Diagnosticul sistematic de țară pentru România, actualizat în iunie 2023 de Banca Mondială, arată că, în ultimii 5 ani, țara noastră nu a progresat în niciun fel. Mai mult, raportul Băncii Mondiale vorbește despre un declin accentuat, în ciuda creșterii economice declarate, care se manifestă doar la nivel de consum. Schimbările frecvente la nivelul conducerii politice și neîncrederea cronică a populației în Guvern sunt considerate a fi principalele cauze ale dezastrului.
Actualizarea diagnosticului sistematic de țară din 2018, făcută de Banca Mondială, scoate la iveală dezastrul politic și economic din România, precum și riscurile extrem de mari ca nivelul de sărăcie a populației să explodeze în următoarea perioadă. Cu o creștere economică anuală medie de 3,8 % în ultimele două decenii – aproape triplă față de media UE, PIB-ul real pe cap de locuitor a crescut de peste două ori, de la 12.179 USD în 2000 la 30.777 USD în 2021. Venitul pe cap de locuitor al României (exprimat ca PPC) a crescut de la 26,4 % din media UE în 2000, la 74,2 % în 2021. În plus, creșterea economică s-a dovedit rezilientă în fața unor șocuri externe fără precedent: România a înregistrat una dintre cele mai reduse contracții economice provocate de Covid-19 din UE, iar redresarea din perioada 2021 – 2022 a fost rapidă și susținută, chiar și în contextul invadării Ucrainei de către Rusia, susține Banca Mondială.
”Cu toate acestea, creșterea economică a țării a fost una dintre cele mai volatile din UE, iar evoluția și sustenabilitatea acesteia ridică semne de întrebare. Creșterea continuă să fie în mare măsură bazată pe consum, în timp ce contribuția investițiilor și a productivității s-a diminuat substanțial, în medie, față de anii premergători aderării la UE. Transformările structurale au schimbat ponderea contribuției diverselor sectoare la creștere, remarcându-se diminuarea rolului agriculturii și creșterea contribuției serviciilor. Politica fiscală prociclică și baza limitată a creșterii economice, determinată în principal de consum și de creșterea salariilor în sectorul public, au dus la deficite gemene (fiscal și extern) persistente”, se precizează în raportul Băncii Mondiale.
Cheltuieli ineficiente și inegalitate socială
Deși este o țară cu venituri mari, cu acces la fonduri europene considerabile, României îi este adesea greu să satisfacă nevoile cetățenilor săi, din cauza slabei guvernanțe și a capacității administrative deficitare, consideră Banca Mondială.
La aproape cinci ani de la Diagnosticul sistematic de țară 2018, povestea celor două Românii persistă, iar decalajul dintre mediul rural și cel urban și discrepanțele dintre regiuni s-au adâncit. Instituțiile publice insuficient dezvoltate, capacitatea scăzută a serviciilor publice și volatilitatea politică, cu reorganizări guvernamentale frecvente, motivate politic, împiedică furnizarea serviciilor publice și încetinesc realizarea reformelor, având drept rezultat cheltuieli ineficiente, infrastructură și servicii publice inadecvate și inegalitate socială, se precizează în raport.
”În ultimii ani, România a introdus reforme majore în administrația publică, dar planificarea limitată și prioritățile în continuă schimbare au încetinit implementarea acestora. Din 2018 și până în prezent, guvernul a adoptat mai multe inițiative importante, printre care introducerea unei funcții strategice pentru coordonarea interguvernamentală și pentru corelarea strategiilor instituționale cu bugetul, reforme legate de managementul resurselor umane (MRU) pentru profesionalizarea serviciului public, măsuri de digitalizare și reforme de consolidare a răspunderii instituționale. Cu toate acestea, schimbările frecvente ale conducerii politice au perturbat fazele timpurii ale progresului, uneori ducând chiar la regres”, potrivit Băncii Mondiale.
Coalițiile au dus țara de râpă
Luptele interne și schimbările din cadrul coalițiilor de guvernământ reduc apetitul pentru colaborarea interguvernamentală, creează vid, demoralizează funcționarii publici și diminuează capacitatea instituțională de realizare a reformelor pe termen mediu și lung, subliniază Banca Mondială. Totodată, încrederea scăzută în stat și în capacitatea instituțiilor publice de a furniza servicii frânează și mai mult progresul. ”Românii au o neîncredere profundă în stat, atât din cauza trecutul comunist, cât și, mai recent, din cauza capacității insuficiente de a avansa agenda de reformă și de a oferi servicii publice de calitate. În 2022, 67 % dintre români au declarat că nu au încredere în guvern, procentul lor fiind în general stabil de-a lungul timpului. 60 % dintre respondenți au evaluat calitatea serviciilor publice ca fiind slabă sau foarte slabă, o rată de nemulțumire dintre cele mai ridicate din UE. Instabilitatea din cadrul guvernului și blocajele politice alimentează percepția că politicienii își urmăresc cu prioritate interesele proprii în detrimentul celor ale cetățenilor pe care îi reprezintă; astfel, mai puțin de 15 % dintre români cred că guvernul își va respecta promisiunile”, se mai specifică în raportul Băncii Mondiale.
În timp ce Putin și șeful mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, continuă să se dueleze cu privire la rebeliune, un lucru pare sigur: aparența de invincibilitate a liderului rus s-a spulberat.
Economistul șef al BCE, Philip Lane, a avertizat marți piețele să nu anticipeze reduceri ale ratelor dobânzilor în următorii doi ani. Suceală: taman instituția din Frankfurt a anunțat recent că intră în ultima perioadă de majorare a costurilor de împrumut.
Kering nu și-a ascuns dorința de a pătrunde în domeniul frumuseții, unde rivalul mai mare LVMH are deja o afacere considerabilă.
„Deocamdată, euro digital pare a fi o soluție care caută o problemă de rezolvat”, a declarat pentru AFP eurodeputatul german Markus Ferber. Comisia și Banca Centrală Europeană (BCE) „nu au explicat încă în mod convingător de ce avem nevoie de el”.
Occidentul e fricos și dansează ca trestia în vânt: acum se îngrijorează de soarta lui Putin, mai precis de posibila lui eliminare de la Kremlin. Revolta eșuată a mercenarilor lui Prigojin a fost văzută de occidentali ca o încercare de răsturnare a regimului Putin. Mai era puțin și era aplaudată. Dar a fost o capcană.
Forțe puternice modifică din nou peisajul geopolitic european, însă birocrații sunt prea tembeli pentru a observa. Și mai puțini sunt cei care înțeleg de ce se întâmplă aceste schimbări periculoase.
