Acasă Blog Pagina 714

Guvernul se pregătește pentru ce-i mai rău. Multinaționalele, obligate să raporteze stocurile de hrană

Ministerul Agriculturii a elaborat, în timp record, normele metodologice pentru aplicarea Legii care obligă hipermarketurile să raporteze stocurile de alimente. Potrivit acestuia, necesitatea actului normativ a apărut ca urmare a planificării pentru situații de urgență, generate de conflicte militare, pandemii sau alte amenințări hibride. Pe de altă parte, ministerul arată că datele obținute vor fi folosite pentru stoparea importurilor alimentare.

Sub amenințarea unor sancțiuni infime, între 5.000 de lei și 20.000 de lei, cu posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii, hipermarketurile vor fi obligate să raporteze Ministerului Agriculturii stocurile de alimente pe care le au, precum și proveniența acestora. Normele metodologice ale Legii 105/2023 au fost deja elaborate, astfel că, după apariția în Monitorul Oficial a actului normativ, ministerul ar trebui să înceapă să primească datele statistice. Datele vor fi raportate de operatorii economici din sectorul agroalimentar și vor cuprinde  informații referitoare la stocurile de materie primă, stocurile de produse finite, stocurile de produse agricole și alimentare supuse comercializării, precum și stocurile aflate în depozite.

Totodată, potrivit actului normativ, trebuie raportată originea materiei prime, respectiv materie primă producție proprie, materie primă achiziționată din România, materie primă achiziționată din spațiul intracomunitar și materie primă achiziționată din import. ”Ministerul Agriculturii poate adopta măsuri administrative, organizatorice și tehnice de protejare, prevenire a accesului, difuzării, înstrăinării și distrugerii neautorizate a datelor statistice de evidență a stocurilor pentru produsele agricole și alimentare. Persoanele din minister, care iau cunoștință sau au acces, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, de/la datele statistice de evidență a stocurilor furnizate de către operatorii economici, au obligația de a păstra confidențialitatea acestora, sub sancțiunea prevăzută de legea penală”, se arată în proiectul de hotărâre de guvern.

Planuri de mobilizare

Pe baza datelor statistice de evidență a stocurilor de produse agricole și alimentare centralizate, Ministerul Agriculturii vrea să elaboreze măsuri de sprijin în vederea creșterii producției interne de produse agroalimentare, precum și în vederea stimulării producției interne de produse procesate similare din import. Totodată, datele vor fi folosite pentru întocmirea planului de mobilizare pe timp de pace și război, pentru creșterea volumului de produse procesate cu valoare adăugată ridicată destinate exportului și pentru creșterea ofertei noi de produse agroalimentare românești destinate exportului. Operatorii economici vor furniza date statistice pentru legume-fructe, cereale și produse pe bază de cereale, semințe de oleaginoase și produse pe bază de oleaginoase, leguminoase furajere, semințe certificate, carne și produse din carne, conserve de carne și mixte, lapte și produse din lapte, precum și produse de morărit și panificație.

Securitate alimentară

Ministerul Agriculturii susține că trebuie îmbunătățită planificarea pentru situații de urgență pentru a fi gestionate riscurile ce pot amenința lanțurile agroalimentare, respectiv securitatea alimentară în România, în perioada unor situații de criză generate de calamități naturale, dezastre, conflicte militare, epizootii, pandemii, raportate la întreg spectrul de amenințări, inclusiv hibride. ”Abordarea acestui plan esențial pentru îmbunătățirea nivelului de pregătire pentru situații excepționale se bazează pe colaborarea dintre toate entitățile publice și private care fac parte din lanțul de aprovizionare cu alimente, în scopul cunoașterii stocurilor de produse agricole și alimentare de importanță vitală pentru populație, necesare elaborării de politici publice pe acest segment a securității alimentare. Prevederile din actul normativ contribuie la asigurarea securității alimentare a populației, preîntâmpinarea sincopelor în aprovizionarea cu alimente, a materiilor prime pentru industria alimentară, precum și la menținerea locurilor de muncă”, se precizează în expunerea de motive a proiectului de hotărâre de guvern.

Ce este „programul Tomata”, prin care agricultorul român poate obţine 3.000 de euro de la stat

Programul „Tomata 2023” a rămas în vigoare pentru ajutorarea fermierului român, dar a venit, în 2023, cu o serie de modificări față de anii trecuți.

Fermierii înscrişi în Programul „Tomata” pot să îşi vândă marfa până la 15 iulie, faţă de 30 iunie, data iniţială. Guvernul a prelungit perioada la solicitarea Ministerului Agriculturii, după ce legumicultorii au reclamat dificultăţi în a se încadra în termen, din cauza oscilaţilor de temperatură din primăvară.

Cui se acordă 3.000 de euro?

Ajutorul pentru „programul Tomata 2023” este stabilit la un cuantum de 3.000 de euro per beneficiar eligibil, cu o suprafață minimă de 1.000 de metri pătrați de solar sau seră și care valorifică minim 3 kilograme de roșii pe metrul pătrat.

Programul Tomata 2023 se derulează prin Direcțiile Agricole Județene. Aici se depun de către fermieri cererile, documentele justificatoare, iar funcționarii DAJ efectuează verificările, controalele în teren și fac plățile.

Roşii vândute la preţuri derizorii

De exemplu, în judeţul Galaţi, la Matca, acolo unde se află unul dintre cele mai mari bazine legumicole din ţară, un kilogram de roşii se vinde chiar şi cu 50 de bani.

Preţul extrem de mic este datorat faptului că toţi legumicultorii au ieşi pe piaţă cu roşiile în acelaşi timp şi astfel cantitatea este mult prea mare.

Legumicultorii acuză „Programul Tomata” că e responsabil de scăderea bruscă de preț. Programul le impune o dată anume de recoltare și vânzare. Așa că oamenii se duc la piață și se întorc cu roșiile acasă.

Lăcomia nu face casă bună cu producția. Căștile de 3500 de dolari au pornit cu stângul

Compania Apple a fost nevoită să facă reduceri drastice ale previziunilor de producție pentru căștile Vision Pro cu realitate mixtă, prezentate luna trecută după șapte ani de dezvoltare și salutate ca fiind cea mai importantă lansare de produs de la iPhone încoace.

Complexitatea designului căștii și dificultățile de producție stau la baza reducerii obiectivelor, în timp ce planurile pentru o versiune mai accesibilă au trebuit să fie amânate, potrivit presei americane.

Apple a semnalat deja faptul că dispozitivul de 3.500 de dolari cu cască de „spatial computing” nu va fi pus în vânzare până la „începutul anului viitor”, o distanță mare față de lansarea sa din 5 iunie.

Două persoane apropiate de Apple și Luxshare, producătorul chinez sub contract care va asambla inițial dispozitivul, susțin că vor fi produse mai puțin de 400.000 de unități în 2024. Alți furnizori unici de anumite componente pentru Vision Pro cu sediul în China estimează doar 150.000.

Ambele proiecții implică o reducere semnificativă a producției față de un obiectiv de vânzări intern anterior, de un milion de unități în primele 12 luni. Potrivit analiștilor și experților din industrie, previziunile privind volumele scăzute reflectă lipsa de încredere a Apple în capacitatea de a mări producția, după ani de zile de nerespectare a termenelor de lansare a dispozitivului.

Vision Pro este “cel mai complex dispozitiv de consum pe care l-a făcut cineva vreodată”, a precizat Jay Goldberg, fondatorul companiei de consultanță în domeniul tehnologiei D/D Advisors. „Dar prețul de 3.500 de dolari, mai mare decât se aștepta, implică deja faptul că Apple a integrat costul ineficienței de producție, știind că randamentele de fabricație sunt deosebit de scăzute în comparație cu produsele mature din portofoliul său”.

„Cineva trebuie să plătească pentru asta”, a adăugat el. „Cred că Apple a intrat în această situație cu o mulțime de randamente proaste încorporate în model. Există o mulțime de tehnologie în Vision Pro și știau că va dura ceva timp pentru a se extinde. Apple știe că nu va face bani din asta în primul an”.

“Întregul lanț de aprovizionare cu căști din Asia nu a primit un impuls prea mare de la Vision Pro”, a declarat Eddie Han, analist la Isaiah Research, cu sediul în Taiwan.  „Apple nu a făcut un produs mai bun decât își imagina industria, iar  încrederea producătorilor nu este mare”.

Doi ani de luptă împotriva inflației: s-a ales praful de credibilitatea băncilor centrale

Iunie a fost o lună extraordinară pentru lumea bancherilor centrali, o lună care ar putea fi amintită ca un moment definitoriu pentru credibilitatea lor și pentru perspectivele privind inflația, creșterea și inegalitatea.

Rareori asistăm la o astfel de combinație de evenimente în decurs de câteva zile, scrie Financial Times. Banca Angliei a surprins piețele prin creșterea ratelor dobânzilor pentru a 13-a oară consecutiv, cu un procent neașteptat de mare, de 0,50 puncte procentuale.

Banca Centrală Europeană a majorat dobânzile și a semnalat că vor urma și mai multe, în ciuda contracției economiei zonei euro și a semnalelor de prudență din partea indicatorilor principali.

Băncile centrale ale Australiei și Canadei, ambele monitorizate îndeaproape pentru perspectivele lor în materie de politică monetară, au reluat creșterile de rate după o pauză în ciclurile lor de înăsprire.

Băncile centrale din Norvegia și Elveția au continuat pe calea creșterii ratelor. Iar noul lider al băncii centrale din Turcia s-a îndepărtat cu îndrăzneală de poziția de politică monetară derutantă susținută de președintele țării, majorând brusc ratele.

În schimb, Rezerva Federală a SUA a ales să nu majoreze ratele, în ciuda faptului că oficialii și-au majorat previziunile privind inflația și au orientat piețele către o perioadă prelungită creștere a  dobânzilor.

Această combinație de evenimente este departe de a fi obișnuită. În contextul unei bătălii de doi ani împotriva inflației,  prezintă o situație confuză și derutantă, care aruncă o imagine negativă asupra băncilor centrale. Multe atrag acum furia politicienilor și a cetățenilor obișnuiți, presați de creșterea prețurilor și a ratelor ipotecare.

Vine stagflația?

Tema care stă la baza tuturor acestor evoluții este persistența inflației. A condus la un consens în rândul băncilor centrale potrivit căruia ratele dobânzilor trebuie să rămână ridicate pentru o perioadă mai lungă de timp. Chiar și pauza Fed este una temporară.

În consecință, piețele financiare anticipează din ce în ce mai mult o perioadă de stagflație – în care o economie se caracterizează printr-o creștere stagnantă și o inflație încă ridicată.Acest lucru nu numai că amplifică accentul pus pe băncile centrale, dar subminează autonomia politică de care este nevoie cu disperare pentru a restabili eficiența monetară și credibilitatea publică.

După cum se menționează în recentul raport anual al Băncii Reglementelor Internaționale, este posibil ca țările să „testeze deja limitele a ceea ce s-ar putea numi regiunea de stabilitate”.

Din nefericire, băncile centrale poartă o responsabilitate semnificativă pentru această situație – și ar putea deveni și mai problematică în cazul în care va avea loc o reaprindere a inflației bunurilor.

Două inițiative suplimentare sunt necesare de urgență

În primul rând, o abordare politică foarte bine gândită, care să mențină stabilitatea fiscală, îmbunătățind în același timp, în mod esențial, capacitatea de reacție a ofertei, productivitatea, funcționarea pieței forței de muncă și coordonarea la nivel regional/global.

În al doilea rând, ar trebui să existe o evaluare cuprinzătoare la nivel înalt a unor bănci centrale de către organisme independente numite de guverne,  gestionând  procesele de elaborare a politicilor acestora. O astfel de abordare cuprinzătoare și corectivă este esențială pentru ca băncile centrale să își aducă aportul la eforturile atât de necesare pentru a asigura prosperitatea economică pe termen lung, bunăstarea socială și o stabilitate financiară reală.

Ieftinirea mâncării, efect INVERS: vine criza alimentară?

După ce se va aplica reducerea adaosului comercial, prețurile la cele 14 produse de bază ar trebui să scadă cu aproximativ 25-30%, conform procesatorilor, în urma Ordonanţei.

Până la data de 1 august absolut toate contractele trebuie să fie refăcute ca să includă noile preţuri.

Nu s-a făcut nicio evaluare de impact

Consiliul Concurenței ar fi considerat utilă realizarea unei evaluări de impact înaintea implementării Ordonanței de urgență care să evidențieze măsura în care aceasta va contribui la scăderea preconizată a prețurilor.

OUG privind combaterea creșterii excesive a prețurilor la unele produse conține măsuri „de natură a determina o criză alimentară”, se arată în avizul din 27 iunie al Consiliului Economic și Social (CES).

„Măsurile propuse sunt de natură a determina o criză alimentară, pentru că producătorii și retailerii se vor orienta către produsele profitabile, în dauna celorlalte”, conform specialiştilor.

Concret, de exemplu, un litru de lapte cu 1,5% grăsime ajunge în supermarket la 6 lei și 45 de bani. După o ieftinire de 30 de procente, acesta ar trebui să coste 4 lei și 55 de bani.

Portul Constanța nu mai este al românilor. Ucrainenii l-au ocupat în totalitate

Fermierii semnalează că Portul Constanța nu mai este al românilor, dat fiind că ucrainenii au prioritate peste tot. Ministrul Agriculturii a fost informat despre acest lucru, însă nimeni de la nivelul Guvernului nu ia nicio măsură. Deși importurile au fost interzise, formal, de Comisia Europeană, cerealele se aduc în continuare din Ucraina, profitându-se de contractele pe termen lung încheiate. Și pe șosele, camioanele ucrainene ”zboară” cu peste o sută la oră prin localități, însă nimeni nu le oprește.

De la tânguielile guvernanților pe la ușile Comisiei Europene, unde s-au plâns că întreaga infrastructură este blocată de ucraineni, nu s-a schimbat nimic. Comisia a promis că va împărți povara depozitării și transportului cu celelate state, însă se tărăgănează lucrurile până când ucrainenii termină recoltatul și livrarea mărfurilor spre UE. Fermierii români se plâng că, în continuare, nu au acces la transport și nici la Portul Constanța, unde ucrainenii au prioritate maximă. P

e șoselele țării, camioanele ucrainene supraîncărcate circulă prin localități cu peste 100 km/h și niciun polițist nu se sinchisește să le oprească, probabil pentru că acesta este ordinul dat de sus.

”Prețurile la cereale au ajuns la jumătate față de anul trecut, iar importurile din Ucraina merg în continuare fără respectarea deciziei UE. Până acum tot spuneau că îi obligă UE să facă una sau alta, dar acum, când au decizie de la UE care ne-ar ajuta pe noi, de ce nu o respectă, să interzică importurile? Că numai în România s-au făcut contracte pe viață. Portul Constanța nu mai este al românilor, că ucrainenii au prioritate și fac legea acolo. Pe șosele sunt oprite doar camionele care transportă marfă românească, ne mai pun și bețe în roate, în timp ce pe ucraineni nu-i oprește nimeni. Chiar îmi povestea dimineață un coleg că treceau camioanele ucrainene cu peste 100 km/h și polițiștii nici măcar nu se uitau la ei, deși erau în localitate și cu supratonaj. Până când discută ai noștri la Bruxelles, noi terminăm recoltatul, iar marfa o să stea pe câmp, că nu mai avem acces la portul românesc”, ne-a declarat Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Despăgubiri în bătaie de joc

Până acum, pentru pierderile uriașe provocate fermierilor români de importurile din Ucraina, aceștia au primit doar 20 milioane de euro, 10 milioane de la UE și 10 milioane de euro de la statul român.

”S-au dat bani doar pentru depozitarea grâului, iar asta înseamnă că au acoperit 5% din pierderi. Acum văd că s-a dat drumul și la tranșa a doua, de la Uniunea Europeană, dar pentru toate tipurile de cereale, ceea ce înseamnă că se mai acoperă încă 5% din pierderile provocate de ucraineni”, ne-a precizat președintele LAPAR, Laurențiu Baciu. În Regulamentul Comisiei Europene, publicat în 30 iunie în Jurnalul Oficial al UE, se arată că, din cauza costurilor logistice ridicate și a blocajelor, s-a înregistrat o creștere a importurilor de cereale și semințe oleaginoase din Ucraina în statele membre din vecinătatea Ucrainei. Această situație a exercitat presiuni asupra prețurilor într-o serie de regiuni din Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia, iar importurile au saturat capacitatea de stocare și lanțurile logistice. ”Aceste circumstanțe afectează viabilitatea economică și perspectivele de piață ale fermierilor din unele regiuni ale statelor membre respective. În cele din urmă, acest lucru ar putea pune în pericol funcționarea normală a coridoarelor de solidaritate UE-Ucraina”, se arată în Regulament.

Să mai dea și statul

Deoarece cuantumul alocat Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României și Slovaciei ar compensa doar o parte a pierderilor suferite de fermierii din regiunile afectate, este necesar ca statelor membre în cauză să li se permită să acorde un sprijin național suplimentar producătorilor respectivi, a spus Comisia Europeană. Astfel, pe lângă suma de 29,73 milioane de euro atribuită României, statul are permisiunea Comisiei Europene de a mai completa acest ajutor în limita a 200% din cuantumul stabilit.

”La noi nici nu se pune problema să mai dea statul ceva, că nici banii pentru despăgubirile de secetă pentru culturile de primăvară, la porumb și floarea soarelui, nu s-au dat. Ne-au pus, de la începutul acestui an, să facem dosare pentru calamități, iar acum ne-au spus că trebuie să o luăm de la început, cu alte dosare, cu cereri de despăgubire, așa, doar ca să treacă timpul”, a mai afirmat Laurențiu Baciu, președintele LAPAR.

Alertă națională. Aproape 4 milioane de români nu au asigurare medicală

România se apropie cu pași repezi de SUA, la capitolul negru al asigurărilor medicale. Astfel, potrivit raportului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pe 2022, aproape 4 milioane de români nu beneficiază de asigurare în sistemul de sănătate, aceștia având doar un pachet minimal de servicii medicale, care, practic, nu acoperă mai nimic.

La data de 31.12.2022 erau în contract cu casele de asigurări de sănătate 10.144 medici de familie care aveau înscriși pe liste 16.355.740 asigurați şi 3.748.592 beneficiari de servicii medicale din pachetul minimal, a anunțat Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), în raportul pe anul 2022. Cei mai mulți neasigurați sunt în București – 249.133, Iași – 218.492, Bacău -169.104, Dâmbovița – 140.622 și în județul Neamț –  134.429. Aceștia pot beneficia doar de un pachet minimal de servicii medicale, adică internare la UPU în cazul unor afecțiuni sau traumatisme care le pun în pericol viața, până la stabilizarea funcțiilor vitale, și de consultații la medicul de familie, însă medicamentele prescrise și investigațiile paraclinice sunt contra cost.

Tot contra cost sunt și intervențiile chirurgicale și spitalizările pentru diferite afecțiuni în cazul românilor neasigurați. Cifra de aproape 4 milioane de cetățeni neasigurați este una uriașă, care arată nivelul de sărăcie al populației și eșecul politicilor sociale ale Guvernului. Toate acestea în condițiile în care românii par să fie din ce în ce mai bolnavi. Numai anul trecut, în ambulatoriul clinic de specialitate, au fost acordate 36.863.825 consultații și servicii medicale (inclusiv servicii conexe). Un record absolut a fost înregistrat în județul Bacău, care a raportat peste 7,7 milioane de consultații și servicii medicale, urmat de Galați, cu peste două milioane, Călărași 1,95 milioane și de Tulcea, cu 1,82 milioane. Tot în anul 2022, 551.478 de români au beneficiat de servicii medicale de medicină fizică şi reabilitare, din care cei mai mulți în București – 69.099, în Vâlcea – 43.469 și în Iași – 34.967.

Peste 57 milioane de analize medicale

Potrivit CNAS, anul trecut s-au decontat din fondul alocat asistenţei medicale paraclinice 57.575.571 investigaţii paraclinice. La acest capitol, Capitala a fost de departe pe primul loc, cu 15.615.268 de analize medicale, urmată la mare distanță de Timișoara, cu 2.373.799, Brașov, cu 2.105.455 și de Iași, cu 1.953.346. În ce privește spitalizările, în 2022 au fost raportate 2.139.745 cazuri de spitalizare continuă, 3.896.005 spitalizări de o zi, 234.386 internări bolnavi cronici și 501.559 cazuri care au beneficiat de îngrijiri paliative în spital. Totodată, CNAS a încheiat un număr total de 692 contracte cu spitale private, cele mai multe în București -89, Dolj – 46, Constanța – 35 și Prahova – 31.

”În anul 2022 analizele statistice referitoare la consumul de medicamente eliberate prin farmaciile cu circuit deschis pe bază de prescripţie medicală în sistemul de asigurări sociale de sănătate au arătat o creștere a valorii consumului cu cca. 15,44% faţă de anul 2021, pe fondul unei creșteri a numărului de prescripţii medicale cu aproximativ 6,86%, de care au beneficiat cu aproximativ 6,17% mai mulți pacienți. Valoarea medie compensată pe pacient a crescut cu aproximativ 8,73%, fără a lua în calcul valoarea consumului de medicamente care fac obiectul contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat. Numărul total al pacienților care au beneficiat de medicamente și materiale sanitare în cadrul programelor naționale de sănătate curative a înregistrat o uşoară creştere de 1,88 % în anul 2022 față de anul 2021 (în anul 2021 un număr de 1.758.769 pacienți au fost incluși în programele naționale de sănătate curative)”, se arată în raportul CNAS.

Au crescut cheltuielile cu medicamentele

Plăţile efectuate pentru medicamente cu și fără contribuţie personală, în sumă de 5.853.179 mii lei, reprezintă 15,88 % din totalul plăţilor pentru materiale şi prestări servicii cu caracter medical realizate în perioada ianuarie-decembrie a anului 2022. Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, plăţile pentru medicamente cu și fără contribuție personală în perioada ianuarie-decembrie a anului 2022 au crescut cu 12,19 %, respectiv cu 636.200 mii lei. De asemenea, în anul 2022 au fost încheiate 186 contracte de casele de asigurări de sănătate cu furnizorii de servicii medicale de îngrijiri la domiciliu și doar 24.792 persoane au fost beneficiare de servicii de îngrijire la domiciliu. În Botoșani, Caraș Severin, Giurgiu, Teleorman și Tulcea, numărul de persoane beneficiare de îngrijiri la domiciliu a fost zero.

Ce înseamnă când începe să ardă flacăra portocalie la aragaz. Ce trebuie să faci în acel moment

0

Este simplu: flacără la aragaz trebuie să aibă culoarea albastră. Dacă devine galbenă sau portocalie este un semn că există o problemă și trebuie luate măsuri.

Schimbarea culorii flăcării la aragaz poate indica o calitate slabă a gazului sau o ardere incorectă. În unele cazuri pot exista scurgeri de monoxid de carbon care sunt un pericol pentru sănătate.

Ce înseamnă flacăra portocalie la aragaz

O flacără de culoare galbenă sau portocalie la aragaz indică o cantitate necorespunzătoare de oxigen în compoziția gazului. O altă situație în care apare flacăra portocalie este înfundarea găurilor de aerisire ale aragazului cu praf.

Altă cauză poate fi legată de calitatea scăzută a gazelor naturale livrate de furnizor. În momentul în care flacăra de la aragaz devine portocalie, primul pas este aerisirea încăperii, pentru a nu exista o cantitate prea mare de monoxid de carbon.

Poate genera monoxid de carbon

Deși flacăra roșie în sine nu este în mod necesar un pericol imediat, ea poate indica un risc potențial. O combustie slabă poate genera monoxid de carbon, un gaz toxic și letal.

Flacăra roșie poate fi un semnal că aragazul nu funcționează în mod corespunzător și că există posibilitatea ca monoxidul de carbon să fie produs în cantități mai mari decât într-o ardere adecvată.

Aşadar, este important să luăm în serios flacăra roșie și să investigăm și să remediem orice problemă care o provoacă.

Lucrările de reabilitare din Constanţa au făcut o victimă: bărbat, găsit mort în groapă! (VIDEO)

3

Un bărbat a fost găsit decedat, luni 3 iulie, în apropierea parcului de la Gara CFR Constanța. La fața locului au ajuns polițiștii și criminaliștii care au deschis o anchetă pentru a stabili care sunt împrejurările în care s-a petrecut tragedia.

Trupul neînsuflețit al victimei a fost transportat la morgă pentru efectuarea necropsiei și stabilirea cauzelor ce au condus la deces.

În Constanţa, se reabilitează reţeaua termică

Din primele informații, bărbatul ar fi fost găsit într-un șanț săpat în zonă pentru efectuarea lucrărilor de reabilitare.

În zona respectivă au loc lucrări pentru obiectivul de investiții „Reabilitarea rețelelor termice primare / transport a energiei termice din municipiul Constanța – Etapa I”.

„Trupul neînsuflețit al victimei a fost transportat la morgă pentru efectuarea necropsiei și stabilirea cauzelor ce au condus la deces”, a transmis IPJ Constanța.

La fața locului sunt polițiști și criminaliști care au deschis o anchetă pentru a stabili împrejurările în care s-a petrecut tragedia.

Ca-n filme! Bărbat din Bacău, dat în urmărire, găsit „pitit” într-o canapea. Sperase că nu-l vor vedea „mascații” – VIDEO

1

A încercat să păcălească vigilența „mascaților”, ascunzându-se în lada de la o canapea. Doar că planul i-a fost dat peste cap, bărbatul fiind găsit și dus la penitenciar.

Totul s-a întâmplat recent, în timpul unei descinderi pornite pentru a da de urma unui tânăr.

Potrivit Antena3, bărbatul din Bacău fusese dat în urmărire naţională, pe numele său existând o condamnare definitivă pentru acuzațiile de tâlhărie calificată și distrugere.

sursa foto: captură video Antena3

Doar că tânărul de 35 de ani a încercat să se ascundă într-o canapea, pentru a nu fi găsit de „mascați”. N-a fost chip, pentru că oamenii legii au dat de el și în „ascunzătoarea” improvizată. Astfel că nu a reușit să scape de încarcerare. Odată ce a fost găsit, bărbatul fost escortat la Penitenciarul Bacău, unde îşi va executa pedeapsa.

Acțiunea care a dus la depistarea bărbatului a avut loc recent. „Polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale al Poliției municipiului Bacău, cu sprijinul luptătorilor pentru acțiuni speciale au descins la domiciliul unui bărbat, de 35 de ani, din municipiul Bacău, urmărit la nivel național.

Pe numele acestuia a fost emis un mandat de executare a pedepsei închisorii emis de Judecătoria Neamț, fiind condamnat la pedeapsa de 2 ani și 1 lună închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie calificată și distrugere. Cel în cauză a fost escortat şi încarcerat în Penitenciarul Bacău”, au transmis reprezentanții I.P.J. Bacău.

Bugetarii stau mai mult în concediu medical, decât la muncă? Ciolacu acuză „un fenomen de care s-a abuzat”

Marcel Ciolacu a anunțat luni că anul trecut au fost 8,1 milioane de concedii medicale la o populație lucrativă de 6 milioane de români, ceea ce ar însemna „vreo 140 de ani de nemuncă”.

Prim-ministrul a acuzat „un fenomen de care s-a abuzat”, liderul PSD a cerut o analiză foarte clară pentru a vedea câți sunt din domeniul public și câți din privat.

140 de ani de concedii

Şeful Executivului a precizat că „asta ar însemna vreo 140 de ani de nemuncă în România”.

Sunt oameni care au nevoie de concedii medicale, dar este evident că s-a abuzat de acest fenomen și vă anunț că este o datorie de anul trecut la concedii medicale de 6 miliarde de lei, respectiv 1,2 miliarde de euro.

Este normal ca atunci să faci o analiză nu numai la casa de sanatate, nu numai la felul cum se raportează si cum se eliberează aceste concedii medicale, nu sunt de acord să urmărim 6 milioane de români, să-i căutăm pe acasă, fiindcă nu asta este o abordare normală și sănătoasă la cap, dar trebuie să vedem și resursele de acoperire”, a mai spus liderul PSD.

În total au fost 1,83 milioane de certificate de concedii medicale, ceea ce ar înseamna o medie de 4,5 zile.

Trezită de frică: UE folosește o bancă rusă sancționată pentru a salva acordul cu cereale de la Marea Neagră

Uniunea Europeană ia în considerare o propunere care să permită unei bănci rusești aflate sub sancțiuni să își creeze o filială pentru a  se reconecta la rețeaua financiară globală, ca o măsură de sprijin pentru Moscova, menită să protejeze acordul amenințat privind cerealele din Marea Neagră, care permite Ucrainei să exporte alimente pe piețele globale.

Planul, care a fost propus de Moscova prin intermediul negocierilor intermediate de ONU, ar permite Băncii Agricole Ruse să creeze o filială care să se ocupe de plățile legate de exporturile de cereale, potrivit a cinci persoane care au cunoștință despre discuții, notează Financial Times. Noua entitate ar avea permisiunea de a utiliza sistemul global de mesagerie financiară Swift, care a fost închis pentru cele mai mari bănci rusești în urma invaziei din Ucraina de anul trecut.

Conflictul ruso-ucrainean a pus stăpânire pe cantitățile mari de produse agricole care sunt exportate peste Marea Neagră, stârnind temeri legate de o criză alimentară globală. Un acord mediat de ONU pentru repornirea rutelor de transport maritim a fost semnat pentru prima dată în iulie anul trecut și a fost prelungit de mai multe ori de atunci, în ciuda amenințărilor Moscovei de a denunța acordul.

Rusia susține că țările occidentale nu au pus în aplicare partea lor din acord, și anume angajamentul de a se asigura că exporturile de alimente rusești nu sunt afectate de sancțiunile occidentale.Decuplarea băncilor a fost discutată de liderii UE la summitul de la Bruxelles de săptămâna trecută, ca un potențial mijloc de a convinge Moscova să prelungească acordul privind Marea Neagră dincolo de data de expirare a acestuia, 17 iulie.

Ideea a fost văzută de susținătorii săi ca fiind „cea mai puțin rea opțiune” pentru a obține sprijinul lui Vladimir Putin pentru o prelungire. Oficialii spun că amenințările Rusiei de a pune capăt acordului au părut mai serioase de această dată decât în timpul negocierilor anterioare.

Și subliniază măsura în care guvernele occidentale sunt disperate să păstreze acordul de export de cereale. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat săptămâna trecută că Moscova nu vede niciun motiv pentru a fi de acord cu o prelungire din cauza a ceea ce el a numit comportamentul „scandalos” al țărilor occidentale în ceea ce privește obligațiile lor.

Propunerea de derogare este în curs de evaluare de către oficialii UE în ceea ce privește legalitatea și fezabilitatea acesteia.Ceea ce complică problema este faptul că Banca Agricolă Rusă este deținută în totalitate de Kremlin. Fostul său director executiv, Dmitri Patrușev, este actualul ministru al agriculturii și fiul lui Nikolai Patrușev, un consilier al lui Putin și secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei, care a contribuit la promovarea războiului împotriva Ucrainei.

UE a avut dificultăți în a ajunge la un acord asupra unor măsuri pentru a acorda scutiri de sancțiuni anumitor companii rusești sau pentru a le permite să exporte anumite bunuri prin bloc din motive umanitare sau pentru a aproviziona țări din lumea a treia. Acest lucru se datorează parțial opoziției statelor din est, care spun că astfel de măsuri vor ajuta Kremlinul să câștige mai mulți bani și să își susțină războiul.

Magnații lumii, mereu înfometați după bani

3

Gigantul financiar Berkshire Hathaway a achiziționat mai multe acțiuni ale Occidental Petroleum, mărindu-și participația la peste 25%. Este ultima mișcare a miliardarului american Warren Buffett, unul dintre veteranii de pe Wall Street. Dar și alți magnați intenționează să-și sporească averile  prin strategii similare.

Berkshire a declarat că a plătit aproximativ 122,1 milioane de dolari pentru 2,14 milioane de acțiuni Occidental între 26 și 28 iunie. Cumpărase alte 4,66 milioane de acțiuni pe 30 mai.

Compania lui Buffett a început să cumpere acțiuni ale Occidental, cu sediul în Houston, la începutul anului trecut, când Rusia a invadat Ucraina și când prețul petrolului era în creștere.Berkshire deține, de asemenea, zeci de alte afaceri, inclusiv în compania feroviară BNSF,  asigurări auto Geico și multe companii din domeniul energiei, producției și comerțului cu amănuntul, precum și acțiuni Apple.

Pe de altă parte, investitorii au cumpărat acțiuni în valoare de un miliard de dolari  la compania emblematică a magnatului indian Gautam Adani și la divizia sa ecologică Adani Green Energy.Adani a încercat să recâștige încrederea pieței după ce acuzațiile de fraudă din partea vânzătorului american Hindenburg Research au șters peste 150 de miliarde de dolari din valoarea companiilor sale la un moment dat.

Potrivit The National, grupul Adani a renunțat la achiziții și a plătit datorii în avans în încercarea de a răspunde preocupărilor legate de fluxul de numerar și de împrumuturile sale.În luna mai, Adani Enterprises și Adani Transmission au anunțat planuri de a strânge în total 2,6 miliarde de dolari, fără a se angaja cu privire la un termen.

Vista Equity Partners, deținută de miliardarul american Robert Smith, și-a dublat investiția inițială în Apptio după ce International Business Machines a acceptat să achiziționeze producătorul de software pentru 4,6 miliarde de dolari.Firma de capital privat, care a cumpărat Apptio la începutul anului 2019 pentru aproximativ 1,9 miliarde de dolari, le-a spus investitorilor că tranzacția va aduce un randament de 2,1 ori mai mare decât investiția companiei, după contabilizarea comisioanelor.

Tranzacția îi oferă lui Smith noi muniții financiare în timp ce parcurge lumea pentru a strânge un fond de 20 de miliarde de dolari pentru noi tranzacții.În prezent, el valorează aproximativ 12 miliarde de dolari, ceea ce îl face să fie a 152-a cea mai bogată persoană din lume, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

Vista este cel mai bine cunoscută pentru achizițiile sale mari de companii de software, precum și pentru modul detaliat în care le maximizează profiturile.Compania cu sediul în Texas a realizat ieșiri totale și parțiale – inclusiv vânzarea companiei de software Cvent Holding către Blackstone la începutul acestei luni, în valoare de 4,6 miliarde de dolari – precum și recapitalizări, vânzări în bloc și oferte de cumpărare.

Smith a intrat în lumea afacerilor ca bancher de investiții la Goldman Sachs Group la sfârșitul anilor 1990, unde l-a întâlnit pe miliardarul Robert Brockman, care a ajutat la finanțarea startului Vista.

Din punct de vedere al transporturilor suntem cum ne-a găsit Carol I

Până în urmă cu vreo două luni, obedientul Guvern al României a spart bani aiurea pe schema 50-20 pentru ucraineni. 50 de lei pentru cazare și 20 de lei pentru mâncare. La Constanța și la Năvodari au fost cazați vreo 25.000 de ucraineni. Au suferit cu vedere la Mare. Se zice (eu nu cred) că mulți dobrogeni care i-au găzduit au luat și banii pentru mâncare. După ce au stat gratis mai mult de un an, ucrainenii dau dovadă de recunoștință și îi reclamă pe români chiar Guvernului român, iar presa română de nobilă extracție tefelistă a scris că „ucrainenilor li s-au încălcat drepturile” – aoleu, leșin de râs! Să presupunem că toți proprietarii s-au pus cloști pe ăia 20 de lei pe zi. Deci românii ar fi luat în jur de 50 milioane de euro. Din banii României, dar ucrainenii îi revendică și pe ăștia, normal, în virtutea unui reflex istoric. 50 de milioane de euro încap în două portbagaje scutite de control la vamă și știți bine la ce mă refer. Greutățile prin care au trecut ucrainenii m-au sfâșiat sufletește. N-am mai fost așa de trist de când a suferit Dan Barna un accident de trotinetă. 

La câte zeci de ani după reconstrucția Ucrainei vom termina autostrăzile Comarnic-Brașov și Pitești-Sibiu? Budapesta are nouă poduri peste Dunăre. România are cel mai lung parcurs al Dunării (1000 de kilometri) și patru poduri, dintre care două (Calafat-Vidin și Giurgeni-Vadu Oii) sunt la mișto. La Giurgeni te dai jos din mașină și te duci la casierie cu 11 lei între degete. Dacă n-ai cash, te întorci matale elegant la Slobozia, să cauți un bancomat. Am avut miniștri useriști la Transporturi. Unde-i digitalizarea?

Din patru poduri, rămân două bune, dar buuuune de tot! Când pleci în iulie în Bulgaria, în Turcia sau Grecia, la Giurgiu-Ruse stai între trei și opt ore. Când te întorci duminică de pe Litoralul românesc, aștepți două ore la Fetești. Săptămâna asta va fi și Neversea. Eu nici nu m-am mai întors la București. Sunt sinistrat pe Litoral. Merit și eu un 50-20.

Din punct de vedere al transporturilor, nu ne aflăm foarte departe de anul 1861, când drumul până la Constanța dura trei zile. Potrivit cărții-album „Peninsula misterioasă – Incursiune în istoriile Constanței”, scrisă de Doina Pauleanu, drumul era „București-Călărași (cazare prima noapte), trecerea Dunării cu bacul la Silistra (cazare a doua noapte), navigarea cu un vapor poștal până la Bogazchioi (Cernavodă) și, în sfârșit, călătoria cu trenul Companiei engleze.” Pe 16 iunie 1882, Eminescu i-a scris Veronicăi Micle că a făcut mai mult de 48 de ore până la Constanța pentru că „a scăpat vaporul de Giurgiu, care nu pleacă decât de trei ori pe săptămână.”

Eminescu a stat zece zile la Hotel d’Angleterre (azi Hotel Intim, lângă Casa cu Lei – amândouă sunt în paragină) și a plătit cazarea. Fraierul n-a prins și el un 50-20.

 

Despre cum au făcut America mare Putin și Xi

Confruntat cu numeroase diferențe ireconciliabile și cu doi președinți consecutivi a căror caracteristică distinctivă o reprezintă intensitatea opoziției pe care ei o provoacă, acest secol va da de furcă viitorilor istorici, puși să explice recenta creștere a puterii globale americane.

Contradicția flagrantă dintre haosul din Statele Unite și creșterea influenței în străinătate are o explicație simplă: cea mai mare parte a puterii americane nu derivă din ceea ce președinții Trump și Biden sunt capabili să facă, ci din cooperarea și sprijinul pe care Casa Albă îl primește de la țările prietenoase, răspândite pe tot globul.

Puterea SUA depinde de amploarea și coeziunea alianțelor sale. Aceasta este cheia. Ani de discuții în Europa despre înlocuirea NATO – „O Alianță din ce în ce mai depășită” cu o alternativă centrată pe armata UE s-au încheiat brusc în februarie 2022, când rușii au intrat în Ucraina. Dacă trupele lui Putin ar fi cucerit Kievul, așa cum inclusiv CIA a prezis, NATO poate că s-ar fi prăbușit. Dar, intervenția americană (sprijin masiv oferit lui Zelenski) a făcut ca o alianță militară aparent muribundă să reînvie brusc.

Fără a aștepta discuții sau acorduri, unele țări au acționat, pur și simplu: Norvegia a trimis 2.000 de arme antitanc LAW (rachete de tip point-and-shoot), iar exemplul său a fost urmat de Danemarca, Canada, Germania, Franța și multe alte state. În același timp, Suedia și-a abandonat poziția de neutralitate solicitând aderarea la NATO, la fel și Finlanda, de unde au venit declarații extrem de curajoase – „Avem, deja, 50.000 de ruși îngropați în țara noastră, din ultimul război, dar este loc pentru mulți alții”.

Și uite cum SUA s-au trezit, brusc, conducând o alianță occidentală complet reînviată și extinsă, a cărei putere a ajuns până în Africa de Nord și Orientul Mijlociu.

Chiar dacă Biden se mai împiedică uneori pe treptele avionului, iar vicepreședintele Harris râde, în continuare, în cele mai nepotrivite momente, toate astea reprezintă azi suma totală a puterii americane.

Acum, că Rusia este în declin, ceea ce se adaugă la puterea americană globală este apariția unei alianțe vaste (deocamdată, doar informale), în Indo-Pacific, ca răspuns la intrarea în scenă a Chinei. Astăzi, nu există un echivalent al NATO în Asia, dar, ca răspuns la amenințarea Beijingului, s-au înmulțit „activitățile comune”, care variază de la coordonarea diplomatică și schimburile de informații la o întreagă panoplie de exerciții aeriene, terestre și navale, cu forțe militare americane, australiene și japoneze, cu prezență canadiană, chiliană, filipineză, sud-coreeană, britanică și chiar vietnameză. Implicarea Vietnamului este un eveniment revelator – găzduiește, în mod regulat, nave și submarine americane și japoneze și fix asta doare cel mai mult Beijingul; foarte aproape de principala bază de submarine chineze, de pe Insula Hainan, sunt prezente nave ale națiunilor dușmane SUA și Japonia, teribilă lovitură pentru China!

Pe hârtie, Partidul Comunist din Vietnam are relații calde cu Partidul Comunist Chinez. În practică, însă, chinezii încearcă din greu să-i alunge pe vietnamezi de pe insulele din Golful Tonkin. Niciuna dintre părți nu uită pentru o clipă războaiele sângeroase din trecut, inclusiv conflictul din 1979, în care au pierit până la 30.000 de soldați chinezi. Vietnamul a început să colaboreze tot mai strâns cu Australia și cooperează pe mare cu SUA și Japonia, primind nave militare de la ambele state în porturile sale.

Cu o Australie din ce în ce mai pro-americană și o Japonie în continuare ascultătoare, SUA și-au construit în Indo-Pacific o rețea de aliați care îi mărește puterea în regiune. Acesta este și motivul principal pentru care amenințările lui Xi Jinping de a invada Taiwanul au scăzut în ultimele luni.

Legăturile stabilite din 2022 încoace de americani au fost rareori atât de puternice. Iar ca un efect benefic pe plan internațional, dezordinea de acasă a avut drept consecință renunțarea la războaiele care au obiective fanteziste, cum ar fi impunerea democrației în Irak și Afganistan. Și asta este foarte bine!

A mers la mare, la Mamaia, şi a „sărăcit” în doar câteva ore. Cât a cheltuit pentru o zi de plajă

Un român a ales să meargă două zile la mare, la Mamaia, în aşteptarea concediului din Thassos, şi avea să regrete decizia. De ce? Pentru că, potrivit lui, a cheltuit sume nejustificate.

El s-a plâns că suma cheltuită pentru șezlonguri și câteva băuturi s-a apropiat de cea plătită pentru o zi de cazare.

Cazare cu 350 lei/noapte

Omul şi-a povestit experienţa şi i-a lăsat pe ceilalţi să aprecieze costurile unei zile de plajă la Mamaia.

Pentru cei care mai cred în litoralul românesc. Din motive independente a trebuit să ne amânăm pentru luna august vacanța în Thassos. Printre picături, am zis să prindem o zi două la noi. Am venit pentru 2 zile la Mamaia Sat. 350 lei pe noapte studio la 150 m de plajă.

O ieșire la plajă de câteva ore ieri. Atașez bonul. Menționez că la Scala Marion, la 10 E consumație obligatorie de șezlong am mai primit gratuit chips-uri și 2 sticle de apă la 0,5. Aici, am primit doar bonul fiscal”, a scris bărbatul pe un grup de Facebook.

Cum au reacţionat ceilalţi turişti?

Cititorii recenziei s-au împărţit în două tabere. Unii spun că pot fi găsite și prețuri mult mai mici, în alte zone.

  • „90 de lei este exagerat, însă ați fi găsit și cu 25, 30. Dacă v-ați oprit acolo…asta e! De ce vă mai plângeți, nu este ca și cum era singura plajă amenajată.”
  • „Adică să mergi cu traista în spinare până dai de șezlonguri cu 25, 30 lei? Păi Mamaia e mare. Dacă ai hotelul spre zona Majestic, așa e prețul, 40-50 lei. Ce faci, o iei la pas și mergi 3-4 km să găsești cu 25? Doamne ferește!”
  • „De Doamne ferește este să le dai unor jepcari 90 de lei pe un șezlong. Dar, fiecare face ce dorește cu banii lui.”
  • „Noi am mers în Mamaia sat și am luat șezlong cu 25 lei (era preț de weekend) altfel ar fi fost 20.. în rest prețuri de bar. Asta e o propagandă ieftină ce faceți dvs”.

Au cerut şi li s-a dat: vouchere de vacanţă şi 500 de lei în plus la salariu. Vezi dacă şi jobul tău e pe lista Guvernului!

Guvernul a decis să crească veniturile pentru toate categoriile de angajați din Sănătate, iar sursa de finanțare pentru aceste creșteri va fi Fondul Național Unic de Sănătate, nu bugetele instituțiilor medicale.

Toate aceste promisiuni au venit în contextul grevei din Sănătate.

Bani mai mulţi pentru gărzi suplimentare

Medicii primesc 500 lei în plus în caz că efectuează lunar o gardă în afara normei legale de bază, dar şi 1.000 de lei dacă au două gărzi în aceeaşi situaţie.

Aşadar, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a aprobat majorări salariale, de la 1 august, pentru personalul de specialitate medico-sanitar angajat cu timp parțial care efectuează gărzi și pentru personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar-sanitar care asigură asistență medicală.

Sursa de finanțare pentru aceste creșteri de salarii va fi Fondul Național Unic de Sănătate, şi nu bugetele instituțiilor medicale.

Vouchere de vacanţă pentru personalul din Sănătate

Printre revendicările acceptate de Executiv se află și finanțarea voucherelor de vacanță pentru toți angajații din sistemul public de Sănătate, începând cu 1 iulie 2023, direct de la bugetul de stat.

De asemenea, se urmărește legiferarea zilelor suplimentare de concediu de odihnă, deblocarea negocierilor și semnarea Contractului Colectiv de Muncă (CCM).

Guvernul va adopta si un memo pentru organizarea de concursuri pentru aproximativ 14.000 de posturi, 4.000 imediat, restul de 10.000 în perioada următoare.

Războiul din Ucraina și armele nucleare: Occidentul joacă ruleta rusească

Multe reacții la problema spinoasă a utilizării armelor nucleare în conflictul din Ucraina se reduc la binecunoscutul raționament conform căruia nu pot exista învingători într-un război nuclear și, prin urmare, acesta nu poate fi purtat.

Vladimir Putin a declarat că armele nucleare sunt un mijloc de descurajare, iar condițiile de utilizare sunt definite într-o doctrină publicată. A avertizat că există posibilitatea teoretică de a folosi aceste arme.

În principiu, armele nucleare au fost „pe masă” pentru Rusia încă de la începutul conflictului ucrainean, tocmai ca mijloc de a descuraja SUA și aliații  să se implice direct.

Cu toate acestea, reamintirile publice repetate din partea lui Putin și a altor oficiali cu privire la statutul nuclear al Rusiei nu au împiedicat până acum o escaladare tot mai mare a participării NATO. A devenit clar că descurajarea nucleară, pe care mulți de la Moscova s-au bazat ca pe un mijloc credibil de a asigura interesele vitale ale țării, s-a dovedit a fi un instrument mult mai limitat decât se așteptau.

De fapt, SUA și-au stabilit acum sarcina – de neconceput în timpul Războiului Rece – de a încerca să învingă o altă superputere nucleară într-o regiune importantă din punct de vedere strategic, fără a recurge la arme atomice, ci prin înarmarea și controlul unei terțe țări.

Americanii procedează cu prudență, testând reacțiile Moscovei și împingând în mod constant limitele a ceea ce este posibil în ceea ce privește armele furnizate Kievului, precum și alegerea țintelor pentru acestea.

Este probabil ca această strategie să se bazeze pe convingerea că liderii ruși nu vor îndrăzni să folosească arme nucleare în conflictul actual și că referirile la arsenalul nuclear de care dispun nu sunt altceva decât o cacealma. Americanii au fost chiar calmi – cel puțin în aparență – cu privire la desfășurarea de arme nucleare rusești non-strategice în Belarus.

O astfel de atitudine este un rezultat direct al schimbărilor geopolitice din ultimele trei decenii și al schimbării generațiilor aflate la putere în SUA și în Occident în general.Teama de bomba atomică, prezentă în a doua jumătate a secolului al XX-lea, a dispărut. Armele nucleare au fost scoase din ecuație. Concluzia practică: nu trebuie să ne fie teamă de un astfel de răspuns rusesc.

Dar este o concepție greșită și extrem de periculoasă, subliniază Modern Diplomacy. Traiectoria războiului ucrainean indică o escaladare spre o confruntare armată directă între Rusia și NATO. Dacă inerția acumulată nu va fi oprită, o astfel de ciocnire va avea loc, iar în acest caz războiul, după ce se va extinde în Europa de Vest, va deveni aproape inevitabil nuclear.

Iar după un timp, un război nuclear în Europa va duce, cel mai probabil, la un schimb de lovituri între Rusia și SUA. Occidentul joacă cu adevărat  ruleta rusească.

Istoria unei afaceri profitabile: cum epava Titanicului a devenit o schemă de a face bani

0

Pasagerii nefericiți care au murit încercând să viziteze epava Titanicului au plătit un preț extraordinar pentru acest privilegiu: 250.000 de dolari fiecare. Nu este deloc surprinzător, având în vedere cât de mulți oameni privesc povestea navei condamnate cu o fascinație intensă și chiar morbidă.

O industrie profitabilă se ocupă acum de această obsesie, muzeele comerciale fiind cea mai recentă ofertă pentru cei care au nevoie de o doză de Titanic. Dar  tragedia Titanicului, împreună cu monetizarea acesteia, are rădăcini mult mai adânci. Încă din 1912, nenumărați “antreprenori” au profitat de oportunitatea de a face avere de pe urma nenorocirii altora.

Primele companii care au fost înființate au fost cele care realizau și distribuiau filme de știri pentru a fi proiectate în cinematografe. La câteva zile de la scufundare, scurtmetraje care pretindeau că prezintă Titanicul înainte de călătoria sa fatală au început să ruleze în cinematografele și teatrele pline pe ambele părți ale Atlanticului. Dar nu existau aproape deloc imagini cu pachebotul.

Nu a contat! Unele dintre ziare au pus mâna pe imagini cu nava geamănă a Titanicului, Olympic, în New York. Au  șters numele altor nave din imagini, precum și orice alte indicii care ar fi putut trăda adevărata identitate Titanic. De asemenea, au reprodus imagini ale căpitanului Edward Smith, filmate pe o altă navă.

Realitate și ficțiune, câștig să iasă

Acest amestec dubios de realitate și ficțiune, însoțit în mod obișnuit de muzică melodramatică s-a dovedit profitabil. Warner’s Features, care a comercializat unul dintre aceste filme înșelătoare, a pretins că a vândut 100 de copii în 48 de ore.

Industria cinematografică a dus lucrurile și mai departe, notează Bloomberg. La mai puțin de o lună de la tragedie, filmul „Salvat de pe Titanic” a ajuns în săli cu mare succes. A avut-o ca protagonistă pe Dorothy Gibson, o vedetă americană de film mut care s-a întâmplat să se fi aflat în călătoria fatidică a Titanicului, dar  era înfățișată în aceeași rochie pe care a purtat-o în noaptea tragediei.

Gibson a eclipsat un alt succes comercial legat de Titanic, lansat pe piața germană: Nacht und Eis, sau Noapte și gheață. Ambele au excelat acolo unde jurnalele de știri nu au reușit, construind machete care descriu scufundarea reală. Germanii au mers atât de departe încât l-au arătat pe căpitanul Smith înecându-se. Publicul a apreciat metoda.

Până la începutul secolului XX, editorii au perfecționat arta de a produce „cărți instantanee” care pretindeau să comemoreze și să documenteze tragediile. Când Titanicul s-a scufundat, nu au ezitat.

Tipărite pe hârtie ieftină și căptușite cu pasaje preluate din ziare, aceste cărți au ajuns pe piață prin intermediul unor armate de vânzători, care mergeau din ușă în ușă pentru a colecta comenzi în avans care se vindeau de obicei cu un dolar bucata, adică aproximativ 30 de dolari în banii de astăzi.

Industria muzicală a sărit, de asemenea, la rampă. La acea vreme, cei mai mulți bani proveneau din publicarea de partituri muzicale, nu din discuri. Ofertele au variat în ceea ce privește calitatea. Unele aveau versuri lacrimogene: „My Sweetheart Went Down With the Ship” era tipic pentru acest gen.

Deși  Primul Război Mondial a pus capăt temporar pasiunii pentru tot ceea ce înseamnă Titanic,  nu a fost deloc un capăt de linie. Interesul pentru dezastru a fost latent, nu a dispărut,  reînviind în 1929 cu un mare succes de teatru: The Berg. Acesta a devenit baza unui alt film, The Atlantic, care a fost anunțat cu însuflețire ca fiind „un fulger de dramă imposibil de descris”.

În cea mai mare parte, criticii comercializării proveneau din companiile maritime britanice și americane. Acești magnați se temeau că toate filmele, piesele de teatru și dramele radiofonice despre Titanic ar putea descuraja oamenii să mai călătorească cu vaporul.

În perioada postbelică, tragedia Titanicului a cunoscut un interes comercial reînnoit. Cartea bestseller a lui Walter Lord din 1955, A Night to Remember, a devenit un film aclamat de critici.

Oricare ar fi alte motive pentru atracția pe care nava condamnată a exercitat-o de-a lungul timpului, un lucru pare sigur: a fost întotdeauna – și va rămâne așa în viitorul apropiat – o sursă de profit la fel de mult ca orice altceva.

India, noua Chină?

India nu este încă noua Chină, dar superputerea emergentă este pe drumul unei creșteri economice fără precedent.

“Sunt foarte optimist în privința Indiei – face toate lucrurile corecte și are șanse foarte mari să depășească așteptările în următoarele șase până la 24 de luni”, a declarat pentru CNBC David Riedel, CEO al firmei de cercetare și analiză a acțiunilor Riedel Research Group.”Prefer cu siguranță India în locul Chinei”, a continuat el. „Economia Chinei este mult mai mare, dar aceasta este o schimbare notabilă, deoarece India a avut în mod constant performanțe inferioare Chinei.”

Riedel a susținut, de asemenea, că India este o „țară foarte diferită” de ceea ce este și a fost vreodată China, considerând că reușește să evite cu succes capcana creșterii veniturilor medii cu ajutorul mai multor instrumente, cum ar fi monetizarea și digitalizarea economiei, precum și o schimbare a structurii fiscale.

Capcana veniturilor medii este o situație de dezvoltare economică în care economiile în creștere stagnează la nivelul veniturilor medii și nu reușesc să avanseze în rândul țărilor cu venituri ridicate.

India ar urma să depășească Japonia și Germania și să devină a treia cea mai mare economie a lumii înainte de sfârșitul deceniului, potrivit previziunilor S&P Global și Morgan Stanley.Iar unele dintre cele mai bune rezultate ar putea fi găsite în sectorul externalizării și în cel financiar.

„Acesta este cu adevărat deceniul și expansiunea serviciilor financiare indiene”, a subliniat  Manish Chokhani, director al Enam Holdings. „Întreaga activitate de fonduri mutuale și activitatea bancară din sectorul privat au cu adevărat un deceniu de creștere în fața lor”.

Pe de altă parte, redresarea Chinei pare dezamăgitoare. “Nu va mai fi la fel de puternică în următorii cinci ani cum a fost în ultimii cinci ani”, estimează Riedel. În iunie, activitatea fabricilor a marcat o nouă contracție, în timp ce activitatea non-manufacturieră a fost cea mai slabă de când Beijingul a renunțat la politica sa strictă  „zero-Covid” la sfârșitul anului trecut.

De asemenea, somajul se menține la un nivel record, 21%, iar un număr tot mai mare de lanțuri de aprovizionare se îndepărtează de China.

Boom-ul drogurilor: Europa a înlocuit SUA ca piață pentru traficanții internaționali

2

Șefa Europol, Catherine De Bolle, spune că Europa a înlocuit Statele Unite ca principală piață țintă pentru traficanții internaționali de droguri și că se așteaptă ca sosirile de droguri să crească în următorii doi ani, pe fondul unei supraproducții.

Rezultatul este o creștere a violenței și o corupție tot mai accentuată în mai multe puncte fierbinți ale traficului de droguri, inclusiv în portul Anvers din Belgia, în timp ce bandele criminale încearcă din ce în ce mai mult să se infiltreze în companiile de logistică, în administrația locală și chiar în sistemul judiciar.

„Vedem că Uniunea Europeană a devenit mai importantă pentru infractori în comparație cu Statele Unite. Țările europene sunt predominante pentru moment”, a declarat DeBolle pentru Politico. „Pentru următorii doi ani vom avea o creștere a drogurilor către Uniunea Europeană, deoarece există o producție mai mare.”

Pe lângă Europa Centrală și de Est, crima organizată legată de droguri se extinde și centrele bogate din vestul și nordul Europei, de la Anvers, în Belgia, la Rotterdam și Amsterdam, în Olanda, la Hamburg, în Germania, la porturile mici din Spania și orașele de coastă din Suedia.

Problema pentru liderii UE este că, în fiecare dintre aceste puncte fierbinți, traficanții se infiltrează în administrațiile locale prin coruperea lucrătorilor din domeniul logisticii și chiar a instanțelor de judecată și a poliției.

„Am descoperit un port în care toată lumea era coruptă. Dacă abandonăm anumite zone, se crează situații foarte complicate în care infractorii preiau controlul”, a precizat De Bolle, refuzând să numească portul.

Deși Europa nu este la fel de afectată de fentanil, un opioid sintetic ultraputernic aflat la originea unui număr mare de decese prin supradoză, ca Statele Unite, utilizarea acestuia este în creștere în Estonia, Suedia, Finlanda și Germania, potrivit Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT).

Confruntați cu o situație din ce în ce mai gravă, liderii UE și șefii autorităților de aplicare a legii își intensifică eforturile pentru a combate asaltul traficanților.

În 2021, o operațiune de amploare, coordonată în mai multe țări și axată pe telefoane criptate, a dus la aproximativ 800 de arestări, multe dintre ele în Europa. Iar liderii a șase guverne europene – Belgia, Germania, Franța, Italia, Spania, Franța, Italia și Olanda – au format o coaliție împotriva criminalității pentru a face schimb de informații și a lucra împreună împotriva crimei organizate.

Dar trebuie să facă din lupta împotriva crimei organizate o prioritate și mai mare dacă vor să evite ca cetățenii să își piardă încrederea în sistem.”Ne aflăm într-o situație foarte dificilă”, avertizează De Bolle. „Suntem în urmă”.

Atât poate America: doctrina “Bidenomics”

Un șir de știri economice pozitive – încetinirea inflației, o revizuire în creștere a produsului intern brut, forța continuă a pieței forței de muncă, semnele unei creșteri incipiente a construcției de fabrici – a determinat administrația Biden să facă tot posibilul pentru a defini „Bidenomics” ca fiind noua doctrină  americană.

Statele Unite au avut cea mai puternică recuperare a PIB-ului în urma pandemiei dintre toate țările dezvoltate din lume și, deși inflația rămâne peste țintă, este în prezent mai mică decât cea cu care se confruntă orice altă țară.

Totuși, Bidenomics ca doctrină seamănă foarte mult cu un accident, insistă Bloomberg.  Cândva, în epoca „Build Back Better”, viziunea economică a președintelui Joe Biden avea trei piloni majori care s-au prăbușit între timp.

Unul dintre ei era opinia că o redresare adecvată în urma pandemiei necesita o investiție majoră în „economia îngrijirii”, cu noi programe federale de amploare pentru a subvenționa îngrijirea copiilor și a bătrânilor. Al doilea a fost un impuls care a definit moștenirea pentru a reduce sărăcia cu un credit fiscal pentru tineri extins și complet rambursabil.

Al treilea a fost o îndepărtare de accentul pus de Clinton și Obama pe reducerea deficitului pe termen lung în favoarea unei viziuni conform căreia noile cheltuieli ar trebui plătite, dar disciplina fiscală ca atare nu era o preocupare majoră.

Primele două dintre acestea au căzut pe marginea drumului din cauza majorităților înguste din Congres, iar a treia a fost abandonată în liniște de către administrație, deoarece Build Back Better, sau BBB, s-a transformat în Legea privind reducerea inflației.

Conținutul IRA a fost în mare parte reprezentat de dispozițiile privind energia și sănătatea din BBB, dar a fost, de asemenea, reformulat pentru a fi un proiect de lege privind reducerea deficitului, ca un semn de îngrijorare față de inflația ridicată și ca o recunoaștere a unei noi ere de rate ale dobânzii mai mari.

Dincolo de asta, democrații caracterizează acum Bidenomics precum impozitarea bogaților ca o cale preferată pentru reducerea deficitului, mai degrabă decât tăierea Securității Sociale și a Medicare.

Ideea a fost că o recesiune scurtă merită recuperări rapide. Dar Biden are o problemă: SUA nu se recuperează atăt de rapid. Chiar dacă inflația a încetinit, Rezerva Federală nu exclude noi majorări ale  dobânzii, iar companiile trebuie să atragă și să rețină lucrătorii –cu salarii mărite.

Multe state au rămas sub nivelul maxim de ocupare a forței de muncă de dinaintea pandemiei, iar majoritatea centrelor urbane se resimt din cauza scăderii valorilor imobiliare comerciale și a pierderii populației. Creșterile dobânzilor operate de Fed au creat și o situație în care costurile ridicate ale împrumuturilor pot limita împrumuturile ipotecare și investițiile în afaceri.

Pentru a reuși, retorica nou-încăpățânată, îndrăzneață și plină de autofelicitare a Bidennomics va trebui să fie însoțită de o politică mai creativă și de o atenție mai mare la problemele legate de americani. Mai ales că Obamanomics sau Clintonomics n-au făcut mare brânză.

Târnovanu scapă turma

Destui optimiști (7816), marțea trecută, pe stadionul jinduit de Gigi Becali, Steaua, au asistat la meciul cu Croația al „iezișorilor” U21 „păstoriți” de Emil Săndoi, disputat în cadrul Campionatului European de tineret. După ce luaseră leapșa de două ori (3-0 de la Spania și 1-0 de la vecinii aflați în război), tinerii „tricolori”, în ultima partidă din grupă, a perdanților, au reușit un meci nul, 0-0. Această pseudovictorie a fost obținută mulțumită portarului Ştefan Târnovanu care, prin reflexele lui uimitoare, a oprit de câteva ori mingea să-i scuture plasa. Cum se spune adesea despre cel din urmă, el a scăpat turma! De la deplina umilință! Altfel, și de acest meci se alegea praful!

Căci ai lui colegi nu au fost în stare să dea un gol în trei partide, și doar datorită lui s-a obținut un leșinat de punct! Unii ar putea aprecia că echipa a jucat oarecum mai binișor decât în primele două întâlniri, dar consemnat rămâne că nu a izbutit să înscrie nici măcar o dată, cu toate că antrenorul a introdus câțiva „atacanți de meserie”. Sigur, nu chiar pe toți; mă refer, mai cu seamă, la întrebuințarea efemeră a imberbului Mazilu și neutilizarea lui Borza (chiar dacă acesta nu e atacant, dar înscrie goluri), cei care au produs surpriza în campionat cu echipa lor, Farul. Priveam la Munteanu cum trage peste poartă și prin cotloanele din spatele tribunei, de parcă se afla într-un meci de rugby, ori la Claudiu Petrila, și el client al șuturilor trimise te miri unde! Nu știu ce să spun despre alcătuirea formației, dar cred că Săndoi nu ține cont de anumite cupluri de joc rodate la echipele lor de club. Afirm asta fiind convins de faptul că poate ar fi fost altul rezultatul dacă în teren se aflau deodată Munteanu și Mazilu, ei având multe meciuri împreună, așadar se cunosc bine și pot crea faze bine învățate de la antrenorul lor, Gică Hagi.

Numai că selecționerul, în loc să-i vâre în teren pe amândoi deodată, a procedat exact invers: l-a introdus pe Mazilu și, în același timp, l-a scos pe Munteanu! Să te strici de râs! Îmi amintesc că în anii trecuți existau asemenea tandemuri de jucători, mai ales de atacanți, care performau, adică dădeau goluri. Drept exemplu amintesc cuplul rapidist Ion Ionescu-Nichi Dumitriu, care spărgea toate apărările. Dar acum nu se mai ține cont de cum se juca mai deunăzi, fiindcă antrenorii se cred supermaeștri și merg pe mâna propriilor inovații, chiar dacă dau ghelă! Adăugând la această greșită gândire și faptul că Federația este condusă de un ins care se crede Dumnezeul fotbalului românesc, lipit cu prenadez de scaunul de președinte al respectivului for devenit ineficient de prea mulți ani, se explică de ce la noi acest sport a ajuns un fel de sârba în căruță! Luând în calcul lungul șir de eșecuri, cred că ar fi momentul ca miopul, la propriu și la figurat, Răzvan Burleanu și echipa de cântăcioși de osanale de prin preajmă-i să lase libere locurile ocupate cu șmecherii (drept de vot al echipelor din ligi minore, promovarea excesivă a fotbalului feminin, desemnări de arbitri suspecte ș.a.m.d.), pentru a da șansă altora, care, poate, ar face din nisip bici! La urma urmei, se mai pot întâmpla și minuni, cu oameni capabili însă, nu cu ăia care țin, chiar și îmbălsămați, cu dinții de jilțurile șefiei, doar de dragul onorurilor și al carboavelor! Până una-alta însă, se poate spune că Târnovanu prin intervențiile lui de excepție… a scăpat turma!

P.S. Zilele trecute s-a întâmplat să vizionez un filmuleț în care Ronaldinho, în vreo zece frânturi de faze, driblează și înscrie cu o ușurință incredibilă. Poate dacă brazilianul nu ar fi fost cam sturlubatic în felul de a fi, rebel ca mai toți talentații, i-ar fi întrecut în topul celor mai valoroși fotbaliști pe Messi și Ronaldo! Toate realizările „Dințosului” au fost însoțite de inconfundabilul său zâmbet; tehnica excepțională, depășirile nonșalante, șuturile, loviturile libere păreau pentru el o simplă joacă de copii. Cred că Ronaldinho merită luat în seamă mai mult, atunci când ne referim la cei mai mari fotbaliști ai lumii!

Fenomenul falimentului în piaţa asigurărilor, un flagel în toată Europa. Mutare de ultimă oră în Italia

Guvernul condus de Giorgia Meloni a încheiat un acord pentru salvarea firmei de asigurări Eurovita, plasată sub administrare specială (procedură asemănătoare celei de insolvență) la începutul anului.

Primii patru asigurători din Italia și Allianz din Germania (ALVG.DE) au convenit asupra unui acord de salvare de mai multe miliarde de euro pentru Eurovita, a declarat vineri supervizorul industriei IVASS, după luni de muncă pentru a intermedia un acord care implică și 25 de bănci.

Probleme cauzate de dobânzile mari

Eurovita a devenit prima companie italiană de asigurări plasată sub administrare specială, după ce a avut probleme din cauza dobânzilor mai mari.

Generali (GASI.MI), Intesa Sanpaolo Vita (PST.MI), Poste Vita (PST.MI), UnipolSAI (US.MI) și Allianz vor înființa o nouă companie care va prelua polițele de asigurări de viață Eurovita.

Problemele firmei falimentare evidenţiază ameninţarea cu care se confruntă asigurătorii de viaţă din cauza creşterii ratelor dobânzilor, care reduc valoarea obligaţiunilor de stat pe care aceste companii le-au cumpărat din banii clienţilor lor.

Creditorii vor oferi finanțare pentru rambursarea clienților Eurovita care își răscumpără polițele, păstrând în același timp obligațiunile subiacente până la scadență și neutralizând orice pierderi.

PNL, vot pentru excluderea fostului ministru Dan Vîlceanu din partid. Anunțul lui Ciucă – VIDEO

Fostul premier Nicolae Ciucă, liderul PNL, a făcut luni, după ședința conducerii partidului, anunțul ce vizează soarta lui Dan Vîlceanu în această formațiune politică.

E vorba despre ședința Biroului Executiv a PNL-ului, ce a avut loc luni. În care s-a luat în discuție, din câte a anunțat Ciucă, solicitarea privind excluderea lui Vâlceanu, venită din partea filialei Gorj.

Iar din câte reiese din anunțul oficial, solicitarea a primit undă verde în ședința Biroului Executiv al PNL.

„Ultima decizie a fost aceea de a da curs unei solicitări a filialei Gorj în ceea ce priveşte exprimarea solicitării de excludere din partid a deputatului Dan Vîlceanu”, a declarat preşedintele PNL, Nicolae Ciucă.

Decizia de sancționare a venit după ce deputatul liberal a votat la vedere în Parlament, împotriva învestirii Executivului condus de Marcel Ciolacu, din care fac parte și miniștri de la PNL.

Dan Vîlceanu a fost ministru în guvernul condus de către fostul premier Florin Cîţu, știut fiind faptul că este un apropiat al fostului șef al Executivului.