Pasajul Basarab va fi inaugurat, sambata, cand bucurestenii sunt invitati la o promenada, urmand ca de duminica, la ora 6.00, pasajul sa fie deschis traficului auto, a anuntat vineri, primarul Capitalei, Sorin Oprescu. „Ii invit din toată inima pe toti bucurestenii maine (n.r. – sambata), ii astept pe toti pe pod incepand cu ora 10.00, iar duminica, de la ora 6.00, masinile vor putea circula pe pasaj”, a spus Oprescu.

Primarul general a declarat ca pasajul este gata, s-a semnat procesul verbal de predare-primire si se poate da in folosinta. „Pasajul nu-i al lui Oprescu, nu e al politicienilor, este al bucurestenilor si pe acestia ii invit maine sa-l viziteze. Ii asigur ca merita, las oamenii sa judece cu o zi inainte de deschiderea traficului auto”, a zis primarul general. Oprescu a precizat ca Pasajul Basarab reprezinta o lucrare „extrem de complicata” si ca este mandru ca a reusit să-l finalizeze.

Testele cu încărcare ale podului hobanat din cadrul Pasajului Basarab au fost facute timp de trei zile. In cadrul acestor teste a fost incarcat podul cu sarcini in situatii diferite si s-au facut masuratori privind deplasarile in plan vertical si orizontal ale elementelor structurii de rezistenta, astfel incat sa se asigure nivelul prevazut de siguranta al pasajului.

Pasajul Basarab va realiza legatura rutiera si de tramvai intre Bulevardul Nicolae Titulescu – Soseaua Orhideelor – Podul Grozavesti – Bulevardul Vasile Milea (pentru circulatia tramvaielor), respectiv Soseaua Grozavesti, intregindu-se astfel inelul principal de circulatie al Municipiului Bucuresti in partea de nord-vest. Proiectul cuprinde doua traversari majore de obstacole, a raului Dambovita peste podul existent, largit, si a caii ferate in zona Garii de Nord.

Viaductul principal al pasajului are o lungime totala de 1450 de metri – din care 117 metri Podul pe Arce peste raul Dambovita, respectiv 340 de metri Podul Hobanat peste zona Garii de Nord, cu bretele de acces la pasaj de 1126 metri lungime si rampe de acces de 1250 m.

Pe pasaj, in zona Podului Hobanat va fi realizata statia de tramvai dotata cu scari fixe, lifturi si escalatoare menite sa asigure legatura intre nivelul peroanelor statiei si nivelul solului, precum si cu statia de metrou Basarab.

Budapesta isi va schimba steagul, motivand ca seamana prea mult cu cel al Romaniei, a declarat primarul Istvan Tarlos. Decretul de schimbare a fost elaborat si va fi supus votului marti.

Noul steag va fi alb si va avea pe margini triunghiuri rosii, albe si verzi, iar in mijloc stema Budapestei. Operatiunea de schimbare a steagului va costa 37.000 de euro, informeaza politics.hu.

Este ciudat ca actualul steag al Capitalei Ungariei, in culorile rosu, galben si albastru displace autoritatilor maghiare de azi. Desi, pentru ca se revendica de dreapta, ar trebui sa le inspire sentimente mai bune.

Macar de cand, la 4 august 1919, dupa o campanie blitz de doua saptamani, trupele romanesti au inaltat steagul tricolor pe cladirea Parlamentului din Budapesta, l-au inlaturat de la putere pe bolsevicul Bela Kun care instaurase Republica Sovietica Ungara, au adus mancare si medicamente pentru populatia saracita si bolnava si au redat Ungaria fortelor democratice. Ce e drept, pentru putin timp, pana la venirea lui Horthy la putere.

Miscarea „Los Indignados” (indignatii), care s-a format dupa ce zeci de mii de persoane au ocupat piata Puerta del Sol din Madrid si-a gasit o noua tinta asupra careia sa-si verse mania: apara posesorii caselor ipotecate de executarea bancilor. Joi dimineata, o multime s-a strans in fata casei din cartierul madrilen Parla lui Luis Dominguez, in varsta de 74 de ani, si i-au impiedicat pe oficiali sa-i inmaneze ordinul de evacuare imediata.

Dominguez, care merge in carje si sufera de inima, spune ca ar fi ramas pe drumuri, fara interventia protestatarilor. „Aseara am auzit despre ei ca ii ajuta pe oameni sa se lupte cu bancile, si in doar cateva ore totul a fost organizat”, a declarat batranul reporterului de la The Guardian, in apartamentul sau, la scurt timp dupa ce „indignatii” i-au izgonit pe executori. „Este o minune ca mai sunt aici.” Un apel de ajutor pus pe Twitter peste noapte pentru un protest-blitz la intrarea locuintei sale a strans suficienti voluntari pentru a-i impiedica pe executorii judecatoresti sa patrunda in casa lui Dominguez.

Miercuri, o multime de cateva sute de demonstranti i-a oprit pe politisti si pe executorii judecatoresti sa evacueze o familie de imigranti libanezi, in suburbiile Madridului, la Tetuan.

Criza economica, mai ales cea imobiliara, i-a adus pe multi spanioli in imposibilitatea de a-si mai putea plati ipotecile. „Mi-am reipotecat casa pentru 145.000 de euro, desi inca mai am un document care arata ca acum trei ani valora 280.000 de euro, spune Dominguez. „Acum banca vrea sa-mi ia locuinta si sa le mai platesc si 90.000 de euro.”

In timpul boom-ului imobiliar, bancile au dat imprumuturi de pana la 100% din valoarea locuintelor. Dar crahul din 2008 a lasat peste 700.000 de locuinte noi nevandute. Preturile s-au prabusit, iar bancile au devenit cei mai mari proprietari imobiliari, ca urmare a neplatii imprumuturilor acordate dezvoltatorilor. Numarul caselor expropriate din Spania creste pe fodul unei rate a somajului de 21% si a cresterii dobanzilor la imprumuturile in euro. Se pare ca s-a ajuns la 278 de exproprieri pe zi.

„Omul asta era prea bolnav pentru a fi aruncat in strada”, spune Eloi  Morte, unul dintre membrii activi ai miscarii de lupta impotriva evacuarilor din Madrid, care s-a nascut acum doua saptamani. „Multumita protestatarilor, putem strange o gramada de oameni in foarte scurt timp. Ieri, politistii si executorii pur si simplu au facut stanga-mprejur cand ne-au vazut”, mai spune Morte. „Astazi am reusit sa le spunem autoritatilor din Parla ca am prezentat o sesizare la tribunal in care aratam ca Luis era prea bolnav pentru a fi aruncat in strada, fara vreun plan de a i se gasi o locuinta.”

Miscarea pentru blocarea exproprierilor in Madrid s-a nascut in interiorul comunitatii de imigranti din America Latina. Valuri de lucratori imigranti au venit in Spania in timpul boom-ului imobiliar, dar acum tocmai ei sunt printre cei mai expusi sa-si piarda locuintele. Membrii miscarii cer schimbarea legii spaniole, astfel incat datoriile ipotecare sa se stinga pur simplu inmanand bancii cheile proprietatii, asa cum se intampla in Statele Unite. Fara a mai lua in considerare devalorizarea casei din cauza crizei, astfel incat banca sa nu mai poata pretinde si o suma suplimentara care sa acopere diferenta de valoare. Altfel zis, miscarea vrea ca si banca sa isi asume riscurile crizei, in aceeasi masura in care si le asuma si clientul.

Si in Romania, bancile au avut o tentativa de reevaluare a ipotecilor, pentru a cere suplimentarea garantiilor. Totusi, cel putin pana acum, au ramas la faza de intentie.

Proaspat casatoritii Nicolae Sota si Natalia Barbu le pregatesc apropiatilor o surpriza de proportii. Reporterii „National” au aflat ca insurateii au facut o vizita de taina la un cabinet medical, de unde au iesit extrem de fericiti.

Surse apropiate de noul cuplu au declarat in exclusivitate reporterilor „National” ca in urma cu doar cateva zile de nunta, Nicolae Sota si Natalia Barbu au fost vazuti intrand in sediul clinicii Med Life situat pe Calea Grivitei din Bucuresti. Mai mult, sursele noastre afirma ca cei doi au vizitat o sectie speciala din cadrul clinicii si anume cea de obsterica-ginecologie. Dupa mai bine de o ora, cei doi au parasit cabinetul medical extrem de zambitori si fericiti, semn ca vestile pe care le-au primit au fost cele pe care le-au asteptat. „Este foarte posibil ca Natalia sa fi ramas insarcinata. Din ceea ce se vorbeste in jurul lor, acest lucru s-ar fi putut intampla in preajma zile de 13 aprilie, atunci cand arfi facut si cununia civila”, afirma sursele noastre.

Coincidenta saunu, data de 13 aprilieeste si ziua de nastere a Adelei Chirica, fosta logodnica a miliardarului, cea care ar fi trebuit sa imbrace rochia de mireasa in locul Nataliei. Daca bebelusul va fi fetita, cu siguranta o va chema Nicole, domnul Sota si Adela Chirica stiu de ce!In ciuda faptului ca a ales sa-si uneasca destinul de cel al Nataliei Barbu, miliardarul Nicolae Sota pare inca urmarit de imaginea fostei sale logodnice. Sursele noastre vorbesc de faptul ca afaceristul a ales sa-si duca sotia la aceeasi clinica frecventata si de Adela Chirica. „De ani buni, Adela isi face controalele periodice la Med Life din Calea Grivitei. Nu e o intamplare ca tot acolo a mers si Natalia sa vada daca a ramas insarcinata”, mai afirma sursele noastre. Trebuie spus ca Nicolae Sota are un baiat de 24 de ani din timpul mariajului cu Dana Sota, si inca un copil, Davis, cu fosta logodnica Adela Chirica.

Controversatul statut al minoritatilor este dezbatut „pe sest” de deputati. Fara presa, ca asa a vrut Puterea, data fiind sensibilitatea acuta a subiectului.

Deputatii din Comisia pentru drepturile omului au „atacat”, ieri, proiectul, siliti de context. Mai exact, presati de UDMR-ul involburat de reimpartirea administrativa propusa de Traian Basescu. Constienti ca vor fi ciuca batailor Opozitiei, care ii va acuza de vanzare de neam si de tara, pedelistii si colegii lor de la guvernare au votat excluderea presei de la dezbateri.

Majoritari, acestia au refuzat si sa ia in seama punctele de vedere exprimate pe tema de Academia Romana si de Forumul Romanilor din Harghita, Covasna si Mures. Respectiv avertismentul dat de academicieni referitor la neconstutionalitatea statutului „autonomia culturala este de fapt autonomie politica pe criterii etnice, care se afla in afara conventiei-cadru de la Venetia, se afla in afara contextului european privind drepturile minoritatilor”) si acuzatiile de “discriminare” aduse de romanii din zonele dominate de maghiari.

Pentru multi dintre agricultorii romani, Romania este o tara care nu le mai ofera prea multe alternative. Surprinzator sau nu, europenii considera ca aici exista un adevarat „El Dorado” al agriculturii inca neexploatat.

Jurnalistii postului de televiziune France 24 au realizat un reportaj despre investitiile facute de un cetatean elvetian in domeniul agriculturii in Romania. “In Elvetia, media unei ferme, ca suprafata, este de 40-50 de ha, cine are 80 ha este considerat un mare proprietar, in timp ce aici am putut cumpara 600 de ha in doar cateva luni”, spune Bernard Jaquett, crescator elvetian de vite. Romania atrage investitii, iar milioane de hectare de teren agricol sunt de vanzare, la preturi ce pot fi chiar si de 40 de ori mai mici decat in Europa de Vest. In plus, se asteapta dublarea granturilor oferite de UE pentru argicultura. In centrul Romaniei, alti expati din Europa si-au pus pe roate afaceri in agricultura. Ambitiile lor sunt la fel de mari ca si investitiile. Acestia cresc sute de vite pe terenul nou cumparat de 4.000 de ha, iar planul lor este de a distribui carne in intreaga Europa. Pentru fermierii elvetieni, totul este simpla matematica. In Romania, un hectar de teren agricol costa 2.000 de euro (, in timp ce in tarile lor natale, aceste preturi pot ajunge si la 80.000 de euro. Dar vestea se raspandeste rapid printre investitorii straini, astfel ca germani, italieni si francezi, toti vin sa vada ce se poate face in El Dorado-ul agriculturii.

Salariile platite in mediul privat din Romania, in special in multinationale, se situeaza la doar 16% fata de nivelul celor din Germania, potrivit unui studiu realizat de Federation of European Employers (FedEE).

Potrivit raportului „Pay in Europe 2010”, dintre tarile din Europa de Est, Slovenia se apropie cel mai mult de salariile din Vest, ajungand la 46% din media salariala din Germania. Urmeaza Slovacia (34% din media nemtilor) si Croatia (30%). Companiile multinationale din Romania platesc de 3 ori mai putin decat cele din Slovenia si la jumatate in raport cu Croatia si Cehia. Media salariala platita in Romania este de 104 euro pe saptamana, potrivit raportului FedEE. „Angajatorii din Europa de Vest incearca sa-si reduca costurile cu forta de munca si continua sa relocheze o parte dintre activitati in Europa de Est, in Asia sau in America Latina”, se arata in raport.

Politistii de la „Crima Organizata” au facut mai multe descinderi in Craiova si Filiasi, pentru destructurarea unei puternice grupari infractionale transfrontaliere.