Ieșirea publică a ministrului ucrainean al Energiei, care s-a lăudat cu acceptul României de a dona țării sale profiturile din companiile energetice de la noi, nu trebuia să se întâmple. Astfel, populația a aflat cu stupoare că Virgil Popescu a și dat undă verde solicitării Ucrainei, iar când scandalul a izbucnit, actualul ministru Sebastian Burduja, nu s-a obosit să nege. ”Nu în acest moment”, a spus Burduja, dar ”analizăm opțiunile și resursele”.
Carevasăzică, Ucraina cere un procent din profiturile companiilor energetice, pe motiv că acestea au fost făcute datorită războiului din această țară. Ce nu spune Ucraina este că prețul plătit pentru aceste profituri a fost sărăcirea populației și prăbușirea economiei, cel puțin în România, unde politica energetică a fost una catastrofală.
Pe principiul nu e prost cine cere, ministrul ucrainean al Energiei, German Galushchenko, a solicitat partenerilor străini să împartă profiturile suplimentare pe care companiile energetice le-au obţinut ca urmare a războiului declanșat de Rusia în Ucraina, ceea ce a dus la creșteri semnificative de preț pe piețele energetice și, prin urmare, la venituri neplanificate pentru jucătorii lor. Ceea ce am aflat abia zilele acestea de la ucraineni a fost că fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, i-a trimis o scrisoare ministrului Energiei din Ucraina, în care i-a prezentat disponibilitatea României de a examina această inițiativă. Mai mult, în cadrul întâlnirii de la Londra, din 21-22 iunie, German Galushchenko și Luminița Odobescu, noul ministru de Externe al României, au analizat modalități și direcții de implementare a cotizației românești pentru Ucraina. În urma scandalului izbucnit în România, la aflarea acestor informații, ministrul ucrainean a șters comunicatul de pe site, iar autoritățile române au început să se încurce în explicații. Culmea este că nu a existat nicio negare clară a Guvernului, ci doar un ”nu în acest moment”, spus de actualul ministru al Energiei, Sebastian Burduja.
Se pregătește cadrul legal
Luate prin surprindere de comunicatul de pe site-ul Ministerului Energiei din Ucraina, care făcea publică o informație care nu ar fi trebuit să ajungă la români, autoritățile de la București au dat din colț în colț. „A existat o corespondență de principiu cu partea ucraineană la nivelul Ministerului Energiei din România, la finalul lunii mai. Condamnăm ferm agresiunea militară nejustificată a Federației Ruse în Ucraina și utilizarea energiei ca armă în acest război. Salutăm demersul companiei Ignitis Grup din Lituania de susținere a sectorului energetic din Ucraina. În acest moment nu se pune problema redirecționării unei părți din veniturile companiilor românești din domeniul energiei pentru refacerea infrastructurii energetice a Ucrainei. Pentru viitor, analizăm opțiunile și resursele disponibile, inclusiv cadrul legal aplicabil”, a declarat, pentru Economedia, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Deci nu în acest moment, dar, totuși, Guvernul a luat deja în calcul emiterea cadrului legal pentru a obliga companiile românești să doneze Ucrainei probabil 10% din profit.
Întâlnire tête-à-tête, Galushchenko-Odobescu
La Conferința privind reconstrucția Ucrainei de la Londra, ministrul român al Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, a avut, distinct, o scurtă întrevedere cu ministrul ucrainean al energiei, German Galushchenko. ”Șeful diplomației române a reconfirmat interesul țării noastre pentru dezvoltarea conexiunilor energetice cu Ucraina, proces necesar pentru consolidarea securității energetice a ambelor state, precum și a regiunii în ansamblu. A evocat în context utilitatea formatului trilateral de cooperare dezvoltat împreună cu Republica Moldova”, se arată într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe. Se pare că discuția celor doi a avut alte valențe, dat fiind faptul că, după întrevedere, Ministerul Energiei din Ucraina a postat pe site acceptul României de a dona țării sale profiturile companiilor energetice românești.
Cel care conduce Serviciul de Protecție și Pază încă din anul 2005! Astfel că a avut suficient timp la dispoziție încât să transforme fosta structură de elită a sistemului de securitate națională în propria sa ”ogradă”, ca la Lereștiul natal…
Astfel că, dacă nu achită de îndată toate aceste datorii, situația financiară se complică serios pentru conducerea Serviciului de Protecție și Pază. Mai ales că, în perioada 2005 – 2020, SPP-ul a trimis în misiuni sub egida ONU, cum ar fi misiunile UNMIS ( misiune în Sudan), UNAMA (misiune în Afganistan), MISNUS ( misiune în Siria), UNAMID ( misiune în Darfur – Sudan), UNSMIL ( misiune în Libia) un număr constant de 36 de militari anual. Astfel că SPP-ul era obligat să plătească diurnă în valută în cuantum de 40 USD/zi pentru fiecare din acești militari, conform H.G. 1086/2004 și plata 1 USD/zi pentru facilitarea legăturilor cu familia, conform aceleiași H.G.
Traderii urmăresc orice semn de instabilitate suplimentară în Rusia care ar putea afecta producția și exporturile de gaze ale țării. Economiștii de la Bloomberg au avertizat că turbulențele vin în contextul în care gazul european înregistrează deja cea mai mare volatilitate de la invadarea Ucrainei.
″Petrolul este de neînlocuit în viitorul previzibil”, a declarat secretarul general al Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol, Haitham Al Ghais, în cadrul conferinței inaugurale Energy Asia, care a avut loc în capitala malaeziană Kuala Lumpur. „În perspectivele noastre la nivel mondial, vedem o creștere a cererii globale de petrol la 110 milioane de barili pe zi până în 2045”, a precizat el, adăugând că petrolul va reprezenta încă aproximativ 29% din mixul energetic până atunci.
Ironic, elementul central al efortului UE de a ajuta Ucraina este Fondul european pentru pace (EPF), care dispune de un miliard de euro în rambursarea parțială a țările membre pentru muniția și rachetele trimise la Kiev din stocurile lor, precum și de un alt miliard de euro pentru ca țările UE să cumpere împreună muniție.
Clasa E poate că este umbrită de numeroasele SUV-uri din galaxia Mercedes, dar are încă mulți fani în întreaga lume. Și aproximativ 20% dintre aceștia vor alege în continuare varianta break pentru noua generație, care se adresează în primul rând Europei, principala sa bază de clienți.
ExxonMobil, Schlumberger, Occidental Petroleum și Equinor analizează dacă abilitățile lor principale de pompare, prelucrare și reinjectare a fluidelor subterane, cum ar fi petrolul și apa, ar putea fi utilizate pentru a prelucra litiul, contribuind astfel la atenuarea penuriei prognozate a unui material care se preconizează că va fi vital pentru tranziția energetică.
