O statistică șocantă realizată de Institutul de Energie arată clar o prăbușire a producției energetice în Europa și, în special, în Uniunea Europeană, pe măsură ce s-a avansat cu capacitățile regenerabile. Deși la eoliene și fotovoltaice UE ocupă locul 2 în lume, după China, în ce privește producția, Uniunea a ajuns aproape pe ultimul loc la nivel mondial. În ce privește emisiile de CO2, în timp ce UE le scădea cu 600 milioane tone, la nivel global, acestea creșteau cu aproape 3 miliarde de tone.
Institutul de Energie a publicat cele mai complexe date statistice din acest sector la nivel mondial, arătând o imagine a unei Uniuni Europene sleite după sinucigașul Green Deal, comparativ cu o revenire spectaculoasă pe aproape toate continentele, care, economic, trec în viteză pe lângă statele UE. Potrivit datelor analizate pe anul 2023 de Institutul de Energie, în ce privește capacitățile totale de fotovoltaice instalate în Europa, acestea au atins un nivel record, de 299.200 MW, depășit doar de China, cu 609.921 MW.
În restul lumii, energia fotovoltaică nu a fost la mare căutare. În America de Nord s-au raportat 155.873 MW, în America Centrală și de Sud, 53.603 MW, în Comunitatea Statelor Independente (CSI), doar 4.685 MW, iar în Africa, 13.479 MW. În mod halucinant, cele mai multe panouri fotovoltaice s-au instalat fix în țara unde soarele este o adevărată raritate, adică Germania, care avea, în 2023, 81.739 MW. Comparativ, Olanda avea 23.909 MW, iar statele însorite, Spania și Italia, aveau 31.016 MW, respectiv, 29.795 MW. Aceeași situație s-a regăsit și la eoliene, unde Europa, cu 268.708 MW instalați, s-a situat după China, cu 441.895 MW. Pe următoarele locuri s-au situat America de Nord, cu 172.327 MW, America centrală și de Sud, cu 42.018 MW instalați, în timp ce Africa avea 8.654 MW, CSI, 2.710 MW, iar Orientul Mijlociu, 1.871 MW.
Sacrificați degeaba
Deși propaganda și narativul oficial au presat pe ideea scăderii emisiilor de CO2 ca să oprim încălzirea globală, rezultatele au fost contrare celor promise. Astfel, Uniunea Europeană a fost singura sacrificată pe adresa falsului altar, statele distrugându-și economiile și sărăcindu-și cetățenii absolut în zadar, pentru că emisiile la nivel mondial au crescut vertiginos. În perioada 2013-2023, Uniunea Europeană și-a scăzut emisiile de CO2 de la 3.147,7 milioane de tone, la 2.517,6, iar Europa, de la 4.434,7 mil. tone, la 3.546,8 mil. tone.
Pe plan global, emisiile au crescut în această perioadă de la 32.701,3 milioane tone, la 35.129,8 milioane tone, cea mai mare explozie producându-se în Asia Pacific, unde creșterea a fost de la 15.517,7 milioane tone, la 18.853,5 milioane tone. În clasamentul emisiilor pe țările din UE, avem Germania, cu 571,9 milioane tone CO2, Italia, cu 301,3 mil. tone, Polonia, cu 270,3 milioane tone, Franța, cu 254,6 mil. tone, Spania, cu 246,8 mil. tone și Belgia, cu 103,3 milioane tone de CO2. Comparativ, România avea, în 2023, 59,9 milioane tone de emisii CO2. Dincolo de UE, China avea 11.218,4 milioane tone CO2, Rusia, 1.614,7 mil. tone, Japonia, 1.012,8 mil. tone, Iran, 683,6 milioane tone, Arabia Saudită, 620,4 milioane tone, iar Australia, 376,1 milioane tone CO2.
Producția de energie a scăzut doar în Europa
În ce privește producția de energie în 2023, aceasta a scăzut doar în Europa, de la 3.899,4 TWh în 2022, la 3.805,1 TWh în 2023, după instalarea masivă a regenerabilelor. În UE, producția s-a redus de la 2.812,4 TWh în 2022, la 2.737,2 TWh în 2023. La nivel mondial, producția a crescut vertiginos de la 29.188,1 TWh în 2022, la 29.924,8 TWh în 2023. Mixul producției globale de energie este predominat în continuare de combustibilii fosili. Astfel, potrivit Institutului de Energie, cărbunele reprezenta 35,2% din producție, gazele naturale, 22,5%, regenerabilele, 15,9%, hidroenergia, 14,2%, nuclearul, 9,1%, petrolul, 2,3% și alte surse, 0,8%. Consumul de energie per capita, care este un indicator al dezvoltării economice, a scăzut în UE de la 142 gigajouli în 2013, la 125 Gj în 2023, în timp ce acesta a crescut în Orientul Mijlociu de la 136,8 Gj în 2013, la 142,9 Gj în 2023, iar în CIS, de la 155,8 Gj în 2013, la 163,7 Gj. România a scăzut de la un consum de energie per capita de 66,3 Gj în 2013, la 64,1 Gj în 2023, în timp ce Ungaria a crescut de la 86,6 Gj în 2013, la 89,7 Gj în 2023.