Ambulanţa şi SMURD-ul s-au deplasat de urgenţă, luni, pe platforma rafinăriei Petrobrazi, operată de OMV Petrom în judeţul Prahova.
Un incendiu s-a produs în incinta rafinăriei Petrobrazi, situată la câţiva kilometri de Ploieşti, în urma evenimentului trei persoane fiind rănite, una dintre ele în stare gravă.
Incendiul a produs 3 victime
Trei persoane au fost rănite în urma unui incendiu. Un bărbat a suferit arsuri de gradele trei şi patru peste 70% din suprafața corpului.
Un alt bărbat are arsuri pe 15% din corp, iar un al treilea a suferit un traumatism.
Pompierii nu au fost solicitați să intervină pentru a stinge incendiul, situația fiind gestionată de serviciul privat pentru situații de urgență al operatorului economic. Totuşi, în cele din urmă, au fost trimise şi mai multe autosanitare de la Serviciul de Ambulanţă Prahova şi SMURD.
Se verifică sursa incendiului
Nu se cunosc date despre cauza producerii incendiului şi nici despre amploarea acestuia. În urmă cu o săptămână OMV Petrom, anunţa că iniţiază revizie generală la rafinăria din judeţul Prahova.
De pe amplasamentul rafinăriei a putut fi observat, timp de mai multe minute, de la mulţi kilometri depărtare, un fum gros.
Luni, au avut loc noi proteste violente la Paris şi la Nantes. Manifestanții au avariat clădiri de birouri, printre care bănci și companii de asigurare.
Patru persoane au fost arestate pentru aruncarea de proiectile.
80.000 de oameni pe străzi, la Nantes
Aproximativ 80.000 de persoane se aflau la protestele de la Nantes în jurul orei 16:00, conform datelor oferite de sindicate, în timp ce polițiștii francezi au ajuns la un total de aproape 18.000.
Poliția a arestat până acum 14 manifestanți, transmit oficialii prefecturii. La Nantes, un protestatar a fost rănit la mână și a fost preluat de ambulanță.
Sindicatele au convocat peste 300 de mitinguri, care au început încă de dimineaţă, iar autorităţile se aşteaptă la între 500.000 şi 650.000 de participanţi. Doar la Paris se prevede participarea a 100.000 de manifestanţi.
Alertă cu indivizi radicalizați
Cine ar fi indivizii care fac prăpăd în oraşele franceze? Conform serviciilor secrete, există riscuri de tulburări din partea unor indivizi radicalizați, de extremă-stânga în orașele mari, inclusiv la Paris.
În contextul excedentului de vaccinuri COVID-19, grupurile farmaceutice Pfizer Inc şi BioNTech au venit cu o nouă propunere către Uniunea Europeană, conform căreia statele membre să plătească jumătate din preţul pentru fiecare din cele aproximativ 70 de milioane de doze de vaccin Covid anulate.
Financial Times susţine că blocul comunitar negociază un acord revizuit cu BioNTech/Pfizer, în pofida faptului că Parchetul European a deschis o anchetă privind contractul iniţial semnat cu compania Pfizer/BioNTech în primăvara lui 2021. Noul contract include atât o prevedere conform căreia statele membre să plătească jumătate din preţ, adică aproximativ 10 euro, pentru fiecare din cele aproximativ 70 de milioane de doze de vaccin anulate în fiecare an până în 2026, precum şi posibilitatea UE de a face trecerea la noi tipuri de vaccin concepute pentru orice viitoare versiuni ale virusului.
În luna ianuarie a acestui an Reuters a dezvăluit că se poartă discuţii între UE şi cei doi producători de medicamente în ideea de a reduce cele 500 de milioane de doze de vaccin COVID-19 pe care Bruxelles-ul s-a angajat să le cumpere în acest an, în schimbul unui preţ mai mare. Negocierile cu BioNTech/Pfizer vin într-un moment în care blocul comunitar vrea să îşi revizuiască legislaţia care reglementează industria sa farmaceutică, evaluată la 148 de miliarde de dolari, în speranţa că astfel va relansa investiţiile şi va extinde accesul la medicamente ieftine, într-un moment în care bugetele pentru sănătate sunt afectate de costul tratării COVID-19.
Pfizer nu a dorit să comenteze articolul din Financial Times, citând clauzele de confidenţialitate, dar a spus că discuţiile cu Comisia Europeană s-au derulat „cu bun credinţă de către toate părţile” şi că grupul este angajat să găsească „soluţii pragmatice”.
Însă un acord revizuit între blocul comunitar şi BioNTech/Pfizer ar reprezenta o ameninţare existenţială pentru programele de vaccinuri Covid-19 ale altor producători de vaccinuri, în condiţiile în care comenzile primite de rivali de la UE în perioada pandemiei au fost semnificativ mai mici. „Dacă BioNTech/Pfizer va furniza aproximativ 70 de milioane de doze de vaccin pe an în următorii ani asta e practic aproape toată piaţa”, s spus o sursă din apropierea negocierilor.
Contractul semnat în luna mai 2021 de Comisia Europeană şi Pfizer/BioNTech acoperă 900 de milioane de doze de vaccin care urmează să fie livrate în 2022 şi în 2023, cu opţiunea de a comanda alte 900 de milioane de doze. Acesta este cel mai important contract pentru vaccinuri împotriva COVID-19 semnat de Comisie şi va domina portofoliul de vaccinuri al UE până la sfârşitul anului 2023.
Chiria poate fi o opțiune atractivă pentru mulți oameni, însă este foarte important să înțelegi drepturile și obligațiile atât ale chiriașului, cât și ale proprietarului.
Opţiunea unei chirii este benefică atât pentru persoanele care nu sunt pregătite să se angajeze din punct de vedere financiar în achiziționarea unei proprietăți, cât și pentru cei care locuiesc temporar într-un oraș pe timpul studiilor universitare.
Semnaţi un contract de închiriere!
Contractul de închiriere este un act foatrte important în relaţia dintre chiriaş şi proprietar. Acest lucru însemnă că atât chiriașul, cât și proprietarul vin cu cerințe și lucrurile se negociază până când se ajunge la un numitor comun.
Adesea, proprietarul are tendința de a impune restricții exagerate, iar chiriașul trebuie să știe că nu este nevoit să le accepte. Chiriașii trebuie să pornească de pe picior de egalitate cu proprietarul.
Ca în orice business, chiriașul este clientul și trebuie tratat ca atare. Proprietarul nu poate să facă tot ce vrea, iar „puterea” lui trebuie limitată și reglată de contract.
Nu văruiţi casa altuia!
Chiriașii au dreptul să primească locuința împreună cu toate accesoriile acesteia pe care le vor putea folosi pe durata derulării contractului de închiriere. Bineînțeles, chiriașul trebuie să primească cheile de la proprietate astfel încât să poată avea acces în mod liber.
Totodată, ei ar trebui să plătescă în fiecare lună o chirie rezonabilă. În cazul în care proprietarul se decide să mărească suma stabilită inițial de comun acord cu chiriașul, acest va trebui să fie informat în prealabil în legătură cu această modificare.
Proprietarul nu poate mări cheltuielile de închiriere fără acordul chiriașului.
În nici un caz, chiriașii nu trebuie să zugrăvească sau să repare lucrurile stricate din cauza uzurii.
O femeie în vârstă de 75 de ani a crezut că trăieşte o frumoasă poveste de dragoste, la cei 75 de ani ai săi.
Deşi nu-l întâlnise niciodată, în persoană, pe bărbatul pe care-l iubea, ci comunicase cu el doar pe Internet, bătrâna a fost de-acord să-i trimită individului toţi banii ei.
Femeia şi-a vândut casa
Când relația a început să devină „serioasă” între cei doi, bărbatul a început să ceară bani în numerar, a relatat postul, citând documente ale poliției.
Femeia i-a trimis escrocului aproximativ 95.000 de dolari în total, bani pe care i-a strâns din vânzarea casei sale. Ea a expediat banii la o adresă din Nebraska folosind UPS și FedEx.
Autorităţile au relatat că femeia a declarat că nu l-a întâlnit niciodată pe presupusul escroc în persoană.
A luat banii şi a dispărut
Când și-a dat seama că a fost înșelată era deja prea târziu. Bărbatul a rupt orice legătură cu ea și s-a făcut nevăzut.
Anchetatorii încearcă acum să-l identifice pe escroc.
Cum acţionează escrocii sentimentali?
Escrocii profită de singurătatea oamenilor, își fac timp să construiască o relație, iar apoi cer bani, a declarat anterior un expert pentru Insider.
„Pot trece șase luni înainte ca ei să ceară bani”, a declarat un expert în neuropsihologie medico-legală, care a adăugat: „Acesta este un angajament”.
Numai în ultimul an, americanii au pierdut 1,3 miliarde de dolari din cauza unor escroci care s-au dat drept parteneri romantici.
Nuțu Cămătaru, un „jucător” de temut în lumea interlopă a Bucureştiului, pretinde că s-a retras din „activitatea” ce l-a făcut celebru, reorientându-se către afaceri „curate”.
Una dintre aceste îndeletniciri este spălătoria auto „NTU Self Wash”, care se află la marginea proprietății de 45.000 de metri pătrați, pe care fostul lider al lumii interlope o deține în Ferentari.
A ajuns la datorii de 108.002 lei
Societatea și-a făcut public bilanțul pentru anul 2022, de unde rezultă că familia Balint a avut o cifră de afaceri de 19.963 de lei și un profit zero. Față de anul precedent Nuțu Business SRL a ajuns la datorii de 108.002 lei, iar activele imobilizate au crescut la 93.620 de lei.
La capitolul ”capitaluri proprii”, firma stă destul de prost, cu un bilanț negativ de -14.183 de lei, scrie fanatik.ro.
Ce afaceri mai conduce Nuțu Cămătaru?
Pe numele lui real Ion Balint, bărbatul a deschis, în noiembrie 2020, societatea Nuțu Business SRL, care are ca principal obiect de activitate ”întreținerea și repararea autovehiculelor”.
O altă firmă la care Nuțu Cămătatu este asociat este Cezy Line SRL, având ca obiect de activitate ”comerț cu amănuntul în magazine nespecializate de produse alimentare, băuturi și tutun”.
Scene de groază, luni, într-un cămin studențesc din Pitești. Un tânăr a fost găsit spânzurat. Apropiaţii au spus că bărbatul se afla sub tratament pentru depresie.
Polițiștii din cadrul Biroului Investigații Criminale Pitești s-au deplasat la fața locului și au constatat că cele sesizate se confirmă.
„În dimineața de 1 mai, în jurul orei 10:00, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Piteşti au fost sesizați, prin S.N.U.A.U. 112, cu privire la faptul că, într-un cămin studențesc din Pitești, a fost găsit un tânăr spânzurat.
Din primele verificări s-a stabilit că, un tânăr, de 23 de ani, din Leordeni, care urma tratament antidepresiv, s-ar fi spânzurat în casa scării căminului. Trupul tânărului va fi transportat la Serviciul de Medicină Legală, în vederea efectuării necropsiei”, a anunţat poliţia argeşeană.
Aşadar, oamenii legii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă.
Un accident rutier cu urmări grave s-a produs în după-amiaza zilei de luni, 1 mai, pe DN6, în zona localităţii Topleţ, din județul Caraș-Severin.
O persoană şi-a pierdut viaţa şi alte trei sunt rănite în urma accidentului de circulaţie ce a avut loc în zona localităţii Topleţ, din judeţul Caraş-Severin, la limita cu judeţul Mehedinţi, potrivit Agerpres.
În evenimentul rutier au fost implicate nu mai puțin de cinci autovehicule – inclusiv un autocar. Dar și trei autoturisme şi o autoplatformă.
Trei victime conștiente
sursa foto: Facebook/Info Trafic 24
„Persoanele din autocar nu au nevoie de îngrijiri medicale. Acţionează Detaşamentul Caransebeş şi două echipaje de la ISU Mehedinţi. În urma accidentului au rezultat patru victime, din care o persoană a fost declarată decedată de medicul Serviciului de Ambulanţă Judeţean. Celelalte trei victime sunt în stare conştientă”, a informat Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Caraş-Severin.
La fața locului au ajuns mai multe echipaje de intervenție ale salvatorilor, care au acordat ajutor de specialitate victimelor accidentului. Din câte se poate observa din imaginile surprinse la locul accidentului, urmările impactului au fost puternice, bucăți din elementele de construcție ale autovehiculelor implicate fiind împrăștiate pe carosabil la o distanță considerabilă față de locul în care se aflau acestea.
Din primele informații furnizate de Centrul Infotrafic din cadrul Poliţiei Române, „pe DN 6 Orșova – Caransebeș, loc. Topleț, km. 371+100, județul Caraș-Severin, s-a produs un accident rutier, în care au fost implicate două autoturisme, un autobuz și o autoutilitară”. Ca urmare a producerii accidentului, traficul rutier în zonă a fost blocat.
Rămâne ca polițiștii să stabilească, în urma unor cercetări pe care le vor face la fața locului, condițiile exacte în care s-a produs acest accident.
Atenție, vă avertizăm că urmează imagini cu un puternic impact emoțional:
1. De 1 Mai, poliția a reținut foarte mulți tineri în cluburile din Mamaia, dar au scăpat intelectualii generației. Liceenii și studenții patriei au renunțat la tastatură, s-au întors la pix. Și eu îi făceam analfabeți digitalizați! Scuze. Mi-a spus cineva că ăștia mici scriu în club, literatura română s-a relansat. Dar nu scriu convențional. Au scos minele din pixuri și au umplut recipientele cu niște substanțe de care era dependent un precursor al lor, genialul Ion Barbu. Să te duci în club cu pixul – asta e o dovadă de fidelitate culturală.”Ce scrieți, maestre?” „Deocamdată nu știu. Mă duc până la toaletă, să-mi vină inspirația.” Și, cu același pix, se desăvârșește o operă colectivă. În ultimii 15 ani pixul n-a avut atâta căutare.
2. Trebuie, totuși, să fii cuminte la Mamaia, ca să nu-i superi pe localnici. Adică pe băieții din Palas, din Henri Coandă și pe ucraineni. Frații de peste Bâstroe au muncit mult și sărbătoresc și ei 1 Mai. Asta înseamnă să ai valoare – să fii gazdă într-o țară străină și să hotărăști tu ce muzică se ascultă în localuri. E normal, oamenii suferă, sunt în război, trebuie să aleagă ei repertoriul. Cât despre Henri Coandă – acesta este un cartier al Constanței făcut de Mazăre. E un cartier urât, dar e. Din 2015 încoace, Constanța e pe cale să descopere apa caldă (jumătate din oraș nu are așa ceva), dar a descoperit praful, pentru că asfaltul de pe străzile principale e spart.
3. Pariul meu pentru următorii ani e Costinești. Gândiți-vă că a ajuns la un nivel de căutare fără precedent (sâmbătă după-amiază de abia aveai net pe telefon, ca pe Bernabeu și San Siro), deși Marea a înghițit plaja. Peste doi-trei ani, când Costinești va avea plajă, va fi deranj. Eteroclita stațiune e ca Bucureștiul acum 25 de ani. Încă nu s-a dezvoltat zona de Nord, promontoriul care aduce (cu indulgență) cu Cap Caliacra. Dar la Cap Caliacra nu se construiește. La Costinești au început construcțiile. Iar în centru, unde s-a ținut Beach Please, e pitoresc. Destul de aproape de calea ferată fără barieră e un hotel (altfel frumos) care se numește Impact. Totul e pe impact la Costinești. Să vedeți cum se dansează Moshing sau Mosh Pit (le confund și nu regret) la Beach Please. 40 sau 50 de băieți încep să se împingă și să se lovească, se sparg dinții și ceasurile, curge borșul, pârâie oasele, federația de rugby ar putea scoate de acolo o grămadă cu care să batem Noua Zeelandă.
4. Ținând cont că sunt trecut de 50 și trăiesc, inevitabil, prin comparație, aș fi tentat să scriu că „pe vremea mea era mai frumos de 1 Mai pe Litoral”. Nu era. De aia vin și străinii. Foarte mulți occidentali care lucrează în România și-au invitat prietenii din țările lor și ăia au plecat încântați. Litoralul românesc redevine internațional. Din păcate, doar de 1 Mai. Vara și de Paște, internaționali sunt bulgarii.
Executanții din așa-numitele structuri de forță ale debilului stat român așteaptă ”Marea Rotativă” – de fapt ”Marele Fâs” ! – care va urma cu o febrilitate deja ”de desene animate”. Fiind mai interesați chiar și decât liderii politici implicați să afle, fie și cu o zi mai devreme, ce schimbări s-au mai făcut pe ”listele scurte” ale partidelor.
Noua contabilă a lui Berechet a băgat Poliția Capitalei în blocaj total
Bineînțeles, doar pentru ca astfel să se poată orienta ceva mai vremelnic decât accerba concurență din sistem ce ”clanță să o lingă” mai cu un deja grețos exces de zel. Răstimp în care structurile statului se prăbușesc una după alta… Nu doar din punct de vedere al credibilității… Ci deja chiar în ceea ce privește buna funcționare a unor instituții vitale. Acolo unde, în timp ce singura grijă a șefilor rămâne doar să nu le tragă cineva, cumva, scaunul de sub posterioarele care nu au mai alergat cam de multă vreme după vreun infractor pe stradă, oamenii de casă ai acestora fac ce știu ei mai bine… Trag mâța birocratică de coadă, știind foarte bine că vremea trece, leafa merge, cu tot cu sporurile de excepție! Ceea ce le va asigura pensii la care nu visează nici măcar unii CEO de companii…
Contabila Uleia
Iar mai prăpăd financiar ca la Poliția Capitalei cu greu se mai poate găsi în vreo altă structură a Ministerului Afacerilor Interne. Ce este drept, sub mandatul ”Nepotului” Bogdan Berechet, chiar că ”ghinioniștii” polițiști din subordinea acestuia nu își mai făceau prea mari iluzii că ”Siguranța și Ordinea” promise vor fi luate în serios de bucureștenii terorizați deja de traficanții de droguri. Dar, ghinion, uite că se poate totuși și mai rău…
Unde sunt banii pentru polițiștii bucureșteni?
Mai ales după ce ”BeBe” Berechet s-a ”procopsit” cu contabila lui Mastan. Din pepiniera de ”finanțiști” ai Jandarmeriei Române provenind și noua contabilă Lorelei Mihaela Uleia, instalată să aibă grijă de banii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București în urma cu doar câteva săptămâni. Timp suficient însă, din păcate, pentru ca polițiștii bucureșteni să resimtă din plin ”actul financiar – managerial” de la vârful Poliției Capitalei.
Acolo unde, omenește vorbind, poate că ar fi de înțeles că noua contabilă așteaptă iminenta pensionare de peste doar câteva luni… Și atunci chiar nu vrea să ”riște” nimic. La fel cum poate și Bogdan Berechet ar fi de înțeles de ce nu prea mai are timp și de nemulțumirile subordonaților. Acesta fiind deja pe ”lista scurtă” a pedeliștilor, ”firiștilor”. ”auriștilor” și lista protectorilor politici poate continua la nesfârșit. Cu toate că, atunci când va fi scos de sub ”fustele” adevăratei sale protectoare – cel puțin din punct de vedere al funcției și serviciului unde a fost avansată după transferul la București…- se va dovedi că nici Berechet nu mai este ce a fost ”nea Nae”Berechet…
Nu sunt bani!
Un prim semnal de alarmă cu privire la ”falimentul” care deja paste Poliția Capitalei fiind tras de către chiar cei mai îngrijorați de ”lipsa banilor”. Polițiștii care trebuie să își plătească singuri naveta la locul de muncă sau pentru deplasarea în localitatea natală. Situația cu care se confruntă, de luni de zile, polițiștii bucureșteni fiind cel mai bine reliefată de către chiar unul dintre liderii de sindicat ai acestora:
Bode, a plecat austriacul… Culcă-te la loc!
”Schimbarea legislației, prin apariția HG 1198/2022, a modificat total modul de acordare a acestor drepturi. Astfel, nu se mai acordă sumele în funcție de prețul combustibilului, ci se dau niște sume forfetare, ca să se evite birocrația și cumulul de documente care trebuie depuse. Dar văd că s-a evitat de tot plata drepturilor de transport”…
Deci, la DGPMB NU SUNT BANI DE TRANSPORT! Dar, mai pe înțelesul ”eroului Schengen”, sindicalisto – pălincarul cu studii terminate la 37 de ani, Lucian Bode, la Poliția Capitalei lui Berechet NU SUNT BANI nici de COMPENSAȚIA LUNARĂ! NICI DE CHIRIE! NICI DE DECONTAREA ANALIZELOR MEDICALE! NU SUNT BANI! Cel puțin în buzunarele polițiștilor bucureșteni care au dreptul legal să beneficieze de ei.
Șeful Poliției Capitalei, ”prins”între șeful SICE, MARIUS Indrieș și ”traficantul DIICOT”Laurențiu Huică
Dar Lorelei Mihaela Uleia,”contabila lui Berechet”, tot nu semnează nimic! Și nu vorbim aici că până și banalele hârtii intrate pe circuitul birocratic al DGPMB zac cu zilele pe biroul contabilei Uleia. Dar ce facem totuși cu drepturile bănești care decurg din prevederile exprese ale Ordonanței de Urgență nr. 75/2020…?… Ce facem cu sporul de fidelitate …? Ce facem cu compensația lunară…? Ce facem cu banii pentru chirie…? Ce facem cu banii pentru decontarea analizelor medicale făcute pentru concursul de admitere și încadrarea în structura de Poliție…? Ce facem cu toți ceilalți bani pe care nu îi primesc polițiștii bucureșteni…? Ia zi tu, domnule ”BeBe” Berechet…? Că doar sunteți ”ordonator terțiar de credite”!… Ci nu doar pomenit în stenogramele convorbirilor între comisarul șef Marius Indrieș și traficantul Laurențiu Huică…
”Îl audiez și pe Berechet, cât este el de director”!
Și pe care le publicăm din nou… Până când se va trezi și ”Marele Marcone”, cel care asigură mai mult pe persoană fizică operative comandă a DGPI! Și nu va mai dormi în bocancii militari ai serviciului secret al Ministerului de Interne. Și uite cum, ca să nu le stea ”micii în gât” și să se miște mai cu talent și ”urecheații 2,15” ai generalului baschetbalist Mihai Cristian Mărculescu, îi informăm că Marius Indrieș este din nou în concediu de odihnă… După ce a dat doar într-o zi de vineri pe la muncă, să își facă singurel curățenie prin sertarele din birou… Și asta după ce și înainte fusese tot în concediu! DGPI neavând ”tupeul” de a ”reevalua” un om aflat în concediu… Cu toate că stenograma halucinantei covorbiri telefonice dintre șeful SICE-ului lui Berechet și ”șogorul” acestuia, acuzat de DIICOT de trafic de droguri în valoare de 500.000 000 euro ar indica altceva…
”M.I. – Sunt exact vorbele domnului Berechet
L.H. – Ai văzut…
M.I. – Pe care i le-ai transmis tot dumneata… Deci confirmi că i-ai transmis…
L.H. – Nu, nu șefu, nu sunt vorbele mele…
M.I. – Da, da, sunt vorbele mele care au ajuns la domnul Bogdan Berechet din gura ta sau a trimisului tău. Da, da, acuzația mea, care a ajuns la urechile domnului Bogdan Berechet. Da, da, și domnul Bogdan Berechet mi-a mai spus așa… Că mă roagă… Domnul Huică, dacă totuși a distrus această familie, haideți să nu mai distrugem și altele…
M.I. – Ce urmărești, dacă această carte de vizită a ajuns total întâmplător la domnul Bogdan Berechet nu este nimic… O să mă fac că nu s-a întâmplat nimic… Și atunci îmi cer eu scuze…Păi domnu Bogdan Berechet mi-a înmânat-o personal această carte de vizită a dumneata! Bine, am avut și o discuție așa… Mai scurtă… cu domnul Bogdan Berechet…
M.I. – Nu mă interesează că ești prieten cu Toma Zaharia! Cu Nicolae Berechet! Înseamnă că domnul Bogdan Berechet este un mare mincinos! Dar nu are cum să fie, că chiar îl cunosc! Și sunt în relații bune cu el! Putea să îi dea domnului Bogdan Berechet însuși președintele Klaus Iohannis! Deci nu mă interesează cine i-a dat cartea de vizită domnului Berechet! Deși știu cine i-a dat-o! Poți să vii și cu Toma Zaharia, și cu Nae Berechet, cu ministrul de Interne! Îți spun eu, băi băiete, chem pe toată lumea la audieri! Și pe domnul Berechet, cât este el de director general, îl chem! Îi chem pe toți la audieri! Pe toți vă încing, băi, pe toți! Mor cu voi de gât, băi”!
Până la sfârșitul anului trecut, era limpede că sectorul semiconductorilor se îndrepta spre o prăpastie.
Trei ani de cerere frenetică și de producție redusă se apropiau de sfârșit, iar companiile au fost prinse cu prea multe stocuri, în timp ce economia globală a călcat frâna.
Momentul revenirii are repercursiuni de miliarde de dolari. În ianuarie, Taiwan Semiconductor Manufacturing Co. a prognozat venituri mai mici pentru primul trimestru decât se așteptau analiștii. Potrivit Bloomberg, cel mai valoros producător de cipuri din lume este așteptat să atingă “punctul minim” în a doua jumătate a acestui an.
În aceeași lună, Samsung a observat că mediul de afaceri s-a deteriorat „semnificativ” în al patrulea trimestru din 2022 și a estimat o „slăbiciune continuă pe termen scurt”.
În SUA, Texas Instruments, care proiectează și produce propriile cipuri și are o expunere largă în sectorul electronicelor, a oferit o perspectivă a veniturilor aproape la fel de dezamăgitoare ca și cea a TSMC.
Punctul de vedere al Intel cu privire la piață evidențiază incertitudinea. După mai bine de un an de scădere a vânzărilor către producătorii de PC-uri, compania din California se poate confrunta cu un declin de 22% în al doilea trimestru.
Strategia jucătorilor din sectorul cipurilor nu indică reduceri de cheltuieli: consumatorii și corporațiile ar începe să cumpere din nou smartphone-uri, servere, PC-uri și console de jocuri. Dar este un pariu riscant. Prețul acestor instrumente este socotit ca depreciere în declarația de venit și este adesea cel mai important element din costul mărfurilor vândute.
În perioadele anterioare de slăbiciune, producătorii au împinge înapoi livrările pentru a controla momentul în care aceste cheltuieli ar afecta câștigurile. Dar, având în vedere limitarea continuă a aprovizionării cu echipamente, este posibil să nu fie dispuși să le amâne sau să le anuleze și ar risca mai degrabă marje mai mici decât comenzile ratate de la clienți.
Deocamdată, asta nu este o problemă. Dar dacă cererea finală nu se materializează în următoarele câteva luni, iar stocurile rămân ridicate, atunci cei care sunt cei mai rapizi în a lua decizii drastice vor fi cei mai bine recompensați.
ASF a decis să suspende plata contribuției pe care asigurătorii RCA o datorează către instituție, contribuție care se regăsește în prețul final la RCA.
Măsura se va aplica timp de 6 luni de la adoptare şi intră în vigoare de luni, 1 mai.
Decizie luată pentru stabilizarea pieţei
Consiliul ASF susține că această măsură a fost luată pentru stabilizarea pieței și vine ca un instrument în plus folosit pentru stabilizarea prețurilor RCA.
Prețurile maxime sunt stabilite de la asigurător la asigurător în funcție de prețurile utilizate de fiecare entitate pe data de 28 februarie.
Alături de plafonarea prețurilor RCA, suspendarea contribuției de 1% plătită de asigurători la ASF este o măsură menită să stabilizeze piața RCA după prăbușirea Euroins, în condițiile în care cheltuielile administrative (deci și taxele și contribuțiile) sunt parte componentă din tarifele RCA.
Gospodăriile din întreaga Europă se confruntă cu o presiune uriașă din cauza uneia dintre cele mai grave crize a costului vieții de după cel de-al doilea Război Mondial, în ciuda faptului că inflația a scăzut aproape la fel de repede cum a crescut.
Nici până la sfârșitul anului viitor, veniturile reale nu vor fi revenit la nivelurile pe care le-au atins înainte de creșterea bruscă a prețurilor, potrivit unei analize realizate de Financial Times pe baza cifrelor oficiale și a proiecțiilor realizate de Consensus Economics.
Aceste venituri au scăzut cu 6,5% între 2020 și 2022 în zona euro din cauza creșterii vertiginoase a costurilor energiei și alimentelor. Până la sfârșitul anului 2024 vor rămâne cu 6% sub nivelul din 2020.Se așteaptă ca factorii de decizie ai Băncii Centrale Europe să încetinească ritmul de înăsprire monetară atunci când se vor întâlni la sfârșitul acestei săptămâni.
Cu toate acestea, refluxul creșterii ridicate a prețurilor va lăsa o povară de durată asupra finanțelor gospodăriilor, avertizează analiștii.
„Deși se pare că ratele inflației vor scădea, prețurile nu vor scădea!”, a declarat Victoria Scholar, șefa departamentului de investiții de la Interactive Investor. „Presiunea asupra bugetelor gospodăriilor și presiunile legate de costul vieții vor continua.”
În principalele economii din zona euro, inclusiv în Germania și Franța, cele mai mari două sindicate din regiune au recurs la greve în încercarea de a compensa lucrătorii pentru prețurile mai mari.
„Orice atenuare a inflației este o veste bună pentru angajați, dar suntem încă departe de sfârșitul acestei crize”, sublimiază Esther Lynch, secretar general al Confederației Europene a Sindicatelor. „În condițiile în care salariile au rămas atât de mult timp în urma costului vieții, sunt încă necesare creșteri salariale pentru a restabili puterea de cumpărare pierdută, în special în acele companii care au înregistrat profituri record.”
Europenii mai săraci, cei care își cheltuiesc o parte mai mare din venituri pentru produsele de bază, au fost cei mai expuși la creșterea prețurilor. Vor continua să resimtă cel mai puternic spirala prețurilor, deoarece costurile alimentelor continuă să crească, chiar dacă prețurile energiei scad.
În UE, aceste costuri au crescut cu 19,5% până în martie, cea mai mare rată de când Eurostat a început să colecteze astfel de date în 1997.În unele țări membre – inclusiv Polonia, Portugalia și statele baltice – costurile au crescut și mai mult. Prețurile unor produse de bază, cum ar fi uleiul de gătit și ouăle, s-au majorat cu peste 30 de procente.Unele guverne ale UE au intervenit.
Franța a încheiat un acord cu supermarketurile pentru oferte cu prețuri reduse la produsele de bază, Croația a limitat prețul a opt produse, de la lapte la pui, în timp ce Portugalia s-a alăturat Spaniei și Poloniei în reducerea taxelor pe alimente.
Acest lucru nu a împiedicat numărul tot mai mare de persoane care apelează la organizații caritabile pentru sprijin în marile economii europene, precum Germania, Franța sau Marea Britanie.
Potrivit previziunilor Consensus Economics, se așteaptă ca rata globală de creștere a prețurilor, atât în zona euro, cât și în Marea Britanie, să nu revină la nivelul de 2% pe care BCE și Banca Angliei îl vizează până anul viitor.
Chiar și o căsnicie care se îndreaptă spre cea de-a 50-a aniversare va fi, uneori, plină de certuri.Este ceea ce s-a întâmplat săptămâna trecută cu cele mai importante organisme ale industriei petroliere, Agenția Internațională pentru Energie și Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol.
OPEC riscă să slăbească economia globală și să accelereze tranziția de la combustibilii fosili dacă reducerile sale de producție vor împinge prețurile la țiței prea sus, a declarat directorul executiv al AIE, Fatih Birol, într-un interviu acordat televiziunii Bloomberg.Răspunsul OPEC a fost rapid și intempestiv: AIE „ar trebui să fie foarte atentă la subminarea în continuare a investițiilor în industria petrolieră”.
La fel ca în cazul multor alianțe îndelungate, dar nefericite, ceea ce frapează la această dispută este faptul că părțile împărtășesc un fatalism realist cu privire la situația în care se află. Potrivit The Washington Post, amărăciunea disputei de săptămâna trecută nu provine atât de mult din dezacorduri profunde cu privire la direcția în care se îndreaptă cererea de petrol și tranziția energetică, cât din vanitatea unor mici diferențe.
Ambele părți au început să accepte faptul că producția de petrol va fi mai mică la sfârșitul deceniului decât este în prezent. Nivelurile actuale ale investițiilor în petrol vor fi suficiente doar pentru a furniza aproximativ 80 de milioane de barili pe zi în 2030, potrivit proiecțiilor prezentate de Saudi Arabian Oil Co, cel mai important acționar al OPEC, față de 101,9 mb/d, cât estimează AIE pentru acest an.
Aceasta este o cifră mică, menită să șocheze industria și să o determine să își majoreze cheltuielile până la niveluri care ar produce aproximativ 106 mb/d. Dar nu este departe de ceea ce vede AIE: cererea va fi de 93 mb/zi dacă guvernele își respectă angajamentele privind schimbările climatice și de 75,3 mb/zi pe o traiectorie mai agresivă de zero net.
Există un nivel de antagonism natural între cele două organisme. AIE a fost înființată în 1974, în urma embargoului petrolier arab din anul precedent, pentru a reprezenta interesele principalilor consumatori de petrol din țările dezvoltate. OPEC este cu 14 ani mai în vârstă, dar a devenit importantă în același timp cu AIE, acționând în numele intereselor conflictuale ale celor mai mari exportatori de țiței.
Dacă această relație conflictuală a fost atenuată timp de decenii, se datorează în mare parte faptului că ascensiunea Chinei și cererea sa vorace de produse de bază, combinată cu absența (până de curând) a oricărei alternative viabile la petrol, a însemnat că baza comună a stabilității pieței a fost mai importantă decât imperativele lor conflictuale de a obține prețuri mai mari (pentru OPEC) și mai mici (pentru AIE).
Tranziția climatică provoacă totuși o revenire la paradigma anterioară. Ponderea vehiculelor electrice în vânzările noi a sărit de la 2% în 2019 la 20% în 2023, potrivit AIE, și va atinge 60% pe cele mai mari piețe din SUA, China și Europa până în 2030.
Acest ritm accelerat de desfășurare contează. Durata de viață a unei investiții convenționale în domeniul petrolier este puțin mai mare decât cea a unei mașini obișnuite – 15-20 de ani, față de 10-15 ani – astfel încât o adoptare mai rapidă a vehiculelor electrice crește riscul ca proiectele actuale să ajungă să se confrunte cu piețe supraaglomerate spre sfârșitul vieții lor.
Nu este o problemă pentru AIE. Este o agenție energetică, iar membrilor săi nu le pasă dacă energia lor provine din combustibili fosili sau din alternative fără emisii de carbon, atâta timp cât este ieftină. OPEC, pe de altă parte, este o organizație petrolieră și, în mod firesc, consideră că renunțarea la țiței reprezintă o amenințare existențială.
AIE dorește ca OPEC să asigure securitatea aprovizionării, astfel încât membrii săi să nu sufere pene de curent și cozi la benzinării. Cartelul petrolului este pregătit să promită acest lucru doar dacă AIE asigură securitatea cererii, astfel încât membrii săi să știe că investițiile lor de miliarde de dolari vor continua să producă bani și la sfârșitul anilor 2030. Totuși, membrii AIE nu sunt dispuși să o garanteze. Ambele părți trebuie să accepte faptul că mariajul lor de conveniență se apropie de sfârșit.
După zile de speculații privind viitorul First Republic Bank și un weekend frenetic de negocieri, s-a anunțat luni că banca americană se va închide, iar depozitele sale de 93,5 miliarde de dolari și majoritatea activelor vor fi vândute.
JPMorgan Chase, care în urmă cu o lună a condus un efort de salvare a First Republic, va achiziționa cea mai mare parte a creditorului aflat în dificultate.
Acordul înseamnă că toți deponenții, inclusiv cei care depășesc limita de asigurare de 250.000 de dolari, vor avea în continuare acces la banii lor. Cu toate acestea, Corporația Federală de Asigurare a Depozitelor (Federal Deposit Insurance Corporation) a estimat că pierderile pentru fondul său de asigurare vor fi de aproximativ 13 miliarde de dolari. Cele 84 de birouri ale First Republic Bank din opt state se vor redeschide ca sucursale ale JPMorgan.
„Puterea financiară, capacitățile și modelul nostru de afaceri ne-au permis să dezvoltăm o ofertă pentru a executa tranzacția într-un mod care să minimizeze costurile pentru Fondul de Asigurare a Depozitelor”, a precizat CEO-ul JP Morgan, influentul Jamie Dimon.
Activele First Republic au fost grav afectate de creșterea ratelor dobânzilor. În 2020 și 2021, potrivit analizei Bloomberg, banca a acordat aproape 20 de miliarde de dolari din împrumuturi fără dobândă doar în San Francisco, Los Angeles și New York.
Acțiunile sale au pierdut peste 97% din valoarea lor în acest an, în timp ce ieșirile de depozite au fost de peste 100 de miliarde de dolari. Îngrijorările legate de băncile regionale au crescut după prăbușirea Silicon Valley Bank și Signature Bank.
JPMorgan a încercat să stabilizeze creditorul din San Francisco, reunind un grup de 11 bănci care au pus în depozite 30 de miliarde de dolari. Odată cu eșecul acestui colac de salvare, First Republic a devenit al doilea cel mai mare faliment bancar din istoria SUA, după Washington Mutual în 2008.
Multe se pot întâmpla de acum până la alegerile de anul viitor, dar decizia președintelui Joe Biden de a candida și poziția abia diminuată a fostului președinte Donald Trump în rândul republicanilor fac destul de probabilă o repetare a competiției lor din 2020.
Cea mai bună ofertă a democraților pentru națiune este un lider de 80 sau 90 de ani, care nu poate fi lăsat în siguranță în afara scenariului sau în fața reporterilor, a cărui înțelegere a politicii și a istoriei sale personale a fost slabă chiar și în floarea vârstei, și care este acuzat de implicare în traficul de influență al fiului său.
Principalul candidat al republicanilor este, desigur, încă “tânăr”, la 76 de ani, după gusturile gerontocrației SUA. Pe de altă parte, el a condus o administrație care a stabilit noi standarde de guvernare haotică și incompetentă, a încurajat un asalt revoltător asupra Capitoliului, face subiectul mai multor anchete penale și civile și se apără într-un proces în care este acuzat de viol.
Această nepotrivire –chiar o extravaganță – pare chiar rațională pentru cei care urmăresc îndeaproape politica americană, notează Bloomberg. Toți ceilalți – adică o pluralitate de americani, precum și restul lumii – trebuie să se întrebe dacă a urmări îndeaproape politica americană are vreun sens.
“Este vorba mai puțin de nebunie, decât de un eșec politic sistemic”, susține politologul Clive Crook. “Candidatura lui Biden are sens; la fel și cea a lui Trump. Ei și susținătorii lor nu se comportă irațional. Acționează în cadrul unui sistem electoral care este incapabil să se ocupe de diviziunile profunde de clasă și culturale ale societății americane.”
În acest moment, Trump are mai multă susținere în rândul republicanilor decât, să zicem, guvernatorul Ron DeSantis din Florida, chiar dacă DeSantis pare să aibă mai multe șanse să îl învingă pe Biden în alegerile generale. Partidul este pe cale să aleagă candidatul cu cele mai mari șanse de a pierde.
Cazul democraților este mai complicat, deoarece Biden, în calitate de președinte în exercițiu, a fost întotdeauna prezumtivul candidat. Dacă s-ar da la o parte pentru a permite o competiție deschisă pentru succesiune, campionii “progresiști” precum senatorii Elizabeth Warren sau Bernie Sanders ar putea avea o șansă mai bună decât moderații precum secretarul pentru comerț Gina Raimondo sau fostul primar din New Orleans, Mitch Landrieu.
Chiar dacă aproximativ 70% dintre alegători – și 51% dintre democrați – nu doresc ca Biden să candideze, el va avea probabil rezultate mai bune în alegerile generale decât Warren sau Sanders. Astfel, alegerea sa de a candida ar putea, de fapt, să servească atât interesele partidului, cât și pe cele ale publicului. Concluzia este aceeași: dacă alegerea este Biden versus Trump, democrația americană este cu siguranță stricată.
Și dacă această ruptură care încă se agravează nu poate fi reparată, perspectivele pentru politica globală – și prosperitatea SUA – sunt sumbre. Iar o condiție prealabilă pentru orice fel de reparație este ca liderii politici să fie dispuși să încerce. Unde sunt aceștia?
Decizia destul de surprinzătoare a Italiei de a se alătura Inițiativei „Belt and Road” a Chinei, luată în urmă cu câțiva ani, este readusă în prim-plan, în condițiile în care, sub noua conducere a Romei, se apropie cu pași repezi un termen limită pentru a-i pune capăt.
Italia a fost descrisă anterior ca o punte de legătură între Beijing și Moscova pentru a ajunge la înțelegeri cu o țară care este membră a NATO, a Uniunii Europene și a grupului G-7 al economiilor avansate.
În 2019, Roma a provocat unde de șoc în întreaga lume occidentală atunci când a aderat la BRI, menit să îi sporească Chinei influența în întreaga lume. La vremea respectivă, analiștii au spus că, prin aderarea la proiect, Italia submina capacitatea Europei de a ține piept Beijingului.Când fostul guvernator al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a preluat conducerea guvernului italian în 2021, a înghețat acordul și a condus o analiză critică a investițiilor chinezești în țară.
La doi ani distanță și cu un nou guvern în funcție, Roma se gândește din nou la legăturile sale cu China. „Este o chestiune foarte controversată pentru guvernul italian”, a declarat Silvia Menegazzi, profesor de relații internaționale la Universitatea Luiss, adăugând că acest lucru se datorează unui motiv cheie: Taiwan.
Noul premier italian Giorgia Meloni a declarat pe Twitter înainte de alegerea sa în septembrie – și stând alături de un reprezentant al oamenilor de afaceri din Taiwan – că este alături de „cei care cred în democrație”.
Dacă Italia alege legături mai strânse cu Taiwanul, aceasta va pune în pericol relațiile sale cu China. În același timp, aprofundarea legăturilor de investiții cu Beijingul ar putea fi în contradicție cu ceea ce Meloni a promis înainte de alegeri.
Conform acordului BRI, cele două părți pot pune capăt înțelegerii după cinci ani, în caz contrar parteneriatul fiind prelungit pentru încă cinci ani. Italia are termen până la sfârșitul anului 2023 pentru a informa China dacă dorește să-l mențină sau să-l anuleze.
În 2022 – și înainte de a fi aleasă – Meloni a subliniat că aderarea la BRI a fost „o mare greșeală”. „De când a devenit premier, a ales să se prezinte ca fiind aliniată cu SUA pe frontul chinezesc. Cu toate acestea, ea se află sub presiunea partenerilor săi de coaliție, Matteo Salvini de la Lega și Silvio Berlusconi de la Forza Italia, ale căror circumscripții respective sunt tolerante în ceea ce privește interesul Chinei pentru legături economice mai strânse prin inițiativa Belt and Road”, susține Alberto Alemanno, profesor de drept european la școala de afaceri H.E.C.
Viitoarea decizie a Romei vine într-un moment în care Uniunea Europeană își definește o nouă relație cu China. Blocului îi este din ce în ce mai greu să facă front comun față de Beijing, unele națiuni favorizând legăturile economice, iar altele făcând presiuni pentru o abordare mai critică.
În plus, Statele Unite au exercitat presiuni suplimentare asupra națiunilor UE pentru a fi mai dure față de gigantul asiatic, în conformitate cu preocupările legate de securitatea națională.
Un cercetător din Costa Rica susține că poate descoperi noi antibiotice studiind bacteriile din blana leneșilor, după ce a observat că aceste animale tropicale nu se îmbolnăvesc niciodată.
Potrivit lui Max Chavarria, leneșii au în blană un „biotop unic” de insecte, alge și bacterii care pare să îi protejeze. „Dacă cineva studiază blana unui leneș, va vedea mișcare: molii, diferite specii de insecte, un habitat foarte extins și, evident, atunci când există coabitarea mai multor tipuri de organisme, trebuie să existe un sistem care să le controleze”, a declarat el pentru AFP.
„Este vorba de bacterii aparținând genurilor Rothia și Brevibacterium, capabile să producă antibiotice care reglează prezența agenților patogeni în blana leneșilor”, explică Chavarria. A publicat rezultatele studiilor sale în revista științifică Environmental Microbiology. După trei ani de cercetări, el a a numărat aproximativ 20 de „candidați” producători de antibiotice, dar mai este de muncă “pentru a determina ce molecule sunt implicate în imunitatea aplicată oamenilor”.
Leneșii, dintre care există două specii în Costa Rica, trăiesc într-un climat umed, la temperaturi cuprinse între 22 și 30 de grade Celsius.Populația acestor mamifere – care se găsește și în Bolivia, Brazilia, Columbia, Ecuador, Honduras, Nicaragua, Panama, Peru și Venezuela – este considerată în „declin” de către Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN).
Descoperirea de noi antibiotice devine o problemă cheie, deoarece Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează că rezistența la antibioticele actuale ar putea cauza 10 milioane de decese în fiecare an până la jumătatea secolului.
Mina Käfersteige, situată la marginea Pădurii Negre, a stat în adormire timp de 27 de ani, cu bogatele sale zăcăminte abandonate, cu porțile închise și cu tunelurile scufundate în apă. Acum, aceste porți sunt pe cale să se redeschidă, deoarece Germania încearcă să își reducă dependența de importurile de minerale esențiale prin extragerea lor.
Käfersteige se află deasupra a ceea ce se crede a fi cel mai mare zăcământ de fluor din Europa, o componentă crucială pentru mașinile electrice. Fiecare baterie a unui Volkswagen ID.4, primul SUV electric al companiei, necesită aproximativ 10 kg de mineral.
În prezent, Germania importă cantități mari din Mexic. Visul este o mai mare autosuficiență, nu numai în ceea ce privește fluorsparul – supranumit adesea „fratele mai mic al litiului” – ci și alte mărfuri de care țara are nevoie pentru tranziția sa ecologică.
Temerile legate de un conflict est-vest cu privire la Taiwan nu au făcut decât să intensifice dorința SUA și a Europei de a-și reduce dependența de China pentru o serie de materiale critice. UE, de exemplu, depinde de China pentru 72% din metalele sale de pământuri rare, folosite la computere, telefoane mobile și mașini electrice.
Marcați de turbulențele provocate de suspendarea exporturilor de gaze naturale ale Rusiei către Europa, liderii de afaceri spun că Germania trebuie să acționeze rapid pentru a evita să cadă în aceeași capcană cu China.”Suntem deja mai dependenți de China pentru anumite metale decât am fost de Rusia pentru gaz”, a declarat Matthias Wachter de la BDI, principalul lobby de afaceri din Germania. „Și acesta este un risc uriaș”.
Datele compilate arată cât de dependente au devenit Germania și Europa de un grup mic de furnizori. În 2021, UE a primit 96% din feldspat din Turcia, 98% din oxidul de nichel din Rusia și 83% din galiu și germaniu din China.De asemenea, piața fluorsparului este foarte concentrată: doar un număr mic de țări îl exportă, iar producția internă a Europei acoperă doar o treime din cererea de mineral.
UE a elaborat o lege privind materiile prime critice – Raw Materials Act -care va stabili cote pentru producția internă de minerale și va reduce barierele de reglementare pentru mineri. Fluoritul este una dintre cele 34 de materii prime enumerate drept critice.
Renașterea Käfersteige, situată într-o zonă puternic împădurită din apropierea orașului Pforzheim, un centru de bijuterii și ceasornicărie din sud-vestul Germaniei, este un exemplu de interes reînnoit pentru exploatarea bogățiilor minerale ale țării.
Proiecțiile realizate de Deutsche Flussspat sugerează că cererea UE de concentrat de fluorită ar putea crește de la 755.000 de tone pe an în 2020 la aproximativ 1,1 milioane de tone până la sfârșitul deceniului, dacă producătorii de automobile din blocul comunitar vor folosi compuși pentru baterii proveniți din Europa pentru a-și atinge obiectivele climatice.
Käfersteige, care ar conține aproximativ 2 milioane de tone de fluorită brută, ar putea produce 100.000 de tone pe an după 2029, acoperind 40% din cererea Germaniei și 13% din cea a UE.
Nu este singurul proiect minier nou din Germania. Compania Zinnwald Lithium, cotată la Londra, intenționează să exploateze un zăcământ uriaș de litiu la granița dintre Germania și Cehia, în Saxonia, în timp ce Vulcan Energy Resources își propune să producă litiu din apă termală în Oberrheingraben, lângă Karlsruhe.
Taman asta fac: bombăne demonstrativ și decorativ. În nimicnicia lor disperată, știind că în spate e vidul și în față neantul dau din vorbe și mimează o osteneală savantă. Bieți precupeți, colportori de idei pârpălite și cârpaci de vorbe. Și, mai ales, hornari cu zăbale trase de alții. Bunioară ăștia doi complexați, un bastard și un copchil de securache, ticluiți și ei printre hulube și igrasii neoprotestante răspund la comenzi, propun măruntaie stricate și alte mâzgăleli. Ce nu știu ăștia toți, de ani de zile, de când pedalau prin burse trimiși cu temă? Să vorbească, să poarte o discuție, să aibă îndoieli și spaime, să-l asculte și pe-ălălalt. Nuu, ei să interzică, să amendeze, să facă tărăboi, harababură și mai ales liste. Ca alea de la carne sau de la frigidere, la „CoNcorul”. Trebuie să fii înfiorător de prost ca să apari pe așa ceva, să nu ai pic de cumpătare și mai ales de încredere. Oameni de listă, de Trabant, telali, saltimbanci, cioflingari. Liste, propuneri concrete, muncă de organizație și lozinci. Atât.
Și aici, în cazul nefericitei ăleia de gazetărițe, avem alt moft, de inși frenetici și oligofrenetici. Despre „Sfârșitul familiei”, Cooper și Lacan, anoia-metanoia-antinoia-paranoia și rohipnol, de-alde de-astea auzisem dinainte vreme, de la Mircea Crișan, de pe la mătuși sau din cursul de psihanaliză; Carbaxin, Valium și alte Diazepamuri. Le luai la examen, le vreo fibrilație, la vreo despărțire, la vârsta critică. Două, trei buline. Nu se făcea tevatură de cabinete sau tabinete pisicologice, doar de orientare profesională. Și ăi de terminaseră pisicologia erau vărsați fie pe la penitenciare, fie pe la școli ajutătoare. Materia se făcea încă din liceu, cred că de printr-a unșpea, și erau pedagogi de toată isprava, nu de-ăștia de iarmaroc și de tembelizor. Dacă astăzi o carte de Freud costă un leu? Gorba ceea, aici nu e vorba despre păcate, ci de dinți stricați și de priviri împăienjenite și crâncene. În locul lui Ciutacu nu m-aș fi prezantarist niciodată, trimiteam o producătoare sau o vecină. Cum să te chestioneze niște nulități puse cu piciorul, ca fasolea în ogor, politic și potrivnic. Copchii de blide, de trupă, hamali de ordine și de decrete jilave. Asta-i a doua fațetă a acestor nimurici fără talent: încercarea de umilire în direct, punerea la caznele examenului de împrejurări. Dotați cu un microfon gâjâit și cu o foncție borșită au și ei posibilitatea de a sta la o masă, de a apela și interpela.
Fireşte, totu-i o glumă (proastă), dar nu prea departe de adevăr. În sfârșit, simt că vine o generație care va citi corect. În treizeci și trei de ani, fix o altă generație biologică, oameni inteligenţi care să educe poporul cu televizorul sau nu, măcar prin divertisment, nu s-au prea întrezărit la orizont. Cu excepția unui anticomunism tardiv și zvânturatic, nimic. Văzui recent o nouă propunere de imbecilizare pornind de la Sadoveanu și Călinescu. Niște împiedicați de provincie, madame Găinaț și musiu Sughiț „luau atitudine și biciuiau moravurile vechii societăți, îmbibate de spirit demobilizator”, se dădeau și ei de Traian Șelmaru, să mă ierte Dumnezeu. Deși omul ăla era mai serios. Prosteveul, cel mai post trash de televizie, ăl de a stricat Limba Română printr-o amărâtă de prezentatoare, ăl de-a pocit gustul pentru teatru, pentru film, a strâmbat limbagiul sportivist, ăl de a propus otova numai programe copiate s-a dovedit ţinut de un terchea-berchea care a driblat şi ăsta statul, statutul, status-quo-ul! Un prost de operatorache de Sahia. Alo, am o rugăminte: Sahia nu-i de râs, nici studioul, nici măcar autorele! Şi nu mă refer numai la „Uzina vie”, care nu e egalată azi, mă rog, ca intrigă, fiindcă toţi corporatiştii ăştia tot slugi sunt, ci la „Moartea înghiţitorului de săbii”. Că tot pare a fi în vogă în contextul istoric. Au ajuns acum să facă analize politice şi ciripitorii și toţi „ziaricii” – cum le zice prietenul Răzvan Boanchiş – specializaţi în numărat de cornere. Care n-au vreo şcoală. Talentul e bun, trăieşti din muşchii lui o vreme, o plachetă, două, dar îţi trebuie şcoală, lectură dirijată sau mediu de carte.
Vorbeam cu niscai oameni politici prin anii ’90 şi-i întrebam nedumerit de ce înlocuiesc chiar totul şi inventează panglici de hârtie creponată ? „Fiindcă e nevoie de figuri noi, oameni noi, de afaceri, patroni de presă, milionari, miniştri, șpicheri”. Bine, bre, dar din bişniţari de gang? Vreţi Dreapta? Păi, Dreapta înseamnă ordine, tradiţie şi nedepăşirea condiţiei iniţiale decât prin merit, printre altele. Dipsomanul și Turnătorul Naţional cârâia și el buziș, cu dinţi de viplă, că vrea musai asta. Poţi bâltâcâi o Dreaptă prin băieți de prăvălie, fete de taxatoare de IRTA, feți de securachi de ambasadă, foste dansatoare la bară şi absolvente de la Spiru Maiorescu? Clasa politicoidală trebuie ştearsă şi refăcută, nu readăugită şi nicidecum transformată, căci doar vreo patru, cinci la sută din ea merită. Dacă merită. Şi nu o transformi cu brecniuzuri pe serviciul de masă din vitrina nației.
Nici cu bacul la șapte materii nu ne mai trece nimeni Dunărea!
Raportările de pe agridata, site-ul Comisiei Europene, arată clar o invazie agresivă a produselor ucrainene în țările UE. Practic, toate statele Uniunii Europene au importat porumb, rapiță, semințe de floarea soarelui și ulei de floarea soarelui din Ucraina, în cantități uriașe. Motivațiile importurilor deșănțate au fost prețurile de dumping la toate produsele, care s-au situat sub cele mai mici prețuri de pe piața mondială. Cele 5 țări afectate de inundarea pieței cu importurile din Ucraina au cumpărat și ele masiv din țara vecină.
Cele 60 de milioane de tone de cereale produse de Ucraina în 2022 au rămas aproape integral în Uniunea Europeană. Odată cu ridicarea protecției vamale și a restricțiilor legate de calitatea îndoielnică a produselor, comercianții s-au năpustit să cumpere la prețuri de nimic tot ce se putea din Ucraina. Statisticile importurilor UE, publicate pe agridata, site-ul Comisiei Europene, arată că marea majoritate a importurilor de cereale ale statelor Uniunii Europene au fost făcute din Ucraina, care a avut cele mai mici prețuri de pe piața mondială la orice. Chiar și anul acesta, importurile din Ucraina au continuat.
Astfel, în aprilie 2023, România a importat 80.000 de tone de porumb, la un preț mediu de 0,22 euro pe kilogram, 4.400 tone semințe floarea soarelui și 126 de tone de ulei de floarea soarelui. Olanda a bătut toate recordurile și a importat în aprilie peste 200.000 de tone de porumb, 13.500 tone de rapiță și 1.700 tone de ulei de floarea soarelui. Austria și Spania au importat din Ucraina în ultimele două săptămâni peste 50.000 de tone de porumb, precum și mii de tone de ulei de floarea soarelui. Curios este că statele care au interzis oficial importurile apar în datele statistice ca țări importatoare de cereale din Ucraina chiar și în săptămâna numărul 17 a acestui an.
Războiul nu a afectat în niciun fel producția mondială de cereale
Producția mondială de cereale a fost în 2022 cu doar 39 de milioane de tone mai scăzută decât în 2021 și cu 24 de milioane de tone mai mare decât în 2020. Iar scăderea de anul trecut, raportată la anul anterior, a fost cauzată de seceta din UE, care a avut, drept consecință, producții reduse, în special la porumb.
Potrivit statisticilor europene, în 2022, UE a produs doar 266 milioane de tone cereale, cu 33 de milioane de tone mai puțin decât în 2021 și cu 14 milioane de tone mai puțin decât în 2020, de aici și apetitul țărilor din Uniunea Europeană de a importa masiv din Ucraina. Pentru anul acesta, prognoza agricolă arată o creștere a producției de cereale din UE la 285 milioane de tone, peste nivelul anului 2020. La nivel mondial, producția din 2023 se estimează la 2.291 milioane de tone, același nivel din 2021. În ce privește stocurile de cereale la nivel mondial, acestea au scăzut constant, de la 602 milioane de tone în 2020, 596 milioane de tone în 2021, la 584 milioane de tone în 2022, preconizându-se stocuri de 581 milioane de tone în acest an.
În Uniunea Europeană, stocurile de cereale au avut o evoluție ascendentă, de la 41 milioane de tone în 2020, 47 milioane de tone în 2021, 50 milioane de tone în 2022, până la 55 milioane de tone estimate pentru acest an. Statisticile Comisiei Europene arată că, în 2022, statele UE au atins un vârf al importurilor de porumb din Ucraina, de peste 12 milioane de tone, la sfârșitul lunii noiembrie, cu o stagnare la sub 6 milioane de tone în ultima săptămână din aprilie 2023.
Consiliul UE a aprobat prelungirea scutirilor de taxe
Consiliul Uniunii Europene a aprobat, la sfârșitul săptămânii trecute, în unanimitate, prelungirea cu un an, până în iunie 2024, a suspendării taxelor vamale şi cotelor pentru produsele agroalimentare ucrainene importate în UE. Decizia va trebui însă aprobată de Parlamentul European, unde ar putea apărea surprize, având în vedere că toate statele UE și-au făcut stocuri mari cu importurile din Ucraina și că se anunță o revenire a producției pe teritoriul Uniunii Europene.
Certificatul digital al UE privind Covid a funcționat atât de bine, încât ar trebui extins și în alte scopuri, a susținut Consiliul Uniunii Europene. Acesta a cerut Comisiei Europene să facă demersuri în acest sens, pentru a transpune măsurile în legislația comunitară. Totodată, Consiliul a cerut și crearea unor instrumente suplimentare pentru abordarea potențialelor crize viitoare, în concordanță cu recomandările Curții de Conturi Europene.
Consiliul Uniunii Europene a publicat în Jurnalul Oficial al UE o solicitare directă pentru Comisia Europeană, care trebuie să transpună într-o propunere legislativă recomandările din raportul Curții de Conturi Europene intitulat: „Libera circulație în UE în timpul pandemiei de Covid-19 – O supraveghere limitată a controalelor la frontierele interne și acțiuni necoordonate ale statelor membre”.
Astfel, Comisia Europeană va trebui să identifice instrumentele UE create în timpul pandemiei de Covid-19 care au avut cea mai mare utilitate pentru cetățeni și statele membre și să exploreze modalitățile potențiale de utilizare a infrastructurilor tehnologice, în special în cazul certificatului digital al UE privind Covid, în alte scopuri adecvate. Totodată, Comisia va trebui să înlesnească accesul cetățenilor UE la instrumentele utilizate pentru a facilita depistarea transfrontalieră a contacților în timpul crizelor de sănătate publică, prin sinergii sau simplificare, în conformitate cu principiul proporționalității și cu respectarea competențelor naționale și să analizeze necesitatea unor instrumente suplimentare pentru abordarea potențialelor crize viitoare, în strânsă coordonare cu statele membre, în special având în vedere cerințele în materie de protecție a datelor, în forurile corespunzătoare. ”Orice propunere legislativă nouă ar trebui să se bazeze, acolo unde este posibil, pe o evaluare prealabilă a impactului sau cel puțin pe consultări preliminare”, se precizează în documentul emis de Consiliul Uniunii Europene.
Criticile din raport, baza viitoarei legislații
În raportul Curții de Conturi Europene s-a evidențiat faptul că, deoarece codurile utilizate în certificatele digitale ale UE privind Covid erau generate de sistemele naționale ale țărilor participante, era important ca aceste sisteme să includă controale de securitate adecvate. ”Comisia s-a bazat pe autoevaluări ale securității informatice efectuate de țările participante, deoarece nu are prerogative de a verifica respectarea efectivă de către acestea a cerințelor de securitate. Acest lucru limitează asigurarea cu privire la poziția de securitate a sistemelor naționale”, se arăta în raportul Curții de Conturi Europene.
Mai mult, raportul semnalează că formularele UE de localizare a pasagerilor și portalul de depistare a contacților nu au avut impactul scontat, deoarece utilizarea lor a fost limitată. Doar patru state membre au utilizat formularul electronic al UE de localizare a pasagerilor, în timp ce alte țări au continuat să se bazeze pe soluții naționale. În general, utilizarea platformei pentru schimbul de formulare de localizare a pasagerilor a rămas nesemnificativă, cu doar 3 formulare transmise în 2021 și 253 în primele două luni ale anului 2022.
Localizarea nu a funcționat
Una dintre recomandările Curții de Conturi Europene, care trebuie pusă în practică până la sfârșitul anului 2023, este abordarea motivelor aflate la baza adoptării reduse a formularelor electronice ale UE de localizare a pasagerilor și a platformei de schimb aferente și să promoveze adoptarea pe scară mai largă a acestor instrumente de către statele membre în etapele viitoare ale pandemiei de Covid-19. Totodată, Comisia Europeană va trebui să faciliteze comunicarea directă între persoanele de contact oficiale pentru fiecare țară participantă la sistemul de certificate digitale ale UE privind Covid, cu scopul de a eficientiza comunicarea în cazul unor situații de urgență legate de certificate.
Statul român oferă facilităţi pentru o nouă categorie socială vulnerabilă. Este vorba despre suma de 23.000 lei pentru fiecare persoană, bani care ar veni sub formă de vouchere.
Astfel, persoanele cu dizabilități pot accesa până la 23.000 de lei (aproximativ 5.000 euro) pentru tehnologia asistivă.
Dosarele trebuie depuse până la 31 mai 2023
Solicitările privind emiterea voucherelor, împreună cu dosarul în original, trebuie depuse până la data de 31 mai 2023. Ulterior, voucherele vor trebui emise până cel târziu în data de 30 iunie, transmit autoritățile.
Acest voucher este oferit în cadrul proiectului ”Facilitarea inserției pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități” de către Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopoții.
Voucherele, emisie până la 30 iunie
Ulterior, voucherele vor trebui emise până cel târziu în data de 30 iunie, transmit autoritățile. Iar persoana cu dizabilităţi poate folosi tichetul până la data de 31 august 2023.
Excursie cu peripeții pentru mai mulți adulți și copii, în Caraș-Severin. Turiștii s-au rătăcit și a fost nevoie de intervenția jandarmilor montani și a salvamontiștilor, pentru recuperarea lor.
Un bebeluș, patru copii și părinții lor au fost salvați de către jandarmii montani și colegii lor din cadrul Serviciului Salvamont Caraș-Severin, anunță, luni, 1 mai, Jandarmeria Română.
În cât timp au ajuns salvatorii la cei 10 turiști
Așa s-a aflat că un apel la 112, dat în jurul 07.30, a sunat mobilizarea în rândul salvatorilor. Au fost alertate structurile județene pentru salvarea a 10 persoane care s-au rătăcit, de duminică, în zona Cheilor Carașului. Conform precizărilor jandarmilor, aceștia au petrecut noaptea în mijlocul naturii.
Către zona indicată s-au îndreptat echipe mixte, formate din jandarmi și salvamontiști, aceștia „reușind în aproximativ două ore să ajungă la cei 10 turiști, care au înnoptat în arealul natural”.
Din câte au mai precizat reprezentanții Jandarmeriei, „chiar dacă nu au fost pregătiți pentru o astfel de experiență, niciunul dintre turiști nu a avut nevoie de îngrijiri medicale”.
Copiii și părinții au ajuns în siguranță la autoturisme, în localitatea Carașova, fiind conduși de jandarmi și salvamontiști.
Un incident în care au fost implicate două tramvaie a avut loc luni dimineață, în Capitală. Totul s-a întâmplat chiar pe 1 mai.
E vorba de două tramvaie care s-au tamponat față-spate, luni, în incinta depoului Militari, pe linia 25, potrivit romaniatv.net. Totul s-ar fi întâmplat la ieșirea din incinta depoului Militari.
Din câte s-a aflat la Societatea de Transport București (STB) incidentul a avut loc la ora 04:40. Vagonul 3825, linia 25, a lovit cu fața în spate vagonul 3832, linia 25.
O comisie va analiza incidentul
De la nivelul STB s-a transmis că luni se vor descarca datele de pe computerul de bord. Mai mult, se va constitui o comisie de analiză tehnică a evenimentului.
„În paralel se vor face verificări referitoare la respectarea regulamentului intern al STB SA și se vor lua măsurile ce se impun”, conform sursei citate.
Și tot STB a anunțat că „ambele vagoane rămân imobilizate până la efectuarea constatării”. „Societatea de Transport Bucuresti STB SA se va implica în reparația celor două tramvaie astfel încât perioada de imobilizare să fie cât mai scurtă, costurile urmând să fie recuperate de la persoanele vinovate”, transmite societatea care asigură transportul public în Capitală.
În urmă cu câteva zile, primarul Capitalei anunța că fusese pus în circulație ultimul tramvai Astra Imperio pe linia 25. „Este vorba despre cel de-al 12-lea vehicul introdus pe acest traseu.
Cele 12 tramvaie noi vor asigura o suplimentare a capacității actuale de transport de 3.100 călători/oră/sens cu aproximativ 17%”, transmitea Nicușor dan în 23 aprilie.
Conform precizărilor primarului general, linia de tramvai 25 „este una dintre cele mai importante și intens circulate din Capitală”, care face legătura între cartierul Militari și zona de sud a orașului, traversând cartiere precum Militari, Drumul Taberei, 13 Septembrie, Rahova, Giurgiului.