Afacerile mari(big business) au fost o parte integrantă a vieții americane încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, iar astăzi mai mulți angajați lucrează pentru companii mari decât pentru cele mici. Situația s-ar putea să se schimbe – în parte din cauza ascensiunii inteligenței artificiale.

De exemplu, compania Midjourney generează imagini folosind inteligența artificială. Are un total de 11 angajați cu normă întreagă, potrivit Bloomberg.ChatGPT a fost descris drept cel mai rapid produs tehnologic de consum cu cea mai rapidă creștere din istorie. Este produs de OpenAI, cu sediul central în San Francisco. Conform unei estimări recente, Open are aproximativ 375 de angajați. În schimb, Meta, chiar și după unele disponibilizări, are în prezent peste 60.000.

OpenAI va face mai multe angajări. Cu toate acestea, ar putea fi timpul să se reseteze așteptările cu privire la cum arată o companie tehnologică majoră.

În măsura în care alte companii folosesc IA pentru a-și reduce numărul de angajați, puterea politică a marilor companii ar putea scădea. Ar putea să nu mai aibă personalul sau birocrația necesară pentru a-și susține eforturile de lobby, așa cum o făceau Exxon sau General Motors.

Afacerile importante cu un număr mic de angajați vor trebui să angajeze exact oamenii potriviți pentru a supraveghea suprastructurile mai mari automatizate și gestionate de IA.  Selectarea talentului va crește în importanță ca abilitate, iar angajații din aceste unități mai mici vor primi o compensație foarte mare.

Investițiile vor evolua și ele, americanii fiind mai puțin probabil să dețină afaceri în portofoliile lor de acțiuni. Dacă afacerile devin mai mici în general, nu vor avea aceeași nevoie de a ieși la bursă pentru a strânge capital pentru extindere. Vor fi deținute în mod privat.

Desigur, nu toate companiile mari se vor restrânge. Unele companii de servicii pentru clienți, cum ar fi Starbucks, s-ar putea să nu-și poată automatiza activitățile de bază și se bazează pe sucursale naționale, ceea ce înseamnă că vor avea în continuare un număr mare de angajați (estimarea actuală este de 400.000). Dar mulți angajați ai Starbucks își părăsesc joburile și intră în alte segmente ale forței de muncă.A lucra pentru marile afaceri ar putea deveni ceva ce oamenii fac când sunt tineri și apoi pleacă, fără să se mai întoarcă vreodată.

Imaginați-vă că în viitor, la o cină, vorbiți cu o persoană care pare atât de interesantă și neobișnuită, chiar exotică, pentru că lucrează pentru o mare companie. Poate că ar fi echivalentul de a vorbi astăzi cu cineva care este spion sau cosmonaut. Acel viitor nu e chiar atât de îndepărtat.

În 1984 a început ascensiunea unui nou jucător tech de elită din Olanda:ASML. Puțini știau atunci că, aproximativ 40 de ani mai târziu, compania cu sediul în Veldhoven va fi atât de vitală pentru industria semiconductoarelor de 580 de miliarde de dolari, încât va deveni epicentrul unui război al cipurilor între SUA și China.

ASML este singurul furnizor din lume de mașini de litografie cu ultraviolete extreme (EUV), care sunt esențiale pentru fabricarea celor mai avansate semiconductoare. China este nerăbdătoare să pună mâna pe mașinile EUV, dar guvernul american a blocat vânzarea acestora, invocând preocupări legate de securitatea națională.

Olandezii nu vor să supere nici SUA, nici China, dar nu admit să piardă o piață profitabilă.Potrivit London Daily,  ASML a declarat că va respecta controalele la export din SUA, dar a mai spus că este deschisă la discuții cu guvernul american despre cum să echilibreze preocupările legate de securitatea națională cu necesitatea de a menține sănătos lanțul global de aprovizionare cu cipuri.

Rezultatul războiului dintre SUA și China în domeniul cipurilor este încă incert, dar este clar că ASML va juca un rol cheie în modelarea rezultatului. Decizia companiei de a vinde sau nu mașini EUV în China ar putea avea un impact major asupra industriei tehnologice globale și asupra peisajului geopolitic.

Ascensiunea ASML făcut-o cea mai valoroasă companie de tehnologie din Europa, cu o capitalizare de piață de peste 247 de miliarde de dolari – mai mult decât dublul clientului său Intel Corp. Într-o industrie în care dispozitivele costă de obicei 10 milioane de dolari, ASML cere aproximativ 180 de milioane de dolari pentru sistemele sale EUV de vârf.

Accesul la cele mai avansate utilaje ale ASML a dictat succesul companiilor din industrie. Intel, care a fost lentă în adoptarea mașinilor EUV, a căzut de pe poziția de cel mai mare producător de cipuri din lume anul trecut, după ce a deținut acest loc timp de aproape 30 de ani. TSMC, care a profitat mai rapid de noua tehnologie – cel mai mare client al ASML –  este pe cale să obțină acest titlu în acest an, potrivit previziunilor analiștilor, depășind Samsung.

China lucrează la construirea propriei sale industrii de semiconductori și încearcă să obțină mașinile EUV prin orice mijloace, dar  ASML are un ecosistem global care ar fi greu de egalat: 5.000 de furnizori de orice, de la software la staniu și tungsten și parteneriate strategice cu giganți precum Carl Zeiss,  care produce lentilele sale multistrat esențiale.

Sunt inutile încercările de a fura tehnologia ASML, subliniază Roger Dassen, directorul financiar al companiei, într-un interviu acordat Bloomberg. Până la sfârșitul anului 2022, ASML a livrat 180 de sisteme EUV. Plănuiește să livreze alte 60 în acest an și va dubla numărul mașinilor DUV, mai vechi, ajungând la 600 până în 2026.

De asemenea, dorește să construiască până în 2030 aproape 30 de noi sisteme high-NA EUV, programate pentru producția de cipuri de mare volum în doi  ani.

Ascensiunea gigantului francez al bunurilor de lux LVMH, care a devenit prima companie de 500 de miliarde de dolari din Europa, ilustrează creșterea aparent de neoprit a sectorului.

Este o dovadă a rezistenței,  determinată de o piață americană mare și încă în expansiune și de apetitul vorace al clasei de mijloc din China, în creștere rapidă.Crizele financiare, o pandemie, tensiunile geopolitice, inflația în spirală și costul vieții nu au reușit să afecteze creșterea sectorului luxului, care cuprinde atât bunuri personale, cât și experiențe – inclusiv călătorii și ospitalitate.

După ce s-a contractat în 2020, acest sector și-a revenit rapid la 1,5 miliarde de euro un an mai târziu, apoi a sfidat din nou așteptările, înregistrând o nouă creștere de 21%, potrivit estimărilor companiei de consultanță Bain.LVMH deschide calea și depășește concurența. Acțiunile grupului au trecut de la 81 de euro la începutul anului 2010 la peste 900 de euro săptămâna aceasta.

Dar cu temerile legate de o recesiune globală care persistă, poate continua nestingherită creșterea sectorului? Totul atârnă de SUA și China, relatează Financiala Times, cele două motoare de creștere ale luxului și cele mai mari piețe de consum ale acestuia.

„Consumatorii chinezi obișnuiau să reprezinte o treime din veniturile din industria luxului”, spune Caroline Reyl, șefa brandurilor premium la Pictet Asset Management și acționar la LVMH, Richemont, Hermès și Moncler. „Proporția a scăzut la aproximativ 20% în timpul pandemiei. Nu există niciun motiv pentru care să nu se întoarcă la o treime”.

„Sectorul luxului este unul dintre puținele care este cu adevărat global, mărcile de succes au succes peste tot”, subliniază Roberto Costa, analist economic la CitiBank. „Dacă există o lipsă de cerere într-un loc, va exista cerere în altă parte”.

Cu toate acestea, nu toate mărcile de lux sunt create la fel. În timp ce vârful de gamă al sectorului – care este condus de mărcile Louis Vuitton, Dior sau Kering, și de casele independente Chanel și Hermès – se așteaptă să continue să se afirme la nivel global, mărcile mai slabe și mai  expuse cum ar fi Coach și Ralph Lauren, încep să simtă o anumită presiune.

Perspectivele luxului nu sunt în întregime optimiste. După mai mulți ani de profituri record susținute de prețuri mari,  unele costuri de producție încep să crească din nou și ar putea să  atenueze creșterea marjelor în anul 2024.

Dar aceste estimări vizează mai mult cumpărătorii din clasa de mijloc. Bogații, deși mult mai puțini la număr, au o adevărată pasiune pentru bunurile de lux, permițând brandurilor de renume, inclusiv Chanel, Dior și Hermès – ale căror genți de firmă se vând cu peste 20.000 de euro și pot fi cumpărate, de obicei, doar după ce au stat pe o listă de așteptare îndelungată – să crească cu pași repezi.