Pericolul din şcolile româneşti. Un elev în vârstă de 18 ani a intrat luni și cu o armă de tip airsoft într-o școală din Sovata, județul Mureș.
Profesorii au sesizat imediat autoritățile.
Elev, cu arma la purtător
Polițiștii din stațiunea Sovata au fost sesizați, marți, de către reprezentanții unei școli, că luni, la ore, un profesor a găsit asupra unui elev din clasa a 12-a o armă.
„La data de 16 mai 2023, în jurul orei 11:30, poliţiştii din cadrul Poliţiei Staţiunii Sovata au fost sesizaţi, de către reprezentanţii unei unităţi de învăţământ din localitate, cu privire la faptul că, la data de 15 mai 2023, în timpul orelor, un profesor a găsit asupra unui elev din clasa a XII-a o armă.
În urma verificărilor efectuate de către poliţişti, s-a stabilit că este vorba de o armă de tip airsoft, cu bile, nesupusă autorizării”, a arătat IPJ Mureş, într-un comunicat de presă.
Chiar nu este treaba noastră să îi asigurăm protecția contrainformativă sindicalisto -pălincarului cu studii terminate la 37 de ani, Lucian Bode. Așa că dacă a știut sau nu că dintre toți ceilalți pretendenți la postul de ministru de Interne, cel mai mult și-l dorește Nicoleta Pauliuc, este strict treaba celui care ar putea lua calea ”Mânăstirii”…
Nicoleta Pauliuc, liberalo – iohannista care îi vrea postul lui Bode
Dar cert este că, da, Nicoleta Pauliuc își dorește mai mult ca niciodată să ajungă ministru! Ce este drept, precedentul asalt pentru ocuparea portofoliului Ministerului Apărării Naționale a eșuat după ce a ”încasat în plin” dezvăluirile noastre din ”lovitura” titrată ”Avem Rețeaua Ciucă: Nicoleta Pauliuc – generalul Tabarcia”. Dar mai ales după ce dezvăluirea a dus la audierea la Secția Militară a Direcției Naționale Anticorupție a lui ”Vlădică a lui Tender” în cazul ”avansului – paraîndărăt” de 5 milioane de euro de la contractul Piranha 5…
Astfel că, acum, Nicoleta Pauliuc s-a reorientat către conducerea Ministerului Afacerilor Interne! Că doar, vorba ceea, minister de forță să fie, ce mai contează dacă Apărare sau Interne! Mai ales că partea militarizată a sistemului încurajează deja de-a dreptul deșănțat visurile de mărire ale senatoarei peneliste Nicoleta Pauliuc. Numai că, ghinion, uite că ”prețul corect” de 4 miliarde euro ce urmează să fie plătit de la bugetul național este considerat deja ”nesimțit de mare” de către singura structură contrainformativă cu adevărat din ”Colonia zilelor noastre”…
Afacerea ABRAMS
Și acum, sincer vorbind, de ce nu ar susține-o sistemul pe Nicoleta Pauliuc, cel puțin atâta vreme cât ”mașinăria de vot” pusă pe roate în Parlament și ”unsă” de aceasta de fiecare dată când ”interesele transpartinice” au cerut-o funcționează încă ireproșabil!
”Vlădică al lui Tender”, audiat la DNA!
Cea mai bună și recentă dovadă fiind afacerea ABRAMS. Cea prin care România va plăti direct, fără licitații internaționale sau astfel de ”prostii birocratice”, o primă tranșă de 1 miliard de euro! Dintr-un total de 4 miliarde de euro!
Așa că nici nu mai are rost să calculăm câte autostrăzi, spitale sau grădinițe am fi putut face cu acești bani.
Mai ales că ”palma a fost bătută”… Și ”deal”-ul făcut…
Drept urmare, propaganda operativă având permisiunea să ”disemineze public informația” potrivit căreia ”comisiile de specialitate” vor aviza favorabil proiectul de achiziție direct de tancuri americane Abrams.
”Costul inițial” al unui prim batalion de 54 de tancuri Abrams fiind apreciat în ”documentația” prezentată parlamentarilor care vor ”ridica toate mânuțele sus”, ca de obicei, la 1 miliard de euro. Numai că proiectul complet prevede condiții de ”interoperabilitate NATO” care obligă la achiziția de tancuri pentru echiparea a patru batalioane! În valoare totală de peste 4 miliarde de euro!
În condițiile în care, exact în ziua în care parlamentarii din ”rețea” luau obedienta poziție ”ghiocel”, o altă informație, de această dată din sursă externă, anunța că deja primele 31 de tancuri americane Abrams au fost livrate pentru ”antrenarea trupelor ucrainene”.
Și uite cum, din nou plătim cu bani grei și înainte exact ceea ce ucrainenii primesc gratis. Și pentru antrenament…
Dar, să revenim la ”Afacerea Abrams”. Cea care a debutat la începutul anului trecut. Atunci când, ”de bună voie și nesilită de nimeni”, România a semnat o scrisoare de intenție prin care s-a ”milogit” de partenerii americani să mai primească și noua ”ofrandă” de 4 miliarde euro. Solicitând subcontractorilor americani să ne vândă tancuri Abrams, printr-un al nu se mai știe câtelea acord ”G2G”, ”Guvern la Guvern”, cu achiziție directă…
Chiar generalul – rezevisto – liberal proaspăt instalat pe atunci premier asumându-și, prin aprobarea pe propria semnătură, a Memorandumului cu tema ”Solicitarea Ministerului Apărării Naționale către Parlamentul României privind obținerea aprobării prealabile pentru inițierea procedurii de atribuire a contractului aferent programului de înzestrare Tanc principal de luptă, etapa 1”.
”Generalul – breloc” Incicaș
Iar după ce ”balul Abrams” a fost deschis de către chiar ”comandantul suprem” Nicolae Ionel Ciucă, a venit rândul ”generalului – breloc” Teodor Incicaș să asigure trecerea la ”next level” a operațiunii cu un cost total de 4 miliarde euro. Astfel că acesta a ”scăpat controlat” informația că Armata Română trebuie să cumpere, într-o primă fază, cel puțin un batalion format din 54 de tancuri Abrams. Iar cum în scrisoarea de intenție era prevăzut deja ”pragul” de aproximativ 200 de tancuri, deja este clar că ”ținta finală” este de 4 batalioane. Adică 216 tancuri și o ”plată cu banii jos” de 4 miliarde euro. Ca să nu mai vorbim cât or să ne coste și ”anexele” la acest tip de contracte cu încredințare directă de la americani! Cele care, de obicei, mai duc la un ”adaos comercial” de 25 – 30 la sută din costul inițial!
Și totul în condițiile în care, bineînțeles, ”G2G”-ul pentru Abrams nu prevede condiții de offset nici măcar în valoare de un eurocent…
Comisia Pauliuc
Și uite cum, chiar la ora scrierii acestor rânduri, ”Comisia Pauliuc” – Comisia pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională din Senat se mobiliza ca de obicei pentru avizarea ”Afacerii Abrams”.
Una care, insist, va costa în total 4 miliarde de euro! ”Prețul corect” stabilit pentru ca senatoarea liberalo – iohannistă Nicoleta Pauliuc să fie băgată în cărțile pentru șefia Ministerului Afacerilor Interne. Acolo unde șeful acesteia de partid, încă secretarul – general Lucian Bode doarme pe el…
Totuși, cam mult… 4 MILIARDE EURO! Poate că ”dincolo” era mai ieftin…
Dar, ce este drept, la această sumă, și ”paraîndărăturile” sunt altele… Și nu ne referim aici doar la tradiționalul comision la vedere de 2%, prevăzut în marea majoritate a contractelor de armament…
Polițiștii care luau şpăgi în centrul Capitalei au recunoscut faptele. Anchetatorii au descoperit că ei ar fi luat de două ori mai multă mită decât se credea inițial.
Agenţii încă nu au încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției oficia, așa că ancheta continuă.
Au luat şpagă de 59, respectiv de 57 de ori
Se pare că poliţiştii au mărturisit dublu față de acuzațiile inițiale aduse de procurori, astfel că ancheta s-a extins. Mai exact, au recunoscut că au luat de 59, respectiv de 57 de ori, mită de la șoferi. Inițial procurorii știau despre 23 de fapte.
Cei doi agenți de la Brigada Rutieră a Capitalei, prinși în flagrant în timp ce luau bani de la șoferii care treceau prin cartierul Dorobanți, au demisionat din Poliție.
Vor denunţa şi alţi colegi?
Pentru cei doi polițiști de la Circulație acuzați de corupție cariera s-a încheiat în mod oficial. Ambii au anunțat instanța de judecată că au demisionat din Brigada Rutieră a Capitalei.
Ba chiar spun că sunt dispuși să încheie acorduri de recunoaștere a vinovăției cu DNA și să denunțe eventual alți polițiști corupție. Totul pentru ca la final să aibă parte de pedepse mai blânde.
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a emis un nou proiect de ordin pentru calcularea repartizării costurilor cu energia termică în apartamentele contorizate, cu aplicare de la 1 ianuarie 2024. Instituția se așteaptă la o creștere a contorizării individuale, dat fiind că amânarea repartitoarelor va expira la 31 decembrie 2023. ANRE susține, cu cinism, că avantajul robinetelor termostatice constă în închiderea acestora în funcție de prețul energiei termice.
ANRE a emis un nou regulament pentru repartizarea consumurilor de energie termică între consumatorii din imobilele de tip condominiu, în cazul folosirii sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire și apă caldă de consum, cu valabilitate din 1 ianuarie 2024. Autoritatea consideră că numărul românilor care își vor monta repartitoare până atunci va crește considerabil, având în vedere că la 31 decembrie 2023 expiră amânarea obligativității achiziționării acestora de către populație. Dat fiind nemulțumirea generală față de instituirea obligativității contorizării individuale, este, însă, posibil, ca termenul să fie din nou prelungit.
”Având în vedere termenul prevăzut la art. 10 alin. (5) din Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică a fost din nou amânat, până la 31 decembrie 2023, este de așteptat ca începând cu sezonul rece 2023-2024 să crească semnificativ numărul de condominii în care vor fi instalate robinete termostatice şi repartitoare de costuri. Termen prevăzut în Directiva 2012/27/UE pentru încheierea acțiunii de individualizare a consumurilor de energie pentru încălzire/răcire şi apă caldă la nivelul fiecărui apartament sau spațiu cu altă destinație decât cea de locuit a fost 31.12.2016. Consumatorii finali pot realiza economii semnificative de energie termică prin utilizarea rațională a sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire și/sau apă caldă de consum, respectiv prin manevrarea robinetelor termostatice montate pe corpurile de încălzire în funcție de: confortul termic dorit, temperaturile exterioare, prețul energiei termice, disponibilitățile financiare, contextul energetic actual, gradul de ocupare etc”, se arată în motivarea proiectului de ordin al ANRE.
”Avantaje” multiple
Potrivit ANRE, montarea repartitoarelor va asigura o repartizare echitabilă a consumurilor de încălzire și/sau de apă caldă de consum, coroborat cu utilizarea rațională de către consumatorii finali a sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire și/sau apă caldă de consum, care va avea impact în asigurarea suportabilității costurilor cu energia termică de către consumatorii finali. Totodată, utilizarea rațională de către consumatori a sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire și/sau apă caldă de consum va avea efect direct asupra reducerii consumului de energie termică și, implicit, asupra decarbonării sectorului de energie termică, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. ”Conform art. 47 alin. (3) din Legea nr. 325/2006, constituie contravenție, alta decât cele prevăzute în Legea nr. 121/2014, cu modificările şi completările ulterioare, şi se sancționează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei nerespectarea termenului limită privind montarea de către proprietari/locatari a repartitoarelor de costuri”, precizează ANRE.
Dispare repartitorul comun
Noua modalitate de calcul pentru repartizarea consumurilor de energie termică pentru încălzire, emisă de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, a avut la bază un studiu de specialitate și o analiză, pornind de la informațiile primite din partea prestatorilor. Printre nemulțumirile legate de repartizarea costurilor s-au numărat dificultățile legate de înțelegere a aparatului matematic complex, de stabilirea suprafețelor echivalente termic aferente conductelor de distribuție din subsoluri insalubre/greu accesibile, de realizarea inventarierii coloanelor de distribuție a încălzirii, în situația în care acestea sunt “mascate”/acoperite cu rigips sau zidărie. ”Pentru a reduce cât mai mult cheltuielile cu încălzirea, unii consumatori au procedat la închiderea robinetelor montate pe corpurile de încălzire și/sau la izolarea coloanelor de distribuție a încălzirii, fără a ține cont de disconfortul creat vecinilor și de degradare a imobilului. Astfel, noul regulament va elimina repartitorului comun și nu va mai permite izolarea coloanelor care traversează apartamentele, pentru ca acestea să aibă o sursă minimă de încălzire.
Bulgaria înregistrează cu peste 30% mai multe rezervări faţă de anul trecut, iar veniturile sunt în creştere cu 50%, fiind aşteptaţi 13 milioane de vizitatori străini în 2023.
În luna mai, au fost aproximativ 800.000 de turişti străini, iar numărul lor ar urma să ajungă la un milion.
„Dacă încheiem anul cu aproximativ 13 milioane de vizitatori străini în total, vom depăşi nivelul din 2019, când au fost 12,5 milioane.
În iarnă, au fost mulţi turişti mulţumiţi, nu doar pe segmentul sporturilor de iarnă şi spa, ci şi turismul cultural în zonele istorice urbane, şi alte tipuri – vizitarea prietenilor şi a rudelor.
Avem un excedent în domeniul cazării şi continuăm lucrările de construcţii”, a spus Rumen Draganov, director în cadrul Institutului pentru Analize şi Evaluări în Turism din Bulgaria.
Un studiu amplu efectuat de cercetători de la Universitatea Northwestern din Illinois, SUA, a ajuns la rezultate șocante. Astfel, pacienții Covid internați la ATI nu au fost răpuși de furtuna de citokine, omniprezentă în explicațiile medicilor, ci de infecțiile bacteriene din spitale, căpătate prin conectarea la ventilatoarele mecanice. Cercetătorii au concluzionat că pneumonia bacteriană a pacienților de la ATI a fost responsabilă pentru o rată de mortalitate mai mare decât infecția cu Covid-19.
Publicarea studiului cercetătorilor de la Universitatea Northwestern din Illinois, SUA, în Journal of Clinical Investigation, a provocat o adevărată undă de șoc în lumea medicală. Practic, studiul demonstrează că nu furtuna de citokine a ucis pacienții Covid ajunși la ATI, ci chiar ATI-ul în sine, prin contactarea unor pneumonii bacteriene din ventilatoarele mecanice.
”Această pneumonie a fost responsabilă pentru o rată de mortalitate mai mare decât infecția cu Covid-19. Studiul nostru subliniază importanța prevenirii, căutării și tratării agresive a pneumoniei bacteriene secundare la pacienții critici cu pneumonie severă, inclusiv cei cu Covid-19”, a spus Benjamin Singer, pneumolog la Universitatea Northwestern din Illinois, citat de publicația sciencealert.com. Echipa de cercetători a analizat înregistrările pentru 585 de persoane internate în unitatea de terapie intensivă de la Northwestern Memorial Hospital, din Illinois. Toți au avut pneumonie severă și/sau insuficiență respiratorie, iar 190 au avut Covid-19. Folosind o abordare de învățare automată pentru a analiza datele, cercetătorii au grupat pacienții în funcție de starea lor și de timpul petrecut la terapie intensivă. Descoperirile resping ideea că o furtună de citokine în urma Covid-19 (un răspuns copleșitor de inflamație care provoacă insuficiența organelor) a fost responsabilă pentru un număr semnificativ de decese. Cercetătorii au arătat că nu a existat nicio dovadă de insuficiență multiorganică la pacienții studiați.
Nu au reușit să trateze pneumonia secundară
Studiul a relevat că pacienții cu Covid-19 au avut mai multe șanse de a dezvolta pneumonie asociată ventilatorului, iar cazurile în care această pneumonie nu a răspuns la tratament au fost semnificative în ceea ce privește ratele globale de mortalitate. „Cei care s-au vindecat de pneumonia secundară aveau șanse să trăiască, în timp ce cei a căror pneumonie nu s-a rezolvat aveau mai multe șanse să moară”, a declarat Benjamin Singer, potrivit sciencealert.com. Acesta a mai afirmat că datele obținute au sugerat că mortalitatea legată de virus în sine a fost relativ scăzută și că adevărata cauză a deceselor a fost pneumonia bacteriană.
Cercetătorii au concluzionat că rezultatele tratamentelor de la ATI ar fi putut fi îmbunătățite dacă ar fi existat strategii mai bune pentru a diagnostica și trata episoadele de pneumonie bacteriană secundară. Descoperirile evidențiază necesitatea unor studii suplimentare și de a fi precauți atunci când se fac ipoteze cu privire la cauza decesului în cazurile de Covid-19. „Aplicarea învățării automate și a inteligenței artificiale la datele clinice poate fi utilizată pentru a dezvolta modalități mai bune de a trata boli precum Covid-19 și pentru a ajuta medicii de ATI care gestionează acești pacienți”, a afirmat Catherine Gao, pneumolog la Northwestern, mai notează sciencealert.com.
România, încă în faza de negare
În România, mortalitatea pacienților Covid la ATI a fost una uriașă, iar șansele celor intubați de a scăpa cu viață erau undeva, la 5%. Protocoalele de tratament au rămas neschimbate pe toată durata pandemiei, în ciuda avertismentelor unor medici dedicați, care au cerut tratarea pneumoniilor. Medicamentele administrate bolnavilor în ATI au fost cel mult simptomatice, iar antiviralele nu aveau niciun efect în faza dublei pneumonii cu care se confruntau pacienții. Iar noul protocol Covid, lansat acum într-un proiect de ordin al ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, nu schimbă, în esență, nimic.
Pentru că au pus ochii pe sediul Academiei Oamenilor de Știință din România, parlamentarii USR cer, printr-un proiect de lege, desființarea instituției, pe motiv că somitățile și valorile membrilor academiei nu ar avea nicio utilitate. Prof. univ. dr. ing. Adrian Alexandru Badea, președintele AOSR, ne spune că cei de la USR nu sunt la prima tentativă de a suprima prestigioasa instituție academică.
Parlamentarii USR au solicitat, într-un proiect de lege depus la Senat, desființarea Academiei Oamenilor de Știință din România, pe motiv că instituția ar fi o cheltuială nesustenabilă la bugetul de stat. Aceștia arată că în jur de 80% din bugetul AOSR, alocat de statul român, s-ar cheltui pe salariile personalului și indemnizațiile membrilor. Este vorba despre un buget anual, în 2023, de 10.659.000 de lei, la același nivel ca cel din 2019.
”Din punctul de vedere al inițiatorului, nu poate fi menținută activă o instituție precum AOSR, care doar cheltuie resursele bugetare ale statului, resurse care provin din taxele cetățenilor și companiilor care activează în țara noastră. În plus, un alt motiv valid pentru desființarea AOSR este și pierderea financiară a statului român, care ar putea să valorifice imobilele date în folosința AOSR, imobile cu o valoare estimată, conform bilanțului din decembrie 2022, de 9.096.870 lei, prin închirierea acestora către terțe părți. Cum sediul principal se află situat ultracentral în București, pe Splaiul Independenței, în apropiere de Parlamentul României și de Primăria Generală a Capitalei, închirierea s-ar putea face la o valoare de piață deloc neglijabilă”, se precizează în expunerea de motive a proiectului legislativ depus de parlamentarii USR. În replică la inițiativa USR, Academia a denunțat reactivarea urii acestui partid pentru știință, cultură, istorie, religie și mișcarea academică.
”Noul atac face parte dintr-o campanie de denigrare, inițiată în urmă cu câțiva ani și desfășurată cu accente furibunde de partidul respectiv, care se remarcă pe scena publică prin acuzarea, calomnierea și cererea de desființare a unor instituții publice din domeniile științei, cercetării și ale istoriei recente, ca parte a programului său politic”, se precizează într-un comunicat al AOSR.
Extremism ideologic
Academia Oamenilor de Știință din România și-a exprimat indignarea și a protestat față de aceste ”acte de violență politică și de extremism ideologic, construite pe minciună, atac la persoană, dezinformare și manipulare, străine de valorile civilizației europene și proprii, mai degrabă, societăților și ideologiilor bazate pe forță și agresiune”. AOSR le-a transmis parlamentarilor USR că academia nu este o „instituție-fantomă”, ci o instituție care funcționează legal, cu istorie, cu activitate dedicată științei și progresului prin cunoaștere, cu membri de prestigiu, nume rezonante ale științei și cercetării românești și internaționale, cu rezultate remarcabile pe plan științific. Instituția a fost înființată la 29 martie 1935 ca Academia de Științe din România de ministrul liberal al educației, medicul și profesorul universitar Constantin Angelescu, și de un grup de oameni de știință. După căderea regimului comunist, a fost reînființată ca Academia Oamenilor de Știință din România, la inițiativa generalului și profesorului Vasile Cândea, nume ilustru al medicinei și al școlii românești de chirurgie cardiovasculară. Apartenența la Academia Oamenilor de Știință din România se bazează pe criterii ferme și precise referitoare la activitatea, rezultatele, relevanța, recunoașterea internațională, numărul de citări și meritele pe plan științific ale membrilor săi.
Atacuri concertate
Prof. univ. dr. ing. Adrian Alexandru Badea, președintele AOSR, ne spune că USR nu este la prima tentativă de a desființa Academia și că încercările anterioare au eșuat.
”Pentru salariile celor 17 angajați, avem alocat un milion de lei pe an, restul banilor fiind pentru indemnizațiile membrilor, între 800 lei și 1.000 de lei. Academia este o instituție de recunoaștere științifică, de aceea oamenii din Academie sunt, în general, oameni în vârstă, cu realizări de excepție la activ, cu mii de cărți publicate și mii de articole pe plan internațional. Iar sediul Academiei era o ruină când l-am luat, nu avea electricitate, nu avea încălzire, nu mai avea parchet și ne-a luat 3 ani să-l amenajăm. Nu știu ce vrea USR, să le dăm lor sediul?”, ne-a declarat prof. univ. dr. ing. Adrian Alexandru Badea. De precizat că AOSR se află în prestigiosul clasament internațional SCIMAGO-Elsevier, care evaluează și ierarhizează din perspectiva performanței universitățile și institutele de cercetare ale lumii. Conform SCIMAGO-Elsevier, Academia Oamenilor de Știință din România ocupă locul 9 între instituțiile de cercetare din România. De notat că doar două instituții din România figurează în primele 800 de locuri: Academia Română și Academia Oamenilor de Știință din România.
Mircea Badea a comentat controversa apărută în spațiul public după ce băiețelul de 7 ani Rareș Prisacariu a câștigat concursul ”Românii au talent” 2023.
Omul de televiziune insinuează că nu este adecvat ca un copil de 7 ani să recite din Octavian Paler.
Părinții au fost acuzați de unii internauți că l-au îndoctrinat și l-au pus să învețe versuri patriotice.
„Vă dați seama că m-am uitat și eu pentru că am tot văzut astfel de titluri. Înțeleg că este vorba despre un copilaș de șapte ani. Înțeleg că a memorat un eseu al lui Octavian Paler în care acesta avea o discuție imaginară cu Dumnezeu.
La 7 ani… să memorezi asta… și să spui asta… N-ai și tu mașinuțe? Pe bune? Să spună un copil ce a scris și gândit Octavian Paler despre o conversație cu Dumnezeu…
Dar hei, probabil că mulți își exorcizează complexele culturale și intelectuale. În țara cu manelica, în momentul în care vine un copil și spune despre Seneca, îl întrebi dacă el știe să ajungă singur acasă.
Unii zic: „mamă, ce tare! Asistăm la ceva miraculos!” Nu, absolut nu, asistăm doar la ceva perfect inadecvat”, a zis Mircea Badea.
Ucraina are un nou stăpân occidental și nu este vorba despre un național sau un contractor militar. Gigantul financiar BlackRock, poate cea mai mare corporație de pe glob, care și-a infiltrat oamenii până la vârful Casei Albe, va decide tot ce mișcă la Kiev. Săptămâna trecută, președintele Volodimir Zelenski a discutat prin videoconferință cu Larry Fink, CEO BlackRock și personajul care taie și spânzură pe Wall Street și la Washington. Se spune că atunci când Fink deschide gura, până și președintele SUA își scoate carnetul de notițe.
Potrivit informațiilor lansate în presă pe canalele oficiale ale Kievului, Zelenski și Fink ar fi încheiat o înțelegere privind coordonarea eforturilor de investiții necesare reconstruirii Ucrainei după încheiarea războiului. În traducere liberă, Ucraina va plăti, iar BlackRock va încasa.
Zelenski chiar s-a lăudat că a bătut palma cu BlackRock, prezentându-le ucrainenilor de rând înțelegerea cu Larry Fink ca pe o mare realizare. El a numit colosul american „unul dintre cei mai importanți manageri de investiții din lume, care gestionează active în valoare de aproximativ 8 trilioane de dolari”.
„Zelenski și Larry Fink au convenit ca, pe termen scurt, să se concentreze asupra coordonării eforturilor tuturor potențialilor investitori și participanți la reconstrucția țării noastre, canalizând investițiile în cele mai relevante și de impact sectoare ale economiei ucrainene”, se arată într-un comunicat al Kievului.
JP Morgan, un alt „înger binefăcător”
De fapt, BlackRock n-a făcut decât să forțeze puțin lucrurile, simțind că pierde teren în fața altui colos care și-a anunțat intenția de a „vindeca” Ucraina. Cu doar două luni în urmă, JP Morgan a transmis că „va ajuta țara în reconstrucția sa”, semnând un memorandum cu Administrația Zelenski.
Fink, un rechin financiar, nu putea scăpa oportunitatea, astfel că a intrat în joc numaidecât. În următoarele săptămâni, anunță Kievul, directorii BlackRock vor vizita capitala Ucrainei pentru a parafa documentele înțelegerii cu Zelenski.
„În conformitate cu acordurile preliminare încheiate la începutul acestui an între șeful statului și Larry Fink, echipa BlackRock lucrează de câteva luni la un proiect de consiliere a Guvernului ucrainean cu privire la modul de structurare a fondurilor de reconstrucție ale țării”, zic ucrainenii.
Un astfel de acord preliminar încheiat între BlackRock și Ucraina a fost memorandumul semnat de Ministerul ucrainean al Economiei și BlackRock Financial Markets Advisory la Washington, în 10 noiembrie. Actul spunea că BlackRock FMA va sfătui guvernul ucrainean cu privire la o foaie de parcurs pentru investiții pentru reconstrucția țării. Comunicatul de presă este plin de discursuri corporative goale, lipsite de esență – „Vom colabora la stabilirea unei foi de parcurs pentru implementarea cadrului de investiții, inclusiv identificarea opțiunilor de proiectare pentru configurarea, structura, mandatul și guvernanța prevăzute”.
Cu alte cuvinte, Larry Fink în consiliază pe Zelenski cum și pe ce să cheltuiască banii Ucrainei. Guvernul Ucrainei plătește bine, cu generozitate consilierea BlackRock. Dar, de unde acești bani? De unde ia finanțare Kievul pentru consultanță economică, având în vedere că țara este în ruină, iar efortul de război reprezintă o cheltuială peste puterile sale? Desigur, de la Uniunea Europeană, care a primit ordin din State să plătească negreșit achiziția de armament a Ucrainei. Cu alte cuvinte, americanii vând arme Kievului, europenii le plătesc, iar Zelenski trimite banii cu parandărăt (se cheamă consiliere și consultanță, pardon!) la BlackRock, JP Morgan și alți șmecheri de pe Wall Street.
Cu o astfel de afacere profitabilă pusă la cale de elita financiară și politică, cine și-ar dori vreodată pacea în Ucraina?!
ANPC a anunţat, marți, că a sancționat 11 bănci din România pentru practici comerciale înșelătoare săvârșite de aceștia cu privire la modul de calcul al ratelor, deoarece consumatorii plăteau preponderent dobândă atunci când rambursau creditul.
Băncile au primit amenzi de 550.000 lei și au fost obligate să emită noi grafice de rambursare. Sancţiunile pot părea chiar hilare, având în vedere profitul pe care l-au realizat în ultimii 3 ani, cel puţin, de la debutul pandemiei de Covid-19, urmată de războiul din Ucraina.
Cum explică ANPC amenzile?
Verificările ANPC au vizat modul în care băncile pun în practică contractele de creditare pe termen mediu și lung, cu termen de rambursare de peste 10 ani, către consumatorul-persoană fizică, în lei sau valută, precum și dacă elementele prevăzute în condițiile contractuale respectă drepturile consumatorilor.
„ANPC a identificat practici comerciale înşelătoare săvârşite de către operatorii economici financiari bancari cu privire la modul de calcul al ratelor, prin faptul că pe graficul de rambursare rata era compusă, în primii ani, 25% principal şi 75% dobândă.
Prin această modalitate de calcul, consumatorii plăteau, de fapt, preponderent dobândă.
Pentru a putea restabili echilibrul contractual, pe lângă sancţiunea contravenţională, respectiv 11 amenzi în valoare de 550.000 lei, comisarii ANPC au propus măsura de emitere a unor noi grafice de rambursare, atât pentru creditele aflate în curs, cât şi pentru cele viitoare, unde principalul creditului datorat să fie achitat de către consumatori în rate egale, pe întreaga perioadă de creditare, în raport cu dobânda aferentă creditului”, a precizat Paul Anghel, director ANPC.
Care sunt cele 11 bănci?
Cele 11 bănci sunt: ING Bank, First Bank, Credite Europe Bank, OTP Bank, Alpha Bank, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, BCR, Patria Bank, Unicredit Bank, BRD Groupe Societe Generale.
Comisarii ANPC au mai propus măsura de emitere a unor noi grafice de rambursare, atât pentru creditele aflate în curs, cât și pentru cele viitoare, unde principalul creditului datorat să fie achitat de către consumatori în rate egale, pe întreaga perioadă de creditare, în raport cu dobânda aferentă creditului.
În următoarea perioadă se vor duce negocieri esențiale privind componența viitorului Cabinet ce ar urma să fie condus de către Marcel Ciolacu. Și pe măsură ce liberalii și social-democrații discută tot mai mult pe tema apropiatei rotative guvernamentale – în urma căreia PSD-ul va prelua șefia Executivului, de la PNL – rămâne încă învăluit în mister un aspect.
Și anume ce funcție ar urma să ocupe actualul premier Nicolae Ciucă, după rotativă. Va rămâne la Palatul Victoria, pentru a face parte din viitoarea echipă guvernamentală? Sau va merge la Senat, știut fiind faptul că s-a vehiculat varianta că aceasta ar urma să ocupe a doua funcție în stat, cea care îi revine președintelui Camerei superioare a Parlamentului.
Până ca premierul în exercițiu să facă public un astfel de anunț despre viitorul său pe scena politică autohtonă, au loc discuții pentru pregătirea rotativei guvernamentale.
Surse: Mai degrabă ar vrea vicepremier, decât ministru al Apărării
Deocamdată, pe surse s-a aflat că Nicolae Ciucă ar urma să-și depună mandatul de prim-ministru în 26 mai, potrivit protocolului coaliției formate din PSD, PNL și UDMR, ce prevede „predarea” funcției de premier către Partidul Social Democrat.
Ce urmează pentru Ciucă după ce nu va mai fi premier? Conform unor surse politice, citate de știrileprotv.ro, liderul PNL nu vrea să preia portofoliul Apărării, însă se gândeşte la varianta de a fi vicepremier în viitorul Executiv.
„Nu am luat o decizie privind viitorul meu, mă gândesc și la funcția de vicepremier, nu e sub demnitatea mea. Clar nu iau Apărarea”, ar fi spus Ciucă într-o întâlnire cu liderii PNL.
Așadar, actualul premier n-ar lua în calcul o revenire la Ministerul Apărării, minister pe care l-a condus înainte de a deveni șef al Guvernului.
Ciolacu: Mandat pentru reducerea numărului de ministere din viitorul Guvern
Până să se afle ce anume funcție ar urma să ocupe, în perioada următoare, Nicolae Ciucă, șeful PSD, Marcel Ciolacu, viitorul premier, a anunțat, marți, după o ședință a conducerii social-democraților, că a primit un mandat din partea colegilor săi pentru reducerea numărului de ministere din viitorul Guvern.
„Vă spun fără nicio reținere: nu m-am născut nici președinte al PSD, nici politician, nici președinte al Camerei. Eu când m-am născut, m-am născut român. (…) Colegii mei mi-au dat un vot și un mandat de a avea (…) o discuție cu fiecare ministru în parte, (…) pentru a face o analiză în funcție de fiecare minister, împreună cu președintele PNL Nicolae Ciucă în ceea ce privește componența și numărul secretarilor de stat la fiecare minister în parte, în funcție de importanța ministerului și de oamenii care au făcut față până acum la aceste funcții. Deci, categoric, astăzi colegii mi-au dat un mandat pentru reducerea numărului de ministere din viitorul Guvern, reducerea numărului de secretari de stat, cât și reducerea numărul de agenții guvernamentale”, a declarat Ciolacu, după reuniunea de marți a Consiliului Politic Național al PSD.
Marile sindicate din Educație au anunțat marți, într-o conferință de presă comună, că din 22 mai vor intra în grevă generală. Potrivit rezultatelor referendumului făcut în rândul profesorilor din țară, peste 70% au votat pentru forma extremă de protest.
Cele trei mari sindicate din Educației au anunțat că cel mai indicat este ca elevii să stea acasă.
Profesorii vor sta în cancelarie
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație Spiru Haret, a anunțat că greva de avertisment va începe pe data de 17 mai, cu încetarea activității specifice în intervalul 11:00 – 13:00.
“Conform legii, greva se face la locul de muncă. Dar e bine, recomandat, ca elevii să stea acasă, sunt mai mari riscurile dacă nu va avea să stea cu ei. Profesorii nu trebuie să supravegheze copiii, pot să stea și în cancelarie”, au spus sindicatele.
Miercuri, 17 mai, profesorii vor face grevă de avertisment de 2 ore. Elevii vor veni la ore, dar nu se va preda, a explicat Marius Nistor.
De ce protestează profesorii?
Dascălii cer salarii mai mari. Se plâng şi de faptul că leafa de 2.500 lei ar fi prea mică pentru un debutant în Educaţie.
„Cum să poți începe o carieră cu 2500 de lei?! Președintele întârzie să susțină educația, iar de proiectul România Educata se va alege praful.
Astăzi vin în Educație cei cu notele cele mai mici, care nu au locuri în alta parte”, a declarat și Anton Hadăr, lider al Federației Naționale Sindicale Alma Mater.
Un șofer care a fost prins de către polițiști în timp ce făcea drifturi într-un sens giratoriu din Cluj-Napoca s-a ales cu sancțiuni.
Din informațiile furnizate public de oamenii legii, e vorba despre un curier. Care, pe lângă faptul că a fost amendat, s-a ales și cu permisul suspendat pentru 30 de zile.
Poliția Județeană Cluj a făcut totul public prin intermediul unui mesaj mai ieșit din tipare.
Oamenii legii: „Comanda dumneavoastră va întârzia 30 de zile”
Oamenii legii au publicat și imagini cu momentul în care intervine un echipaj de poliție, în contextul în care șoferul făcea drifturi în sensul giratoriu.
Conform sursei menționate, conducătorul auto a fost sancționat de către polițiștii Biroului Rutier Cluj, cuantumul total al amenzilor fiind de 2.320 de lei. Pe lista abaterilor figurează, potrivit oamenilor legii, conducere agresivă, lipsa documentelor prevăzute în legislație, nepurtarea centurii de siguranță și lipsa dotărilor specifice la autovehicule.
Totodată, șoferul s-a ales cu dreptul de a conduce autovehicule suspendat pentru 30 de zile.
Profesorii amenință cu greva. Au dreptate. Și dacă au dreptate – ce? Școala românească a fost serioasă până prin 1995, poate chiar 2000. Dar diferența a făcut-o societatea. Mai exact, strada.
Să luăm un olimpic și un elev cu probleme. Olimpicului îi reproșează toată lumea (inclusiv eu) că a vrut să fie primar ca să administreze un buget de două miliarde. Elevul cu probleme e de nu știu când milionar. Ca să nu întrețin aiurea suspansul, mă refer la Nicușor Dan și un frate Negoiță – v-am mai povestit, îi confund și mă consider riguros din acest punct de vedere.
Fratele Negoiță a plantat palmieri în Piața Unirii. Adecvarea lui botanică și culturală mă scutește de comentarii. Dacă ar fi făcut clasele I-IV pe bune, Negoiță n-ar fi luat cu seninătate hotărâri de comic vestit al canalului Național Geographic Wild. Problema lui nu e flora, ci fauna care l-a propulsat în politică.
Dând-o pe seriozitate, mai e vorba despre ceva. Despre consilierii lui Negoiță, despre comisiile din acea primărie. Știu că trebuie să ții cu proteza sau implantul dentar de scaunul de bugetar, dar nu putea să-i spună nimeni lui Negoiță că are destui bani ca să ia un avion privat dacă vrea să-și admire colegele din palmier? Pe cât e Negoiță de inteligent, pe atât sunt subalternii lui de curajoși.
Trec la Nicușor Dan. Matematician de elită, om deștept, chiar genial din moment ce nu poate nimeni să-l găsească de trei ani. Se ascunde și când e prezent. Dar de data asta și-a ieșit din ecuație. S-a dus să dezgroape palmierii. E tot el, omul care a înființat un partid care și-a făcut capital electoral din ecologeală. România prinde rădăcini sau România scoate rădăcini? Pe-asta cum o rezolvi, Nicușoare? Îți dai seama în ce te-ai băgat? Peste o săptămână, adversarii din politică – și tu ai numai adversari în politică – îți vor spune „ai scos palmierii, bravo! Și ce-ai pus în loc?” Eu sunt convins că absența ta eternă e preferabilă palmierilor lui Negoiță, dar nu convingi pe toată lumea. Tu și useriștii tăi ați făcut doar piste de trotinete. Și alea n-au clorofilă, dar din cauza trotinetiștilor a crescut numărul de accidente rutiere în București.
Rusia a exportat în aprilie mai mult petrol decât în orice altă lună de la invazia sa în Ucraina anul trecut, aproape 80% din livrări fiind direcționate către China și India, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.
Creșterea livrărilor reflectă succesul producătorilor ruși în găsirea de noi cumpărători pentru petrolul lor de când Uniunea Europeană a blocat importurile și a unor noi nave pentru a transporta încărcăturile către aceste piețe.
De când Occidentul a amenințat prima dată Rusia cu sancțiuni, Moscova a lucrat cu un număr tot mai mare de companii comerciale puțin cunoscute și de armatori de petroliere pentru a dezvolta noi sisteme de transport al petrolului.
„Rusia pare să aibă puține probleme în a găsi cumpărători pentru țițeiul și produsele sale petroliere”, a declarat marți AIE într-un raport lunar privind piața petrolului.
Rezultatul a fost una dintre cele mai mari schimbări de până acum în fluxurile de mărfuri, Rusia redirecționând milioane de barili pe zi de petrol din Europa către Asia în ultimele 12 luni.
Petrolul rusesc s-a tranzacționat, de asemenea, cu un discount față de referințele globale, din cauza unui plafon de preț condus de G7 pentru exporturile rusești permise de petrol și produse petroliere rafinate, impus, respectiv, în decembrie și februarie.
Cu toate acestea, acest discount a început să se reducă, potrivit AIE, deoarece Rusia și-a sporit accesul la transportul maritim neoccidental capabil să opereze în afara plafoanelor de preț.
Veniturile Moscovei din exportul de petrol în aprilie au fost de 15 miliarde de dolari, în creștere de la 13,3 miliarde de dolari în martie.În total, Rusia a livrat 5,2 milioane de barili pe zi(b/d) de țiței în aprilie, cel mai mult din mai 2022, inclusiv 2,1 milioane către China și 2 milioane către India. Exporturile totale de produse petroliere rafinate au fost de 3 milioane de barili pe zi.
Importurile din Rusia au ajutat la satisfacerea cererii în creștere de petrol din China, care a atins un maxim istoric de 16mn b/d în martie, a adăugat AIE. „Redresarea cererii din China continuă să depășească așteptările”.
Agenția și-a majorat prognoza privind creșterea cererii globale de petrol pentru 2023 la 2,2 milioane de miliarde de barili pe zi, iar China va reprezenta aproape 60% din această creștere.
Scăderea prețurilor petrolului la nivel mondial în aprilie și la începutul lunii mai, când țițeiul Brent, de referință la nivel mondial, a scăzut cu aproape 16 dolari pe baril în doar două săptămâni, a reprezentat un „contrast puternic” cu piața mai tensionată așteptată în a doua jumătate a acestui an.
Inflația a atins un nivel maxim în Europa emergentă, Asia Centrală și Africa de Nord, dar creșterea prețurilor la gaze în iarna următoare va menține presiunile asupra finanțelor gospodăriilor, a declarat marți Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
Potrivit raportului Regional Economic Prospects, creșterile prețurilor de consum în regiunea BERD – care acoperă aproximativ 40 de economii și se întinde din Kazahstan până în Ungaria și Tunisia – au atins un vârf de 17,5% în octombrie și au scăzut la 14,3% în martie.
Chiar dacă unele bănci centrale au redus ratele de dobândă pe măsură ce perspectivele economice s-au înrăutățit, presiunile asupra gospodăriilor sunt departe de a se fi încheiat.
„În special în ţările mai sărace, gospodăriile sunt sever afectate de crize. Pieţele se aşteaptă la creşterea preţului energiei în această toamnă şi iarnă”, a declarat pentru Reuters economistul şef al BERD, Beata Javorcik.Cotaţiile gazelor în Europa rămân peste nivelul mediu din perioada 2017-2021 şi depăşesc preţurile din SUA.
Mai mult de jumătate dintre gospodăriile din regiunea BERD „trăiesc de la un salariu la altul”, potrivit datelor preliminare ale unui sondaj realizat împreună cu Banca Mondială în perioada octombrie-aprilie. Dacă și-ar pierde principala sursă de venit, 59% dintre aceste gospodării ar fi în măsură să acopere cheltuielile de bază pentru mai puțin de o lună.
La nivel guvernamental, bugetele unor țări sunt, de asemenea, sub presiune din cauza acumulării de datorii și a majorării dobânzilor. Deficitele generale depășesc 5% din PIB în Ungaria, România, Ucraina și în țările din sudul și estul Mediteranei.
Se așteaptă ca economiile din regiunea de activitate a BERD să înregistreze un avans de 2,2% în acest an, şi de 3,4% anul viitor, cel mai rapid ritm de creştere urmând să fie înregistrat în Asia Centrală, cu 5,2%.
Un număr tot mai mare de startup-uri se instalează în Paris, pe măsură ce guvernul francez face presiuni pentru ca metropola să fie în fruntea sectorului tehnologiei financiare din Europa.
Londra este în continuare cel mai mare centru pentru fintech-uri din Europa, dar influența sa a slăbit oarecum în ultimii ani.
Săptămâna trecută,fondatorii Revolut, un startup britanic care face presiuni pentru a primi o licență bancară din partea autorităților, au criticat City-ul pentru birocrația din reglementare și plecarea unor finanțiști după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.
Multe persoane din blocul comunitar sunt de acord că schimbarea seismică provocată de Brexit a ajutat Parisul în eforturile sale de a deveni o alternativă reală la Londra și Berlin – în mod tradițional centrul tehnologic al continentului – în ultimii ani.
„Nimeni nu mai vrea să audă de Brexit, dar influența sa asupra fintech-ului este de netăgăduit”, spune Nicolas Benady, directorul executiv al firmei bancare Swan. „Obținerea unei prime licențe într-o singură țară este o sarcină uriașă pentru un startup tânăr, așa că, dacă trebuie să aleagă o piață, de ce ar alege 67 de milioane de oameni în locul a 450 de milioane de oameni?”.
La Paris, o bună parte dintre fondatorii din domeniul fintech rămân optimiști. O treime dintre companiile care se alătură programelor de startup aici sunt din străinătate, cu o prezență tot mai mare din Marea Britanie.
Parisul atrage startup-urile în multe moduri: un program generos de vize, granturi publice și faptul că fondatorii sunt stimulați fiscal să susțină bani și investiții.
Afacerile fintech pentru prima dată în capitala Franței au crescut cu 22 de milioane de dolari, până la 96,4 milioane de dolari în 2022, potrivit datelor Pitchbook.
Cultura populară a făcut, de asemenea, ca antreprenoriatul să devină „din ce în ce mai cool” pe scară mai largă, susține investitorul franco-american Zoe Mohl, director la Balderton Capital.
Qui Veut Etre Mon Associé? (versiunea franceză a emisiunii de televiziune Shark Tank) prezintă antreprenori de top din domeniul tehnologiei care au devenit investitori, în timp ce anul trecut fostul jucător al echipei Paris Saint-Germain, Blaise Matuidi, a lansat în colaborare Origins Fund pentru finanțiștii sub-reprezentați aflați la început de drum.
Anul trecut, Franța a contrazis tendințele generale de scădere la nivel mondial. Valoarea tuturor tranzacțiilor franceze în domeniul fintech a crescut cu aproximativ 30%, ajungând la 2,1 miliarde de dolari.
La Londra, valoarea acestor tranzacții a scăzut cu o cincime, până la aproximativ 10 miliarde de dolari, în timp ce la Berlin a scăzut cu 10%, până la 2,7 miliarde de dolari.
Banca de stat BpiFrance conduce investițiile finanțate din fonduri publice, cu sume cuprinse de până la 20 de milioane de dolari pentru startup-uri. De asemenea, distribuie 276 de milioane de euro din fondurile Uniunii Europene pentru antreprenori prin programul InvestEU.
Franța are 27 de unicorni, adică companii private cu o valoare de peste un miliard de dolari. Țara a depășit deja promisiunea lui Macron de a crea 25 de unicorni până în 2025, mărindu-și totalul de la doar cinci în 2018.
Agenția Centrală de Informații a SUA vrea să-i convingă pe ruși să-i ofere secrete despre țara lor, postând un videoclip pe Telegram, care îi vizează pe cei nemulțumiți de regimul lui Vladimir Putin.
Dar scurta înregistrare video pare un clișeu propagandist din vremea Războiului Rece: arată un funcționar rus, împreună cu soția și un copil în locuința lor, care aparent au o viață plină de greutăți și se întreabă ce le va duce viitorul.
Potrivit France Presse, CIA sugerează că rușii pot face mai mult pentru binele lor, bunăoară să-i ofere informații, dar rămânând în continuare „patrioți”.
Videoclipul și textul care îl însoțește oferă instrucțiuni despre cum să facă acest lucru, folosind un browser Tor pentru a accesa dark web și instrumente de criptare despre care CIA spune că vor asigura protecția lor.
„CIA vrea să cunoască adevărul despre Rusia și căutăm persoane de încredere care să ne spună acest adevăr. Informațiile dumneavostră pot fi mai importante decât credeți”, scrie agenția. Și precizează că speră să intre în contact cu persoane din domeniile serviciilor de informaţii, diplomaţiei, ştiinţei şi tehnologiei şi din alte domenii şi că este interesată de toate tipurile de informaţii, inclusiv politice şi economice.
Un oficial al agenției a declarat pentru AFP că, deși a mai făcut acest demers și pe alte rețele de socializare, acum se concentrează pe Telegram criptat, deoarece este principalul mijloc prin care rușii împărtășesc și obțin informații și știri, despre orice, de la politică la războiul din Ucraina.
CIA speră că furnizarea unei modalități simple, dar clare de a scurge informații prin intermediul dark web îi va convinge pe rușii precauți să facă “următorul pas”.
Oficialul a subliniat că SUA nu încearcă să provoace o insurecţie sau o schimbare de regim la Moscova, dar speră că unii dintre ruşi vor vedea o modalitate de a-şi ajuta ţara să meargă înainte prin transmiterea de informaţii CIA.
Nu e clar cum va smulge CIA secrete de la ruși, dar Kremlinul a înăsprit pedepsele pentru criticii Kremlinului, însuși Putin a promulgat modificările la Codul penal care prevede de acum pedepse mai grele pentru delictul de “înaltă trădare”, inclusiv până la închisoare pe viaţă.
Atunci când peste 1.000 de demonstranți au mărșăluit pe străzile din Amsterdam la începutul lunii februarie, aceștia și-au îndreptat furia împotriva a ceva care nici măcar nu există: euro digital.
Protestatarii au exprimat o gamă de obiecții față de planul Băncii Centrale Europene de a emite o versiune electronică a monedei unice a continentului. Unii se temeau că statul o va folosi pentru a le urmări și controla cheltuielile, în timp ce alții suspectau un complot pentru a înlocui banii lichizi.
Acest cocktail de suspiciuni și teorii ale conspirației despre euro digital vine într-un moment extrem de delicat pentru BCE și politicienii din zona euro. Pe de o parte, sunt dornici să intensifice pregătirile pentru moneda digitală în următoarele câteva luni, potrivit Financial Times, cu speranța că aceasta ar putea fi lansată în cel puțin trei ani. Susținătorii proiectului spun că acesta ar moderniza plățile europene, oferindu-le oamenilor o alternativă electronică la numerar, fără riscuri și universal acceptată.
O soluție în căutarea unei probleme?
Mereu geloasă pe poziția dominantă a dolarului în sistemul financiar internațional, Europa este nerăbdătoare să găsească noi modalități de a promova ponderea euro la nivel mondial și digital.Cu toate acestea, consumatorii, finanțatorii și politicienii se întreabă dacă riscurile potențiale depășesc beneficiile.
Aceste întrebări nu au făcut decât să crească pe măsură ce amenințarea imediată reprezentată de criptomonede a dispărut odată cu scăderea valorii bitcoin și a altor forme de bani rivale.
Subtilitățile monedelor băncilor centrale sunt greu de explicat de către factorii de decizie politică: mulți oameni consideră că folosesc deja, de fapt, bani digitali atunci când folosesc cardul de plată fără contact sau aplicația de mobile banking, în loc de numerar.
Unii factori de decizie europeni se tem că eșecul de a prezenta un argument clar în favoarea monedei euro digitale va submina proiectul înainte să se nască – că va ajunge să fie văzut ca o soluție care nu prea știe ce problemă rezolvă.
„Care este motivul convingător pentru a face această reformă? Aceasta este marea întrebare fără răspuns”, spune Ignazio Angeloni, fost oficial BCE. „Nu văd mari eșecuri pe piață care să necesite un euro digital.”
O motivație cheie pentru BCE este utilizarea în scădere a numerarului, de la 79% din totalul tranzacțiilor la punctele de vânzare din zona euro în 2016 la 59% anul trecut.
Cu toate că BCE subliniază că euro digital este o completare a numerarului și nu un înlocuitor al acestuia, unii economiști consideră inutil un sistem de plăți duplicat.
Privind confidențialitatea, Mairead McGuinness, comisarul european pentru servicii financiare, a insistat asupra faptului că euro digital nu va fi un proiect de tip „big brother”. Însă miniștrii sunt foarte conștienți de riscul ca acest proiect să fie afectat de percepția că este un instrument de spionaj guvernamental al cheltuielilor gospodăriilor.
Federația Bancară Europeană avertizează cu privire la „un risc semnificativ pentru bănci din cauza posibilei deplasări a unor fonduri semnificative care sunt în prezent deținute ca depozite bancare către conturi/portofele digitale în euro”.
Pentru a contracara acest lucru, BCE ia în considerare impunerea unei limite de aproximativ 3.000 de euro la numărul de euro digitali pe care îl poate deține fiecare persoană, sau a unei rate a dobânzii punitive pentru deținerile care depășesc un anumit nivel.
Dar restricționarea strictă a deținerilor digitale de euro ale unei persoane subminează atractivitatea monedei. „Este ca un vin fără alcool”, a declarat Peter Bofinger, profesor de economie la Universitatea din Würzburg. Abstinența forțată impusă monedei euro digitale îi va convinge pe oameni că nu merită să se deranjeze deloc, susține el. „Nu văd cum nu va eșua”.
În cele din urmă, dacă BCE merge mai departe cu un euro digital ar putea depinde de ceea ce fac alții. Spre deosebire de SUA, care beneficiază de poziția dominantă a dolarului în comerțul și rezervele internaționale, euro se află într-o poziție mai slabă, iar factorii de decizie politică sunt nerăbdători să inverseze această tendință.
„Ascunde-ți strălucirea, așteaptă-ți timpul.” Acest celebru sfat al lui Deng Xiaoping a fost de mare folos Chinei în ultimii 40 de ani: pentru ca să devină mai bogată și mai puternică, trebuia să evite confruntarea cu Occidentul.
Dar Xi Jinping, aflat la putere din 2012, a decis că epoca de așteptare s-a încheiat. El vorbește despre o Chină care „îndrăznește să lupte”, notează politologul Gideon Rachman. “Chiar dacă Xi nu vrea să spună la propriu că ar trebui să meargă la război, a semnalat – prin vorbe și fapte – că Beijingul este pregătit să se confrunte cu rivalii săi internaționali”.
Susține că politicile sale sunt un răspuns la agresiunea americană. În discursul în care a făcut apel la poporul chinez să „îndrăznească să lupte”, el a acuzat SUA că urmează o politică de „reținere și suprimare” a Chinei.
Dar diagnosticul lui Xi privind situația Chinei “este greșit în trei aspecte cruciale”. Interpretează fals intențiile americane. Exagerează amenințarea pe care politicile americane o reprezintă pentru economia Chinei. Și subestimează riscurile unei confruntări cu America.
Oficialii și analiștii chinezi susțin adesea în privat că SUA încearcă să zădărnicească ascensiunea țării lor prin atragerea într-un război din cauza Taiwanului. Dar chiar dacă o astfel de capcană ar fi întinsă la Washington, ar exista o modalitate ușoară de a o evita. Xi trebuie pur și simplu să se abțină de la atacarea sau blocarea Taiwanului.
Chinezii se plâng că SUA încearcă să le sugrume economia. Practic, așa ceva este imposibil. Nu numai americanii, ci și întreg occidentul au produse copleșitor „Made in China”.
Și ascensiunea economică a Chinei rămâne impresionantă: se preconizează că în acest an va deveni cel mai mare exportator de automobile din lume, înlocuind Japonia. Directorii executivi ai unora dintre cele mai puternice companii occidentale, precum Tim Cook de la Apple, au spus foarte clar că nu au nicio intenție de a se retrage din China.În calitate de marxist autoproclamat, Xi ar trebui să înțeleagă că puterea politică globală decurge din puterea economică.
China nu are nevoie să câștige un război armat pentru a-și extinde puterea și influența internațională. Comerțul, ajutorul și investițiile vor face treaba fără niciunul dintre riscurile și vărsările de sânge aferente.Există peste 120 de țări din întreaga lume al căror cel mai mare partener comercial este China – mult mai multe decât America.
Iscusința Chinei în construirea de noi infrastructuri construiește, de asemenea, influență. America nu poate concura cu genul de bani pe care Beijingul îi poate pompa în sud-estul Asiei. Iar influența Chinei se întinde mult mai departe decât străinătatea sa apropiată. Companiile chinezești construiesc în prezent sisteme de metrou în capitalele Egiptului și Columbiei.
Așadar, ce ar putea merge prost? Răspunsul este evident – un război. China se pregătește în mod vizibil să invadeze Taiwanul. Retorica naționalistă a lui Xi creează un amestec periculos de orgoliu și paranoia la Beijing. Tong Zhao, un profesor universitar, se teme că liderul Chinei „se blochează” în privința Taiwanului.
Dar dacă Xi ar fi apăsat pe trăgaci în Taiwan – iar America ar fi intrat în conflict, așa cum a promis președintele Joe Biden – liderul chinez ar fi declanșat un al treilea război mondial, iar consecințele ar fi incalculabile pentru țara sa și pentru întreaga lume.
Chiar dacă Taiwanul ar capitula rapid sau dacă SUA s-ar da la o parte, imaginea globală a Chinei ar fi transformată pentru totdeauna. Fiecare companie sau țară occidentală care în prezent stă pe gânduri în ceea ce privește China ar trebui să se alăture unui regim de sancțiuni riguros. Economia globalizată s-ar rupe în bucăți – cu costuri uriașe pentru toți cei implicați.
Dar liderii cu ochii pe cărțile de istorie pot descoperi adesea că evenimentele scapă de sub controlul lor. Vladimir Putin este cel mai recent lider puternic care și-a văzut speranțele de a avea un război scurt și glorios cum au eșuat teribil. Putin conduce o țară care nu mai poate aspira la statutul de mare putere pe baza puterii economice. Xi încă mai are deschisă această cale economică spre măreția națională. Ar trebui să o urmeze.
WhatsApp tocmai a anunțat o nouă funcție numită Chat Lock, care le permite utilizatorilor să aibă mai mult control asupra protejării conversațiilor lor private.
„Noile chat-uri blocate din WhatsApp vă fac conversațiile mai private”, a declarat luni Mark Zuckerberg, directorul executiv al Meta. „Acestea sunt ascunse într-un dosar protejat de o parolă, iar notificările nu vor arăta expeditorul sau conținutul mesajului.”
Înseamnă că anumite conversații vor fi scoase din căsuța de primire a unui utilizator și plasate într-un dosar propriu care poate fi accesat doar cu o parolă sau cu un element biometric, cum ar fi o amprentă digitală, potrivit The National. Odată intrat în acest dosar, atunci când un nou mesaj este trimis, se va ascunde numele expeditorului și conținutul conversației.
„Credem că această funcție va fi importantă pentru persoanele care își împart telefoanele din când în când cu un membru al familiei sau în momentele în care altcineva îți ține telefonul în mână exact în momentul în care sosește o discuție specială”, se arată într-o postare pe blogul Meta.
Cum să blocați o conversație pe WhatsApp:
Deschideți WhatsApp, atingeți numele unei persoane sau al unui grup de chat.
Selectați opțiunea „Blocare chat”, care ar trebui să se afle sub „Dispariție mesaje”
Alegeți un cod de acces sau o amprentă digitală pentru a bloca conversația.
Conversația va fi apoi mutată într-un dosar separat „Locked Chats” (Conversații blocate).
Cum să accesați chat-urile blocate pe WhatsApp:
Trageți încet în jos pe căsuța de primire a chat-urilor pentru a descoperi un dosar „Locked Chats” (Chat-uri blocate)
Introduceți codul de acces sau amprenta digitală pentru a debloca.
„Singura funcție a previziunilor economice este de a face ca astrologia să pară respectabilă”, a spus odată economistul Ezra Solomon. Această funcție pare și mai puțin respectabilă astăzi, în timp ce analștii încearcă să demistifice consecințele multiplelor șocuri, inclusiv pandemia, războiul din Ucraina și peisajul geopolitic în schimbare.
Andrew Bailey, guvernatorul Băncii Angliei, știe foarte bine acest lucru. Joi, în timp ce banca centrală a majorat ratele dobânzilor cu 25 de puncte de bază, el s-a confruntat cu o serie de întrebări legate de marea modificare în creștere a proiecțiilor privind creșterea și inflația. Previziunile economice sunt, într-adevăr, o știință inexactă; dar revizuirile puternice nu ajută prea mult la reasigurarea publicului că bancherii centrali știu ce fac.
Rezerva Federală a SUA și Banca Centrală Europeană au greșit și ele în previziunile lor privind inflația, în special de la debutul pandemiei.Și FMI și-a schimbat perspectivele recente de creștere. Având în vedere rolul pe care îl joacă previziunile în informarea deciziilor investitorilor, gospodăriilor și factorilor de decizie politică, precizia este importantă.
Pentru bancherii centrali, un istoric de previziuni decente este vital pentru a consolida credibilitatea, mai ales că o încredere mai mare poate contribui la ancorarea așteptărilor inflaționiste.
Dar criticile recente la adresa previziunilor eronate trebuie temperate, subliniază Financial Times. Economiștii s-au confruntat cu o lume neobișnuit de nesigură începând cu 2020. Au trebuit să ia poziții cu privire la epidemiologie, scenarii de război, modificări ale lanțului de aprovizionare și politici interne și internaționale în evoluție rapidă.
Un alt element este înțelegerea limitată a publicului cu privire la ceea ce reprezintă de fapt previziunile. Acestea sunt condiționate de judecățile făcute la un anumit moment dat. Pe măsură ce apar noi date, aceste judecăți trebuie recalibrate: ar trebui tratate ca fiind orientative, nu adevăruri absolute.
Economiștii încă mai au de răspuns la câteva întrebări. Se poate spune că bancherii centrali au fost prea lenți în a majora ratele atunci când inflația s-a accelerat în 2021, agățându-se de ideea că presiunile asupra prețurilor erau „tranzitorii”.
Au existat evaluări eronate cu privire la efectele stimulentelor fiscale, la cât de stabile erau așteptările inflaționiste și la daunele provocate de pandemie asupra ofertei, care au contribuit la faptul că factorii de decizie monetară au rămas în urmă în ceea ce privește inflația.
De asemenea, este posibil ca deceniul anterior de inflație scăzută să le fi indus un fals sentiment de siguranță. S-au făcut erori și în timpul ciclului de creștere a ratelor. Atât BoE, cât și BCE nu au reușit să înțeleagă cât de rigidă ar fi inflația alimentară.
Îmbunătățirea modului în care sunt comunicate previziunile, în special în perioade de incertitudine, este esențială. Prezentarea proiecțiilor în cadrul unor scenarii diferite poate contribui la aprofundarea înțelegerii gamei de rezultate posibile. Deși băncile centrale au încercat să evidențieze distribuțiile de probabilitate din jurul previziunilor lor, acestea ar putea fi transmise într-un mod mai accesibil.
Mai presus de toate, economiștii trebuie să fie mai clari în a explica cum și de ce s-au schimbat principalele lor judecăți între previziuni – și cum afectează acestea cifrele. Un efort mai mare de a arăta cum ajung la proiecțiile lor poate contribui la consolidarea încrederii și la normalizarea înțelegerii previziunilor economice ca puncte de referință și nu ca previziuni.
Proverbele românești sunt încărcate de înțelepciune. Ne-o demonstrează criza declanșată în toate sectoarele vieții noastre. Criză care promite să explodeze dacă nu se iau măsuri urgente.
Furtuna economică care zburătăcește bursele și economia lumii au o cauză simplă. S-au tipărit bani la greu, din 2008 până acum. Întâi ca să salveze băncile de la faliment după ce acestea au semănat vânt în portofelele clienților momindu-i cu produse financiare cu profituri mari și imediate. Masa mare de bani din piață nu a fost acoperită de producătorii de bunuri și servicii. Așa că oferta a fost sub cerere și au început să crească prețurile. Cererea tot mai mare a mai accelerat și nevoia de resurse. Care sunt împărțite peste tot în lume. Așa că a început să bată vânt de conflicte politice tot mai aproape de războaie. Acolo unde existau deja tăciuni de vrajbă s-au aprins vâlvătăi. Acolo unde era o aparentă liniște, vântul schimbărilor climatice a generat furtuna care a scos în stradă oamenii sărăciți de deciziile de limitare a cererii pentru a salva planeta ale cărei resurse sunt limitate. Colac peste pupăză, între aceste vânturi regionale a apărut în 2020 pandemia. Accidental, evident! Oamenii au fost pitiți în casă, consumul și cererea au fost diminuate, companiile au ajuns la terapia intensivă costisitoare.
Tiparnița de bani a lucrat la putere maximă din 2020 încoace. La finalul perioadei de restricții cererea de bunuri și servicii a explodat. Oferta, evident, n-a putut să facă față cererii. Încearcă să te scoli din pat brusc după o perioadă de stat la orizontală. Amețești și cazi. Cam asta s-a întâmplat cu producătorii de bunuri și servicii. Până să se alinieze la cerere furnizorii, prețurile au explodat. Lumea a început să semene cu o ogradă în care găinile aleargă zăpăcite, în timp ce cocoșii cântă a pustiu, încurcând zorii cu apusul, de la norii generați de schimbările climatice. Și ca să fie treaba mare si nu mică, specialiștii, experții și alte voci ale rațiunii (im)pure ne-au explicat că energia trebuie să fie verde cu orice preț, mașinile pe benzină și motorina trebuie să dispară, trebuie să mâncăm mai puțină carne de vacă, trebuie sa reducem consumul de resurse și trebuie să luptăm până la moarte pentru salvarea democrației care ne garantează(?) exercițiul drepturilor fundamentale. În rezumat trebuie să cerem mai puțin la un preț mai mare. Teoretic ca să salvăm planeta. Practic, ca să vidanjăm țevile economiei de dopurile de bani fără acoperire. Noi găinile. Cocoșii au altă treabă. Se luptă. Să alunge norii de furtună. Se luptă în stradă, pe stadioane, în tranșee, în media, în parlament. Nici plaiurile mioritice nu scapă de furtuna iscată de semănatul vântului în ultimii 20 de ani. Am privatizat capacități de producție pe motiv că nu avem capital să le retehnologizăm. Au ajuns la fier vechi.
Fără investiții similare ca domeniu am trecut la importuri de produse similare. Adică am finanțat locuri de muncă în țara de origine a produselor și am importat inflația acesteia. Am liberalizat iresponsabil piața energiei în 2021 fără să avem filtre pentru abuzurile căutătorilor de profit. Am umplut țara de agenții, ministere, fotolii în parlament fără nici un calcul privind impactul bugetar pe termen lung. Nu noi pe persoană fizică, ci cei pe care i-am validat prin voturi succesive, încrezători că schimbarea liderilor o să ne aducă bunăstare. S-a adeverit vorba românească: Schimbarea domnilor bucuria proștilor. Clasa politică s-a fărâmițat între interesele baronilor locali care își trimit în administrația centrală „Pristandalele” executante de ordine egoiste și distructive și directivele UE. Prin aleșii noștri am legitimat însămânțarea vântului care acum generează furtuna pe care Rotativa nu o va potoli și consecințele directivelor aberante ale CE o vor transforma în uragan.
Buzunarele românilor vor fi puse la grea încercare şi în această iarnă: preţurile gazelor în următoarea iarnă va menţine presiunile pe finanţele gospodăriilor.
Asta rezultă dintr-un raport publicat marţi de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).
Cotaţiile gazelor în Europa, la nivel foarte ridicat
Cotaţiile gazelor în Europa rămân peste nivelul mediu din perioada 2017-2021 şi depăşesc preţul gazelor din SUA.
„În special în ţările mai sărace, gospodăriile sunt sever afectate de crize. Pieţele se aşteaptă la creşterea preţului energiei în această toamnă şi iarnă”, a declarat economistul şef al BERD, Beata Javorcik.
Trăiesc şi românii de la un salariu la altul?
La nivel guvernamental, bugetele din unele ţări sunt sub presiune din cauza datoriilor acumulate şi a majorării dobânzilor. Deficitele depăşesc 5% din PIB în Ungaria, România, Ucraina, sudul şi estul Mediteranei.
Mai mult de jumătate dintre gospodăriile din regiunea de activitate a BERD „trăiesc de la un salariu la altul”. Asta înseamnă că peste jumătate dintre români, dacă şi-ar pierde locurile de muncă, ar intra în faliment personal.
Se anunţă cel mai mare val de concedieri din istoria Vodafone, un gigant în telecomunicaţii, la nivel mondial. 11.000 de oameni vor fi concediați în următorii trei ani.
Decizia a fost luată de noul şef al Vodafone, Margherita Della Valle, care dorește să simplifice şi să recâştige competitivitatea grupului britanic de telecomunicaţii.
De ce vor da oameni afară?
Reducerile de locuri de muncă sunt cele mai mari din istoria Vodafone, care are aproximativ 100.000 de angajați, în Europa și Africa, ceea ce o face una dintre cele mai cunoscute mărci corporative din Marea Britanie.
„Performanța noastră nu a fost suficient de bună”, a spus Della Valle, care a fost numită definitiv în funcția de CEO luna trecută, adăugând: „Prioritățile mele sunt clienții, simplitatea și creșterea”.
Vodafone a deschis şedinţa de tranzacţionare bursieră de azi cu 4,5% mai jos. Este cea mai mare scădere a indicelui FTSE 100 (Financial Times Stock Exchange 100 Index), de la Bursa din Londra, coborând la cel mai scăzut nivel, de la începutul lunii ianuarie.
Rezultate slabe în Germania
Della Valle a spus că Germania, cea mai mare piață a Vodafone, a avut performanțe slabe, în timp ce Spania, care s-a confruntat cu o concurență acerbă, în ultimii ani, este în curs de revizuire strategică.
Vodafone a spus că piața europeană de Telecomunicații a oferit de multă vreme un randament slab al capitalului investit în rețele, iar performanța sa relativă s-a înrăutățit în timp.
În mediul de afaceri a apărut informaţia că Vodafone şi CK Hutchison sunt aproape de un acord care prevede unificarea operaţiunilor de telecomunicaţii din Marea Britanie, într-o tranzacţie în valoare de 15 miliarde de lire sterline (19 miliarde de dolari) care va da naştere celui mai mare operator de telefonie mobilă din Marea Britanie, cu 29 milioane de abonaţi.
Meteorologii au emis, marți, o prognoză specială pentru zona Capitalei. Sunt așteptate ploi în aversă, posibil însoțite de descărcări electrice. Nu vor lipsi din peisaj nici rafalele de vânt.
Prognoza specială pentru zona municipiului București, emisă de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) vizează intervalul 16 mai ora 18:00 – 17 mai ora 18:00.
Totodată, anunță ANM, vântul va sufla în general moderat, cu rafale de până la 40…45 km/h, miercuri după-amiaza.
Cât despre valorile termice, temperatura minimă va fi – conform prognozei – de 11…12 grade, iar cea maximă de 20…22 de grade.
COD GALBEN de ploi, pentru șase județe
foto: meteoromania.ro
Și tot marți, Administraţia Naţională de Meteorologie a emis un COD GALBEN de ploi însemnate cantitativ, pentru perioada 16 mai, ora 18 – 17 mai, ora 18. Șase județe se vor afla, conform hărții, până miercuri seară, sub incidența acestei atenționări meteo.
„În Oltenia și sud-vestul Munteniei vor fi ploi ce vor avea și caracter de aversă și, mai ales prin acumulare, cantitățile de apă vor fi de 25…30 l/mp și izolat vor depăși 35…40 l/mp”, anunță ANM.
În condițiile în care, exact în ziua în care parlamentarii din ”rețea” luau obedienta poziție ”ghiocel”, o altă informație, de această dată din sursă externă, anunța că deja primele 31 de tancuri americane Abrams au fost livrate pentru ”antrenarea trupelor ucrainene”.
Una care, insist, va costa în total 4 miliarde de euro! ”Prețul corect” stabilit pentru ca senatoarea liberalo – iohannistă Nicoleta Pauliuc să fie băgată în cărțile pentru șefia Ministerului Afacerilor Interne. Acolo unde șeful acesteia de partid, încă secretarul – general Lucian Bode doarme pe el…
Dar scurta înregistrare video pare un clișeu propagandist din vremea Războiului Rece: arată un funcționar rus, împreună cu soția și un copil în locuința lor, care aparent au o viață plină de greutăți și se întreabă ce le va duce viitorul.
Dar Xi Jinping, aflat la putere din 2012, a decis că epoca de așteptare s-a încheiat. El vorbește despre o Chină care „îndrăznește să lupte”, notează politologul Gideon Rachman. “Chiar dacă Xi nu vrea să spună la propriu că ar trebui să meargă la război, a semnalat – prin vorbe și fapte – că Beijingul este pregătit să se confrunte cu rivalii săi internaționali”.
Andrew Bailey, guvernatorul Băncii Angliei, știe foarte bine acest lucru. Joi, în timp ce banca centrală a majorat ratele dobânzilor cu 25 de puncte de bază, el s-a confruntat cu o serie de întrebări legate de marea modificare în creștere a proiecțiilor privind creșterea și inflația. Previziunile economice sunt, într-adevăr, o știință inexactă; dar revizuirile puternice nu ajută prea mult la reasigurarea publicului că bancherii centrali știu ce fac.
