Este cert ca presa nu-l iubeste pe proaspatul insuratel, Albert de Monaco. Mai nou, l-a facut si impotent!

Dupa ce au tocat nunta si bocetele miresei, Charlene, care parea sedusa si abandonata pe pamant strain, nicidecum traind intr-o poveste cu printi si printese, presa franceza sta atarnata de capul lui Albert. Oficialii au trebuit sa dea explicatii despre noaptea nuntii, de ce a trebuit el sa doarma la alt hotel, existand speculatii ca mireasa nu l-a mai vrut pe cel care devenise tata pentru a treia oara.

Numai ca de data asta, de cand erau impreuna. Pe aceeasi idee, s-a scris ca nici in luna de miere, petrecuta in Africa de Sud, cei doi nu au dormit impreuna. Chipurile, ori printul nu poate „oficial”, ori Charlene nu-l iarta! Exasperat, Albert a specificat ca intre 9 si 20 iulie, cuplul a fost in Mozambic, departe de presa si paparazzi, asa ca de unde stirea ca „nu mai poate”?!

Gheorghe Ialomitianu, ministrul Finantelor, a fost printre putinii membri ai Guvernului care si-au manifestat bucuria, dupa ce expertii Comisiei Europene (CE) au dat aviz pozitiv raportului pe justitie.

Reporterii „National” l-au surprins pe acesta, miercuri seara,  la Aquarium, restaurantul celebritatilor din Bucuresti. Ialomitianu, insotit de cativa subalterni, a cinat mai intai apoi s-a destins in compania catorva sticle de vin.

Ambientul discret, licoarea de cea mai buna calitate l-au binedispus pe ministrul Finantelor, facandu-l sa uite, macar pentru cateva ore, de apasarea functiei detinute in Guvernul Boc.

Sfantul Sinod a hotarat, joi, canonizarea mitropolitilor Transilvaniei Andrei Saguna si Simion Stefan, la propunerea sinoadelor mitropolitane ale Mitropoliei Ardealului si Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului.

Andrei Saguna va avea zi de pomenire la 30 noiembrie si Simion Stefan la 24 aprilie, se arata intr-un comunicat de joi al Patriarhiei Romane.

Andrei Saguna s-a nascut la Miskolt, in Ungaria, la 20 decembrie 1808, intr-o familie de negustori aromani. A avut o copilarie zbuciumata din cauza ca tatal a dat faliment, iar arhiepiscopul romano-catolic de Egger, Stefan Ficher, l-a determinat sa treaca la catolicism impreuna cu intreaga familie. Potrivit legilor de atunci, cei trei copii, intre care Anastasie, viitorul mitropolit, au fost declarati romano-catolici. Dar, tot potrivit legilor de atunci, la varsta de 18 ani fiecare dintre cei trei copii a declarat ca vrea sa se intoarca la credinta pe care mama lor, Anastasia, nu a parasit-o.

Cu rezultate exceptionale la invatatura, studiind la Universitatea din Pesta filosofia si dreptul si cunoscand mai multe limbi straine, multi se asteptau sa inceapa o cariera in lumea laica, insa si-a indreptat pasii spre Varset, unde era o scoala teologica. La 24 de ani, cand a terminat studiile teologice, si-a indreptat pasii spre Manastirea sarbeasca Hopovo, unde a facut un an de noviciat, iar la 25 de ani a fost tuns in monahism, pe 12 octombrie 1833, sub numele de Andrei.

Timp de 13 ani a activat in cadrul Bisericii Ortodoxe Sarbe, apreciat in mod deosebit de ierarhi, intre care si marele mitropolit Stefan Stratimirovici de la Karlovitz si urmasul sau, Stefan Stancovici, apoi de Iosif Raiacici, care va ajunge, in 1848, patriarh al Bisericii Ortodoxe Sarbe. A slujit ca asesor consistorial, in termenii de astazi un consilier eparhial si, in acelasi timp, a fost si administrator sau loctiitor de egumen la manastirile Iazac, Besenovo, Hopovo si Kovil.

A fost hirotonit ierodiacon, ieromonah, apoi hirotesit protosinghel si arhimandrit, un semn al recunoasterii vredniciilor sale in cadrul Bisericii Ortodoxe Sarbe.

In 1846, dupa moartea primului episcop roman de la Sibiu, Vasile Moga, mitropolitul ortodox sarb de la Karlovitz, Iosif Raiacici, l-a numit pe arhimandritul Andrei Saguna vicar general al Episcopiei vacante de la Sibiu. A fost hirotonit arhiereu in Catedrala ortodoxa din Karlovitz, in Duminica Tomii din 1848, de mitropolitul Iosif Raiacici, viitorul patriarh, asistat de doi episcopi sarbi. Fagaduia atunci sa-i „trezeasca” pe romanii ardeleni din adancul lor somn si sa-i ridice spre tot ce este bun si inaltator.

In primii doi ani de activitate, Saguna si-a indreptat atentia mai mult spre problemele natiunii. S-a implicat cu toata fiinta lui in miscarea revolutionara a romanilor transilvaneni. A fost copresedinte al Adunarii nationale romanesti de la Blaj, din 3/15 mai, cea care a formulat acel program cu 16 revendicari politico-nationale, apoi tot Adunarea l-a delegat in fruntea unor intelectuali romani ca sa duca la Viena aceste petitii. Saguna le-a prezentat imparatului, la Innsbruck si la Viena, primind asigurari ca ele vor fi satisfacute.

A tiparit mai multe manuale scolare, a cerut profesorilor sa scrie manuale, fiecare in specialitatea lui. Andrei Saguna a indrumat intregul invatamant romanesc. Sub indrumarea lui s-au infiintat aproape 800 de scoli in Arhiepiscopia Sibiului.

Saguna a infiintat mai multe fundatii la arhiepiscopie din care se acordau burse unor elevi si studenti merituosi. La indemnul lui, avocatul Emanuil Gojdu a creat o fundatie din care sa se acorde burse pentru elevi, studenti, dar si meseriasi. S-au acordat peste 5.000 de burse pana la Unirea din 1918.

Era prezent mereu la slujba la biserica zisa „greceasca” din Sibiu, pe locul catedralei de astazi, ridicata de negustori aromani din Sibiu. A incercat sa ridice o noua catedrala, dar nu a avut banii necesari, asa incat gandul lui va fi transpus in fapta de mitropolitul Ioan Metianu. In schimb, a cumparat actuala Resedinta mitropolitana si cateva cladiri in Sibiu.

A murit la 16/28 iunie 1873 si, potrivit dorintei sale testamentare, a fost inmormantat langa biserica mare din Rasinari, unde el slujise de multe ori, „fara pompa, fara muzica si fara predica'” prohodit de un singur preot, duhovnicul sau, ieromonahul Gherman Bogdan. Cu toate acestea, la inmormantarea lui au participat mii de romani veniti din toate partile Ardealului. Intreaga agoniseala a vietii a lasat-o prin testament Arhiepiscopiei Sibiului.

Simion Stefan este numit in 1643 arhiepiscop si mitropolit al „scaunului Balgradului” (Alba-Iulia), Vadului, Maramuresului si a toata Tara Ardealului.

In aceasta calitate se remarca prin abilitatea cu care reuseste sa nu indeplineasca cerintele de calvinizare a romanilor, acceptand numai folosirea exclusiva a limbii romane in biserica.

Prin decretul de recunoastere a principelui Gheorghe Rakoczy I, din 10 octombrie 1643, i s-au impus 15 indatoriri care urmareau calvinizarea Bisericii romanesti, dar pe care mitropolitul nu le-a respectat.

Contemporan cu Varlaam si Udriste Nasturel, mitropolitul Simion Stefan a intrat in istoria literaturii prin cea dintai traducere integrala a Noului Testament.

Actiunea temerara de traducere din greaca, latina si slavona in limba romana a Noului Testament si apoi tiparirea lui, la Alba-Iulia, in 1648, sub patronajul lui Gheorghe Rakoczy, a scos in evidenta dimensiunea teologica a ierarhului.

Ion Iliescu  a dat detalii savuroase  despre povestea sa de dragoste cu Nina. Cum se pupau prin Cismigiu sau cine le-a cantat la nunta. Totul intr-un interviu pentru „Acasa” TV, difuzat joi seara la „Povestiri adevarate”.

„Ne-am cunoscut la 18 ani, eram elevi amandoi, ea la Hasdeu, eu la Spiru Haret, eram activi si unul si celalalt. Primul sarut, ca la fiecare, in parcul Cismigiu. Si apoi plimbarile prin parcul Carol. Eu locuiam in Piata Filaret si mergeam deseori in parcul vecin noua”, a spus Iliescu.

El a aratat ca este un romantic, asa cum este si sotia sa Nina. Ion Iliescu a spus ca relatia dintre el si sotia sa a fost una de dragoste la prima vedere, consolidata foarte rapid.

„Dupa cel de-al doilea an de studentie, in 1951, pe 21 iulie, am decis sa ne casatorim”, a spus Iliescu, mentionand ca nunta a fost „una modesta”.

„Pe vremea aceea nu aveam nimic. Nu ne puteam permite nuntile de azi. Am mers impreuna cu cele doua mame si doua matusi. In prima zi, in apartamentul de bloc din piata Filaret, la noi acasa, cativa din partea mea, cativa din partea ei si a doua zi, la ei acasa, in cartierul Giulesti, la o casa, sub o bolta de vita, iarasi cu membrii celor doua familii. La mine acasa, au venit doar doi prieteni”, a spus Iliescu.

Intrebat daca la nunta au fost lautari sau a cantat magnetofonul, fostul sef de stat a spus: „Un unchi de-al meu a venit cu un violonist din Oltenita, ca noi am locuit acolo, in apropierea cartierului vesel al lautarilor. Si un prieten a venit si ne-a intretinut”.

Iliescu a rememorat perioada de trei ani si jumatate in care a stat la Timisoara, el aratand ca sotia sa, Nina, a facut naveta saptamanal. „Atunci nu erau cinci zile lucratoare, ci sase. Se urca in tren seara si se intorcea luni dimineata. N-a fost usor – trei ani si jumatate”, a spus Iliescu.

El a aratat ca in casa avea microfoane peste tot, fapt care i-a afectat comunicarea libera cu sotia.

„Capatasem un obicei: cand vroiam sa ne spunem ceva, ne duceam in baie si dadeam drumul la apa cand vroiam sa ne comunicam ceva mai discret”, povesteste Ion Iliescu.

El a spus ca, dupa Revolutie, sotia sa Nina i-a transmis ca ramane alaturi de el, care devenise persoana publica, dar i-a solicitat sa nu aiba pretentia de a fi prezenta la actiuni de protocol.

„Avusesem o experienta nenorocita cu o Elena care a creat o reactie de respingere in societatea romaneasca si a zis ca nu vrea in nici un fel sa fie afectaata de comparatii posibile. Si eu cred ca a fost o decizie corecta”, a explicat fostul sef de stat.

Intrebat daca sotia sa, Nina, i-a reprosat ca ar fi stat prea aproape de vreo doamna, Iliescu a raspuns: „Am depasit etapele astea, au fost in anii tineretii cand sentimentele de gelozie sunt mai puternice. Dar noi am trecut prin atatea in viata incat…”.

Iliescu a mai spus ca, atat el cat si sotia sa, Nina, si-ar fi dorit sa aiba copii, dar „nu a fost sa fie”. „Ne-am fi vrut, dar n-a fost sa fie. Am, insa, multi nepoti cu care comunicam”, a spus Iliescu.

Ion Iliescu a facut cateva confesiuni savuroase postului de televiziune „Acasa”. Acestea vor putea fi urmarite joi seara, la emisiunea „Povestiri adevarate”. Fostul sef al statului a povestit cum s-a imbatat singura data in viata lui.

„Am avut o singura experienta de acest gen. Eram student, inca nu invatasem limba rusa si rusii, foarte amabili si foarte prietenosi – era ziua de nastere a unui coleg de camera si, ma rog, ca rusii, cu stacana de vodca, si apoi unul de lichior de trandafiri care m-a facut praf. Eram si la etajul 5, ei dupa ce am terminat masa au plecat sa se aeriseasca. Eu n-am coborat, mi-a fost greu sa ajung la capatul culoarului unde erau chiuvetele sa ma spal pe fata”, a spus Iliescu.

Fostul sef de stat a precizat ca acesta a fost singurul experiment de acest gen, ca sotia sa, Nina, nu l-a vazut atunci si ca, a doua zi, a mers si a cumparat un borcan cu muraturi de cinci litri.

„Ea era in alt camin. Ulterior am capatat o camera impreuna, eram in cartiere diferite. Era inainte de casatorie. Deci a fost un singur experiment in viata când am fost si eu beat. A doua zi eram innebunit dupa ceva acru, m-am dus pe la bufetele din cladirea institutului, n-aveau nimic acru. M-am dus la un magazin alimentar, vazusem niste borcane cu muraturi, am vazut unul mare, de cinci litri, l-am luat acasa, dar erau tratate altfel, nu cu sare”, a povestit Ion Iliescu.

Sefii statelor din zona euro, reuniti joi dupa amiaza la Bruxelles, in ceea ce presa a numit „Summit-ul ultimei sperante” au reusit sa cada de acord asupra liniilor generale de salvare.

Astfel, conditiile imprumuturilor deja acordate Greciei, dar si Irlandei si Portugaliei, vor fi usurate. Liderii europeni au convenit prelungirea de la 7 ani si jumatate la 15 ani „cel putin” durata imprumuturilor. Rata dobanzilor percepute va fi de asemenea scazuta, de la 4,5% la 3,5%.

Problema participarii sectorului privat la al doilea plan de ajutor pentru Grecia a fost de asemenea rezolvata. Bancile propun preschimbarea datoriilor grecesti scadente pana la finele lui 2019 in obligatiuni pe 30 de ani. Acest mecanism ar da suficient ragaz Atenei pentru a-si achita datoriile. Operatiunea ar lasa 71 de miliarde de euro din cel de-al doilea plan de ajutor pentru Grecia sa fie finantata de zona euro si de FMI. Aceasta va duce „practic cu siguranta” la o incapacitate de plata selectiva a Greciei.

Intregul plan a fost convenit in noaptea de miercuri spre joi, la Berlin, in cele cateva runde de negocieri dintre Angela Merkel si Nicholas Sarkozy. Analistii apreciaza ca Merkel a repurtat o mare victorie asupra lui Sarkozy, reusind intre altele sa-l determine pe acesta sa renunta la ideea instituirii unei taxe bancare.

Cu numai cateva ore inaintea summit-ului, Marea Britanie a anuntat ca nu va da nici macar un penny pentru Grecia sau restul zonei euro. Recunoscand gravitatea situatiei („Sunt foarte nelinistit”, a declarat ministrul britanic de Finante George Osborne), Londra a subliniat destul de putin diplomatic ca nu e treaba ei sa rezolve problemele altora. „Contribuabilii britanici apara lira. Europenii trebuie sa-si apere ei insisi moneda euro„, a conchis Osborne.

Mai bine de 10.000 de persoane au participat la slujba de inmormantare a parintelui arhimandrit Arsenie Papacioc, care a fost ingropat la Manastirea „Sfanta Maria” din Techirghiol dupa aspra traditie calugareasca.

Trupul neinsufletit al parintelui Arsenie Papacioc a fost depus, joi dimineata, pe scena special amenajata in curtea Manastirii „Sfanta Maria”, iar, de la ora 10.00, un sobor de ierarhi si preoti, in frunte cu Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Inaltpreasfintitul Teofan, Arhiepiscopul Dunarii de Jos, Inaltpreasfintitul Casian, şi Arhiepiscopul Tomisului, Inaltpreasfintitul Teodosie, a savarsit Sfanta Liturghie.

De la ora 13.00, acelaşi sobor a savarsit şi Slujba de inmormantare. S-a cantat „Hristos a inviat”, asa cum se obisnuieste la inmormantarea calugarilor. Tot dupa traditia calugarilor, trupul neinsufletit al parintelui Arsenie a fost ingropat fara sicriu, infasurat doar in mantia monahala, legata intr-un mod special.

Ploaia care a cazut uneori torential inca de dimineata, s-a oprit ca prin minune spre sfarsitul slujbei si a aparut soarele, atunci cand trupul parintelui a fost scos din biserica si dus spre groapa.

Teama de infractionalitate a bucurestenilor depaseste adeseori dinamica reala a fenomenului, ducand astfel la lipsa interventiei civice in cazul in care acestia sunt martori la comiterea de infractiuni, arata Politia Capitalei.

Doar 10,8 la suta dintre bucuresteni ar suna la Politie si ar oferi informatii in situatia in care ar fi martori la infractiuni, potrivit datelor cuprinse in proiectul Strategiei de prevenire a criminalitatii in Bucuresti, prezentat joi, la Politia Capitalei. Nu s-a pomenit nimic de lipsa de protectie a celor care, dupa ce depun marturie, sunt la cheremul razbunarii infractorilor.

Specialistii politiei, citati de Mediafax, spun ca anual sunt desfasurate zeci de proiecte de prevenire, care insa nu sunt corelate intre ele, desi au acelasi scop, fiind astfel risipite resurse umane si financiare.

Necesitatea strategiei este data si de nevoia stabilirii unor prioritati comune ale institutiilor abilitate, in contextul in care informatia nu este gestionata unitar si nu exista baze de date comune.

Potrivit sursei citate, 17 state europene implementeaza strategii de prevenire a criminalitatii, insa strategiile Romaniei vizeaza numai domenii sectoriale (antidrog, antitrafic uman etc.). Pe de alta parte, statele europene aloca intre 0,5 si patru euro anual pe locuitor pentru activitatea de prevenire, in timp ce in Romania bugetul este zero.

La prezentarea proiectului de strategie au participat, joi, seful Politiei Capitalei, chestorul Vasile Viorel, prefectul Capitalei, Mihai Atanasoaei si purtatorul de cuvant al Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti, Marian Banu.

Consiliul de Ministri de la Madrid va lua in discutie, vineri, propunerea Ministerului spaniol al Muncii si Imigratiei privind restrictionarea accesului romanilor pe piata muncii, masura care este prevazuta sa intre in vigoare de la 1 august, relateaza presa spaniola, citata de Mediafax.

„Masura, strict de ordin tehnic, va fi discutata vineri in Consiliul de Ministri. Surse guvernamentale au declarat ca intentia este ca aceasta masura sa intre in vigoare imediat, cel mai probabil cu incepere de la 1 august si sa fie rediscutata dupa un an”, noteaza Rioja2.

Sursa citata reaminteste ca Guvernele roman si spaniol au decis crearea unui grup de lucru pentru a gestiona maniera in care aceasta masura va fi aplicata.

„Incepand de acum, cine vine in Spania la munca si de asemenea cei care se afla deja aici (n.red. in Spania) si doresc sa se integreze pe piata muncii vor fi nevoiti sa prezinte un contract de munca pentru a primi autorizatie de lucru„, relateaza Rioja2.

Totodata, sursa citata spune ca masura pe care Guvernul de la Madrid intentioneaza s-o adopte vineri a fost criticata de numeroase organizatii neguvernamentale din Spania. De asemenea, Rioja2 relateaza ca, potrivit unor surse guvernamentale spaniole, masura, care are caracter temporar, va fi aplicata pana cel mai tarziu in 2014.

Romanii din Spania sunt cea mai numeroasa comunitate de straini stabilita pe teritoriul acestei tari, fiind formata din 861.584 de persoane, care au o medie de varsta de 32,1 ani, cei mai multi preferand sa locuiasca in regiunea Madrid.

„Guvernul spaniol are intentia de a adopta aceasta masura, insa nu a stabilit inca data (..) va fi vorba despre o masura de tip tehnic si care nu va fi retroactiva (…) Cu alte cuvinte, ea nu va afecta cetatenii romani care sunt deja rezidenti in Spania „, a precizat, marti, ambasada Spaniei la Bucuresti.

Mircea Ivanescu, unul dintre cei mai importanti poeti romani, un pionier al postmodernismului in Europa Centrala si de Est, a murit joi, la Sibiu, in urma unei lungi suferinte, informeaza editura Cartea Romaneasca.

Mircea Ivanescu, nascut pe 26 martie 1931, a contribuit esential la recuperarea narativitatii in poezia autohtona din a doua jumatate a anilor ’60 si din anii ’70.

Multiplu premiat pentru poezia si traducerile sale, Mircea Ivanescu a fost propus, in 1999, pentru premiul Nobel pentru literatura, de catre Asociatia Scriitorilor Profesionisti din Romania, la solicitarea Comitetului Nobel al Academiei Suedeze.

Mircea Ivanescu este cunoscut ca scriitor, eseist si traducator. Printre volumele publicate de el se numara „Poeme noua” (Cartea Romaneasca, 1983), „Alte poeme noua” (Cartea Romaneasca, 1986), „Versuri vechi, noua” (Eminescu, 1988), „Poeme alese” (1966-1989), „Poeme vechi, noua” (Cartea Romaneasca, 1989), „Versuri” (Eminescu, 1996).

Mircea Ivanescu a fost nominalizat, miercuri,, la premiile Prometheus pentru Opera Omnia pe 2011, la sectiunea Literatura.