Cătălin Botezatu. Dacă el nu se admiră, atunci cine…
Irak – Halliburton. Ucraina – BlackRock. America dezbină, cucerește și face bani!
La fel ca gigantul Halliburton în Irak, și Ucraina a fost înhățată de un colos american care vine să reconstruiască țara după conflictul cu Rusia. În mijlocul acestui mini-război, titanii financiari ai lumii – BlackRock și JPMorgan Chase – au pus ghearele pe planurile de viitor ale Kievului, conducând efortul umanitar global cerut de Casa Albă și UE.
BlackRock și JPMorgan Chase trag hățurile în Fondul de Dezvoltare al Ucrainei, o bancă de reconstrucție concepută pentru a direcționa capitalul public vărsat de statele europene (dar, nu numai) în reconstrucția Ucrainei. Vorbim de fonduri de ordinul sutelor de miliarde de dolari, care vor fi administrate nu de Kiev, ci de BlackRock și JPMorgan Chase.
Când scriu acest rânduri, nu pot să nu mă gândesc la vorbele generalului Smedley Butler, care se întreba dacă ăsta este, într-adevăr, un efort altruist sau doar o altă față a războiului.
Ecourile contractelor de miliarde de dolari obținute de Halliburton în timpul războiului din Irak sunt încă asurzitoare. De fapt, să fim sinceri, aceste corporații, care reprezintă coloana vertebrală a gigantului complexul militar-industrial american, au găsit o oportunitate de aur în războaiele declanșate, întreținute sau regizate de Unchiul Sam. Pe cât de profitabilă, pe atât de grotescă este strategia aplicată – distruge tot și apoi vino ca salvator, reconstruind țara cu banii contribuabililor! În tot acest timp, zâmbetul larg, echipele de PR și mesajele atent redactate țin situația sub control.
Intrând în complexitatea Fondului de Dezvoltare al Ucrainei, vedem o realitate tulburătoare ce începe să iasă la suprafață. Banca Mondială estimează că Ucraina ar avea nevoie de peste 410 miliarde de dolari pentru reconstrucție. Aici, șefii BlackRock și JPMorgan Chase văd o recoltă abundentă. Cei doi titani din Marea Finanță au bătut palma cu Zelenski, având garanția că rolul pe care îl vor juca în administrarea fondurilor (banii contribuabililor europeni, să nu uităm!) le va oferi profituri astronomice. Sumele puse în joc sunt atât de mari încât tot ce au dat până acum SUA par, prin comparație, niște firimituri la o masă îmbelșugată.
Pare o paralelă forțată, războiul din Irak – războiul din Ucraina -, dar este una imposibil de ignorat. Halliburton a câștigat miliarde din contracte fără licitație, făcute cu dedicație, după invadarea Irakului. Totul, în numele reconstrucției. Țara a fost distrusă de americani și tot ei au sărit să o reconstruiască, excelentă tactică! Zeci de mii de morți, o națiune întreagă obligată să suporte consecințele unei intervenții armate străine, și un conglomerat care a profitat de haosul creat.
Cu cât praful conflictului cu Rusia se depune mai mult peste Ucraina, cu atât marjele de profit devin mai mari pentru BlackRock și JPMorgan Chase. Vedem cum războiul creează terenul ideal pentru ca paraziții corporativi oportuniști să facă bani. Acesta este scenariul filmului care rulează în prezent pe toate posturile tv de știri – distruge și reconstruiește; o sabie cu două tăișuri, care provoacă răni adânci umanității, dar în același timp umple cuferele corporațiilor.
De fapt, putem spune că asistăm la ceva mai mult decât profit de război. Acum este despre transformarea războiului într-o afacere extrem de profitabilă pentru corporații. Acestea sunt singurele entități din lume care au un interes major în prelungirea conflictului ruso-ucrainean. Cu cât distrugerea Ucrainei este mai extinsă, cu atât este mai mare potențialul de profit, ce va apărea în faza de reconstrucție a țării.
Astfel s-a consolidat un sistem care alimentează războiul, creând mediul propice perpetuării conflictului, în ciuda costului său uman catastrofal.
Pe măsură ce Ucraina se pregătește să intre în faza de reconstrucție, nu doar cicatricile fizice vor avea nevoie de atenția noastră, ci și putregaiul sistemic crescut în jurul camarilei de la Kiev și care a ajuns să se hrănească din rănile acestui război.
Decarbonizarea Europei? Explozie a consumului de cărbune în UE
Uniunea Europeană a funcționat, anul trecut, în regim de avarie, în ce privește producția de energie electrică. Fără gazul rusesc, consumul, atât al populației, cât și al întreprinderilor, s-a redus drastic, iar problemele cu producția scăzută la energia nucleară și hidro au determinat statele să folosească masiv termocentrale pe cărbune. Scăderea producției de energie a făcut ca și căldura livrată populației UE să fie mai puțină, iar îngrijorările se îndreaptă spre viitorul sezon rece.
Din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, producția de energie electrică din hidrocentrale a înregistrat o scădere foarte accentuată (-17,7 %) în 2022. Totodată, scăderea furnizării de energie nucleară, din cauza întreținerii și opririlor prelungite, a afectat principalele surse de producție de energie electrică. Datele preliminare pentru 2022 indică faptul că producția brută de energie electrică în UE a scăzut cu 3,0% față de 2021 și cu 3,9% față de media 2017-2019. Funcționarea pe sistem de avarie a determinat o creștere a producției de energie în termocentralele pe cărbune, înregistrându-se o majorare cu 10% a consumului de cărbune bituminos și cu 6,7% a consumului de lignit lignit, anunță Eurostat.
”După ce sursele de energie regenerabilă au depășit combustibilii fosili în generarea de electricitate în 2020, combustibilii fosili și-au recuperat teren și au fost principala sursă de energie electrică în 2022 pentru al doilea an consecutiv. Combustibilii fosili au generat 1,11 milioane gigawați-oră (GWh) în 2022, +3,3% față de 2021, în timp ce sursele regenerabile au generat 1,08 milioane GWh (+0,1%)”, se precizează într-un comunicat al Eurostat. În comparație cu 2021, producția centralelor nucleare a scăzut semnificativ, cu 16,7 % (-122,5 TWh), ca urmare a problemelor de întreținere, precum și a opririi definitive a unui număr de reactoare. Cu toate acestea, la nivelul combustibililor individuali, nuclearul a continuat să fie cel mai important contributor la sistemul UE de generare a energiei electrice (609 TWh sau 21,8 %), urmat de gazele naturale (545 TWh sau 19,5 %), eoliene (421 TWh sau 15,0 %), hidro (309 TWh sau 11,0 %), lignit (241 TWh sau 8,6 %), cărbune bituminos (209 TWh sau 7,5 %). ) și solar fotovoltaic (205 TWh sau 7,3 %).
Carbonizare accentuată
Datele preliminare pentru 2022 indică tendințe diferite pentru combustibili și deșeuri. De exemplu, consumul intern de cărbune a crescut comparativ cu 2021 (+13,9 %), în urma unei creșteri atât a producției indigene, cât și a importurilor nete, susține Eurostat. Consumul intern de biocombustibili lichizi a scăzut foarte ușor (-0,5 %), în ciuda creșterii importurilor nete. O scădere atât a producției, cât și a importurilor nete de biocombustibili solizi primari a condus la o scădere de -4,8 % a consumului, în timp ce deșeurile au scăzut cu 1,3 %. Totodată, după ce 2021 a înregistrat o creștere a ofertei de toate produsele (cărbune și cărbune brun, gaze naturale, produse petroliere și nucleare), în 2022 a existat o scădere bruscă pentru nuclear și gaze naturale, în timp ce cărbunele brun și produsele petroliere au continuat să crească.
Mai frig în case
Statisticile arată că furnizarea totală de căldură derivată în UE în 2022 a scăzut cu 6,2 % față de 2021 și cu 5,2 % față de perioada 2017-2019. Aceasta se referă numai la căldura care a fost vândută, căldura autoconsumată nefiind reflectată în aceste cifre. Gazul natural, ca cel mai important combustibil pentru producția de căldură în UE, a înregistrat o scădere de 11,9 % sau 49,9 petajouli (PJ). ”Biocombustibilii solizi, al doilea cel mai mare contributor la producția de căldură, au scăzut cu 8,0 % sau 44,1 PJ, în timp ce căldura din alt cărbune bituminos a scăzut cu 4,7 % sau 16,3 PJ. Căldura din deșeuri a rămas aproape la același nivel ca în 2021 (-0,1 %). Alte surse contribuie semnificativ mai puțin la producția totală de căldură, iar datele preliminare indică tendințe mixte”, susține Eurostat. Reducerea furnizării de căldură în statele UE, pe fondul unei ierni mai blânde, provoacă îngrijorări serioase față de viitorul sezon rece, care ar putea să pună mari probleme în ceea ce privește asigurarea unui minim confort termic.
Incredibil. Austriecii și nemții se tratează în spitalele românești
Peste 12.000 de cetățeni străini din Austria, Germania și Italia figurează în statisticile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate ca beneficiari ai serviciilor medicale din România. Pentru aceștia, CNAS are de recuperat de la țările respective sume de peste 16 milioane de lei. Pe de altă parte, pentru românii care se tratează în străinătate cu asigurare românească, statul a plătit, anul trecut, 650 milioane de lei.
Raportul pe anul 2022 al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate cuprinde o statistică frapantă. România are de recuperat, de la statele UE, SEE/ Confederaţia Elveţiană/Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, peste 22 de milioane de lei pentru servicii medicale acordate în țara noastră unui număr de 17.715 cetățeni străini. Cei mai mulți provin din Austria, 5.634 cetățeni, cu facturi medicale în valoare de peste 2 milioane de lei, din Germania, 3.659 cetățeni, cu facturi de circa 4 milioane de lei și din Italia, 3.023 cetățeni, cu servicii medicale în valoare de peste 10 milioane de lei. Cu facturi restante cu tot, România mai avea de încasat, la 31 decembrie 2022, o sumă totală de 33.727.012 lei de la statele membre UE/SEE/Confederația Elvețiană și UK.
Anul trecut, statul a reușit să încaseze doar 10 milioane de lei, din sumele restante din 2021, de 22,4 milioane de lei. Surse din cadrul CNAS susțin că parte din aceste cheltuieli medicale ar fi fost făcute de românii din diaspora, care preferă să se trateze în România, deși au asigurări medicale încheiate pe teritoriul statelor în care își au reședința, din cauza accesului limitat și îngreunat la sistemul de sănătate din UE. Însă formularea ”cetățeni străini”, folosită de CNAS în raportul pe anul 2022, nu are cum să facă referire la cetățenii români care lucrează în afara țării. Cel mai probabil vorbim despre o dezvoltare a turismului medical, încurajat și de firmele de asigurări din afară, având în vedere costurile mai reduse din România. De remarcat este faptul că serviciile medicale în România au fost prestate pentru aproape toate statele europene, printre care Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Franța, Grecia, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Olanda, Spania, Suedia, Ungaria, precum și Marea Britanie.
Cheltuieli de 650 milioane de lei
La nivelul anului 2022 bugetul alocat caselor de asigurări de sănătate, pentru prestaţii medicale acordate în baza documentelor internaţionale, în vederea finalizării procedurii de rambursare către statele membre UE/SEE/Confederaţia Elveţiană sau către asiguraţii români reprezentând cheltuielile cu asistenţa medicală acordată acestora pe teritoriul altor state membre UE/SEE/Confederaţia Elveţiană, a fost de 650.000,00 mii lei. Astfel, 643.063,19 mii lei (98,93 % din buget) a fost utilizat pentru efectuarea plăţii serviciilor medicale acordate în baza documentelor de deschidere de drepturi către statele membre UE/SEE/Confederaţia Elveţiană/ Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord creditoare, din care 27,75 mii lei în baza Acordului dintre România și Republica Cehia în domeniul securității sociale și 6.215,46 mii lei (0,96 % din buget) pentru efectuarea plăţii către asiguraţii români care au beneficiat de servicii medicale pe teritoriul statelor membre UE/SEE/Confederaţia Elveţiană/ Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, servicii medicale achitate de aceştia. Totodată, 720,95 mii lei (0,11 % din buget) au fost folosiți pentru achitarea sumelor câştigate în instanţă de persoanele îndreptăţite conform hotărârilor judecătoreşti, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate pe teritoriul statelor membre UE/SEE/Confederaţia Elveţiană/ Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
Asigurați în România, tratați în afară
Pentru servicii medicale acordate în perioada şederii temporare au fost achitate 31.194 formulare E 125/SED similar, contravaloare acestora fiind de 249.873.375,90 lei (38,86% din plăţile efectuate), iar pentru tratament planificat autorizat au fost achitate 956 formulare E 125/SED similar, contravaloare acestora fiind de 54.851.873,67 lei (8,53% din plăţile efectuate), se mai precizează în raportul CNAS. Cea mai mare sumă a fost alocată pentru servicii medicale acordate asiguraţilor cu reşedinţa pe teritoriul altui stat membru UE/SEE/ Elveţia, fiind achitate 70.739 formulare E125/E127/SED similar, cu o valoare totală de 338.310.181,39 lei (52,61% din plăţile efectuate). Față de sumele mari percepute pentru asigurările de sănătate în statele UE, românii preferă să-și încheie asigurări în țară, care au prețuri foarte mici, și să se trateze în afară, punând presiune pe bugetul Sănătății.
ASF moare de grija multinaționalelor din asigurări. Urmează scumpirile RCA!
Ultimul raport al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) arată că multinaționalele care vând polițe RCA și CASCO sunt pe pierdere, având în vedere că, la fiecare 100 de lei încasați, acestea scot 3 lei din buzunar. Acest lucru este un prim semnal al scumpirilor la RCA, după ce polițele au suportat deja o majorare de 85% față de anul 2021. Momentul cheie al creșterilor de prețuri va fi, fără îndoială, începutul lunii septembrie, când cei două milioane de asigurați Euroins vor fi obligați să își schimbe RCA-ul.
Deși peste 80% din piața de asigurări este compusă din segmentele RCA și CASCO, ASF susține, în raportul pe primul trimestru al acestui an, că multinaționalele din acest sector sunt pe pierderi, având în vedere că, la fiecare 100 de lei încasați de la români, acestea pierd 3 lei. Față de 2022, pierderile s-au mai micșorat, susține ASF.
”La CASCO scăderea este de la peste 111%, iar la RCA de la 105%, la 103%, iar asta înseamnă că societățile de asigurare au mai puține motive să scumpească polițele”, se precizează în raport. Pe principiul economiei, de piață sau nu, nicio companie nu își permite să funcționeze în pierdere, iar ASF omite să specifice că cea mai mare parte a banilor încasați de la români se duc pe cheltuieli de administrare, fără limite, așa cum a decis UE, și pe reasigurări, toate însemnând o scoatere a profitului în afara țării, după cum au tot semnalat reprezentanții Confederației Operatorilor Transportatorilor Autorizați din România.
”În cazul RCA, reducerea pierderilor vine și ca rezultat al scăderii substanțiale a cheltuielilor administrative și de achiziție, în principal pe fondul scăderii comisioanelor plătite brokerilor. Cheltuielile totale s-au redus cu peste 26% sau 10 puncte procentuale, până la 27,04%, foarte aproape de nivelul de 25% luat în calcul în determinarea tarifului de referință”, arată ASF. În 2021, rata cheltuielilor de achiziție și administrare la companiile de asigurări era, la RCA și CASCO, în medie, de 45,3%. Per total, cheltuielile de administrare, precum și cele cu comisioanele au crescut de la 1,25 miliarde de lei în 2020, la 1,87 miliarde de lei în 2022.
Creștere de 85%
Tarifele RCA au continuat să crească și în 2023, totalizând o creștere cu 85% față de anul 2021 și de 2,9% față de 2022, potrivit raportului Autorității de Supraveghere Financiară. Pentru persoanele fizice, prețurile au crescut de la o medie de 478 lei în 2021, la 922 lei în 2023. În cazul persoanelor juridice, majorarea a fost de la o medie de 1.177 lei în 2021, la 1.939 în 2022.
”În primele 3 luni ale anului 2023, cele mai mari ponderi au fost deținute de polițele cu o valabilitate de 12 luni (89% din contractele RCA au fost încheiate pe o perioadă de 1 an), astfel încât se remarcă o modificare a preferințelor consumatorilor cu privire la valabilitatea contractelor încheiate comparative cu perioadele anterioare. De exemplu, în trimestrul I 2021, ponderea contractelor încheiate pe 12 luni în numărul total de contracte încheiate era de 29%”, precizează ASF. Realitatea însă nu are legătură cu vreo preferință subită a românilor pentru polițele pe 12 luni, ci pe o înțelegere între companiile de asigurări, care au majorat foarte mult prețurile pentru polițele cu valabilitate de șase luni, apropiindu-le valoarea de cele pe un an. Astfel, românii au fost efectiv obligați să încheie contracte pe un an, căzând masiv victime ale falimentului programat al Euroins, fără ca ASF sau Consiliul Concurenței să fi luat vreo măsură.
Daunele la Euroins mai au de așteptat
Fondul de Garantare a Asiguraților a aprobat suma de circa 151 milioane lei pentru plata daunelor RCA în trimestrul I 2023, din care 142 milioane lei reprezintă plățile efectuate pentru segmentul RCA ca urmare a falimentului societății City Insurance, ceea ce înseamnă că daunele pe RCA-ul de la Euroins mai au de așteptat. În România, cele mai multe tipuri de asigurări sunt polițele RCA, 63,85%, asigurarea CASCO, 16,71%, asigurări de incendiu și alte calamități naturale, 7,22% și asigurări de sănătate, 3,8%. O vulnerabilitate a pieței de asigurări din România rămâne gradul ridicat de concentrare atât din perspectiva expunerii față de principalele clase de asigurare, cât și din punctul de vedere al dimensiunii semnificative a cotelor de piață deținute de un număr relativ mic de societăți de asigurare, consideră ASF. ”Valoarea primelor brute subscrise pentru asigurările auto (clasa A3 – CASCO și asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto – RCA) s-a situat la 3,2 miliarde lei în trimestrul I 2023, din care 24% din volum a fost subscris pentru asigurarea auto facultativă, iar 76% reprezintă subscrieri aferente asigurărilor auto obligatorii. Gradul de concentrare este ridicat atât pe piața asigurărilor auto facultative (CASCO), cât și pe cea aferentă asigurărilor auto obligatorii (RCA). Astfel, primele 3 societăți de asigurare pe segmental CASCO însumează o cotă de piață de 75% din perspectiva volumului de prime brute subscrise. Primele 3 societăți pe piața RCA dețin o cotă cumulată de 67% din portofoliul de asigurări RCA din România”, se mai arată în raportul ASF.
Victorie în instanță pentru cunoscutul medic! Mircea Beuran, achitat definitiv
Cunoscutul chirurg Mircea Buran obține o victorie definitivă în instanță, în procesul în care DNA-ul l-a acuzat de luare de mită.
Concret, medicul Mircea Beuran a fost achitat definitiv, miercuri, de Curtea de Apel Bucureşti (CAB). Decizia a fost luată în procesul în care Beuran era acuzat de luare de mită, pentru că, potrivit procurorilor anticorupţie, ar fi primit 10.000 de euro de la un medic pentru a asigura ocuparea, de către acesta, a unui post de asistent universitar în specialitatea Chirurgie generală în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti.
Beuran primise o decizie similară, de achitare, şi în prima instanţă. Doar că DNA-ul a făcut apel la hotărârea Tribunalului Giurgiu, pronunțată în toamna anului trecut, în noiembrie 2022 mai exact.
Minuta instanței
Curtea de Apel Bucureşti a respins miercuri, ca nefondat, apelul declarat de DNA împotriva deciziei Tribunalului Giurgiu, prin care Mircea Beuran fusese achitat.
„În temeiul art.421 alin.(1) pct.1, lit.b din Codul de procedură penală, respinge, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva sentinţei penale nr. 233 din data de 17.11.2022, pronunţate de Tribunalul Giurgiu – Secţia penală, în dosarul nr. 9606/3/2020. Constată că inculpatul a fost reţinut pe o perioadă de 24 ore, începând de la data de 13.02.2020, ora 20:00, până la data de 14.02.2020, ora 20:00 şi arestat la domiciliu de la data de 14.02.2020 până la data de 12.03.2020. În temeiul art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea apelului rămân în sarcina statului. Definitivă”, se precizează în minuta instanţei.
Medicul Mircea Beuran a fost achitat în primă instanță, în noiembrie 2022, decizia fiind pronunțată la acea dată de Tribunalul Giurgiu.
Citiți și:
I s-a făcut dreptate! Medicul Mircea Beuran, achitat! Cum motivează judecătorii decizia
Prețul ieșirii dintr-o afacere.Planul financiar global: taxarea pentru retragerea banilor dintr-un fond deschis
Administratorii de fonduri care investesc în active greu de vândut, cum ar fi proprietățile imobiliare, ar trebui să taxeze clienții pentru retragerea numerarului, în încercarea de a descuraja graba de ieșire, au recomandat autoritățile de reglementare financiară la nivel mondial.
Consiliul pentru Stabilitate Financiară(FSB) și Organizația Internațională a Comisiilor de Valori Mobiliare(IOSCO) tocmai au publicat orientări pentru administratorii de active, afirmând că investitorii care își retrag banii dintr-un fond deschis – un portofoliu care le permite să injecteze sau să retragă numerar în mod regulat – nu ar trebui să dezavantajeze clienții care aleg să rămână în fond.
Orientările vin în contextul în care autoritățile mondiale analizează cu atenție consecințele panicii provocate de pandemie în martie 2020, care a forțat investitorii să vândă active într-o „goană după bani” și a exacerbat instabilitatea pieței.
Fondurile imobiliare în special, ale căror active pot dura mult timp pentru a fi vândute, au fost supuse la presiuni în ultimii ani, deoarece investitorii s-au grăbit să își retragă banii, speriați de creșterea ratelor dobânzilor la nivel mondial și de evaluările scăzute ale imobilelor comerciale. Autoritățile de reglementare se tem că răscumpărările ar putea scăpa de sub control dacă forțează fondul să vândă active nelichide la prețuri foarte mici, ceea ce ar speria și mai mult investitorii.
Banca Centrală Europeană a avertizat la începutul acestui an cu privire la „scăderea lichidității pieței și corecțiile de preț” și a declarat că fondurile imobiliare deschise sunt vulnerabile la o „neconcordanță structurală de lichiditate între activele și pasivele lor”.
O altă recomandare vizează comisioanele de subscriere sau de răscumpărare, în cazul în care se percepe un comision fix de la investitorii care răscumpără „în beneficiul fondului pentru a acoperi costurile de lichiditate”.
„Aceste instrumente pot fi utilizate pentru a preveni ca răscumpărările să aibă efecte negative asupra investitorilor rămași”, a declarat John Schindler, secretarul general al FSB.
„De fapt, funcționează ca o taxă”, a spus Martin Moloney, secretarul general al IOSCO.”Este vorba despre impunerea asupra investitorului care răscumpără un cost pe care am recunoscut de mult timp că apare atunci când cineva răscumpără din fond.”
El a adăugat că cele două autorități încearcă să ofere „o abordare mai coerentă și mai sistematică în întreaga lume pentru a se asigura că acei investitori care pleacă plătesc costul total”.
Lumea în spirala scumpirilor. Epoca prețurilor mici a luat sfârșit pentru totdeauna?
Inflația prețurilor de consum înregistrează rate nemaiîntâlnite în ultimele patru decenii. Cum inflația nu mai este scăzută, nici ratele dobânzilor nu mai sunt scăzute. Epoca „scăzut pentru mult timp” s-a încheiat, cel puțin deocamdată. Va fi o schimbare de durată?
În ultimele două decenii, Banca Reglementelor Internaționale a oferit o perspectivă diferită de cea a majorității celorlalte organizații internaționale și a principalelor bănci centrale. În special, a subliniat pericolele pe care le reprezintă politica monetară ultraușoară, datoria ridicată și fragilitatea financiară.
Și de această dată, Raportul său economic anual oferă o analiză valoroasă. Rezumă experiența recentă la „o inflație ridicată, o rezistență surprinzătoare a activității economice și primele semne de stres serios în sistemul financiar”.
Proporția articolelor din coșul de consum cu creșteri anuale ale prețurilor de peste 5% a ajuns la peste 60% chiar și în țările cu venituri modeste. Salariile reale au scăzut substanțial în acest episod de inflație. Companiile ar putea recupera o parte din aceste pierderi, fără a menține inflația la un nivel ridicat, cu condiția ca profiturile să fie restrânse.
Fragilitatea financiară face ca răspunsurile politice să fie și mai greu de calibrat. Potrivit Institutului de Finanțe Internaționale, raportul dintre datoria brută globală și PIB era cu 17 % mai mare la începutul anului 2023 decât chiar înainte de criza financiară din 2008.
Ratele dobânzilor în creștere au provocat deja mari probleme pentru gospodării și producători. Costurile împrumuturilor se acumulează în toate sectoarele expuse riscurilor legate de datorii și scadențe.
O astfel de combinație de presiune inflaționistă cu fragilitate financiară nu a existat în anii 1970, notează Bloomberg. În parte din acest motiv, „ultimul kilometru” al călătoriei dezinflaționiste ar putea fi cel mai greu, sugerează BRI.
Se va dovedi ceea ce trăim acum o schimbare durabilă în mediul monetar sau doar una temporară? Pur și simplu nimeni nu are curajul să răspundă. Depinde în ce măsură inflația ridicată a fost doar produsul șocurilor de ofertă. Depinde dacă societățile care nu s-au obișnuit de mult timp cu inflația vor decide că reducerea acesteia este prea dureroasă, așa cum s-a întâmplat în atât de multe țări în anii 1970. Depinde, de asemenea, de măsura în care fragmentarea economiei mondiale a redus permanent elasticitatea ofertei.
Sunt prea multe “depinde”, chiar și într-un ocean de incertitudini. Prin urmare, se așteaptă tensiuni semnificative, deoarece ratele reale ale dobânzii mai mari fac ca nivelurile actuale de îndatorare să fie greu de susținut.
Ghici ghicitoare: unde se află terenul de testare pentru armele occidentale?
Ministrul ucrainean al apărării, Oleksiy Reznikov, se întâlnea cu oficiali americani când a primit un telefon de la comandantul său suprem. Întorcându-se către vizitatorii săi, Reznikov a spus: „Am vești bune pentru voi. Am doborât o Kinzhal”.
Se presupune că Kinzhal era o rachetă hipersonică rusească de temut care, se lăuda Vladimir Putin, zbura atât de repede încât nu putea fi interceptată. Dar în acea zi din mai, forțele ucrainene au tras cu un sistem de apărare antiaeriană Patriot, unul dintre cele mai avansate echipamente de armament furnizate până în prezent de SUA.
Războiul din Ucraina a venit cu o oportunitate de nerefuzat: este prima dată când armamentul NATO este folosit pe scară largă împotriva armatei ruse – și oferă armatelor occidentale informații neprețuite despre performanța echipamentului lor.
Experții bănuiau de mult timp că sistemul Patriot este capabil să doboare o rachetă Kinzhal, dar a fost nevoie ca armata ucraineană să demonstreze acest lucru.
Aliații occidentali ai Kievului „pot vedea cu adevărat dacă armele lor funcționează, cât de eficient funcționează și dacă trebuie să fie modernizate”, a declarat Reznikov într-un interviu pentru Financial Times. „Pentru industria militară, nu poți inventa un teren de testare mai bun”.
Ucraina a primit, de asemenea, sisteme de apărare aeriană americane și norvegiene Nasams, precum și noul Iris-T dezvoltat de Germania. Artileria, inclusiv obuzierele americane M777, Panzerhaubitze 2000 germane, Cezar(Franța) și Krab(Polonia) sunt considerate mai precise decât tunurile rusești.
Petro Piatakov, consultant în industria de armament și colonel în retragere, susține că un sistem de artilerie occidental este ca un Mercedes-Benz în comparație cu rivalul rus.
Cu toate acestea, el subliniază o problemă: a devenit evident în timpul operațiunilor că aceste sisteme nu au fost concepute pentru un război atât de intens, în care artileria rusă trage fără oprire. Nu rezistă la cadența tunurilor de proveniență sovietică.
„Nu doar ucrainenii învață cum să lupte într-un război modern, de înaltă intensitate. Și rușii o fac”, a declarat un consilier de apărare occidental. „Există riscul ca aliații Ucrainei să rămână în urmă în ceea ce privește tacticile de pe câmpul de luptă dacă nu absorbim lecțiile care trebuie învățate cu o anumită urgență”.
Munițiile ghidate prin GPS pentru artilerie, precum și sistemele de rachete cu lansare multiplă, cum ar fi Himars din SUA, erau „foarte precise”. Dar, a adăugat Reznikov, sistemele radioelectronice puternice ale Rusiei găseau modalități de a le bruia, inclusiv dronele.
Jack Watling, analist militar la Royal United Services Institute, a precizat că Occidentul a învățat foarte multe despre modul în care sistemele rusești funcționează, dar și-a expus “o mare parte din propriile capacități Rusiei și Chinei și, prin urmare, va trebui să schimbe modul în care funcționează unele dintre echipamentele sale pentru a-și păstra avantajul competitiv”.
Ciolacu anunță o discuție cu Nehammer, cancelarul austriac, pe tema Schengen: „Sunt ferm convins că…” – VIDEO
Premierul Ciolacu se arată gata să poarte o discuție cu cancelarul austriac pe tema aderării României la Spaţiul Schengen.
Întrebat dacă, de când a preluat funcția de premier, a discutat cu omologul său austriac pe tema Schengen sau dacă au avut oficialii Cabinetului său discuții cu Austria, pe această chestiune, Ciolacu a punctat în primă fază că a comunicat cu oficialii spanioli.
„Nu, am avut o discuție în primul rând cu cei care au președinția în acest moment, cu Spania. Deja vedem că domnul prim-ministru Pedro Sanchez a pus ca prioritate a președinției Spaniei aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen”, a răspuns Ciolacu.
Ciolacu, despre o discuție cu Nehammer: „Sunt ferm convins că urmează în perioada…”
Șeful Guvernului de la București s-a arătat convins că în perioada următoare va avea un dialog cu Karl Nehammer. „Nu am avut până acum un contact direct cu primul-ministru Nehammer, primul-ministru al Austriei. Sunt ferm convins că urmează în perioada următoare”, a adăugat Marcel Ciolacu.
Nu au fost singurele precizări pe tema Schengen pe care le-a făcut, miercuri, Marcel Ciolacu, aflat în a doua zi a vizitei sale de lucru în Germania. „E o așteptare din partea românilor și un drept al României. Comisia Europeană a spus că îndeplinim criteriile tehnice. Mai e o singură problemă – o decizie din punctul meu de vreme care ține mai mult de politica internă a unui stat membru al UE. Cred că încet-încet vom realiza că interesele noastre personale nu trebuie să fie prioritare în fața intereselor UE și ale Comisiei Europene, mai ales când avem o criză de securitate, la frontiera României”, a mai subliniat liderul de la Palatul Victoria.
Declarațiile venite miercuri din partea premierului român au fost făcute la o zi după ce șeful Guvernului de la București a discutat cu cancelarul german Olaf Scholz, cei doi oficiali ieșind împreună într-o conferință de presă.
Ciolacu: România a îndeplinit toate cerințele tehnice pentru aderarea la Spaţiul Schengen
„Germania susține România, pentru ca țara dumneavoastră să devină anul acesta membru cu drepturi depline al Spațiului Schengen. Așa cum am spus deja la București, România a întreprins deja eforturi majore pentru a adera la Spațiul Schengen și aceste eforturi trebuie apreciate. Noi ne implicăm cu toată forța pentru aceasta. (…) Este adevărat că președinția Spaniei și-a propus să pună lucrurile în mișcare și să obțină o victorie. Înainte ca aceasta victorie sa fie obținută, e greu sa speculam cum va fi. Dar din punctul meu de vedere, discutăm în perspectivă despre o aderare completă la Spațiul Schengen, ceea ce consider că e corect. Noi toți, și reiterez acest lucru, ne dorim ca România să devină membru al Spațiului Schengen. Ține și de conceptul echității și al dreptății. România și-a îndeplinit condițiile tehnice, iar toate rapoartele o spun, vorbesc acest limbaj, că România și-a îndeplinit condițiile și obligativitățile tehnice, iar acest lucru trebuie să aibă o consecință”, a afirmat Scholz.
„Cum spunea şi domnul cancelar, România a îndeplinit toate cerințele tehnice pentru aderarea la Spaţiul Schengen. Cunoaştem că pachetul de aderare la Spațiul Schengen este România și cu Bulgaria. Bulgaria așteaptă în continuare un raport în ceea ce privește MCV. România a depășit acest moment, nu mai are mecanismul impus de la Comisia Europeană, deci, a depășit și acest moment.
Vreau să mulțumesc nu numai domnului cancelar, dar și domnului prim-ministru Pedro Sanchez, care susține, în egală măsură, aderarea României la Spațiul Schengen. Sunt ferm convins, reprezentanța României la Comisia Europeană, Ministerul de Externe, președintele României, eu, cu toţii, în perioada următoare o să ne implicăm pentru această provocare sub președinția Spaniei”, a declarat Marcel Ciolacu în cadrul conferinței de presă din 4 iulie.
Vara călătoriilor aeriene: prețurile mai mari sunt aici pentru a rămâne
Călătorii către și în Europa din acest an ar trebui să poată evita în acest an nivelul de perturbare înregistrat în vara haotică de anul trecut, însă prețurile mai mari ale biletelor de avion se pare că vor rămâne la fel.
Industria aviatică a fost lăsată în dezordine vara trecută, în timp ce se străduia să își intensifice operațiunile după închiderile bruște – și concedierile ulterioare – declanșate de blocajele Covid-19. O serie de companii aeriene europene au limitat vânzările de bilete, au anulat zboruri și au ajustat orarele, în timp ce aeroporturile au impus plafoane pentru traficul de pasageri.
Dar circumstanțele unice ale haosului de anul trecut sunt „în mare parte în spatele nostru”, potrivit Consiliului Internațional al Aeroporturilor (ACI).
Traficul general de pasageri aerieni din Europa este în prezent cu 7,6% mai mic decât nivelurile de dinaintea pandemiei, deși cinci piețe europene – Turcia, Cipru, Bosnia-Herțegovina, Grecia și Albania – și-au revenit complet la cifrele de trafic din 2019.
Organizația de siguranță a navigației aeriene Eurocontrol a declarat pentru CNBC că se pregătește pentru niveluri ridicate de trafic în această vară, menționând că zborurile zilnice prin spațiul aerian european au atins acum cel mai ridicat nivel de la începutul pandemiei.
Cu toate acestea, destinațiile populare „sunt întotdeauna susceptibile la perturbări neprevăzute”, inclusiv din cauza acțiunilor sindicale, care pot avea un impact asupra gestionării fluxului de trafic aerian.
Cererea de călătorii aeriene pare să sfideze presiunile inflaționiste, cu un total de pasageri în creștere cu 16,2% față de anul precedent în luna mai, potrivit ACI. Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că prețurile zborurilor au crescut vertiginos de la pandemie, cu mult peste rata inflației în Europa.
Tarifele aeriene europene au crescut cu 36% în luna mai față de anul precedent, potrivit datelor ACI, în timp ce inflația din zona euro a fost de 6,1% în aceeași perioadă.
„Cred că tarifele trebuie să fie permanent mai mari decât au fost în 2019″, a precizat Alexander Irving, analist european de transport la AB Bernstein.”Companiile aeriene vor trebui să plătească mai mult pentru emisiile de dioxid de carbon, plus elementul inflației”, a spus el, adăugând că piloții, personalul de cabină și personalul de la sol au cerut salarii mai mari.”Totul va ajunge în cele din urmă în tarif.”
Threads vs Twitter. Copiază-l și îl poți învinge
“Dacă nu îl poți învinge, copiază-l”. Aceasta a fost, în general, strategia lui Mark Zuckerberg atunci când a avut de-a face cu concurenți nou-veniți în imperiul său social media. Dar acum o reformulează în „Copiază-l și îl poți învinge”.
Au trecut de mult timp zilele în care Instagram era doar un flux de fotografii, așa cum era viziunea sa inițială, cu două dintre caracteristicile sale de marcă, preluate direct de la Snapchat (Stories) și TikTok (Reels).
Alte proiecte nu au mers la fel de bine – poate că nici nu ați auzit de Bulletin, un serviciu de tip Substack pentru buletine informative pe bază de abonament, sau de Sparked, un serviciu de întâlniri online; ambele au fost închise înainte de a ajunge să rivalizeze cu sursele lor evidente de inspirație.
Dar cu Threads, o altă aplicație nouă de la Meta, de data aceasta inspirată în mod clar de Twitter, există motive de optimism pentru Zuckerberg, relatează AP. Lansată joi, după luni de zvonuri, a fost prezentată ca fiind o platformă axată pe text „unde comunitățile se reunesc pentru a discuta despre orice, de la subiectele care vă interesează astăzi până la ceea ce va fi la modă mâine”.
Sună – și cu siguranță arată – incredibil de familiar, aproape fără jenă. Dar Zuckerberg nu a părut niciodată să se simtă rușinat de ideile altor companii și va vedea Twitter ca pe un animal rănit – unul pe care crede că îl poate nu doar copia, ci și învinge.
Threads va permite utilizatorilor să păstreze același nume de utilizator și să urmărească aceleași conturi ca și pe Instagram, ceea ce face ca începutul să fie mult mai ușor pentru cele două miliarde de utilizatori ai aplicației de partajare a fotografiilor.
În cazul în care chiar și o fracțiune dintre aceștia vor face această mișcare, Threads va eclipsa instantaneu alte Twitter-likes precum Bluesky și Mastodon, în timp ce ar putea face progrese rapide în ceea ce privește baza de utilizatori a Twitter, estimată la 360-400 de milioane.
Apetitul pentru o alternativă la Twitter există în mod clar datorită proprietății incendiare a lui Elon Musk, ultima sa mișcare controversată de a aplica limite temporare de citire pentru toate conturile reaprinzând dorința multor persoane de a pleca.
Desigur, cel mai important ingredient pentru orice platformă de social media este reprezentat de utilizatorii cu care te conectezi. Threads ar putea, în mod fezabil, să se bazeze pe gama uriașă de celebrități, politicieni, cluburi sportive, agenții de știri și mărci de pe Instagram pentru a obține un avantaj.Nu există niciun dubiu că noua platformă Meta a fost construită cu gândul la un public mainstream.
A trecut ceva timp de când Zuckerberg nu s-a mai bucurat de un buzz pozitiv, având în vedere scandalurile legate de confidențialitatea utilizatorilor Facebook și criticile aduse strategiei sale metaversale, în timp ce o generație de tineri crește preferând TikTok pentru a se bucura de social media.
Creșterea platformei care l-a făcut celebru, Facebook, a stagnat de mult timp, iar celelalte două platforme de succes ale lui Meta – Instagram și WhatsApp – au fost pur și simplu cumpărate.Dar dacă Threads funcționează, Zuckerberg va vedea în o dovadă că unul dintre frații de tehnologie din Silicon Valley încă mai are talent.
Schimbare de roluri: cum s-au sucit două puteri nucleare în relația cu două superputeri nucleare
În domeniul relațiilor internaționale, alianțele și parteneriatele se schimbă adesea pe măsură ce țările se adaptează la dinamica geopolitică în schimbare.
Asta au făcut Pakistanul și India, două puteri nucleare, schimbând relațiile cu Statele Unite și Rusia – două superputeri nucleare. Din punct de vedere istoric, Pakistanul s-a aliniat cu America, în timp ce India a menținut o poziție mai neutră, dar a avut legături mai strânse cu Uniunea Sovietică, care a devenit ulterior Rusia. Cu toate acestea, evoluțiile recente sugerează o inversare a rolurilor, ceea ce ridică întrebarea cine va beneficia de pe urma acestor noi alinieri.
Recenta vizită a prim-ministrului indian Narendra Modi în Statele Unite reprezintă un punct de cotitură semnificativ în relațiile dintre cele două țări, martorele unei îmbunătățiri remarcabile a legăturilor lor în ultimul deceniu.
Potrivit Forumului Parteneriatului Strategic SUA-India, comerțul bilateral a ajuns la 149 de miliarde de dolari în 2021, o creștere semnificativă de la 20 de miliarde de dolari în 2001. Statele Unite au devenit unul dintre principalii parteneri comerciali ai Indiei și o sursă cheie de investiții străine directe.
Mai important, motivul consolidării legăturilor este legat de influența crescândă a Chinei. India și China au frecvente dispute la graniță, iar planurile Chinei în regiunea Indo-Pacific, au stârnit îngrijorări atât în India, cât și în Statele Unite. Cele două țări și-au aprofundat cooperarea în domeniul apărării, India achiziționând echipamente militare avansate de la americani, inclusiv elicoptere Apache și avioane de supraveghere maritimă P-8 Poseidon.
Sarang Shidore, cercetător senior la Quincy Institute, subliniază că atâta timp cât persistă îngrijorarea comună cu privire la China, se așteaptă ca relația dintre SUA și India să continue să crească.
Statele Unite văd în India un aliat vital în eforturile de a limita ascensiunea Chinei și de a menține o regiune Indo-Pacific liberă și deschisă. India, cu economia sa în creștere și poziția sa strategică, beneficiază de această aliniere cu cea mai mare economie și putere militară din lume.
Pe de altă parte, Pakistanul a plasat recent prima sa comandă de țiței rusesc la preț redus, marcând o evoluție importantă în relațiile cu Moscova. Mișcarea evidențiază eforturile de a-și diversifica sursele de energie și de a-și reduce dependența de furnizorii tradiționali. De semenea, Pakistanul își propune să își crească importurile de petrol din Rusia în următorii ani.
Alianţa dintre SUA şi Pakistan datează de la începutul Războiului Rece, la scurt timp după ce în urma împărțirii Indiei a fost creată această Republică Islamică. Relațiile dintre India și Pakistan au devenit rapid tensionate.
Unii susțin că alinierea Pakistanului la SUA în anii săi de formare a fost o greșeală, iar legături mai strânse cu Moscova ar fi putut duce la rezultate mai bune. Dar acest punct de vedere trece cu vederea strategia istorică a Pakistanului, care urmărea să obțină asistență din partea marilor puteri pentru a compensa dezechilibrul regional cauzat de o Indie mai puternică.
În 2020, Pakistanul și Rusia au desfășurat primul lor exercițiu militar comun, numit „Druzhba″. Ambele țări și-au exprimat angajamentul de a consolida cooperarea în domeniul apărării și securității. Totuși, persistă provocări semnificative. Constrângerile geoeconomice, distanța geografică și obstacolele istorice împiedică dezvoltarea unui parteneriat pakistanez-rus substanțial.
În concluzie, rolurile în schimbare ale Pakistanului, Indiei, Statelor Unite și Rusiei în arena globală prezintă o dinamică intrigantă. Este esențial pentru Pakistan și India să navigheze cu atenție în relațiile lor cu SUA și Rusia, ținând cont de interesele lor naționale și preocupările de securitate regionale.
O glumă proastă: NATO vrea o Ucraină puternică
Naivitatea Occidentului nu cunoaște limite, chiar și cu un război la granițele Uniunii Europene.
NATO susține că o Ucraină “puternică și independentă” este vitală pentru stabilitatea zonei euro-atlantice. Dar nu răspunde la o întrebare la fel de vitală: ce vor face concret liderii alianței – se vor întâlni săptămâna viitoare la Vilnius pentru summitul lor anual – pentru a împiedica Rusia să dezmembreze Ucraina?
Analiștii de la Politico susțin că o parte a răspunsului va consta în continuarea furnizării de armament, muniții, informații și instruire – de care au nevoie militarii ucraineni. Până când?
Ajutorul occidental nu este un sac fără fund, iar situația de pe câmpul de luptă continua să fie incertă, fără un câștigător pe termen lung. Un război deja prelungit va accentua dependența Ucrainei de SUA și Uniunea Europeană.
Dar Ucraina vrea mai mult: o invitație de a se alătura NATO ca membru cu drepturi depline, precum și un calendar pentru a-și asigura aderarea. Dar în acest sens nu există un acord între aliații NATO. Cancelarul german Olaf Scholz a spus-o clar: aderarea Ucrainei este o problemă pentru „după război”. SUA a adoptat o ciudată politică de tăcere, dar pare să fie de aceeași părere.
Pe bună dreptate, cum pot fi extinse garanțiile de securitate tangibile și obligatorii, cum ar fi Articolul 5 al NATO, la o țară cu granițe contestate și în război cu vecinul său?
Problema cu care se confruntă țările NATO este că, atâta timp cât conflictul se desfășoară, aducerea Ucrainei în alianță echivalează cu intrarea în război – și aliații lui Volodimir Zelenski nu sunt dispuși să riște.
Având în vedere că este puțin probabil ca Rusia și Ucraina să negocieze prea curând încheierea războiului, momentul aderării la NATO rămâne suspendat în aer. În niciun caz nu se va ajunge la un acord la Vilnius. Ucraina nu poate parcurge toți pașii Planului de acțiune pentru aderare – și nici nu poate să sară rândul în fața Finlandei și Suediei.Iar condiționarea garanțiilor de securitate și a aderării Ucrainei la NATO de încetarea luptelor ar oferi Moscovei un veto efectiv asupra acestui pas crucial.
Se va ajunge în situația în care costul războiului va fi considerat prea mare pentru aliații occidentali, în timp ce Kievul, de înțeles, va refuza în continuare orice propuneri de negocieri cu Rusia lui Putin.
NATO nu are prea multe cărți de jucat, a căzut într-o capcană: un conflict direct cu Rusia este de neimaginat, iar sprijinirea unei Ucraine care are nevoie de perfuzii nu o poate transforma într-o țară independentă, cu atât mai puțin puternică.
Noua miză energetică: Europa și China, năvală pe gazul lichefiat american
Grupurile energetice europene și chineze se întrec pentru a pune mâna pe transporturile de GNL din SUA.
Numărul din ce în ce mai mare de contracte pe termen lung semnate de cumpărătorii europeni și chinezi va ajuta America să extindă infrastructura de export pentru a pune în funcțiune aprovizionarea cu acest combustibil în următorii doi-trei ani.
Cererea europeană de GNL – gaz răcit până la forma lichidă pentru a fi depozitat și transportat în condiții de siguranță pe mare sau pe uscat – a crescut brusc în timpul războiului din Ucraina, deoarece regiunea s-a străduit să înlocuiască gazul care venea din Rusia prin conducte.Cererea de gaz a crescut, de asemenea, în ciuda presiunilor de a trece la energia regenerabilă pentru a îndeplini obiectivele de emisii nete zero, ceea ce a creat o piață restrânsă și a provocat majorarea prețurilor anul trecut.
În ultimele săptămâni, exportatorul american de GNL Cheniere a semnat un acord pe 15 ani pentru aprovizionarea companiei norvegiene Equinor și un contract pe mai mult de 20 de ani cu compania chineză ENN.
În plus, rivalul Venture Global a încheiat un contract pe 20 de ani cu grupul german Securing Energy for Europe (SEFE), în timp ce compania franceză TotalEnergies a cumpărat o participație de 219 milioane de dolari într-un terminal texan pentru transportul de GNL, dezvoltat de grupul energetic NextDecade, cu sediul în Houston.Anunțurile se adaugă la un flux constant de acorduri între exportatorii americani și entități europene sau chinezești din ultimii ani.
Împreună, Europa și China au reprezentat aproape 40% din contractele de furnizare de GNL ale SUA convenite între 2021 și sfârșitul lunii iunie 2023, arată datele S&P Global Commodity Insights. China a reprezentat 24,4 la sută, datorită volumelor mari semnate în 2021 și 2022. Până în prezent, în 2023, Europa a contractat mai multe volume decât China.
„Mai multe livrări sunt bune pentru piață și, odată cu noile acorduri, vom vedea mai multe proiecte de export de GNL în curs de dezvoltare”, a declarat Sindre Knutsson, partener de cercetare în domeniul gazelor la Rystad Energy.
„Cumpărătorii europeni dau un impuls suplimentar pentru ca proiectele americane să se îndrepte spre linia de sosire”, susține Michael Stoppard, analist economic la S&P Global Commodity Insights.
La scurt timp după ce Vladimir Putin a trimis trupele în Ucraina, SUA și UE au anunțat un pact strategic în cadrul căruia companiile din blocul european vor încerca să garanteze o cerere mai mare de GNL american, o încercare de a stimula investițiile în mai multe capacități de export.
Când preia puterea, orice pesedist se face userist
În primele trei luni din 2023, românii și-au luat 23.000 de ani de concedii medicale. Foarte urât. Eu nu mi-am luat concediu de 13 ani (de când am fost în luna de miere), pentru că sunt în concediu de peste 25. Am glumit. Scriu în fiecare zi, chiar și când sunt plecat din țară. Am scris și când eram în spital. Am scris și în zilele în care mi-am înmormântat părinții. Am scris și șapte zile din șapte, pentru că „Național” a fost primul ziar din România care a avut ediție (tipărită, nu vrăjeală pe net) de duminică.
Dar știți cine s-a supărat pe chestia cu concediile medicale? Ciolacu. Și acum monumentul muncii pe nume Ciolacu ar vrea să-i ancheteze pe medici. E clar. Când preia puterea, orice pesedist devine userist. Ciolacule, ia-ți și niște labe galbene cât capacul de veceu, pe care tefeloazele au pus abțibildul „Toți pentru represiune” sau ceva de genul ăsta.
Ciolacule, tu ai muncit mult, nu-i așa? Te-ai apucat cam devreme. La 38 de ani. Ciolacule, Ciolacule, ți-ai început mandatul de prim-ministru cu „Atelierele hărniciei”. Mai ții minte corurile de pionieri? „Atelierele hărniciei vă așteaptă, dragi copii,/ să veniți în orice zi,/ atelierele hărniciei vă învață lucuri noi,/ veniți cu noi, /atelierele hărniciei munca noastră o iubesc/ și o prețuiesc.” Dar la câți ani, după ce te-ai lăsat de fumat, ai fost făcut pionier, Ciolacule?
Tot Ciolacu a spus că „avem o populație lucrativă de șase milioane de români.” El crede că lucrativ vine de la ce n-a făcut el – de la „a lucra”. Ciolacu a vrut să lucreze, dar l-au lucrat alții. „Lucrativ” înseamnă profitabil, Ciolacule! Tu ești pe plus lucrând pe minus, tu ești lucrativul numărul 1 al patriei! Ciolacule, răspunde-mi cu sinceritate: nu ți se face rușine când îți spune vreunul „să trăiți, domnule premier!”? N-ai impresia că băieții care te salută așa te iau, de fapt, la mișto?
Cel mai mult mi-a plăcut expresia „Mafia concediilor medicale.” Eu vreau să intru în Camorra vânzătorilor de ascuțitori. Partenerii de guvernare ai lui Ciolacu (useriștii, da, useriștii, n-am greșit deloc) nu știu ce e o ascuțitoare, pentru că USR e partidul mineriadei digitale.
Încă un accident feroviar la Roșiori. Două locomotive s-au lovit/Prima reacție a CFR Călători
O nouă situație neprevăzută a apărut pe calea ferată, la Roșiori. Două locomotive s-au tamponat, miercuri. Una dintre ele aparține CFR Călători. Compania a transmis deja o primă reacție pe marginea acestui caz.
Două locomotive s-au tamponat, miercuri dimineață. Acest accident feroviar s-a produs Roșiori, pe Magistrala 100, la trei luni și jumătate după cel din luna martie, transmite clubferoviar.ro.
Locomotiva EA 482 a SNTFC CFR Călători a tamponat violent locomotiva DA 1626 a Cargo Trans Vagon, care era remizată, iar în urma impactului, locomotiva CTV a deraiat de un boghiu peste opritorul fix, potrivit sursei citate.
Ce precizări au venit de la șeful AGIFER
Deja s-au aflat primele precizări despre această situație, ce au venit chiar de la șeful Agenției de Investigare Feroviară Română (AGIFER).
„La ora 10,55 o locomotivă a SNTFC CFR Călători, EA 482, a ieșit de la linia 3 a stației Roșiori Nord la linia 1, la manevră, pentru a prelua un tren de călători. În cursul acestei manevre a lovit locomotiva DA a Cargo Trans Vagon”, a declarat, pentru sursa menționată, directorul general al AGIFER, Laurențiu Dumitru.
Conform oficialului, investigația în acest caz va fi făcută de către administratorul infrastructurii. În funcție de cele constatate, va interveni sau nu și AGIFER – a mai precizat acesta.
Prima reacție de la nivelul CFR Călători
De la nivelul CFR Călători s-a anunțat, prin intermediul unui scurt comunicat postat pe site-ul companiei feroviare, că se va demara o cercetare internă în urma „incidentului feroviar”.
Potrivit precizărilor venite de la CFR Călători, personalul feroviar nu a fost rănit, în urma impactului, iar circulația trenurilor în zona respectivă nu este afectată.
„Referitor la incidentul feroviar de astăzi – 5 iulie 2023, din stația Roșiori Nord, în jurul orei 11:00, pentru analizarea cauzelor producerii acestuia se constituie o comisie de cercetare formată din autorități legale competente, iar CFR Călători demarează o cercetare internă.
Din primele informații, pot fi precizate următoarele:
- La manevra de regarare efectuată de o locomotivă izolată a CFR Călători – EA 428, s-a produs tamponarea unei locomotive tip DA a unui operator feroviar privat, cu deplasarea acesteia pe linie și deraierea a 3 osii.
- În urma impactului, personalul feroviar nu a fost rănit.
- Circulația trenurilor în zonă nu este afectată”.
Tot la Roșiori s-a produs un alt accident, pe 13 martie. La acea dată, locomotiva trenului IR 1822 a depășit, cu o viteză de aproximativ 50 km/oră, semnalul de intrare în stație, aflat pe culoarea roșie, amintește clubferoviar.ro. Instalația autostop din cale a frânat trenul de călători, însă era prea târziu, pentru că a lovit un tren marfar. În urma impactului, două vagoane din compunerea trenului de marfă au deraiat și s-au răsturnat. Marfarul avea 26 de vagoane platformă și transporta autoturisme.
Preţurile de la Mamaia au luat-o razna! Cât te costă să-ţi pui cearşaful pe plajă: „Cu banii ăştia, închiriezi o cameră”
S-a scumpit şi aerul pe care-l respirăm şi pământul pe care stăm! O baie de soare te costă mai scump decît o bălăceală într-o piscină de fiţe, la un hotel de 5 stele.
De exemplu, un operator privat de plajă din Mamaia instituit o taxă de 200 de lei pentru cei care vor să stea astfel la soare.
Dacă nu plăteşti, întinzi prosopul în stradă, aproape
Prin contractele de concesionare a plajelor, un operator privat este obligat să lase 30% din suprafaţa sectorului concesionat la liber, pentru orice turist care vrea să stea la soare cu prosop sau cearşaf.
Lucru care, mai ales în vârf de sezon, nu se întâmplă deoarece operatorii privaţi îi determină pe turiştii care vor să stea pe prosop sau cearşaf să meargă în spatele zonei de şezlonguri sau în locuri mărginaşe.
Aşadar, pentru închirierea unui loc pentru cearșaf, cu mărime 1.4 x 2 metri, în fața șezlongurilor tariful este de 200 ron/zi sau 1500 euro/sezon.
ANPC ne trimite în camere
Autoritățile nu prea au ce să facă.
„Dacă cearşaful este aşezat în zona plajei cu destinaţie comercială închirierii de şezlonguri cu siguranţă poate percepe tarif.
E clar că vorbim de un tarif descurajator, mă gândesc că nimeni nu…. la banii ăștia mai bine îţi închiriezi o cameră de hotel”, a declarat Horia Constantinescu, şef ANPC.
Cum se apără operatorul privat?
„Plaja şi restaurantul complexului sunt destinate exclusiv rezidenţilor şi invitaţilor acestora.
Tariful solicitat pentru amplasarea cearşafurilor în alte zone decât cea alocată acestora este menit să descurajeze comportamentul clienţilor din afara complexului care se aşază cu cearşaful în faţa primului rând de umbrele, nu în zona alocată acestora, conform legii”, conform mesajului citat de ziare.com.
Scholz îi mulțumește lui Ciolacu. Mesajul cancelarului german: „România întărește flancul estic al NATO și…”
Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, îi mulțumește premierului Marcel Ciolacu, prin intermediul unui mesaj transmis pe o rețea de socializare.
Înaltul oficial german subliniază faptul că România întărește flancul de est al NATO. Și transmite că țara sa susține integrarea României în Spațiul Schengen.
„România întărește flancul estic al #NATO și aduce astfel o contribuție decisivă la securitatea Europei. Vă sprijinim să deveniți membru cu drepturi depline al spațiului Schengen în acest an. Ai depus mari eforturi pentru asta @CiolacuMarcel. Mulțumesc mult pentru vizită!”, a scris cancelarul Olaf Scholz într-o postare pe Twitter.
Rumänien stärkt die Ostflanke der #NATO und trägt damit entscheidend zur Sicherheit Europas bei. Wir unterstützen Euch dabei, in diesem Jahr Vollmitglied im Schengen-Raum zu werden. Dafür habt ihr große Anstrengungen unternommen, @CiolacuMarcel. Schönen Dank für deinen Besuch! pic.twitter.com/nKZXOBx1a1
— Bundeskanzler Olaf Scholz (@Bundeskanzler) July 4, 2023
Ciolacu continuă vizita în Germania
Premierul Marcel Ciolacu continuă miercuri vizita de lucru de două zile în Germania.
Conform programului oficial, şeful Executivului de la Bucureşti are programate miercuri întrevederi cu reprezentanţii mediului de afaceri, cu vicepreşedintele Parlamentului Republicii Federale Germania, Katrin Goring-Eckardt, şi cu reprezentanţi ai Parlamentului german din principalele grupuri politice.
De asemenea, Marcel Ciolacu are pe agenda zilei de miercuri participarea la un dejun de lucru cu reprezentanţi ai industriei de apărare.
Vă amintim că marți, 3 iulie, în prima zi a vizitei oficiale în Germania, a doua sa vizită în afara țării, de la preluarea mandatului de premier, Marcel Ciolacu a discutat cu cancelarul Olaf Scholz.
Scholz: Ne dorim ca România să devină membru al Spațiului Schengen
„Germania susține România, pentru ca țara dumneavoastră să devină anul acesta membru cu drepturi depline al Spațiului Schengen. Așa cum am spus deja la București, România a întreprins deja eforturi majore pentru a adera la Spațiul Schengen și aceste eforturi trebuie apreciate. Noi ne implicăm cu toată forța pentru aceasta. (…) Germania susține aderarea României pe deplin și vom reprezenta și vom relua această poziție clar și în viitor, și în ceea ce privește condițiile de îndeplinit de către România și Bulgaria. Discutăm cu prietenii și colegii noștri sceptici din Europa, nu doar în cadrul discuțiilor oficiale, ci și în discuții semioficiale. Este adevărat că președinția Spaniei și-a propus să pună lucrurile în mișcare și să obțină o victorie. Înainte ca aceasta victorie sa fie obținută, e greu sa speculam cum va fi. Dar din punctul meu de vedere, discutăm în perspectivă despre o aderare completă la Spațiul Schengen, ceea ce consider că e corect. Noi toți, și reiterez acest lucru, ne dorim ca România să devină membru al Spațiului Schengen. Ține și de conceptul echității și al dreptății. România și-a îndeplinit condițiile tehnice, iar toate rapoartele o spun, vorbesc acest limbaj, că România și-a îndeplinit condițiile și obligativitățile tehnice, iar acest lucru trebuie să aibă o consecință”, a transmis Olaf Scholz, într-o conferință de presă comună susținută alături de premierul Marcel Ciolacu.
Ciolacu: Cred că pe teritoriul României trebuie să existe trupe germane permanente
La rândul său, șeful Guvernului de la București a afirmat că „România este un actor serios, credibil și stabil pe flancul estic și poate juca un rol activ la Marea Neagră în vederea promovării agendei noastre comune”.
Ciolacu i-a mulțumit cancelarului german Olaf Scholz pentru sprijinul oferit în vederea aderării României la Spațiul Schengen.
Și a vorbit despre prezența militarilor germani în România, în contextul invaziei ruse din Ucraina. „Eu sper ca, cât de curând, pe teritoriul României să avem militari germani permanenți. Este evident că va fi un conflict de lungă durată. Mai mult, cu toții ne-am fi așteptat, poate, să se închidă acest conflict din această ofensivă a Ucrainei, dar cu toții știm că nu se putea acest lucru. Datele care sunt publice poate nu sunt atât de încurajatoare, dar sunt ferm convins că lucrurile în teatrul de operații, în acest moment, arată cu totul altfel. Da, cred că pe teritoriul României trebuie să existe trupe germane permanente și sper ca împreună cu domnul cancelar să luăm deciziile cât mai rapid în acest sens și în acest demers”, a spus Ciolacu în cadrul conferinței de presă de marți.
Americanii ne aduc Apocalipsa? Propunerea lor, uluitoare. Aşa va dispărea Soarele?
Oamenii de ştiinţă au venit cu un plan ce poate părea fantasmagoric şi periculos. E vorba de „întunecarea soarelui“.
Această idee se înscrie în seria de inițiative, unele discutabile, „împotriva schimbărilor climatice”.
Ce ar „rezolva” întunecarea Soarelui?
Autorii acestei idei susțin că, prin reducerea luminii care vine de la Soare, s-ar obține răcirea Pământului. Iar ideea cercetătorilor este acum susținută de Guvernul american.
„Seceta, căldura și schimbările climatice – ce se întâmplă dacă „întunecăm” puțin soarele? Mai puține radiații înseamnă mai puțină căldură și problema e rezolvată, nu-i așa? Aceasta pare a fi o idee nebunească, mai aproape de science fiction decât de realitate!”, susţin promotorii ideii.
Citiţi şi:
Respiri și plătești. Apostolii climei, pregătiți să suprataxeze și aerul!
Americanii susţin ideea
Este una dintre ideile luate în calcul, care apar într-un raport publicat de Casa Albă pe tema așa-numitei geo-inginerii solare. Statele Unite nu au dat încă undă verde unui astfel de proiect, dar vor să vadă cum ar putea arăta tehnologiile necesare, dacă s-ar ajunge la asta.
Scopul este răcirea Pământului. Două metode sunt propuse în această așa-numită „geo-inginerie”:
- Injectarea de aerosoli, adică particule de oxid de sulf, în stratosferă pentru a reflecta lumina solară departe de Pământ.
- Albirea norilor de mare prin injectarea de sare marină.
„Este important de menționat că această tehnologie este extrem de riscantă. Guvernul SUA acceptă această utilizare a „acestei tehnologii extrem de riscante”, explică profesorul Mojib Latif, expert în climă.
Alţi oameni de știință au respins de mult planul SRM, considerat prea riscant și prea scump.
„Aș descrie începutul drept un dezastru”, spune Latif, cara adaugă: „Sistemul Pământului este prea complex pentru a putea experimenta. Dar acum vine Casa Albă, care spune Da acestei nebunii”.
România, sub COD PORTOCALIU și GALBEN de averse, vijelii și grindină – HARTA/Prognoză specială pentru București
Meteorologii anunță perioade cu vijelii și averse torențiale și pentru ziua de miercuri. Mai mult, vor fi și descărcări electrice și căderi de grindină. Motiv pentru care au fost emise un COD PORTOCALIU și unul GALBEN de instabilitate atmosferică. Totodată, pentru miercuri și joi ANM anunță că disconfortul termic va fi ridicat în regiunile sudice și estice.
Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, în dimineața zilei de miercuri, o avertizare COD GALBEN, ce va fi valabil în intervalul 5 iulie, ora 12 – 6 iulie, ora 02.
Meteorologii anunță că în Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Oltenia, jumătatea de nord a Moldovei, nord-vestul Munteniei, dar și la munte vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată. „Aceasta se va manifesta prin averse, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, vijelii și grindină. În intervale scurte de timp cantitățile de apă vor fi de 20…25 l/mp și izolat peste 40 l/mp”, conform ANM.
Specialiștii în meteorologie atrag atenția că în următoarele zile fenomene specifice instabilității atmosferice vor fi în majoritatea zonelor țării.
COD PORTOCALIU: averse torențiale,vijelii și grindină de dimensiuni medii
Totodată, ANM a emis miercuri dimineață un COD PORTOCALIU de instabilitate atmosferică accentuată, pentru intervalul 5 iulie, ora 14 – 5 iulie, ora 23. Avertizarea va fi în vigoare, așadar, până miercuri seară târziu.
Meteorologii prognozează averse torențiale, dar și vijelii și grindină de dimensiuni medii.
„În zona de munte, sudul Banatului, în cea mai mare parte a Olteniei și a Transilvaniei și în nord-vestul Moldovei vor fi averse torențiale, descărcări electrice, vijelii și grindină de medii dimensiuni, iar în intervale scurte de timp (1-3 ore) sau prin acumulare cantitățile de apă vor fi de 30…40 l/mp și izolat peste 50…70 l/mp” – transmite ANM în textul avertizării COD PORTOCALIU.
Informare meteo de disconfort termic ridicat și caniculă – zonele vizate
Totodată, ANM a făcut publică o informare meteo, pentru zilele de miercuri și joi, 5 și 6 iulie.
Meteorologii semnalează faptul că în intervalul menționat disconfortul termic va fi ridicat în regiunile sudice și estice, astfel încât indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge și local va depăși pragul critic de 80 de unități.
„Va fi caniculă în cea mai mare parte a Munteniei, vestul Dobrogei și în jumătatea de sud a Moldovei, zone unde temperaturile maxime vor fi cuprinse între 33 și 37 de grade” – informează ANM.
Prognoză specială pentru Capitală: Vreme caniculară. Vor fi condiții de averse
Administraţia Naţională de Meteorologie a transmis și informații despre cum va fi vremea în Capitală, în perioada următoare.
E vorba despre o prognoză specială pentru zona municipiului București, emisă pentru perioada 5 iulie, ora 12 – 6 iulie, ora 21.
Meteorologii anunță că vremea va fi caniculară în Capitală, cu disconfort termic ridicat în orele după-amiezii când indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități. „Cerul va fi variabil, cu înnorări și condiții de averse și descărcări electrice mai ales spre seară. Vântul va sufla slab și moderat”, conform ANM.
Potrivit meteorologilor, temperatura maximă se va situa în jurul a 35 de grade.
S-a întors roata: Protecţia Consumatorului, sancţionată şi ea! Motivul?
Autoritatea Națională de Supraveghere a încheiat o anchetă la operatorul Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și a constatat încălcarea dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. a), raportat la art. 6 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2016/679. ANPC a fost sancționat contravențional cu avertisment, potrivit prevederilor Legii nr. 190/2018.
Cu alte cuvinte, Protecţia Consumatorului a încălcat normele GDPR.
Au folosit dispozitive de tip body camera
Sancțiunea a fost aplicată ca urmare a efectuării unei investigații demarate în urma unor sesizări referitoare la faptul că operatorul ANPC încalcă legislația privind protecția datelor.
Cum? Prelucrează date cu caracter personal prin utilizarea de dispozitive de tip body camera ”atribuite comisarilor cu atribuții de control în vederea utilizării în toate acțiunile de control” și că ”de mai bine de 6 luni comisari din ANPC înregistrează controale și surprind în aceste imagini, fără niciun acord și fără nicio supraveghere, nu doar colegi, angajați sau reprezentanți ai unor operatori economici, ci și o mulțime de persoane private, copii sau adulți, în magazine, la piscine, în restaurant, la bar sau la salon”.
S-a observat că ANPC prelucrează datele cu caracter personal colectate prin dispozitive de tip Body Camera (nume și prenume, funcție/calitate, imagine, voce, și comportament), începând cu luna mai 2023, în scopul preconstituirii de probe în legătură cu acțiunile de control.
ANPC n-a putut justifica
Operatorul nu a putut dovedi faptul că prelucrarea efectuată cu mijloace de tip Body Camera are un temei în dreptul intern aplicabil acestuia.
Nu s-a constatat existența vreunei dispoziții legale exprese care să prevadă utilizarea camerelor portabile de tip Body Cam, cu funcție de înregistrare audio – video, în activitatea ANPC, raportat la atribuțiile specifice ale acesteia.
Un șofer STB s-a filmat în timp ce era plouat în cabina autobuzului: „Plouă în maşina asta ca…”
Ploaia torențială care s-a abătut, seara trecută, asupra Capitalei a inundat străzi și a dat mari bătăi de cap celor care au avut drum prin oraș, după episodul de vreme rea ce a urmat unei zile cu temperaturi ridicate.
Un șofer al Societăţii de Transport Bucureşti a avut ceva de furcă de pe urma ploii, după ce apa a intrat în cabina autobuzului pe care-l conducea. Omul a filmat cum e plouat în spațiul destinat șoferului mijlocului de transport în comun. Imaginile au fost difuzate miercuri dimineață de Antena 3.
Din înregistrare se poate vedea că omul are cămașa udă după ce apa s-a scurs în cabina mijlocului de transport al STB-ului. Șoferul a și comentat în câteva vorbe situația prin care s-a văzut nevoit să treacă, spunând că dacă ar fi știut ce-l așteaptă și-ar fi luat de acasă umbrela, pentru a se proteja de ploaia… din cabină!
Imaginile cu șoferul STB plouat în cabină pot fi văzute AICI.
Șofer: „Uitați cum plouă!”
„Uitați cum plouă! Ploaia e de la Dumnezeu. Ia uitaţi! Ploaia e de la Dumnezeu.
Uitaţi-vă şi voi cum se lucrează la STB, ne plouă în cap, uitaţi-vă! Deci m-am udat tot, plouă în maşina asta ca dracu s-o ia!
De ştiam, îmi luam dracului umbrela de acasă, îmi puneam umbrela în cap”, spune șoferul.
Până la momentul de față reprezentanții STB nu au reacționat public față de situația semnalată de către șoferul de autobuz.
Citiți și: Șofer STB filmat în timp ce se uita la filme pentru adulți chiar la volan – VIDEO
Autobuzele STB te pot omorî pe traseu. O șină de tramvai a străpuns podeaua unei astfel de maşini
Cum ne sărăceşte Guvernul doar ca să acopere deficitul bugetar. Cu tot cu Ordonanţa dată, mâncarea, de fapt, s-ar scumpi!
Guvernul elimină scutirile de taxe din IT și construcții. Toți angajații vor plăti contribuția la sănătate. Banca Mondială este cea care a recomandat o aliniere a taxelor.
Se pare că ceste facilități ar putea fi eliminate treptat, începând din luna septembrie. Patronii avertizează că vor fi nevoiți să le scadă salariile angajaților.
TVA de 19% pentru mai multe alimente
TVA-ul ar putea să crească la 19% pentru mai multe categorii de produse si servicii, excluzând produsele considerate de bază pentru care a fost şi plafonat adaosul comercial.
De exemplu, pentru un kilogram de zahăr ar urma să plătim cu peste 60 de bani în plus. Pentru o masă de 100 de lei luată la restaurant ar urma să plătim cu 10 lei mai mult, conform Antena 3.
Facilităţile din IT, eliminate
- peste 250.000 angajați
- Ce taxe nu plătesc în prezent: impozit pe venit -10%
Ce taxe ar putea creşte Guvernul
- TVA 9% la restaurante -> 19%
- TVA 9% la produse alimentare -> 19%
- TVA 9% la catering -> 19%
- TVA 5% la produse bio ->19%
- TVA 5% la cărţi, servicii hoteliere -> 19%