Deoarece tensiunile geopolitice, inclusiv războiul din Ucraina și înrăutățirea relațiilor dintre SUA și China, le forțează să-și regândească strategiile de investiții.

Un sondaj anual realizat în rândul a 83 de bănci centrale, care gestionează active valutare în valoare totală de 7 miliarde de  dolari, a arătat că peste două treimi vor crește deținerile de aur în 2023.

Lingourile tind să devină mai atractive în perioade de instabilitate, iar cererea s-a majorat vertiginos în ultimul an. Cantitatea de aur cumpărată de băncile centrale a crescut cu 152% în 2022, ajungând la 1.136 de tone, conform World Gold Council.

Majoritatea administratorilor de rezerve intervievați au apreciat riscul geopolitic ca fiind una dintre cele mai importante preocupări ale lor – pe locul al doilea după inflația ridicată – potrivit sondajului HSBC Reserve Management Trends Survey publicat de Central Banking Publications.

Víctor Mendez-Barreira, autorul studiului, a declarat că invazia Rusiei în Ucraina a creat un „factor de care managerii de rezerve trebuie să țină cont acum”.

Invazia a determinat alianța occidentală formată din SUA, Marea Britanie și UE să aplice sancțiuni financiare extinse împotriva Moscovei, inclusiv măsuri de înghețare a activelor băncii centrale rusești în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari. Rezervele de aur ale băncii centrale nu au intrat în sfera directă a sancțiunilor, deoarece erau stocate în Rusia.Cifrele Consiliului Mondial al Aurului arată că multe dintre achizițiile făcute în ultimul an au fost făcute de bănci centrale din țări care nu sunt aliniate cu Occidentul.

Banca Populară a Chinei a cumpărat 62 de tone de aur în noiembrie și decembrie 2022, ridicând pentru prima dată rezervele sale totale de lingouri peste 2.000 de tone.

Rezervele oficiale de aur ale Turciei au crescut cu 148 de tone, ajungând la 542 de tone. Statele din Orientul Mijlociu și Asia Centrală au fost, de asemenea, enumerate de consiliu drept „cumpărători activi” de aur.

John Reade, strateg șef de piață la WGC,  precizează că sancțiunile împotriva băncii centrale a Rusiei au „determinat multe bănci centrale nealiniate să se gândească din nou unde ar trebui să își țină rezervele internaționale”.

El a adăugat: „Țările au recunoscut că aurul pe care îl deține Rusia, deoarece nu este sub controlul nimănui, este util în situații în care nu ai putea avea acces la alte rezerve”.

În timp ce aurul Rusiei a fost depozitat în țară, multe bănci centrale își păstrează rezervele în străinătate, inclusiv la Banca Angliei și la Rezerva Federală din New York, reflectând statutul Londrei și al New York-ului ca fiind cele mai mari piețe de tranzacționare a aurului.

De asemenea, aurul a fost văzut ca o protecție eficientă împotriva inflației ridicate – principala preocupare a peste 70% dintre cei chestionați. Prețul lingourilor este acum aproape de un maxim nominal din toate timpurile, ca urmare a creșterii puternice a inflației în cursul anului 2022.

Președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat într-un discurs de săptămâna trecută că disensiunile dintre SUA și China amenință pozițiile de lider ale dolarului și euro în gestionarea rezervelor globale.

Potrivit datelor FMI, dolarul a reprezentat 58% din toate rezervele băncilor centrale în trimestrul al patrulea al anului trecut. Euro a reprezentat puțin peste 20 la sută, iar yuanul doar 2,7 la sută.

Apicultorii români solicită oprirea importului de miere din Ucraina, deoarece nu-și pot valorifica producția, dar și un sprijin financiar din partea Uniunii Europene.

„Nu putem valorifica mierea, pentru că există această concurență neloială între ceea ce producem noi și ceea ce intră din spațiul extracomunitar, din păcate, la prețuri foarte mici”, susține  Ioan Fetea, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România(ACA).

România importă peste 4.000 tone de miere din spaţiul extracomunitar, care se vinde atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă, amestecată cu alte categorii de miere, iar producţia internă este foarte greu de valorificat.

„Cred că anul trecut s-au importat şi mai mult de 4.000 de tone de miere, iar exportul nostru a fost aproape de zero. Sigur nu toată mierea importată se consumă în România, dar oricum se amestecă cu alte categorii. Pot să vă spun că am văzut la raft, inclusiv la doză, la pliculeţ, amestec din patru categorii de miere, respectiv din România, Ucraina, Moldova şi China. Este un amalgam acolo, o nebunie totală. Acum a venit şi această ieşire publică a Uniunii Europene, precum că 40% din mierea importată este falsă, dar noi solicităm aceste lucruri, respectiv o etichetare corectă, de peste 10 ani şi abia acum se pare că vor face acest gest, dar este cam tardiv”, a subliniat Fetea.

„În orice caz, dacă nu se vor lua măsuri aşa cum se iau şi cu cerealele, vom falimenta aceste stupine care încă mai produc, deşi tinerii nu se mai apropie de această meserie pentru că nu aduce niciun venit. Am făcut o adresă către Ministerul Agriculturii prin care am solicitat ca în cazul în care vor fi alocate acele fonduri de la UE, acele 10 milioane de euro care sunt apă de ploaie pentru agricultura României, să introducă şi mierea şi stupinele, adică să intre şi apicultura în această categorie”.

Potrivit ACA, în această iarnă au fost semnalate depopulări masive de albine la nivel naţional, iar ajutorul financiar care se dă prin Programul Naţional Apicol (PNA) fie pentru întreţinerea stupinelor sau pentru diferite boli asigură necesarul doar pentru 25% din stupine.

Iar “ Programul Naţional Apicol nu asigură necesarul nici la 25% din stupine şi din efective”, a precizat Ioan Fetea, avertizând că “un an aşa catastrofal cu atâtea mortalităţi nu s-a întâlnit de multă vreme”.