Mihai Carciog, primul patron al Evenimentului zilei, a murit duminica la Viena, in varsta de 70 de ani. Carciog, exemplu de patron de presa pentru discretia si neimplicarea sa in continutul editorial, a murit dupa o lunga lupta cu cancerul, in capitata austriaca, acolo unde se stabilise de ceva timp. Trupul sau va fi adus miercuri in tara.

Nascut pe 1 octombrie 1940, Mihai Carciog a terminat Scoala postliceala tehnica de poligrafie si Institutul de Educaţie Fizica si Sport. Carciog a fost, inainte de 1989, linotipist la Combinatul Poligrafic Casa Scanteii, dispecer la Intreprinderea Poligrafica Filaret, sef serviciu tehnic la Editura Stiinţifica si Enciclopedica, tehnoredactor-sef la Editura Sport Turism si secretar de redacţie la Viaţa Romaneasca, Uniunea Scriitorilor.

Petrecandu-si toata viata de pana atunci in lumea tipariturilor, nu si-a putut imagina un alt domeniu mai potrivit pentru investitii, dupa 1990. De numele lui Mihai Carciog se leaga titluri sonore ale presei romanesti: a infiinţat revistele „Expres„, „Expres Magazin„, „Infractorul”, „Telegraf” – Constanţa, „Academia Caţavencu„, „Cuvantul„, „VIP”, posturile „Tele 7abc„, „SOTI Neptun”, „TV89 Timisoara” si, evident, „Evenimentul zilei„.

MAE precizeaza ca 7-8 persoane au participat, sambata dupa-amiaza, la Londra, la o demonstratie avand ca tema 91 de ani de la „dezmembrarea Ungariei Mari”, care a fost notificata autoritatilor locale de persoana fizica Andras Karaly. „La solicitarea Ambasadei Romaniei la Londra, Metropolitan Police ne-a informat ca la data de 11 iunie, in intervalul orar 15.00-17.00, la Londra, in zona Whitehall, a avut loc o demonstratie care a fost notificata autoritatilor locale de persoana fizica Andras Karaly. Scopul declarat al manifestatiei a fost acela de sensibilizare a opiniei publice britanice cu privire la aniversarea a 91 de ani de la «dezmembrarea Ungariei Mari»”, a precizat MAE.

Ministerul sustine ca, potrivit autoritatilor britanice, „deşi in informare se mentiona participarea a circa 60 de persoane, in fapt au fost prezente 7-8 persoane care au afişat bannere şi drapele cu mesaje in limba engleza, maghiara şi romana„, scrie Mediafax. MAE mai arata ca politia britanica nu a informat in prealabil Ambasada Romaniei cu privire la solicitarea persoanei fizice Andras Karaly, intrucat in aceasta nu se facea referire la Romania.

„De asemenea, mentionam ca in capitala Marii Britanii au loc zilnic demonstratii publice in diverse scopuri, iar organizarea lor nu implica obtinerea autorizarii prealabile a vreunei autoritati locale, ci numai, eventual, notificarea acestora cu privire la numarul de participanti, locul şi durata desfaşurarii; o serie de demonstratii au caracter spontan, iar conform legislatiei britanice in vigoare, acestea sunt permise daca nu afecteaza ordinea publica”, adauga MAE.

O manifestatie in favoarea independentei Tinutului Secuiesc a avut loc la Londra. Protestul a durat cateva ore, iar in timpul acestuia manifestantii au instalat pe un trotuar din capitala britanica afişe cu mesajele „Tara Secuilor nu este Romania„, dar şi „Dreptate pentru Ungaria„. Evenimentul a fost surprins de un cameraman amator.

Participantii la protest s-au declarat impotriva Tratatului de la Trianon, au adus cu ei o harta a Ungariei Mari şi au impartit pliante.

Au trecut 21 de ani. Mineriada din 13 – 15 iunie inca isi savureaza tainul de carne si sange. Calaii sunt liberi. Nepedepsiti. Neamenintati. Inca ranjesc din pozitii in care mai pot lua decizii sau influenta lucrurile in tara pe care, cu 21 de ani in urma, au dat-o inapoi in timp pana la bezna trogloditilor si a cavernelor. Sunt aceiasi care, cu alte sase luni mai inainte, au omorat peste 1.000 de oameni pentru a-si legitima venirea la putere ca „emanati ai revolutiei”. Sunt aceiasi, impreuna cu fiii si nepotii lor, care conduc si astazi Romania. Politic si economic. Dau cu nerusinare lectii de democratie si de capitalism. Dar singura politica pe care o cunosc este cea a jafului. Singurul fel de a face afaceri sunt contractele cu statul. Vorbe, ca „interesul national”, ii fac sa rada. Idei, cum ar fi „concurenta” ii sperie. Au incalecat tara si nu au de gand sa-i mai dea drumul. Cand insa va vaitam cat de rau ne este, sa ne aducem aminte ca noi suntem cei care am oplosit pacatul originar, savarsit in doua acte: decembrie 1989 si iunie 1990. Sa ne amintim ca noi ne-am lasat incaierati atunci, roman cu roman, omorandu-i pe cei mai buni, mai curati dintre noi. Sa ne spalam cugetul de clisa grijilor pantecelui ca sa intelegem ca nu are cum sa ne fie mai bine pana cand sangele nevinovat, varsat atunci, nu va fi platit. Ispasit. „Sa nu ne razbunati”, au cerut inainte de a primi moartea, parintii si bunicii celor care, cincizeci de ani dupa aceea, aveau sa le repete martiriul, cu aceeasi seninatate. Nu de razbunare e nevoie, ci de dreptate!

Cititi, priviti si amintiti-va!

Abrudan Gabriela Simona, 16 ani, eleva, Liceul de Chimie nr. 5, retinuta la U.M.0575-Magurele. In dimineata zilei de 14.06.1990 s-a deplasat la locuinta bunicii sale din strada Liviu Rebreanu. La un moment dat de ea s-a apropiat un grup de mineri care au lovit-o cu bestialitate in cap. Pierzandu-si cunostinta, a fost aruncata de doi mineri intr-o duba. A fost retinuta la Unitatea Militara de la Magurele 2-3 saptamani, apoi transferata in arestul Sectiei 13 Politie si eliberata la sfarsitul lunii august 1990. A auzit ca pe timpul retinerii in unitatea militara mai multe femei au fost violate de militari.

[youtube]YR5UeAFcbQM[/youtube]

Orezeanu Constantin, 13 ani, elev, scoala Generala Nr. 19 Bucuresti, retinut la U.M.0575-Magurele. In dimineata zilei de 13.06.1990 a plecat de la domiciliu intentionand sa ajunga la Gara de Nord pentru a pleca la Galati la rude. Ajuns la gura de metrou din fata Teatrului National si intentionand sa coboare pentru a lua metroul a fost apucat de doi politisti care l-au bagat fortat intr-o duba, batut si transportat la Unitatea Militara de la Magurele. Ajuns in unitatea militara, a fost lovit cu bastonul de politistul care-l conducea la grupul de minori retinuti. Dupa aproximativ o ora cateva cadre ale unitatii le-au spus tuturor celor retinuti sa se ridice in picioare si sa se aseze langa zid, iar in fata lor a venit un pluton de militari inarmati cu pistoale mitraliera. Un cadru le-a spus militarilor sa armeze si sa ocheasca, ordin pe care militarii l-au executat tragand spre ei insa neavand glont pe teava. Plutonul de militari au plecat razand de cei retinuti, o parte din ei lesinand. In dupa-amiaza aceleiasi zile o parte dintre minori au fost transportati la Centru de Primire Minori din Bucuresti,strada Aron Florian, unde de asemenea a fost batut. A fost eliberat in cursul serii de 13.06.1990.

Rob Mircea Andrei, 16 ani, elev, Liceul I.L. Caragiale, retinut la U.M.0575-Magurele. Nu a participat la manifestatiile din Piata Universitatii. In seara zilei de 13.06.1990 a plecat de la domiciliu pentru a-si cauta mama, ocazie cu care in zona Televiziunii a fost batut de fortele de ordine si introdus in sediul institutiei. In dimineata zilei de 14.06.1990 a fost transportat cu o duba la Unitatea Militara de la Magurele unde a fost retinut mai multe zile. In data de 18.06.1990 s-a emis mandat de arestare preventiva pentru savarsirea infractiunii de tulburare grava a linistii publice, fiind transferat in spitalul penitenciar Jilava unde a stat arestat pana in data de 06.08.1990. Dupa eliberare a inceput sa fie mai putin comunicativ, a inceput sa aibe depresii si in nenumarate randuri a cerut familiei sa plece definitiv din Bucuresti, iar la inceputul anului 1991 a fost dus de familie la domiciliul bunicilor, respectiv comuna Oarta de jos, judetul Maramures, unde a fost inscris la liceu. In data de 19.04.1991, cand Rob Mircea implinea 17 ani, familia a fost anuntata ca acesta a luat mai multe medicamente, fiind internat la Spitalul din Baia Mare. In data de 20.04.1991 Rob Mircea a decedat. Dupa eliberare victima a declarat ca in celula din Penitenciarul Jilava era trezit noaptea din somn si ars cu tigara pe picioare si maini.

[youtube]uTYxJl1AdWs[/youtube]

Serbulet Relu, 19 ani, Fara ocupatie, retinut la U.M.0575-Magurele. In luna iunie 1990 se ocupa cu vanzarea de ziare. In dimineata zilei de 13.06.1990, in timp ce vindea ziare in fata Teatrului National a fost batut de scutieri si condus la Sectia 17 Politie, unde a ”fost batut in mod repetat de politisti”. In data de 14.06.1990 a fost transferat in arestul Politiei Capitalei si eliberat in jurul orelor 11.00. De aici a plecat la Gara de Nord iar in jurul orelor 22.00 a fost prins de politistii de la Transporturi Feroviare, care l-au dus la Politia Capitalei. De aici a fost transportat cu o duba la Unitatea Militara de la Magurele unde a fost retinut 7 zile. Dupa o saptamana a fost transferat la Penitenciarul Jilava unde a stat o perioada de doua saptamani, apoi mutat la ”Blocul Vechi”. In perioada iunie 1990 – februarie 1991 a fost condus de mai multe ori la Tribunalul Bucuresti, Sectia a 2-a Penala unde i s-au consemnat mai multe declaratii si de fiecare data i se prelungea mandatul de arestare preventiva. In februarie 1991 in timp ce se afla in celula Penitenciarului Jilava, a primit o condamnare definitiva de 6 ani fara drept la vizita si pachete si fara sa beneficieze de reducerae pedepsei la jumatate. In luna februarie 1996, dupa ce s-a eliberat din Penitenciarul Jilava s-a internat la Spitalul de Urgenta Floreasca fiind operat la picior si rinichi, deoarece, din cauza loviturilor primite, se deplasasera. In prezent, tot din cauza loviturilor primite, are piciorul rupt in trei locuri cu tija metalica aplicata, iar rinichii sunt in continuare deplasati.

Zorila Anghel, 50 ani, lacatus mecanic, Intreprinderea de Utilaj Greu, retinut la U.M.0575-Magurele. Nu a participat la manifestatiile din Piata Universisatii. La data de 14.06.1990 s-a deplasat impreuna cu fiul, Zorila…, si ginerele sau, Tiber Dumitru, in Piata Unirii pentru a face cumparaturi pentru inmormantare, ocazie cu care un grup de 12 mineri s-au napustit asupra lor fara nici o explicatie si i-au lovit cu bate din lemn si cabluri electrice pana ce toti trei s-au prabusit la pamant. Minerii au continuat sa-i loveasca si i-au talharit de sumele de bani pe care le aveau asupra lor. Au fost transportati la Unitatea Militara de la Magurele unde au fost obligati sa treaca printr-un cordon format din militari care i-au batut cu bastoanele de cauciuc, apoi au fost dusi intr-un garaj paziti de militari fiind retinuti pana la data de 17.06.1990, timp in care au fost cercetati si supusi tratamentelor neomenoase. In urma loviturilor primite si-a pierdut auzul si partial vederea fiind incadrat in gradul 2 de invaliditate.

Dizanov Ion Daniel, 19 ani, instalator ICRAL, retinut la U.M. 0828-Baneasa. Nu a participat la manifestatiile din Piata Universitatii. In ziua de 15.06.1990 insotit de un coleg de munca, Zamfir Iulian s-a deplasat in zona Lipscani pentru cumparaturi, ocazie cu care a fost lovit in cap cu un corp dur pierzandu-si cunostinta. Cand si-a revenit, se afla intr-o duba care-l transporta la scoala de Politie de la Baneasa, unde a fost retinut mai multe zile. Dupa eliberare s-a prezentat la Spitalul de Urgente Floreasca unde a fost consultat iar doctorul a constatat ca avea doua coaste fisurate si mai multe echimoze pe toata suprafata corpului. Cand s-a prezentat la serviciu, a aflat de la conducere ca i s-a desfacut contractul de munca pe motiv ca a participat la evenimentele din Piata Universitatii.

[youtube]G0MZmOQJhzI[/youtube]

Gerosanu Ciprian, 23 ani, student Facultatea de Petrol si Gaze Ploiesti, retinut la U.M. 0828-Baneasa. A participat la manifestatiile din Piata Universitatii. A fost retinut de organele de politie si retinut mai multe zile la scoala de Politie de la Banesa. De aici a fost transferat in arestul Sectiei 14 Politie unde i s-a intocmit dosar penal pentru tulburarea linistii si ordinii publice, fiind eliberat in luna noiembrie 1990. Dupa eliberare si-a abandonat studiile si locul de munca fiind in evidenta spitalului Voila, diagnosticat de cadrele medicale cu ”debut schizofrenic”. In data de 10.06.1995 s-a sinucis prin spanzurare.

Parvulescu Dan Gabriel, 20 ani, picolo, hotel ”Atheneu Palace”, retinut la U.M. 0828-Baneasa. Nu a participat la manifestatiile din Piata Universitatii. In noaptea zilei de 13.06.1990 in timp ce se indrepta spre casa, in zona magazinului Romarta Copiilor a fost ranit prin impuscare in piciorul stang iar un cetatean vazandu-l ranit l-a transportat la Spitalul Militar Central unde i s-au acordat ingrijiri medicale. In dimineata zilei de 14.06.1990 a fost transportat in arestul Politiei TF (Transporturi Feroviare) din Gara de Nord unde a ramas pana in data de 15.06.1990. In data de 15.06. 1990, a fost transportat cu o duba la scoala de Politie de la Banesa unde a fost batut de mineri si de elevii scolii, fiind retinut mai multe zile. Inainte de a fi eliberat i s-a dat o amenda de 1000 lei pentru tulburarea si linistii ordinii publice iar la o zi dupa eliberare a achitat-o. In ziua de 17.06.1990 in timp ce se afla la domiciliu a fost cautat de doi politisti de la sectia 22 care l-au introdus intr-o duba si l-au transportat la Sectia Cercetari Penale din IGP. Aici un maior a emis un mandat de arestare. A fost incatusat si transferat in arestul Sectiei 8 Politie. De aici a fost transferat la Spitalul Penitenciar Jilava la sectia ”Periculosi”, unde a ramas mai mult de o luna jumatate. Dupa eliberare s-a prezentat la locul de munca unde a fost informat ca i s-a desfacut contractul de munca si ca nu mai poate fi angajat intrucat are cazier.

[youtube]nXfHWJ1vIBk[/youtube]

Pirvu Silviu Constantin, 15 ani, elev, scoala nr.42 Voluntari, retinut la U.M. 0828-Baneasa. Nu a particpat la manifestatiile din Piata Universitatii. In dimineata zilei de 15.06.1990 impreuna cu un prieten, Simion Eugen, au venit in Bucuresti pentru a viziona un film. In timp ce se aflau in fata cinematografului ”Luceafarul”, au fost legitimati de un politist si deoarece nu aveau buletinele de identitate asupra lor au fost condusi de trei mineri la sediul Politiei Capitalei. De aici au fost transportati cu o duba la scoala de Politie de la Baneasa unde au fost batuti. Imediat dupa eliberare s-a internat la Spitalul Colentina, apoi la Spitalul 9, unde a suferit doua interventii chirurgicale pe creier. ”Urmare a loviturilor primite in urma retinerii de la militari si mineri, am ramas cu sechele si nu am putut sa ma mai angajez niciodata.”

Ristea Ionel, 60 ani, miner, Filipestii de Padure, retinut la U.M. 0828-Baneasa. Nu a participat la manifestatiile din Piata Universitatii. In ziua de 14.06.1990 a venit la baiatul lui Ristea Vladimir, student la Arhitectura si angajat la Radio Contact. In momentul in care victima s-a intalnit cu fiul sau in fata sediului radioului, un grup de mineri au atacat o femeie, moment in care victima a intervenit, insa minerii l-au atacat si pe el. Fiul victimei le-a prezentat minerilor legitimatia de serviciu din care rezulta ca era sef de sector la Mina Filipestii de Padure, insa nu au luat-o in seama si au continuat sa-l loveasca pe tatal lui si, mai mult decat atat, au patruns si in sediul radioului distrugand aparatura din dotare. Ristea Ionel a fost transportat cu o duba la scoala de Politie de la Baneasa unde a fost lipsit de libertate in mod ilegal timp de 4 zile. Speriat de cele intamplate, fiul victimei a abandonat facultatea si a plecat in Franta unde a cerut azil politic. Victima a decedat in anul 2003.

Savu Daniel, 15 ani, retinut la U.M. 0828-Baneasa. Nu a participat la manifestatiile din Piata Universitatii. La sfarsitul lunii aprilie 1990 isi desfasura activitatea de vanzator ambulant de ziare in pasajul Pietei Universitatii. In dimineata zilei de 13.06.1990, in timp ce se afla in pasaj dorind sa se deplaseze spre Casa Scanteii pentru a lua ziare, a fost imobilizat, batut de scutieri si transportat cu un camion la scoala de Politie de la Banesa. ”Cand in garaj se aflau circa 250 de persoane, militarii care ne pazeau au primit ordin sa ne racoreasca, asa ca au adus furtune de pompieri si din usile de acces ale garajului am fost stropiti cu apa… In jurul pranzului in garaj au intrat circa 50-60 de militari si elevi si cu bastoanele din dotare au inceput sa loveasca toate persoanele retinute, indiferent de varsta sau sex… Cu aceasta ocazie am primit mai multe lovituri de bastoane si bocanci, pierzandu-mi cinci dinti din maxilar. In urma agresiuni la care am fost supus in perioada respectiva am ramas cu infirmitate fizica permanenta si slutire”. In seara zilei de 15.06.1990 a fost eliberat.

Toma Stefan Dumitru, 31 ani, mecanic, Directia Domeniului Public Bucuresti, retinut la U.M. 0828-Baneasa. A participat la manifestatiile din Piata Universitatii. In dimineata zilei de 14.06.1990, in timp ce se indrepta spre serviciu, in zona magazinului Romarta Copiilor a observat cum minerii bateau cu bestialitate o tanara, fapt ce l-a determinat sa intervina in apararea fetei. Cu aceasta ocazie a fost batut de mineri cu batele si alte obiecte contodente, apoi a fost transportat la sediul Politiei Capitalei. De aici a fost dus cu o duba la scoala de Politie de la Banesa unde a fost retinut mai multe zile.

Paun Dragos Mircea, 24 ani, student, Facultatea de Electronica. A participat la manifestatiile din Piata Universitatii, fiind vice-presedinte la Sindicatul Liber Studentesc si activa si in Uniunea Organizatiilor Studentesti. In dimineata zilei de 14.06.1990 in timp ce se afla pe strada Onesti in fata sediului Uniunii Organizatiilor Studentesti, a fost batut de mineri. ”In timp ce ma bateau, ma injurau si spuneau ca sunt student deoarece port barba. Imi lasasem barba in semn de doliu pentru tatal meu care decedase cu 6 saptamani in urma.”

Sisu Gheorghe, 42 ani, sofer, comunitatea evreiasca-Bucuresti. Declaratia sotiei: Nu a participat la manifestatiile din Piata Universitatii. In dimineata zilei de 14.06.1990 in timp ce se afla in zona centrala a Capitalei a fost batut cu bestialitate de mineri pana si-a pierdut cunostinta. ”Dupa ce si-a revenit a plecat catre casa dar in apropiere de ”Big Berceni” a cazut pierzandu-si cunostinta si probabil fusese adus acasa de o cunostinta. Dupa ce a fost batut nu a mai mers la serviciu, simtindu-se rau. Sotul meu a decedat pe data de 02.10.1990 prin sinucidere.”

Ciorobea Ioan, 54 ani. Declaratia sotiei: In ziua de 15.06.1990, in timp ce se afla in Piata Rosetti a vazut o femeie care era batuta de mineri, a intervenit si ca urmare i s-a bagat un instrument contondent in ochi. ”Sotul meu, dupa vatamarile suferite a ramas cu infirmitate, iar in anul 2001 i s-a descoperit ca are cancer in zona vertebrelor care i-au fost rupte in 15.06.1990, si, cu toate tratamentele si interventiile chirurgicale efectuate, a decedat in 02.05.2003”.

Chivorchian Barbu Octavian, 32 ani, fara ocupatie. A participat la manifestatiile din Piata Universitatii. In noaptea de 12 spre 13 iunie 1990, in timp ce se afla in Piata Universitatii, a fost batut de fortele de ordine. ”Un militar in combinezon negru m-a lovit cu putere cu bocancul, calcand pe mana dreapta, iar un altul m-a lovit in piciorul stang. Am vazut cum osul a iesit prin piele.” A fost introdus intr-o duba fiind transportat la sediul Politiei TF din Giulesti, iar de aici, la ordinul unui politist, a fost transportat la Spitalul Universitar unde a ramas internat 90 de zile, fiind supus mai multor interventii chirurgicale la bratul drept.

Voinea Ion, 37 ani, Lacatus mecanic, “Electroaparataj”. Declaratia sotiei: Nu a participat la manifestatiile din Piata Universitatii. In dimineata zilei de 14.06.1990, in timp ce se afla pe strada discutand cu un coleg, a fost atacat de mineri care l-au lovit in cap si pe tot corpul pana si-a pierdut cunostinta. In data de 14.06.1990, ora 21.30, a fost internat la Spitalul de Urgenta Bucuresti cu diagnosticul de politraumatism cranio-facial. ”Din acel moment, starea generala a sanatatii sotului meu nu s-a mai imbunatatit. Au urmat mai multe internari pana in data de 24.12.1990 cand a paralizat. L-am internat la Spitalul Colentina unde a intrat in coma, l-am mutat la Spitalul nr.9 unde a fost operat la cap. Nici una din aceste interventii nu a reusit, asa ca in data de 19.02.1991 sotul meu a decedat… De asemenea, imi amintesc faptul ca Ion Iliescu le-a multumit public minerilor pentru activitatile desfasurate in Bucuresti. Printre alte activitati pe care le-au desfasurat minerii au fost agresarea si omorarea sotului meu care nu avea nici o vina sau legatura cu manifestatiile anti-putere din acea perioada.”

Nicolau Nicolae, 36 ani, merceolog, Cooperativa ”Constructorul”. Nu a participat la manifestatiile din Piata Universitatii. In dimineata zilei de 14.06.1990, in timp ce se indrepta spre locul de munca in zona B-dului Nicolae Balcescu, o femeie a strigat: ”Asta e de la taranisti”, apoi s-au apropiat de el mai multi mineri care i-au spus : ”Ba, tu stii ce patesc astia care striga: Jos Iliescu?”, moment in care a fost atacat de mineri. Unul dintre mineri a spus: ”Bine ca nu a comentat, ca il omoram.” In data de 14.06.1990 a fost internat la Spitalul de Urgenta Bucuresti cu diagnosticul plagi ale scalpului frontal si parietal.

Alexa Elena Eugenia, 20 ani, secretara, CHR Ambasador. Nu a participat la manifestatiile din Piata Universitatii. In dimineata zilei de 14.06.1990, in timp ce se indrepta spre locul de munca, ” in dreptul intrarii Facultatii de Limbi Straine, fara motiv, am fost acostata si lovita puternic de un grup de mineri cu o ranga metalica in spate, zona lombara, lovitura care m-a pus jos. Minerii spuneau ca sunt studenta. Dupa ce am cazut, grupul de mineri a continuat sa ma loveasca cu pumnii si picioarele. Dupa cateva minute a venit un ”miner curat”, care le-a spus minerilor sa ma lase in pace. ” In data de 14.06.1990 ora 11.04, a fost internata la Spitalul de Urgenta Bucuresti cu diagnosticul contuzie lombo-sacrata..

Dragan Sorin, 23 ani, student, Facultatea de Limbi Straine. In dimineata zilei de 14.06.1990 in timp ce se afla in sediul facultatii cu mai multi colegi, au fost atacati de mineri care i-au batut cu bate in special in cap. “Ne-am indreptat spre Ministerul de Interne, in aplauzele trecatorilor care-i indemnau pe mineri sa ne omoare. Pe drum mai intalneam mineri care tineau sa loveasca si ei macar o data… Am fost asezat pe jos iar unul dintre minerii care ne-a adus s-a aplecat asupra mea si mi-a smuls lantul de la gat spunand soldatului : ”Doar nu am venit degeaba de la Vulcan pana aici.” A fost ajutat de un medic care l-a transportat la Spitalul nr. 9 unde a ramas internat mai multe zile.

[youtube]J2-cGtmJA7I[/youtube]

Epure Viorica, 31 ani, zugrav-vopsitor, Antrepriza Constructii Montaj. A participat la manifestatiile din Piata Universitatii. In ziua de 14.06.1990 a fost retinuta de mineri, batuta si condusa la sediul Ministerului de Interne unde a fost agresata fizic de Emil Cico Dumitrescu. ”In urma loviturilor primite in dimineata zilei de 14.06.1990 cat si a operatiei ce mi s-a efectuat la Spitalul Fundeni, am suferit o infirmitate fizica permanenta prin scoaterea rinichiului drept.”

Dumitrescu Antonio. In dimineata zilei de 14.06.1990 a fost batut de mineri. ”Am fost luat din receptia Hotelului Bulevard de un grup de mineri pentru ca am intervenit sa ajut o femeie gravida maltratata de acestia”. A necesitat 7-8 zile de ingrijiri medicale, daca nu survin complicatii.

Sasu Dania Victoria, 22 ani, studenta, Institutul de Arhitectura ”Ion Mincu”. In dimineata zilei de 14.06.1990, in timp ce se se afla in sediul facultatii, a fost atacata de mineri care au lovit-o cu diverse obiecte contondente, apoi a fost retinuta in sediul Guvernului ”iar la un moment dat si-a facut aparitia un miner murdar, care avea asupra sa o bata si fara sa spuna nimic, a inceput sa loveasca retinutii cu salbaticie cu bata, aplicandu-le lovituri in zona capului si a spatelui.”…. ”Unul dintre mineri ne reprosa ca voiam ”sa daramam democratia lui Iliescu”. Pe drum, minerul ”curat” ne-a aratat un servetel in care se afla un praf alb pe care mi l-a bagat sub nas, constatand ca avea miros de detergent parfumat. Minerul ”curat” a pretins ca sunt droguri gasite la noi. Cand am vazut la televizor mesajul de multumire adresat de Ion Iliescu, in stanga acestuia, printre alte persoane, l-am recunoscut pe minerul ”curat”.

Selectia de mai sus provine din sinteza elaborata in cadrul Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Eexilului Romanesc despre cele peste 1600 victime din dosarul Mineriadei, redactata de Gina Radu, licentiata in Drept, generalul in rezerva magistrat Dan Voinea.

Guvernatorul bancii centrale a Israelului, Stalney Fischer, fost director general adjunct al Fondului Monetar International, si-a anuntat sambata candidatura la sefia FMI, post ramas vacant dupa demisia lui Dominique Strauss-Kahn, informeaza Mediafax. Intre timp, ministrul francez al Finantelor, Christine Lagarde, considerat favorit la ocuparea functiei, si-a continuat turneul international de promovare a candidaturii, declarand in Arabia Saudita ca rezolvarea problemelor legate de datoriile de stat ar fi o prioritate a FMI sub conducerea sa.

Fischer, primul adjunct al directorului general al FMI in perioada 1994-2001, a fost descris de fostul secretar general al Trezoreriei Statelor Unite Robert Rubin drept un „erou necunoscut” al crizelor financiare mondiale ale anilor ’90.

In cursa pentru sefia FMI se mai afla si guvernatorul bancii centrale a Mexicului, Agustin Carstens, care efectueaza propriul turneu international in cautare de sprijin.

Fischer a declarat anterior ca postul de director general al FMI este una dintre cele mai cautate functii din sistemul financiar international, dar nu si-a anuntat pana sambata intentia de a candida.

„A aparut o oportunitate extraordinara si neplanificata, care probabil nu se va mai manifesta niciodata, de a concura pentru sefia FMI, pe care, dupa multa deliberare, am decis ca doresc sa o obtin”, a declarat Fischer intr-un comunicat de presa.

Ministrul israelian al Finantelor Yuval Steinitz, reprezentantul Israelului la FMI, a declarat ca va sustine si ajuta candidatura lui Fischer, care a ocupat si rolul de economist-sef al Bancii Mondiale.

Pentru a-l desemna pe Fischer (67 de ani) drept succesor, FMI ar trebui sa faca o exceptie de la regula ca niciun candidat nu poate avea mai mult de 65 de ani, iar directorul general al Fondului nu trebuie sa aiba peste 70 de ani.

Fischer, de asemenea fost vicepresedinte al Citigroup, s-a nascut in Zambia, dar detine cetatenie israeliana, fapt care ar putea fi o problema pentru statele arabe. Popularitatea lui Fischer ar putea fi scazuta si in Asia, unde numele sau este asociat cu unele dintre cele mai dure masuri impuse de FMI pentru solutionarea crizelor financiare de la finele anilor ’90. El are de asemenea cetatenie americana, ceea ce poate fi un obstacol deoarece SUA detine in mod traditional presedintia Bancii Mondiale, in timp ce FMI a fost condus intotdeauna de un european.

Economistul Nouriel Roubini a declarat ca Fischer ar fi „un excelent director general al FMI„, dar nu o va putea intrece pe Christine Lagarde, care se bucura de mai multa sustinere.

Fondul Monetar International (FMI) a fost tinta unui atac informatic „semnificativ”, scopul intrusilor fiind sa instaleze un software care sa ofere unei tari „o prezenta digitala interna” in reteaua institutiei financiare, informeaza Mediafax. Informatiile au fost dezvaluite de un expert in securitate informatica care a lucrat la FMI si la Banca Mondiala.

Un astfel de software ar oferi atacatorului numeroase informatii economice care nu sunt disponibile public, folosite de Fond pentru promovarea stabilitatii pietelor valutare, pentru sustinerea unui comert international echilibrat si pentru furnizarea de resurse pentru rezolvarea crizelor financiare sau fiscale ale statelor membre.

Codul folosit de atacatori a fost dezvoltat special pentru penetrarea retelei interne a FMI, a declarat sursa citata.

FMI a intrat astfel in randul institutiilor si companiilor de renume international care au fost atacate informatic in ultima perioada, precum Lockheed Martin, Sony si Citigroup.

Purtatorul de cuvant al FMI David Hawley a declarat sambata ca institutia functioneaza normal, in pofida atacului.

„Pot confirma ca investigam un incident”, a afirmat el, refuzand sa dea alte informatii sau sa comenteze concluziile anuntate de fostul angajat al FMI si BM, in prezent expert in securitate informativa pentru mai multe organizatii.

O reprezentanta a Departamentului pentru Aparare al Statelor Unite a declarat ca Birou Federal de Investigatii (FBI) ajuta la investigatia FMI.

Un oficial al Bancii Mondiale a declarat ca institutia a intrerupt conexiunile cu reteaua FMI din „precautie”, desi informatiile comunicate de cele doua foruri prin aceasta legatura nu sunt „sensibile”.

Jeff Moss, membru al Comitetului de Consilieri ai Department of Homeland Security care se prezinta drept hacker, a declarat ca atacul a fost realizat in numele unui „stat-natiune” care a dorit sa fure informatii sensibile despre strategiile importante ale FMI sau sa „rusineze” institutia, subminandu-i autoritatea.

El considera ca incidentul ar putea reprezenta o sursa de inspiratie pentru atacuri informatice impotriva altor institutii importante.

Experti in securitate informatica au declarat insa ca va fi dificil pentru autoritati sa demonstreze care tara s-a aflat in spatele atacului.

„Chiar si tarile aflate in curs de dezvoltare pot profita de internet pentru a-si schimba statutul si capacitatea de influenta. In trecut nu puteau face asa ceva fara aur sau putere militara”, a declarat un analist de specialitate.

Directorul CIA Leon Panetta a declarat recent in Congres ca Statele Unite se confrunta cu „o posibilitate reala” de a fi victima unui atac informatic cu consecinte grave.

„Urmatorul Pearl Harbor ar putea fi un atac informatic” care sa paralizeze retelele de energie, sistemele de securitate, industria financiara sau guvernul, a afirmat el.

Bloomberg scrie ca atacul impotriva FMI a avut loc inainte de arestarea fostului director general al institutiei Dominique Strauss-Kahn, care a fost retinut pe 14 mai sub acuzatii de tentativa de viol. Bloomberg noteaza ca atacul a rezultat in furtul de mesaje e-mail si alte documente.

Consiliul director al FMI a fost informat miercuri despre atac, care ar fi durat cateva luni, afirma experti IT citati de New York Times.

O scrisoare interna transmisa miercuri de FMI indemna angajatii sa fie foarte atenti.

„Am detectat saptamana trecuta niste transferuri suspecte de fisiere, iar investigatia care a urmat a dezvaluit ca un computer desktop din interiorul Fondului a fost compromis si folosit pentru accesarea sistemelor Fondului. In acest moment, nu avem motive sa credem ca au fost cautate informatii personale in scop de frauda”, se arata in scrisoarea transmisa pe 8 iunie angajatilor FMI.

Lumea buna sustine, pe la colturile PSD-ului, ca lui Liviu Dragnea i-au copt-o chiar colegii de partid, nu adversarii pe care ii acuza acesta in public.

Concret, se spune ca datele din care reiese ca Dragnea ar fi vinovat de conflict de interese, in cazul atribuirii unor contracte finantate din bani europeni, au fost scoase din “sipetul” PSD-ului special pentru a fi transmise cui nu trebuie. Si asta pentru ca, profitand de dezinteresul manifestat de Victor Ponta pentru “detaliile” vietii de partid, Dragnea si-ar fi consolidat treptat pozitia, in dauna mai tanarului sau sef, evident. Pus in legatura nu numai cu adversitatea declarata dintre Ponta si Dragnea, dar si cu “precedentul” Adrian Nastase (care a fost doborat tot de colegii de partid, nu de inamicii politici) zvonul capata un puternic parfum de credibilitate. Chiar daca Dragnea refuza sa creada ca asa stau lucrurile. Sau poate doar se preface.