuri esențiale.

Experții nu știu dacă efectul taxelor vamale asupra prețurilor se va dovedi a fi o chestiune punctuală sau va alimenta recesiunea. Este incert modul în care băncile centrale, în special Rezerva Federală a SUA, vor gestiona echilibrul delicat dintre calmarea inflației și evitarea unei contracții economice puternice.

Tensiunea dintre Trump și Jerome Powell, șeful Fed, nu face decât să sporească incertitudinea, notează Foreign Affairs. Și mai multe națiuni încă așteaptă să afle dacă vor fi forțate să aleagă între China și Statele Unite, pe măsură ce tensiunile din Pacific se intensifică.

Economia SUA va fi afectată de probleme mai comune țărilor în curs de dezvoltare. Există deja semne de ieșiri de capital și mai multă ezitare din partea investitorilor străini, precum și îngrijorări cu privire la independența băncii centrale.

Tarifele lui Trump au zdruncinat serios lanțurile de aprovizionare. Pe lângă represalii și durere pentru consumatori, războiul comercial poate să ducă la un blocaj global.

Bursele americane, după decenii de dominație, au înregistrat scăderi abrupte.  Dolarul, cândva puternic, se depreciază.

Orice perturbare majoră în economia și finanțele Americii – stagnare, falimente, recesiune sau chiar depresiune – va avea efecte devastatoare la nivel internațional. Nu e clar cum se va descurca Uniunea Europeană în acest scenariu, dar statele emergente împrumutate (și dependente) de SUA vor suferi cel mai mult.

Se poate spune că rolul Satelor Unite în sistemele ecomomice globale a devenit incert, dacă nu haotic. Guvernele trebuie să se pregătească pentru o lume din ce în ce mai fragmentată, cu riscuri frecvente și violente.