Cei de la putere, şi cei din opoziţie sunt „la fel de impotenţi”, astfel că „soluţia nu este decât o mişcare politică nouă şi pragmatică”, sustine Dinu Patriciu. „Nenorocirea este că la uşa guvernării bat unii care tocmai amestecă uleiul cu apa în căutarea unui leac miraculos. Evident, nu ies decât clăbuci. Şi unii, şi alţii sunt la fel de impotenţi. Soluţia nu este decât o mişcare politică nouă şi pragmatică. Dacă între timp vreunul dintre partidele nătâng-liberaloide de astăzi ar reuşi printr-o minune să se deştepte şi să se spele un pic, cu atât mai bine”, scrie Patriciu, într-un editorial publicat în „Adevărul”.

Dinu Patriciu a criticat vehement alianta pe care PNL a facut-o cu PSD, in vreme ce atitudinea sa fata de putere pare sa se fi nuantat. Omul de afaceri a fost printre cei mai puternici sustinatori ai Codului Muncii, promovat de guvernul Boc prin asumarea raspunderii, in vreme ce opozitia a introdus o motiune de cenzura si l-a tratat drept actul care ii transforma pe romani in sclavi.

Fostul consilier prezidenţial Sebastian Lăzăroiu a apreciat, într-un interviu publicat recent în „Evenimentul Zilei”, ca Dinu Patriciu va avea grijă ca PNL să nu meargă spre socialism şi că este nevoie să cadă doar un cap – „cel mai înalt dintre ele” şi „cel mai înfierbântat” – pentru ca acest lucru să nu se întâmple.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, luni, că este problema lui Dinu Patriciu să-şi scuture de pe haine „lăzăroii”, el apreciind că nu este vina lui Patriciu că „lăzăroii” cad ca „omidele”, dar că trebuie să se spele pentru că i s-a pătat costumul.

„Respectul domnului Lăzăroiu şi al grupului de interese pentru care lucrează, de la Cotroceni, faţă de Dinu Patriciu e o frumoasă revanşă pentru mine, ca liberal, în raport cu momentele în care îl denunţau ca pe marele rău-făcător din politica românească şi îl mai şi arestau uşor, aşa”, a spus Antonescu.

Liderul PNL a apreciat că lui Dinu Patriciu ar trebui să-i dea de gândit faptul că speranţele lui Sebastian Lăzăroiu şi ale „patronilor” acestuia de a „pune mâna pe PNL” se leagă de persoana sa.

Sebastian Lazaroiu, prezicea cu putin timp in urma, ca pe scena politica va aparea un nou partid cu mari sanse de a castiga puterea, pe care il numea „Alba ca Zapada„, din cauza ca nu a fost tocit in luptele politice.

Romania poate beneficia de cea mai mare parte din cei 50 de miliarde de euro alocati de Uniunea Europeana pentru „Strategia pentru regiunea Dunarii”. Strategia, aprobata luna trecuta de ministrii de externe UE, cuprinde inclusiv planul de creare a unui canal navigabil intre Marea Nordului si Marea Neagra. De asemenea, este prevazuta finalizarea Canalului Dunare-Bucuresti.

“Strategia Dunarii e o iniţiativa romano-austriaca. Am convins Comisia europeana sa se implice in implementarea ei. Am reusit sa facem un mare lucru”, a declarat Leonard Orban, fost comisar european, actual consilier de afaceri europene al presedintelui Basescu, la o reuniune a tarilor dunarene.

Canalul navigabil dintre porturile Rotterdam si Constanta face de altfel parte din programul electoral cu care Traian Basescu a castigat alegerile prezidentiale din 2009. „Trebuie sa ne pregatim, de urgenţa, pentru a utiliza potenţialul de transport pe apa pe traseul Dunare – Main – Rin, urmarind sa realizam o legatura transeuropeana eficienta intre Marea Neagra si Marea Nordului, intre porturile Constanţa si Rotterdam„, scria in programul electoral.

Partea austriaca sustine puternic modernizarea Dunarii in zona Romaniei. Viena apreciaza ca Dunarea este pentru Romania „o autostrada cu sase benzi” pe care tara noastra nu o foloseste.

Strategia vizeaza finanţarea si implementarea unor lucrari mari de infrastructura:

– doua poduri peste Dunare cu Bulgaria.

– canalul Dunare – Bucuresti

– inlaturarea barierelor navigatiei pe Dunare. In strategie se mentioneaza ca obiectiv creșterea cu 20% fața de anul 2010 a transportului de marfa pe fluviu, pana in 2020. Si  inlaturarea blocajelor existente in calea navigației pe fluviu, pana in anul 2015 pentru a putea utiliza nave de tip VIb pe toata durata anului.

Strategia poate primi finantare pentru o serie variata de domenii, de la proiecte culturale la dezvoltarea turismului. Proiectele acestea ar urma sa se finanţeze cu fonduri europene, imprumuturi BEI si parteneriate public-privat. In cadrul strategiei pot participa toate proiectele private sau publice care vor finanţare din fonduri europene. Leonard Orban a spus chiar ca un proiect care se incadreaza in aceasta strategie, are prioritate la accesarea programelor de finanţare nerambursabila UE din prezent.

Strategia Dunarii poate fi invocata in majoritatea zonelor ţarii. Pentru ca nu vizeaza doar malurile Dunarii, ci intreg bazinul fluviului.

Strategia Dunarii se refera la 14 ţari, dintre care 8 sunt state membre (Germania, Austria, Ungaria, Republica Ceha, Republica Slovaca, Slovenia, Bulgaria si Romania), iar 6 sunt tari nemembre ale UE (Croatia, Serbia, Bosnia si Hersegovina, Muntenegru, Ucraina si Moldova).

Presedintele american Barack Obama a afirmat joi, intr-un discurs asupra Orientului Mijlociu, ca frontierele Israelului si ale viitorului stat palestinian trebuie fondate pe granitele din 1967. Israelul a luat foc. Presa de la Tel Aviv considera ca pozitia lui Obama este o sfidare. Ar insemna includerea in statul palestinian a Cisiordaniei, acum ocupata, a fasiei Gaza si a Ierusalimului de Est anexat. Teritorii care au fost cucerite de Israel in Razboiul de sase zile.

Premierul Netanyahu, care urmeaza sa se intalneasca vineri cu Obama, a reactionat imediat, printr-un comunicat dat inainte de plecarea sa spre Statele Unite, scrie Le Figaro. Seful executivului israelian exclude categoric un asemenea proiect de retragere masiva din teritoriile ocupate. Mai mult, Netanyahu se prevaleaza de angajamentele americane facute in 2004, potrivit carora Israel nu ar trebui sa se retraga „dincolo de pozitiile din iunie 1967”. Premierul face mai ales referire la o scrisoare adresata in 2004 de George W. Bush prim-ministrului israelian de atunci, Ariel Sharon.

Potrivit anturajului sau, Netanyahu ar fi „dezamagit” de luarea de pozitie a presedintelui american asupra unor subiecte printre care, in primul rand, „ca nu a facut referire la problema refugiatilor”, asa cum se asteapta Israelul, adica excluzand intoarcerea refugiatilor palestinieni in Israel.

Un inalt responsabil israelian a minimalizat totusi aceste divergente, subliniind ca Obama ar fi reiterat opozitia Statelor Unite la demersul palestinian ca statul lor sa fie recunoscut la ONU in septembrie, fara un acord de pace prealabil. „Nu suntem nelinistiti, dar niste clarificari vor fi necesare”, a aratat acest responsabil, pastrandu-si anonimatul.

In presa israeliana, Yediot Aharonot si Maariv vorbesc de „confruntare” si de un soc pentru Netanyahu. Un editorialist scrie de „ambuscada organizata  de Washington inaintea intalnirii” si de „revansa” lui Obama in fata sefulului guvernului israelian, cu care se stie ca se afla in relatii foarte reci, „dupa doi ani de stagnare diplomatica”.

De partea palestiniana, Mahmud Abbas a salutat eforturile lui Obama. El a facut apel catre Israel „sa dea procesului de pace sansa pe care o merita” si a convocat conducerea palestiniana la „o reuniune de urgenta”. Purtatorul de cuvant al lui Abbas a calificat reactia israeliana drept „lovitura” data eforturilor lui Obama si drept „refuz al pacii” in Orientul Mijlociu.

La randul sau, purtatorul de cuvant al miscarii Hamas, aflata la putere in Gaza, l-a incurajat pe presedintele american „sa faca gesturi concrete pentru a proteja drepturile palestinienilor si ale natiunii arabe”. El a respins apelurile lui Obama pentru reluarea negocierilor de pace si recunoasterea Israelului.

Presedintele PSD Bucuresti, Marian Vanghelie, va efectua o noua vizita oficiala la Washington, in perioada 21-26 mai, impreuna cu parlamentari si europarlamentari ai organizatiei.

„Prin aceasta vizita, Marian Vanghelie raspunde invitatiei A. I. P. A. C. (American Israel Public Affairs Committee) de a participa la lucrarile ‘Policy Conference 2011’, conferinta ce se desfasoara sub patronajul presedintelui SUA, respectiv a premierului israelian”, se mentioneaza, vineri, intr-un comunicat de presa citat de Agerpres.

Cu prilejul vizitei, delegatia condusa de vicepresedintele PSD va onora, in acelasi timp, si invitatia expresa a N. D. I. (National Democratic Institute) pentru o dezbatere referitoare la implementarea politicilor pentru integrarea comunitatii rrome.

„Un alt scop principal este reprezentat de intalniri cu mari companii americane, respectiv fonduri de investitii guvernamentale, carora le va fi prezentat proiectul eco-cartierului ANL Ghencea, care va fi realizat de catre Primaria Sectorului 5, in colaborare cu Ministerul Dezvolarii Regionale si Turismului si cu Ministerul Apararii Nationale”, se mai mentioneaza in comunicatul de presa.

Presedintele PSD Bucuresti a mai efectuat o vizita oficiala la Washington, in luna ianuarie, la invitatia fostului ambasador american Richard W. Carlson, vicepresedinte al Fundatiei pentru Democratie din SUA.

Cu acel prilej, Marian Vanghelie s-a intalnit cu primarul Washingtonului, Vince Grey, si s-a intalnit la Casa Alba, cu asistentul special al presedintelui american Barack Obama pe probleme de politicile urbane si metropolitane, Derek R.B. Douglas.

Ziaristii nu vor mai asista la judecarea procesului in care omul de afaceri Sorin Ovidiu Vintu este acuzat de favorizarea infractorului, a decis, vineri, judecatoarea Viorica Dinu de la Tribunalul Bucuresti. Dinu a preluat acest dosar, dupa ce judecatoarea Camelia Bogdan a fost recuzata.

La termenul de vineri al procesului, Viorica Dinu s-a autosesizat si a pus in discutie oportunitatea prezentei jurnalistilor in sala de judecata, motivand ca exista o presiune mediatica, iar in presa au fost publicate articole tendentioase.

Avocatii lui Sorin Ovidiu Vintu au fost de acord cu interzicerea accesului presei, in timp ce procurorul de sedinta s-a opus, informeaza Agerpres.

In aceste conditii, Viorica Dinu a hotarat ca procesul lui Vintu sa se desfasoare de acum inainte in sedinta secreta.

Pe 12 octombrie 2010, procurorii Parchetului General l-au trimis in judecata pe Vintu sub acuzatia ca i-ar fi trimis in Indonezia mai multe sume de bani fostului director al Gelsor, Nicolae Popa, condamnat la 15 ani de inchisoare in dosarul FNI.

Astfel, procurorii sustin ca, in perioada octombrie 2009 – ianuarie 2010, Sorin Ovidiu Vintu i-ar fi transmis lui Nicolae Popa doua transe, de 50.000 de euro si 20.000 de euro.

Suma ii era necesara lui Nicolae Popa pentru a se ascunde in scopul de a nu fi descoperit de autoritatile indrituite sa puna in executare mandatul european de arestare emis pe numele sau pentru executarea pedepsei de 15 ani inchisoare la care fusese condamnat prin hotarare judecatoreasca definitiva si executorie.

Procurorii sustin ca Sorin Ovidiu Vintu ar fi identificat si modalitatile concrete de transfer al banilor menite sa previna identificarea tranzactiilor si a persoanelor implicate in aceste operatiuni. Astfel, transferul sumei de 50.000 de euro ar fi fost pus in executare de Octavian Turcan.

De asemenea, pe 11 noiembrie 2009, Vintu, prin intermediul lui Alexandru Stoian, ar fi transmis o alta transa, de 20.000 de euro, suma ce urma a fi folosita pentru plata diferitelor servicii de Nicolae Popa, mai spun procurorii.

Potrivit acestora, dupa ce Nicolae Popa a fost arestat in Indonezia, pe 2 decembrie 2009, Vintu si Alexandru Stoian ar fi desfasurat actiuni de sprijinire a lui Nicolae Popa cu scopul ingreunarii procedurii de extradare a acestuia in Romania. Sprijinul s-ar fi concretizat in demersuri de ingreunare a procedurilor de extradare, pentru a-l scapa pe condamnat de inchisoare si a-l ajuta sa ramana in Indonezia.

Bucurestenii se vor putea inchina, sambata, la moastele Sfintilor Imparati Constantin si Elena si ale Cuviosului Dimitrie cel Nou care vor fi asezate in baldachinul din vecinatatea Catedralei Patriarhale. Moastele vor fi scoase din Catedrala la ora 7.00. Sfanta Liturghie pentru sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena, ocrotitorii sfantului lacas, va fi oficiata de patriarhul Daniel, impreuna cu un sobor de ierarhi, preoti si diaconi din tara si din strainatate, incepand cu ora 9.15, a declarat, pentru Mediafax, purtatorul de cuvat al Patriarhiei, parintele Constantin Stoica.

Sfintii Imparati Constantin si Elena sunt primii ocrotitori ai actualei Catedrale Patriarhale. Constructia lacasului a fost inceputa de voievodul Constantin Serban Basarab si de sotia sa Balasa intre anii 1656 – 1658.

Ea a servit, initial, ca biserica manastireasca. Spre sfarsitul secolului al XVII-lea a devenit Catedrala Mitropolitana, iar din anul 1925 Catedrala Patriarhala.

Sfantul Constantin a venit pentru crestinii crunt prigoniti vreme de doua secole ca o binecuvantare din partea lui Dumnezeu. Datorita imparatului Constantin si a mamei sale Elena crestinismul a intrat intr-o perioada de maxima inflorire, numita de cercetatori „Epoca de aur„, in care oameni sfinti si minti luminate, cum ar fi Sfantul Ioan Gura de Aur, Sfantul Vasile cel Mare, Sfantul Grigorie Teologul, au expus in operele lor doctrina si spiritul crestin autentic.

Astfel, in anul 312 a avut loc batalia de la Podul Vulturului, in care Constantin l-a invins pe Maxentiu. Istoricul Eusebiu de Cezareea (biograful Sfantului Constantin) si apologetul Lactantiu descriu viziunea pe care Sfantul Constantin a avut-o inainte de lupta. Astfel, el a vazut pe cer, ziua, o cruce luminoasa, deasupra soarelui, cu inscriptia „in hoc signo vinces” (prin acest semn vei invinge). Noaptea, in vis, i s-a aratat Mantuitorul, cerandu-i sa puna pe steagurile armatei sale Sfanta Cruce, ca semn protector in lupta care urma. Acest steag care purta insemnul crestin s-a numit labarum. Pe seama acest eveniment este pusa, de foarte multi cercetatori, convertirea imparatului la religia crestina.

In ianuarie 313, imparatul Constantin cel Mare a dat un act (in general numit edict) prin care crestinismul a devenit „religio licita”, adica religie permisa, la fel ca celelalte religii din imperiu. Mai mult, convins de valoarea religioasa si morala a doctrinei crestine, a recomandat-o tuturor. Insa Constantin nu a declarat crestinismul religie de stat, cum gresit se afirma uneori. Acest pas a fost facut in anul 380, de imparatul Teodosie cel Mare.

In anul 325, Sfantul Constantin cel Mare a convocat primul Sinod Ecumenic in localitatea Niceea (in Turcia de astazi). Avand ca prioritate pastrarea unitatii Imperiului Roman, imparatul i-a chemat pe toti episcopii Bisericii pentru a se hotari in problema ereziei lui Arie. Acesta sustinea ca Iisus Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci este prima creatura a Tatalui.

La acest sinod au participat, dupa traditie, 318 parinti, printre care Sfantul Atanasie cel Mare, Sfantul Nicolae al Mirelor, Sfantul Spiridon al Trimitundei, Sfantul Pafnutie Egipteanul si Osiu de Cordoba. In urma lucrarilor, sinodul a stabilit dumnezeirea Fiului, compunand totodata primele sapte articole din Crez, a fixat data Pastilor (prima duminica dupa luna plina, dupa echinoctiul de primavara) si a dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericeasca. La sfarsitul lucrarilor, cand Osiu de Cordoba a rostit pentru prima oara Crezul, Constantin a spus: „Da, acesta este adevarul. Nu sunt teolog, dar simt ca aici este adevarul. Sunt convins ca nu voi l-ati facut, ci Dumnezeu care a lucrat cu voi”.

In aceeasi perioada, imparatul Constantin a construit o cetate impresionanta, pe malul stang al Bosforului, pe locul vechii cetati Bizantion. Cetatea, care ii va purta numele (Constantinopol), va fi noua capitala a imperiului, care va rivaliza cu vechea Roma. Aici a zidit mareata catedrala inchinata Sfintilor Apostoli, unde a fost si inmormantat.

Pe langa aceste masuri, Sfantul Constantin a dat o serie de legi prin care a venit in ajutorul crestinilor. In 312 a generalizat duminica drept zi de odihna in intregul imperiu, in 317 a inceput sa bata moneda cu monograma crestina, i-a scutit pe preotii Bisericii de impozite si de armata, a interzis practicarea jertfelor sangeroase, a oferit crestinilor edificii imperiale pentru practicarea cultului.

Tot mai multi cercetatori sunt de parere ca deciziile imparatului, favorabile crestinismului, s-au datorat mai ales mamei sale, imparateasa Elena, care, cu mana de fier si credinta tare, s-a aflat in permanenta in umbra unicului sau fiu, Constantin.

Sfanta Elena s-a bucurat dintotdeauna de o evlavie deosebita din partea crestinilor. Numele ei, care se traduce „faclie”, „torta”, „stralucirea soarelui”, este purtat de nenumarate credincioase. In cinstea ei s-au ridicat biserici, manastiri, asezaminte teologice sau sociale. Ea a fost si ramane un simbol de puritate, dragoste parinteasca, nadejde si credinta autentica.

Pentru grija pe care a aratat-o saracilor si oamenilor simpli, pentru preocuparea intensa fata de problemele crestinismului, dar si pentru evlavia si credinta puternica, Imparateasa Elena este cinstita ca sfanta in intreaga crestinatate.

In Biserica Ortodoxa, Sfintii Constantin si Elena sunt praznuiti pe 21 mai, iar in Biserica Romano-Catolica, pe 18 august. Totodata, Sfanta Elena este si ocrotitoarea arheologilor, datorita demersului ei de a cauta Crucea Mantuitorului.

Biserica Ortodoxa ii praznuieste pe 21 mai pe Sfintii Imparati Constantin si mama sa, Elena. Constantin cel Mare s-a nascut in orasul Naissus (Nis in Serbia) in jurul anului 274. A devenit suveran al intregului Imperiu Roman dupa invingerea lui Maxentiu si a lui Liciniu. Potrivit marturiilor lui Eusebiu si Lactantiu, in ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a vazut pe cer ziua, in amiaza mare, o cruce luminoasa deasupra soarelui cu inscriptia: „in hoc signo vinces” (prin acest semn vei birui).

Noaptea, in timpul somnului, i se descopera Hristos, cerandu-i sa puna semnul sfintei cruci pe steagurile soldatilor. Dand ascultare poruncii primite in vis, iese biruitor in lupta cu Maxentiu. Pe Arcul de Triumf al lui Constantin, care se pastreaza la Roma, se afla inscriptia: „instinctu divinitatis” (prin inspiratie divina), ce descopera cum a fost castigata victoria asupra lui Maxentiu.

Cea mai insemnata realizare a imparatului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care crestinismul ajunge sa fie recunoscut de stat. Insa, el va deveni religie de stat in timpul lui Teodosie cel Mare (379-395).

Dupa edictul din 313, imparatul scuteste Biserica de impozite, ii acorda dreptul de a primi donatii si le da episcopilor dreptul sa judece pe cei ce nu doreau sa fie judecati dupa legile statului. Va inlatura din legile penale pedepsele contrare spiritului crestinismului, precum: rastignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul rosu).

Imparatul Constantin a convocat primul Sinod Ecumenic de la Niceea (325), unde dupa lungi dezbateri, invatatura lui Arie a fost condamnata si s-a adoptat formula ca Fiul lui Dumnezeu este de o fiinta cu Tatal si deci, din veci cu El. La sinod au fost alcatuite si primele 7 articole ale Simbolului de Credinta (Crezul), a fost fixata data Pastilor (prima duminica dupa luna plina, dupa echinoctiul de primavara) si s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericeasca.

Sfantul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de catre episcopul Eusebiu de Nicomidia. A murit la scurt timp (337) in Nicomidia si a fost inmormantat in biserica Sfintii Apostoli din Constantinopol, ctitorita de el.

Imparateasa Elena

Flavia Iulia Helena s-a nascut in provincia Bitinia. In anul 293, generalul roman Constantiu Chlorus, la indemnul imparatului Diocletian, divorteaza de imparateasa Elena. Aceasta nu se recasatoreste, ci traieste departe de atentia publica, dar aproape de fiul sau. A reusit sa descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost rastignit Hristos. Potrivit traditiei, in urma sapaturilor s-au gasit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost rastignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a inviat in momentul in care a fost atins de Crucea Domnului. La 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea si a inaltat-o in fata multimii. Ziua de 14 septembrie a devenit sarbatoarea Inaltarii Sfintei Cruci in calendarul crestin.

Imparateasa Elena a zidit Biserica Sfantului Mormant, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret si multe alte sfinte locasuri.

Semnificatia numelor Constantin si Elena

Numele Constantin este de origine latina si vine de la constans, constantis („constant”, „ferm”).

Elena – Stravechiul nume Helene este explicat de unii prin gr. helane („torta”, „faclie”, dar si „foc sacru”, la sarbatorile numite Heleneia, dedicate zeitei Artemis), iar de altii prin gr. hele („lumina arzatoare a soarelui”).

Adrian Cocosila – Crestinortodox.ro