Proiectul Rosia Montana a stat 15 ani ingropat din cauza “lasitatii” politicienilor care s-au ferit de “dureri de cap”, afirma seful statului.

“Sustin dintotdeauna proiectul  Rosia Montana, cred in el”, a precizat seful statului, ieri, in timpul vizitei efectuate in zona aurifera. “Romania trebuie informata. Populatia nu e vinovata ca e reticenta, pentru ca e neinformata”, a mai adaugat Traian Basescu. In opinia acestuia, vina pentru tergiversarea proiectului (initiat in 1996) apartine politicienilor care “au fost lasi si nu au vrut sa-i doara capul”.

Basescu l-a exclus din categoria lasilor pe Emil Boc, dar a incriminat in schimb spre doi ministri, amandoi udemeristi: “Nu ma refer la premier, ca nu el a fost ministrul Mediului, nu el a fost ministrul Culturii pana acum. Premierului trebuie sa-i vina niste ministri cu solutiile. Dar toti s-au ferit”.

Procurorii DNA au reusit sa-l retina in flagrant pe vicepresedintele Autoritatii Nationale pentru Restituirea Propietatilor in timp ce lua mita  400 000 lei.

Adica partea sa din cei 927 00 lei pe care complicea sa, Camelia Teodora Andrusenco, fosa sefa de cabinet a  lui Radu Vasile si  Cristian David ii incasase de la patru persoane pentru favorizarea unui dosar de despagubire. Demnitarul cu rang de subsecretar de stat este acuzat  ca ar fi cerut de la patru persoane indrituite la despagubiri pe baza Legii /2001 nu mai putin de 15 % din valoarea sumei totale pe care acestea urmau sa le incaseze in urma demersurilor lui Baciu.

Acestea primisera din ianuarie 2007 dreptul la despagubiri de 10 482 000 euro in schimbul unui teren de 7 180 mp. din Capitala. Plata trena insa din ianuarie 2007 si asa proprietarii  au ajuns la demnitarul corupt, care in 2007 mai fusese trimis in judecata tot pentru luare de mita, intr-un alt dosar.

Florin Marcu

Schimbat total, Centrul Vechi al Capitalei a devenit destinatia favorita a dorobantistilor de altadata si nu numai.

Polul distractiei din Capitala. In asta s-a transformat Centrul Istoric dupa ce terasele, barurile si restaurantele s-au inmultit ca ciupercile dupa ploaie. Dupa ani de reabilitari, in prezent, pe strazile Lipscani, Blanari, Smardan, Covaci, functioneaza peste 140 de localuri de toate genurile, de la bistrouri si pub-uri, pana la restaurante cu specific turcesc, libanez.  In fiecare dintre ele proprietarii au investit sume cuprinse intre 30 de mii si 170 de mii de euro. Cele mai cautate spatii sunt cele de pe Lipscani si Smardan.

Chiar daca afacerile merg bine, patronii nu se asteapta la profituri rapide si spectaculoase. Spera insa sa aiba cat mai multi clienti si sa se bucure de castig in cativa ani. In ceea ce priveste costurile chiriilor, acestea se invart undeva in jurul a 30-40 de euro pe metru patrat, putand insa sa ajunga si la 100 de euro in zonele cu vad bun. Chiar daca sumele nu sunt de neglijat, retailerii incearca si ei sa-si faca loc in Centrul Vechi. Astfel, dupa Adidas care a anuntat ca va deschide un magazin pe Lipscani, si cei de la Benetton Group se pare ca sunt interesati de achizitionarea unui spatiu in Centrul Istoric.

Fara putinta de tagada, performantele profesionale nu i se pot pune la indoiala. Asa ca este considerat, mai mult ca sigur, viitorul procuror general al Romaniei. Sau cel putin urmasul lui Daniel Morar la sefia DNA.

Numire care ar putea veni chiar in toamna acestui an. Numai ca procurorul Marius Iacob avea inca atarnata de piciorul carierei „ghiuleaua” Elodia. Esec de care nu avea nici o sansa sa se debaraseze, cel putin pana la gasirea cadavrului. Insa surprinzatoarea solicitare a familiei Ghinescu de declarare in instanta a decesului avocatei impinge meciul dintre Cioaca si Iacob in prelungiri…

Tragere de timp

Practic, pe langa aspectele strict juridice ale acestui insolit demers legal, cunoscatorii „sistemului” ar putea cataloga dosarul ce urmeaza sa fie inaintat la Judecatoria Brasov drept o tragere de timp. In favoarea procurorului, bineinteles, care se afla inbca bagat in corzi de zambetul dracesc al lui Cristian Cioaca, mai ales intr-o perioada in care primenirea organigramei de conducere a   Parchetului General si DNA este iminenta. Asa, familia avocatei va cere in instanta sa se constate decesul fiicei lor, desi cadavrul nu a fost gasit. Solicitarea este una in premiera in tara noastra si se va solda, cel mai probabil, cu un esec. Dar, cu siguranta,  procesul va intinde pe suficient  timp pentru ca anchetatorii sa se  poata justifica : ”inca se joaca”!

Nadejdea salvarii zonei euro sta in Germania si Franta, dar daca Merkel esueaza in Parlament, totul intra in deriva.

Wolfgang Bossbach, purtatorul de cuvant al Uniunii Crestin-Democrate (CDU) pe probleme de afaceri interne, a declarat ca el va vota impotriva pachetului de actiuni propuse de cancelarul german cu privire la sustinerea zonei euro. Luna viitoare, se va hotari daca Bundestagul va sprijini European Financial Stability Facility sa recapitalizeze bancile, ceea ce ar insemna pomparea a peste 2000 de miliarde de euro ca sa se depaseasca criza. Dezbateri interminabile se desfasoara in Bundestag, unde Merkel duce razboi pe toate fronturile, dupa cum se arata in presa germana. 23 de membri ai coalitiei ce o sprijina pe Angela Merkel vor vota impotriva propunerilor acesteia, inclusiv 12 dintre cei 44 de membri ai CSU (social-crestinii din Bavaria). Merkel va trebuie sa caute sprijin in opozitie la votul de luna viitoare, ceea ce presa germana numeste “un colaps guvernamental”.

Optimism de propaganda

Si presedintele Germaniei, Christian Wulff, s-a dat la Banca Centrala Europeana, acuzand-o ca-si depaseste atributiile cand preseaza in privinta achizitiilor de datorii ale Spaniei si Italiei. Nici propunerea Merkel-Sarkozy de formare a unui guvern economic european nu se bucura de sprijin, “rasculatii” coalitiei propunand mai degraba excluderea din zona euro a tarilor cu probleme acute. Insa, Angela Merkel si ministrul german de Finante, Wolfgang Scahuble, s-au aratat optimisti  in legatura cu votul referitor la majorarea fondului european. „Vom obtine o ampla majoritate, nu numai in Bundestag, ci si in coalitie”, sunt ei de parere. „Optimism de propaganda”, crede opozitia.

In ciuda avertismentelor privind consumul de junk-food, alcool sau tutun, romanii cumpara in draci produsele cu pricina.

140 de milioane de euro. Atat au lasat anul trecut romanii la caseriile restaurantelor fast-food de pe piata locala, cu peste 3 milioane de euro mai mult decat in 2009. Desi cifrele nu sunt deloc de neglijat, goana romanilor dupa hamburgeri este pusa pe seama saraciei. “In perioadele dificile din punct de vedere economic oamenii merg acolo unde cred ca pot manca mai ieftin, si restaurantele de tip fast food sunt cea mai buna solutie in opi­nia lor”, sustin specialistii, precizand totodata ca, din cauza scaderii veniturilor, oamenii au renuntat sa mai iasa in oras. Iar atunci cand au iesit au preferat restaurantele cu mancare mai ieftina.  Consumul produselor de fast-food nu este insa doar un obicei al romanilor stramtorati. Si in alte tari, in timpul crizei, oamenii au ales mancarea mai putin sanatoasa, dar mai ieftina, in detrimentul produselor proaspete sau eco. Ce-i drept, restaurantele cu pricina au profitat de moment, sporindu-si clientela cu ajutorul promotiilor.

Viciul, la loc de cinste

Au, n-au bani, romanii nu renunta insa la micile placeri ale vietii, masa copioasa la fast-food fiind stropita cu bere din belsug si incheiata cu o tigara. Chiar si in vremuri de criza, cand nu au mai avut bani pentru imbracaminte/incaltaminte si au mai renuntat la achizitionarea produselor de ingrijire personala, romanii au gasit reurse pentru cele doua vicii. Asa se face ca peste 10% din veniturile lunare s-au dus pe alcool si tutun. Culmea, desi ne-am confruntat cu serioase probleme economice, vanzarile acestor produse nu numai ca nu au scazut, ba chiar au crescut, semn ca romanul este gata sa faca orice sacrificiu pentru un pahar de vin si o tigara.

Parlamentul devine, de luni, “cantonamentul” unde Puterea si Opozitia isi vor face incalzirea pentru alegerile din 2012.

Cele doua tabere s-au incaierat inca din primavara pe mai multe teme: votul uninominal pur, introducerea votului prin corespondenta, modificarea Constitutiei. In prag de toamna, acestora li s-a mai adaugat comasarea alegerilor parlamentare cu cele locale, alt lung prilej de vorbe si de ipoteze. Dincolo de vorbele de duh pe care beligerantii si le administreaza zilnic prin intermediul presei, adevarata batalie se da in Parlament, unde Puterea si Opozitia trebuie sa-si numere si supravegheze atent fiecare “bob”, daca vrea sa treaca, respectiv sa respinga, un proiect sau altul. Oarecum stabila la Camera Deputatilor, Puterea sta in schimb foarte prost la Senat, unde dispune de doar un vot in plus. De aceea, strategia preferata pana acum de Coalitia guvernamentala a fost sa depuna legile cu probleme prima data la Senat, Camera Deputatilor devenind astfel camera decizionala. Cum legea obliga insa Senatul sa decida in anumite domenii, PDL trebuie sa se astepte la necazuri serioase in aceasta sesiune.

Senatul, calcaiul lui Ahile pentru PDL

Interesant va fi si sa vedem daca si ce anume au reusit sa “pescuiasca” peste vara cele doua tabere, parlamentarii care isi schimba cuibul politic fiind obligati sa-si anunte in plen decizia. Indiferent de recolta, este clar ca vanatoarea de alesi va continua si in sesiune. Apriga cu adevarat va fi la Senat, unde si o singura captura poate strica socotelile coalitiei guvernamentale. Cunoscand obiceiurile udemeriste, nu ar fi exclus si ca maghiarii sa ceara PDL-ului cate ceva ori de cate ori va fi vorba despre legi dorite de deputati. Situatie in care usor se poate ajunge la tensiuni si santaje in Coalitie. Concluzia: indiferent de vreme, vom avea parte de o toamna fierbinte, in care scandalurile politice se vor tine lant.

Nisreen Mansour al Forgani are 19 ani si a fost fortata de ofiterii lui Gaddafi sa devina o criminala in serie.

Intai, a vazut cum prietena ei a fost impuscata in cap numai pentru ca s-a apropiat prea mult de Seif al-Islam, fiul Colonelului. Erau membre ale „Garzii Populare” formate din peste o mie de tinere si se aflau la un punct de control. Prietena ei pur si simplu s-a apropiat prea mult de masina si n-a mai contat uniforma ei militara. Totul se intampla in ultimele zile inainte ca rebelii sa intre in Tripoli, cand oamenii lui Gaddafi nu mai aveau incredere in nimeni. Apoi, Nisreen a fost dusa la un centru militar unde i s-a ordonat sa ucida prizonieri.

„Pe primul l-am ucis fara sa ma uit la el”, povesteste Nisreen. „Credeam ca n-o sa-l nimeresc, dar eram doar la un metru de el. Pe urma, au adus altul. L-am impuscat si pe acela”. Nisreen nu-si aminteste trasaturile celor pe care i-a ucis, spunand doar ca erau de-o varsta cu ea. Ii numara pe degete, cu ochii inchisi, rememorand acele ore teribile. Nu avea nicio indoiala ca, daca nu s-ar fi supus, ar fi fost impuscata ca prietena ei. Nu dadeau doi bani pe fetele din „Garda Populara”. Aproape toate au fost violate de ofiterii superiori. Nisreen a fost violata de comandantul ei si de unul din fiii lui Gaddafi, Ibrahim.