O primă ședinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), condusă de preşedintele interimar Ilie Bolojan, a avut loc vineri, 28 martie, la Palatul Cotroceni.
După încheierea reuniunii, Administrația Prezidențială a transmis, într-un comunicat, ce subiecte au fost analizate și ce decizii s-au luat.
Undă verde pentru achiziționarea unei nave noi, de tip corvetă ușoară
Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) au analizat și aprobat, în ședința de vineri, dotarea Forțelor Navale Române cu o navă nouă, de tip corvetă ușoară – capabilă să execute, în cel mai scurt timp, o multitudine de misiuni – în vederea inițierii demersurilor necesare de către Ministerul Apărării Naționale pentru realizarea achiziției, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.
„Dotarea cu o astfel de navă va avea un impact semnificativ asupra flotei existente, fiind parte a programelor de modernizare și înzestrare aflate în diferite faze de derulare”, notează sursa citată.
Administrația Prezidențială precizează că Armata României va continua să își concentreze eforturile strategice pentru consolidarea capacității de apărare la nivel național și aliat, în vederea descurajării și combaterii eficiente a tuturor tipurilor de amenințări clasice, asimetrice, hibride sau de altă natură.
De la Cotroceni se menționează, totodată, că preşedintele interimar al României a prezentat membrilor Consiliului rezultatele discuţiilor de la Summitul de la Paris, dedicat Ucrainei, la care a participat pe 27 martie 2025.
Ce s-a mai anunțat de la Cotroceni, după CSAT: „Sprijinul nostru pentru Ucraina va continua”
Redăm în cele ce urmează, integral, comunicatul făcut public de Administrația Prezidențială:
„Vineri, 28 martie 2025, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de Președintele Interimar al României, Ilie Bolojan.
În cadrul ședinței au fost analizate evoluțiile războiului ilegal și neprovocat declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei acum trei ani, cu accent pe analiza situației din teren, precum și pe stadiul și perspectivele negocierilor privind soluționarea acestui război de agresiune.
România salută rezultatele negocierilor recente de la Riad privind încetarea focului și eforturile SUA în această direcție, ca un prim pas spre ajungerea la un acord de pace. Obiectivul fundamental rămâne o pace justă și durabilă, în urma căreia Ucraina, susținută de toți aliații săi, să poată începe reconstrucția țării și refacerea economiei.
România, ca țară vecină, cu cea mai lungă graniță terestră și maritimă cu Ucraina, este direct interesată de încheierea războiului. Dorim ca Ucraina să se bucure de pace și să-și poată urma parcursul european, conform deciziilor adoptate la nivelul Uniunii Europene. Sprijinul nostru pentru Ucraina va continua.
Poziția României rămâne consecventă în ceea ce privește faptul că încetarea focului trebuie urmată de un acord de pace care să ofere garanții solide de securitate și să descurajeze orice agresiune viitoare a Rusiei. Cooperarea transatlantică este vitală în acest proces. Negocierile de pace nu pot avea loc fără Ucraina și Europa.
Președintele interimar al României a prezentat membrilor Consiliului rezultatele discuțiilor de la Summitul de la Paris, dedicat Ucrainei, la care a participat pe 27 martie 2025. Toți liderii prezenți au reafirmat continuarea susținerii financiare și militare pentru Ucraina și sprijinul ferm pentru o soluție negociată, care să conducă la o pace robustă, în interesul Ucrainei și al Europei. A fost evidențiată și importanța consolidării, în continuare, a Flancului Estic. Acțiunile concrete ale țării noastre au ca obiectiv consolidarea contribuției europene la asigurarea securității Ucrainei, a regiunii noastre și a Europei.
Ca stat riveran la Marea Neagră, România urmărește cu maximă atenție toate discuțiile legate de armistițiu, monitorizarea acestuia și asigurarea siguranței navigației în zonă. România își va aduce contribuția la acțiunile de monitorizare, prin infrastructura sa și alte capabilități. Concomitent cu acțiunile de implementare a înțelegerii de armistițiu, ne vom coordona strâns cu aliații din regiune și din NATO în ceea ce privește aspectele legate de securitatea și siguranța navigației la Marea Neagră.
Întrucât aceste evoluții au impact și asupra Republicii Moldova, membrii Consiliului au discutat și despre sprijinul acordat în continuare pentru asigurarea viitorului european al acesteia.
În cadrul CSAT s-au discutat, de asemenea, măsurile pe care le vom continua la nivel național pentru gestionarea eficientă a efectelor situației din imediata noastră vecinătate, precum și acțiunile menite să consolideze contribuția la apărarea colectivă în cadrul NATO și la întărirea dimensiunii europene de securitate și apărare.
Este clar că trebuie să ne asumăm, împreună cu partenerii europeni, un rol mai important în menținerea păcii pe continentul european. Aceasta înseamnă că este necesar să luăm în calcul, în viitor, o creștere etapizată a procentului din PIB alocat cheltuielilor de apărare, fără a crea dezechilibre bugetare, utilizând în acest sens instrumentele europene.
Totodată, pentru a răspunde eficient noilor provocări geopolitice, este necesar ca România să adopte o strategie proactivă, consolidându-și, totodată, relația bilaterală cu SUA, în vederea menținerii unei prezențe militare americane consistente pe teritoriul României, esențială pentru interesele de securitate ale țării noastre. Consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare, în special pe Flancul Estic, rămâne o prioritate.
În acest context de securitate, membrii Consiliului au analizat și aprobat, în ședința de astăzi, dotarea Forțelor Navale Române cu o navă nouă, de tip corvetă ușoară, capabilă să execute, în cel mai scurt timp, o multitudine de misiuni, în vederea inițierii demersurilor necesare de către Ministerul Apărării Naționale pentru realizarea achiziției.
Dotarea cu o astfel de navă va avea un impact semnificativ asupra flotei existente, fiind parte a programelor de modernizare și înzestrare aflate în diferite faze de derulare. Armata României va continua să își concentreze eforturile strategice pentru consolidarea capacității de apărare la nivel național și aliat, în vederea descurajării și combaterii eficiente a tuturor tipurilor de amenințări clasice, asimetrice, hibride sau de altă natură.
Totodată, în CSAT au fost analizate și aprobate rapoartele privind activitatea desfășurată de instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale în anul 2024 și principalele obiective pentru anul 2025, precum și rapoartele privind execuția bugetară a cheltuielilor operative destinate realizării siguranței naționale de către aceste instituții.
De asemenea, membrii Consiliului au evaluat și Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind activitatea din 2024, raport care va fi trimis spre aprobare Parlamentului României.
Pe parcursul anului 2024, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a coordonat eforturile de consolidare a securității și apărării României, promovând implementarea integrală a deciziilor NATO privind postura consolidată pe Flancul Estic și susținând creșterea prezenței militare aliate pe teritoriul național.
În actualul context de securitate regională, deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării au vizat:
- creșterea coordonării bilaterale și aliate pentru consolidarea semnificativă a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv prin dislocarea de forțe aliate pe teritoriul României;
- întărirea Parteneriatului Strategic cu SUA și aprofundarea cooperării bilaterale în domeniul securității și apărării;
- analiza și armonizarea cadrului legislativ național, cu accent pe domenii esențiale, precum managementul crizelor, securitatea cibernetică și reziliența;
- sprijin multidimensional pentru Republica Moldova, adaptat provocărilor sale de securitate și stabilitate;
- adoptarea de măsuri suplimentare de sprijin pentru Ucraina, în conformitate cu deciziile aliate și angajamentele internaționale;
- adaptarea cadrului de planificare și implementarea unor măsuri operaționale pentru gestionarea eficientă a fluxurilor migratorii la frontierele României.”
Citiți și: Planul Ursula-Macron, pus la cale la Paris: muncim până la epuizare pentru Ucraina! / 700 miliarde euro promise lui Zelenski!
Ilie Bolojan – Nicușor Dan, tandemul Pic și Poc
Ialta 2 – întâlnirea Trump-Macron, de la Casa Albă! / România, cedată Franței!
Europa, pregătiri de război! / Bolojan, chemat la ordine la Londra
Trump: „Să fie pace!”. Zelenski: „Ba, război!”. Bolojan: „E păcat”
Dolarul, care a fost mult timp locul de refugiu preferat în timpul scăderilor pieței, nu s-a redresat de data aceasta, relatează Bloomberg. Investitorii s-au îndreptat către aur, yen și acțiuni europene – aproape oriunde în afară de SUA.
Grupuri precum Foundation for Defense of Democracies și Washington Institute for Near East Policy promovează din nou confruntarea, susținând că nu ar fi niciodată un moment mai bun pentru a acționa, potrivit Responsible Statecraft. Dar aceasta este o iluzie periculoasă care riscă să deraieze ceea ce 
În România, ca și în celelalte țări din UE care au fost cuprinse de frenezia regenerabilelor, congestiile rețelelor au afectat grav furnizarea energiei electrice, implicând și costuri suplimentare uriașe, care s-au regăsit în facturile consumatorilor.
În mod normal, este de așteptat ca traderii să joace un rol-cheie în refacerea stocurilor, deoarece combustibilul este de obicei mai ieftin în timpul verii, ceea ce le permite să realizeze un profit prin stocarea unor cantități mari, gata de vânzare atunci când cererea crește din nou în sezonul următor de încălzire.
Marea strategie de pregătire a UE nu cuprinde doar îndemnul alarmist pentru cetățenii statelor membre de a-și face provizii pentru 72 de ore, ci și o punere în gardă pentru un război iminent. Pe lista riscurilor care au stat la baza lansării acestei strategii se numără chiar conflictele armate, inclusiv posibilitatea de agresiune armată împotriva statelor membre.
