Pe sobrul ministru al Comunicatiilor nu il leaga de trubadurul manelelor doar aceleasi initiale ale numelui. Pentru ca, mai mult ca sigur, si Valerian Vreme murmura in momentele sale de intimitate sfasietorul refren de dragoste al lui Vali Vijelie : „ Sa iubesti doua femei / Sa nu stii pe care-o iei / Una-i mama la copii / Alta-i pofta inimii…”

Numai ca, spre deosebire de puzderie de alti masculi pe care amorurile paralele ii usuca pe picioare, membrul guvernului Boc s-a dovedit, surprinzator, un barbat in toata puterea cuvantului si a reusit sa impace – vorba romanului – si capra, si varza. Asa ca, in timp ce este nedezlipit de consiliera sa personala, Alina Elena Antohe Marica, mama fetei cunoscuta drept amanta ministrului se ocupa, impreuna cu Mioara Vreme, nimeni alta decat sotia oficiala a demnitarului, de … cresterea ovinelor.

Din Beijing la Poiana Brasov

El are 48 de ani si este ministrul Comunicatiilor. S-a facut remarcat doar prin depunerea hulitului proiect de lege privind obligativitatea monitorizarii tuturor convorbirilor telefonice si  a emailurilor. Ea are 24 de ani si este consiliera personala a lui Valerian Vreme. Pe care l-a insotit de la semnarea unor documente oficiale la Beijing pana la cursurile de perfectionare de la Poiana Brasov. Cei doi au fost surprinsi inclusiv tinandu-se tandri de mana, asa ca lucrurile sunt deja lamurite cu povestea de dragoste traita de cei doi.

Fericire tuturor!

Culmea este insa ca in loc sa fie macinat de nebunia geloziei, asupra presupusului triunghi amoros bantuie concordia. De aceeasi varsta cu potentialul ginere, tatal amantei se intelege perfect cu acesta, ambii fiind membri ai aceluias partid. Iar Rodica Antohe Marica, mama tinerei Alina, este asociata in proportie egala, fiecare cu cate 50 % din actiuni, cu Mioara Vreme, sotia ministrului. Firma care uneste itele acestei veritabile telenovele se numeste SC Capital Credit SRI din Onesti. Si, straniu, tocmai ce i-a fost schimbat obiectul de activitate, de la intermedieri financiare la … cresterea de ovine!

Salonul Consumer Electronics Show (CES), deschis zilele acestea in Las Vegas, a reunit cele mai importante firme din domeniul electronicelor. Printre noutati se numara o serie de gadgeturi sofisticate si televizoare, precum si smartphone-uri ultra-subtiri.

Unul dintre vedetele CES este, cu siguranta, televizorul OLED (Organic Light Emitting Diodes) de la LG, care are o grosime de numai 4 milimetri, o diagonala de 55 de inch (140 cm) si poate fi agatat pe perete ca un tablou.  Aparatul utilizeaza o tehnologie speciala, de 1.000 de ori mai rapida decat cea folosita la televizoarele LED sau LCD, cu pixeli pentru patru culori de baza, care permit o vizionare excelenta, din mai multe unghiuri, televizorul fiind potrivit pentru filmele cu imagini care se succed rapid.

O alta vedeta a CES este smartphone-ul Huawei Ascend P1 S, care are o grosime de numai 6,9mm, un touchscreen de 4,3-inch, AMOLED, cu rezolutia de 960 x 540. Procesorul sau de 1, 5 Ghz are doua nuclee si este dotat cu Android Ice Cream Sandwich, aparatul fiind echipat cu doua camere, una frontala, de 1,3 MP, si o alta dorsala, de 8 MP.

Functionarii de top din  Romania au in conturi milioane de euro. Printre acestia se numara seful CEC, Radu Ghetea,  Adrian Piteiu (Romgaz) si Catalin Carstoiu, managerul Spitalului Universitar Bucuresti.

Presedintii de agentii sau de firme de stat din domeniul energiei sunt bugetari, iar salariile lor nu sunt prea mari. In schimb, potrivit declaratiilor lor de avere, unii dintre acestia se pot lauda cu averi consistente in raport cu nivelul veniturilor bugetarilor de rand. Printre cei nominalizati intr-o analiza Econtext se numara presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, Radu Ghetea,  seful bancii de stat CEC. Conform declaratiei de avere, Ghetea are in conturi peste 1,3 milioane de euro. El este urmat, la mare distanta, de managerul Spitalului Universitar Bucuresti,  Catalin Carstoiu, care are in cont peste 189.000 de euro.

Pe urmatoarele locuri se situeaza  seful Fiscului, Sorin Blejnar, cu 164.000 de euro  si directorul Romgaz, Adrian Piteiu, cu aproape 90.000 de euro. La polul opus se afla primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, el avand doar 950 de euro la banca.

Citeste mai multe pe econtext.ro!

Consiliul Concurentei a dat o amenda de peste 200 de milioane de euro marilor companii petroliere din Romania.  Acest lucru a fost posibil doar cu ajutorul unor ”turnatori” de pe piata carburantilor.

Dupa o ancheta inceputa in 2005, apoi oprita si iarasi reluata in 2008, Consiliul Concurentei a dat ieri lovitura: a amendat  cinci mari companii de pe piata carburantilor cu suma de 880 milioane de lei (aproximativ 205 milioane de euro).

Companiile implicate, respectiv OMV Petrom Marketing, OMV Petrom, Rompetrol Downstream, ENI Romania (fosta Agip), MOL Romania Petroleum Products si Lukoil Romania, sunt acuzate de Concurenta ca ar fi constituit un grup de tip cartel si s-ar fi inteles sa scoata de pe piata un anumit sortiment de benzina.  OMV Petrom a primit o amenda de peste 3% din cifra de afaceri, fiind considerata initiatoarea acestei intelegeri, iar celelalte firme au fost  sanctionate cu procente sub 3% din cifra de afaceri.

”Sifonarii” – arma Concurentei

Presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, a precizat ieri ca are dovezi clare privind intelegerile dintre aceste firme. ”Avem schimburi de mesaje, de mail-uri, minutele intalnirilor Asociatiei Romane a Petrolului”, a spus  Chiritoiu. El nu a precizat de unde a obtinut acele informatii, dar surse din piata sustin ca una dintre firmele implicate ar fi pus la dispozitie documentele respective, pentru a primi o amenda mai mica de la Consiliul Concurentei.

Contestatii pe banda rulanta

La aflarea vestii, cateva dintre companiile implicate au anuntat ca vor contesta amenzile. Astfel, Rompetrol sustine ca nici nu a participat la intalniri, iar Mol Romania afirma ca nu a facut nicio intelegere cu celelalte firme.

Achitat in cazul „Matusa Tamara”,  presedintele CN al PSD, Adrian Nastase, urmeaza sa primeasca sentinta si in dosarul „Trofeul Calitatii”.

Inalta Curte de Casatie si Justitie a finalizat cercetarea in dosarul „Trofeul Calitatii”, in care fostul premier Adrian Nastase este acuzat de folosirea influentei in scopul obtinerii de foloase necuvenite. Sentinta va fi anuntata cel mai probabil pe 23 ianuarie, procurorii cerand ca Adrian Nastase sa primeasca drept pedeapsa inchisoare cu executare.  In replica, Nastase a sustinut ca este nevinovat si ca procesul este unul politic. „Este o legitate ca cei care castiga alegerile sa faca dosare politice celor care le pierd. Nu am nicio legatura cu Trofeul Calitatii”, a declarat social-democratul  in fata instantei. De asemenea, Nastase a criticat pe blogul personal modul “incalificabil” in care a construit DNA acest dosar.

“Sunt convins ca Monica Macovei va spune ca nu este vorba de un proces politic, ci de unul de mare coruptie”, a conchis Nastase.

[poll id=”173″]

Presedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, marti, ca, in opinia sa, nu va fi posibila o revizuire a Constitutiei in anul 2012.

„Nu exista majoritate de doua treimi, dar asta nu inseamna ca nu este nevoie de amendarea Constitutiei. In 2012 nu vad posibila o astfel de amendare”, a spus Kelemen Hunor, intr-o conferinta de presa. Kelemen a spus ca UDMR va fi de partea celor care sustin amendarea Constitutiei in legatura cu pactul fiscal la nivel european.

„In ceea ce priveste revizuirea Constitutiei, noi am spus ca in momentul in care se va face o propunere privind disciplina fiscala la nivelul UE, acel pact fiscal, si doar despre acest lucru, vom vorbi in ceea ce priveste amendarea Constitutiei, vom fi de partea celor care sustin amendarea Constitutiei. Nu suntem de acord sa deschidem si alte subiecte, sa nu compromitem amendarea, daca va fi cazul undeva in a doua parte a anului sau spre sfarsitul anului, dar alte posibilitati pentru a amenda Constitutia, dupa parerea mea, nu exista”, a mai spus el.

Presedintele Traian Basescu a declarat, vineri, ca va relua discutiile cu partidele pe tema revizuirii Constitutiei, aratand cã amanarea acestui proces este in defavoarea intereselor care tin de evolutia si de flexibilizarea functionarii statului.

„Revizuirea Constitutiei este un proces mai dificil, desi eu sper cã se va putea realiza. Voi relua discutiile cu partidele in acest sens, pentru ca amanarea este in defavoarea intereselor de evolutie si democratizare, dar si de flexibilizare a functionarii statului”, a declarat presedintele.

Deputatul UNPR, doctorul Tudor Ciuhodaru, numit consilier onorific la Ministerul Sanatatii pe probleme de urgenta, a distrus SMURD Iasi, a declarat, marti, Raed Arafat, precizand ca se gandeste la ce se va intampla cu urgenta si ca spera ca profesionistii sa fie ascultati.

Ministrul Sanatatii, Ritli Ladislau, a anuntat ca l-a desemnat pe doctorul Tudor Ciuhodaru, de la Spitalul „Sfantul Spiridon” din Iasi, consilier onorific pe probleme de urgenta. Subsecretarul de stat demisionar Raed Arafat a declarat ca se gandeste deja ce se va intampla cu sistemul medical de urgenta dupa ce a aflat ca a fost numit consilier „cel care a distrus SMURD-ul la Iasi”.

„Nu am plecat ca sa parasesc sistemul, ci ca sa vorbesc. Am vazut ce consilier a fost adus, cel care a distrus SMURD-ul la Iasi. Ma gandesc ce se va intampla cu urgenta, sper ca profesionistii sa fie ascultati”, a spus Raed Arafat. El a precizat ca tine cu bolnavul si cu sistemul care deserveste pacientul, dar a aplica concurenta in urgenta este cel putin straniu. Raed Arafat sustine ca nu poti lua un model dintr-un sistem de urgenta si sa il aplici in alta tara fara sa vezi care este impactul acestuia.

„In Romania, sectorul de urgenta este unul dintre cele mai stabile sectoare, este continuu controlat. Prin noua lege exista riscul vulnerabilizarii sistemului la dezastre si catastrofe”, a mai spus fostul subsecretar de stat. El a spus ca pleaca trist ca nu a terminat ceea ce si-a propus, dar cu fruntea sus pentru ca si-a spus punctul de vedere, iar obiectiile fata de noua Lege a sanatatii nu va conteni sa si le sustina. „Astazi mi-am depus demisia la domnul prim-ministru. Nu reprosez nimic, am fost ajutati de Guvern. Cred ca trebuie ascultata parerea unor experti, mai mult decat a altora care au spus doar ca doctorul Arafat este impotriva reformei”, a adaugat Raed Arafat.

Potrivit lui Arafat, actuala Lege a sanatatii prevede timpi de reactie, respectiv de ajungere la caz, pentru fiecare segment de urgenta, in schimb in proiectul noii legi toate aceste prevederi dispar. Premierul Emil Boc a semnat demisia lui Raed Arafat din functia de subsecretar de stat in Ministerul Sanatatii, dupa ce acesta si-a anuntat public decizia de a se retrage din post. Deputatul UNPR Tudor Ciuhodaru a venit, marti, la Ministerul Sanatatii, la intrarea in sediul institutiei declarand ca a fost si la Cotroceni.

„Am fost solicitat sa contribui la proiectul legii. Am fost invitat la Presedintie de dimineata (marti dimineata, n.r.), am discutat despre sistemul de urgenta, mi-a fost solicitat CV-ul si informatii despre ce stiu sa fac „, a spus Tudor Ciuhodaru. Intrebat daca la Cotroceni i s-a propus si preluarea functiei de subsecretar de stat dupa plecarea lui Raed Arafat din Ministerul Sanatatii, Ciuhodaru a spus ca nu s-a discutat despre o astfel de eventualitate.

„Ar fi onorant pentru mine, dar mai important este sa realizam un sistem bun pentru pacient. Sunt multe lucruri care pot fi spuse, dar nimeni nu detine adevarul absolut”, a adaugat Ciuhodaru. El a precizat ca a primit o solicitare de la ministrul Sanatatii, Ritli Ladislau, pentru a discuta despre proiectul Legii sanatatii. „Am citit aceasta lege, este o lege perfectibila care ofera mai multe sanse unui pacient din serviciul de urgenta”, a mai spus Ciuhodaru.

Tudor Ciuhodaru a fost ales in 2008 deputat de Iasi, dupa ce a candidat pe listele PSD, dar la scurt timp dupa alegeri a demisionat din partid, acuzand neintelegeri cu liderul PSD Iasi, Gheorghe Nichita. Ulterior, el s-a inscris in UNPR, insa a demisionat si din acest partid, dupa ce, in vara anului 2010, a votat motiunea de cenzura initiata de opozitie pe tema taierii salariilor cu 25 la suta. In ianuarie 2011, Ciuhodaru s-a inscris in PC, fiind nominalizat de acest partid drept candidat la Primaria Iasi.

Exclus in septembrie 2011 din PC, Tudor Ciuhodaru s-a inscris din nou in UNPR, anuntand ca va candida la Primaria Iasi si ca ar putea fi sustinut de mai multe partide.

Omar Hayssam a fost pus oficial liber, din 9 ianuarie 2012, de catre autoritatile siriene, care au informat ca pedeapsa data acestuia in 2008, de patru ani de inchisoare pentru infractiuni la legea sigurantei statului, a fost executata.

Avocatul care l-a aparat pe Omar Hayssam, Ion Cazacu, a declarat, marti, ca exista un document oficial de la Procuratura generala a Siriei, transmis tatalui sirianului, in care se arata ca exista o deciziei de executare a patru ani de inchisoare, incepand cu 9 ianuarie 2008. Potrivit avocatului, prin deductie, in 9 ianuarie 2012 pedeapsa a fost considerata executata.

Avocatul a mentionat ca nu are cunostinta daca in Siria pe numele lui Omar Hayssam exista si alte decizii de condamnare sau de executare a unor pedepse. Ion Cazacu a spus ca nu stie unde este in prezent Omar Hayssam. „Nu stiu unde este Omar Hayssam, nu m-a informat familia lui nimic”, a spus avocatul Cazacu.

Cinci dintre cei 31 de politisti de la sectiile 1 si 3 din Bucuresti, acuzati de luare de mita, complicitate la prostitutie si la proxenetism, lipsire de libertate si tortura, au fost retinuti pentru 24 de ore.

Cei cinci politisti vor fi prezentati instantei cu propunere de arestare preventiva. Audierile continua la sediul Directiei Generale Anticoruptie. Politistii de la sectiile 1 si 3 luau mita individual sau impreuna cu unul sau doi colegi, de la soferi contravenienti, proxeneti si prostituate, iar in unele situatii, la sfarsitul turei imparteau banii obtinuti, sumele fiind cuprinse intre 50 si 600 de lei.

Potrivit unui comunicat al Directiei Generale Anticoruptie (DGA) remis, marti, MEDIAFAX, unii dintre cei 31 de politisti surprindeau femei care practicau prostitutia si le percepeau taxe de protectie, pentru a nu constata faptele si pentru a nu le sanctiona. Agentii de politie se deplasau periodic in zonele din raza lor de competenta teritoriala unde se desfasurau activitati de prostitutie si proxenetism. Din actele dosarului rezulta indubitabil ca unii dintre ei le cunosteau pe aceste persoane (in special pe proxeneti) si erau in relatii cu ei de mult timp”, se arata in comunicatul DGA.

„Persoanele in cauza nu actionau ca o grupare, ci individual, pe tura, impreuna cu unul sau doi colegi. O parte din cei in cauza ii cunosteau pe proxenetii si pe prostituatele din circumscriptia sectiei de politie si primeau bani de la acestia pentru a nu intocmi actele constatatoate”, a declarat procurorul de caz Bogdan Staicu.

Potrivit acestuia, unii dintre cei 31 de politisti au supus o femeie care practica prostitutia la violente fizice si psihice, tinand-o incatusata „cateva minute” in sectia de politie. Femeia a fost tinuta o noapte intreaga in sectia de politie, fara sa i se permita sa beneficieze de prezenta unui avocat, fiind eliberata dupa sase ore.

Bogdan Staicu a spus ca un alt mod de operare a politistilor era sa identifice si sa selecteze anumite masini, pe care le opreau, le aduceau la cunostinta soferilor ca au incalcat legea, apoi, prin expresii precum „acum mingea e la dumneavoastra” sau „mergeti la masina si ganditi-va la situatia dumneavoastra” ii determinau sa le dea bani.

Politistii selectau in trafic anumite autoturisme de lux, pe care le surprindeau in timp ce incalcau legea. „Astfel, fie le surprindeau direct in timp ce incalca o norma legala, fie le verificau prin mijloacele din dotare si daca se constatau anumite deficiente – de ex. ITP expirata – le urmareau si le opreau, apoi il verificau si pe conducatorul auto, fie, sub diferite pretexte sau motive, opreau direct astfel de autoturisme si verificau atat autoturismele cat si conducatorii auto”, arata documentul citat.

Potrivit DGA, dupa primirea banilor sau la sfarsitul turei, in unele situatii agentii imparteau intre ei banii astfel obtinuti, iar sumele erau cuprinse intre 50 si 600 de lei.

Peste 100 de astfel de infractiuni au fost retinute in sarcina celor 31 de politisti, acestea fiind comise, potrivit lui Staicu, in perioada octombrie – decembrie 2011.

Toti cei 31 de politisti de la sectiile 1 si 3 din Capitala acuzati de luare de mita, complicitate la prostitutie si la proxenetism, lipsire de libertate si tortura au fost adusi la DGA, in urma perchezitiilor, alaturi de acestia urmand sa fie audiate mai multe persoane suspectate de dare de mita.

In acest caz au fost emise 82 de mandate de aducere si au fost solicitate Tribunalului Bucuresti 30 de autorizatii de perchezitie. Cercetarile sunt efectuate de Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti si Directia Generala Anticoruptie, cu sprijinul Inspectoratului General al Politiei Romane si Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti.

Politia Romana a fost sesizata cu privire la suspiciuni de coruptie in cazul politistilor de la sectiile 1 si 3 de catre conducerea Politiei Capitalei, IGPR sesizand mai departe Directia Generala Anticoruptie, care a inceput ancheta, a declarat, marti, pentru MEDIAFAX comisarul Christian Ciocan.

Raed Arafat a declarat, marti, ca a demisionat din functia de subsecretar de stat pentru ca iesind din Ministeul Sanatatii va putea apara mai bine sistemul de urgenta, precizand ca nu poate intra in polemici cu nimeni pe aspecte care necesita discutii tehnice.

Raed Arafat a mai spus ca a fost sunat de multi colegi care l-au rugat sa ramana la Ministerul Sanatatii. El a precizat ca pentru cei care se intrebau daca a murit, le raspunde ca nu a murit si ca va fi in continuare in sprijinul sistemului de urgenta.

De asemenea, Raed Arafat a adaugat ca nu este de acord cu punctul de vedere al Ministerului Sanatatii in ce priveste sistemul de urgenta, pentru ca el crede ca, in forma propusa in proiectul Legii sanatatii, va avea un impact negativ asupra acestui sistem. „Iesind in afara Ministerului Sanatatii voi putea apara sistemul de urgenta mai bine”, a precizat Raed Arafat.

Raed Arafat a demisionat din functia de subsecretar de stat in Ministerul Sanatatii in urma nemultumirilor privind noile prevederi referitoare la medicina de urgenta din proiectul Legii sanatatii si ca urmare a criticilor formulate la adresa lui de catre presedintele Traian Basescu.

Ministrul Sanatatii, Ritli Ladislau, a declarat ca a luat la cunostinta cu regret de decizia lui Raed Arafat de a demisiona din functia de subsecretar de stat la Ministerul Sanatatii, precizand ca nu stie daca premierul o va accepta. Premierul Emil Boc a primit solicitarea lui Raed Arafat de a i se accepta demisia din functia de subsecretar de stat in Ministerul Sanatatii, dar nu a semnat documentul pana la aceasta ora, au declarat surse oficiale.

Presedintele PSD, Victor Ponta, a declarat ca in ceea ce priveste reforma sanatatii, prefera opinia lui Raed Arafat, despre care spune ca ar avea loc intotdeauna intr-un guvern USL.

Ponta a afirmat ca in divergentele de opinie dintre presedintele Traian Basescu si subsecretarul de stat Raed Arafat acorda incredere acestuia din urma. El a apreciat ca punctele de vedere exprimate de Basescu arata o serie de interese „dubioase”.

„Atunci cand vine vorba de gestionarea unor sisteme importante, precum cel de sanatate publica, este mai importanta pozitia unor profesionisti cu experienta din sistem decat parerea unor politicieni. In cazul reformei din sanatate, consideram ca nu asistam la ciocnirea a doua viziuni strategice, ci la o disputa intre unul dintre putinele sisteme de succes, SMURD-ul gestionat de domnul Arafat, si o seama de interese dubioase si controversate, sustinute de presedintele Basescu”, a declarat Ponta.

El a mentionat ca eventualul guvern al USL va promova cat mai multi specialisti de calibrul lui Arafat. „Domnul Raed Arafat, precum si alti profesionisti de calibrul domniei sale, ar avea intotdeauna un loc intr-un viitor guvern al USL, pentru ca noi consideram ca principalul criteriu care trebuie sa stea la baza unei guvernari corecte este competenta”, a adaugat Ponta.

El a precizat ca USL respinge „abordarea absolut iresponsabila” a Guvernului si a presedintelui Basescu in problema noii legi a Sanatatii, asupra careia si FMI a facut observatia ca nu asigura mecanisme de control a cheltuirii banilor si nu inlcude sanctiuni pentru managerii de spitale care depasesc bugetele.

„Actuala putere propune schimbarea din temelii a sistemului de sanatate, pregatind privatizarea in masa a serviciilor medicale, fapt care ar avea drept consecinta reducerea drastica a accesului la asistenta medicala pentru milioane de romani. Puterea pregateste tranzactionarea pe bani a sanatatii romanilor, transformand aproape intreg sistemul intr-o sursa de bani pentru investitorii privati”, a declarat Ponta.

El a mai precizat ca USL solicita renuntarea la procedura de urgenta pentru adoptarea acestei legi si initierea unei dezbateri publice cat mai largi inainte de legiferare. Raed Arafat demisioneaza din functia de subsecretar de stat in Ministerul Sanatatii, in urma nemultumirilor privind noile prevederi referitoare la medicina de urgenta din proiectul Legii sanatatii si ca urmare a criticilor formulate la adresa lui de catre presedintele Traian Basescu.

Consiliului Concurentei a sanctionat principalele companii petroliere din Romania cu amenzi de pana la 3% din cifrele de afaceri realizate in anul 2010, in urma unei investigatii derulate pe piata carburantilor.

Autoritatea de reglementare investigheaza cele mai mari sase companii petroliere din Romania, respectiv OMV, Petrom, Rompetrol, MOL, Agip si Lukoil, avand suspiciuni ca acestea s-au inteles in 2008 sa retraga de pe piata un sortiment de benzina. Cifrele de afaceri cumulate in 2010 ale companiilor OMV Petrom Marketing, OMV Petrom, Rompetrol Downstream, ENI Romania, MOL Romania Petroleum Products si Lukoil Romania totalizeaza 32,4 miliarde de lei, astfel ca valoarea totala a sanctiunilor este de aproximativ un miliard de lei.

„Raportul distinge intre companii. Sunt diferente intre faptele comise de companiile investigate, iar legea spune ca initiatorul (unui comportament anticoncurential – n.r.) va fi sanctionat mai sever”, a declarat la sfarsitul lunii decembrie presedintele institutiei, Bogdan Chiritoiu, dupa audierea reprezentantilor legali ai companiilor investigate.

Cea mai mare sanctiune pe care o poate aplica Consiliul Concurentei unei companii este amendarea cu echivalentul a 10% din cifra de afaceri. „Raportul nu recomanda aplicarea amenzii maxime pentru vreo companie implicata, plenul insa poate decide acest lucru. Practica arata, insa, ca decizia plenului nu poate fi foarte diferita de ceea ce scrie in raport”, a spus Chiritoiu saptamana trecuta.

Liderul PDL Ioan Oltean sustine, potrivit RFI, ca Raed Arafat ar trebui sa-si dea demisia din functia de subsecretar de stat la Sanatate daca nu sustine Guvernul in privinta Legii sanatatii, deputatul democrat-liberal adaugand ca actul normativ nu ar trebui adoptat prin asumarea raspunderii.

Intrebat daca eventuala demisie a subsecretarului de stat Raed Arafat ar fi o pierdere sau mai degraba un pas inainte, Oltean a raspuns: „Domnul Arafat este subsecretar de stat si in consecinta este membru al actualei guvernari. In aceasta calitate, domnia sa nu poate exprima opinii contrare politicii guvernamentale. Este inadmisibila o asemenea atitudine! Daca are asemenea opinii, daca domnia sa nu este de acord cu modul in care Guvernul gandeste reforma in domeniul sanatatii si in speta legea sanatatii, singura solutie este sa-si dea demisia si sa plece si pe urma, in aceasta calitate independenta de Guvern, poate sa-si exprime pozitii personale”.

El a tinut sa precizeze ca ii recunoaste meritele in infiintarea SMURD. „Noi ii recunoastem meritele deosebite in infiintarea SMURD, in consolidarea acestei activitati, dar in acelasi timp consideram ca domnia sa este un reprezentant al puterii actuale si in consecinta, trebuie sa actioneze in sensul puterii si nu in opozitie cu aceasta”, a spus Ioan Oltean, citat de RFI.

Intrebat daca Legea ar trebui asumata de Guvern, liderul PDL a raspuns: „Nu, personal, cred ca aceasta lege, dupa dezbaterea publica va trebui sa parcurga procedurile parlamentare, intr-o dezbatere parlamentara. Importanta actului normativ este foarte mare, actul in sine afecteaza milioane si milioane de oameni. Deci in opinia mea, Guvernul nu ar trebui sa-si asume raspunderea pe acest act normativ, ci sa foloseasca procedurile parlamentare obisnuite”.

Raed Arafat si presedintele Traian Basescu au avut un schimb de replici luni seara, la Realitatea TV. Subsecretarul de stat si-a prezentat obiectiile fata de legea sanatatii, moment in care seful statului a intervenit telefonic, pentru a-l critica pe Arafat, din cauza ca nu-si prezinta punctul de vedere in cadrul dezbaterilor, ci in presa. Raed Arafat a replicat ca i s-a blocat accesul la discutii. Fondatorul SMURD a declarat apoi ca va anunta marti daca isi va da sau nu demisia din Ministerul Sanatatii.

Presedintele Traian Basescu i-a spus subsecretarului de stat Raed Arafat, intr-o emisiune la care a intervenit telefonic, ca cea mai corecta abordare este sa-i prezinte ministrului Sanatatii observatiile sale si nu sa creeze „o psihoza publica”, respectiv ca guvernul ar vrea sa distruga sistemul de ambulanta, sa-l dea „la niste golani privati”.

Presedintele Traian Basescu a intervenit, luni seara, intr-o emisiune la Realitatea TV, la care invitat era subsecretarul de stat Raed Arafat, replicand nemultumirilor exprimate de acesta din urma legate de proiectul noii legi a sanatatii. Seful statului si subsecretarul de stat in Ministerul Sanatatii au avut un schimb de replici in emisiune.

Adresandu-se lui Arafat, Basescu l-a intrebat daca, intr-o discutie avuta, nu l-a rugat ca orice observatie pe care o are pe tema serviciilor de urgenta sa o inainteze si sa contribuie cu aceasta la noua lege, subsecretarul de stat raspunzand afirmativ si mentionand ca a facut acest lucru. Basescu a adaugat ca acesta a fost si motivul pentru care i-a telefonat, Arafat aproband ca aceasta a fost discutia.

Basescu a continuat intreband care este atunci „contributia” lui Arafat. „Un scandal public si dezinformarea populatiei?”, a adaugat el, Arafat respingand aceasta varianta. Seful statului a citit apoi un articol din proiectul noii legi a sanatatii, mentionand ca „asistenta medicala de urgenta se asigura gratuit tuturor pacientilor, indiferent de statutul de asigurat al acestora”.

Presedintele a mai declarat, luni, la Realitatea TV, ca ar fi „o mare greseala” ca noua lege a sanatatii sa treaca prin asumarea raspunderii Guvernului, apreciind ca textul legislativ trebuie dezbatut in Parlament, iar inainte de aceasta trebuie „dezbatut public cu buna credinta”.

Ministrul Ritli Ladislau a declarat, marti, intrebat despre o eventuala demisie a lui Raed Arafat, ca va fi decizia subsecretarului de stat, pe care o va respecta, precizand ca acesta si-a exprimat de mai multe ori ingrijorarea privind Urgenta, ca a incercat sa il linisteasca, dar nu a reusit.