Acasă Blog Pagina 711

A trăit şocul vieţii în scara blocului în care locuieşte: violată de un necunoscut, al Timişoara

8

O femeie din Timişoara a trăit şocul vieţii în scara blocului în care locuieşte. A fost violată de un necunoscut. Agresorul, un bărbat în vârstă de 54 de ani, a urmărit-o pe femeie pe tot drumul spre casă și a dat buzna peste ea în apartament.

Femeia a intrat în panică și, ca să scape, a ieșit pe casa scării, însă bărbatul a imobilizat-o.

Ce a anunţat Poliţia?

Atunci au început și momentele de chin. După puțin timp, agresorul a fost prins de polițiști și arestat pentru 30 de zile.

„În data de 04.07.2023, după ce în prealabil a pătruns fără drept în imobilul persoanei vătămate de sex feminin situat în mun. Timişoara şi a încercat să întreţină cu aceasta raporturi sexuale prin constrângere, întrucât victima a reuşit să iasă pe casa scării în vederea asigurării scăpării, inculpatul a imobilizat-o şi, prin constrângere fizică şi psihică a întreţinut un act sexual cu aceasta împotriva voinţei sale, supunând-o totodată la tratamente degradante”, a transmis Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara.

Avocatul Poporului, front comun cu USR și activiștii de mediu. Atac la securitatea energetică a țării

Cel mai important proiect energetic al țării a fost atacat la Curtea Constituțională chiar de Avocatul Poporului, care s-a alăturat, astfel, protestelor USR și ale activiștilor de mediu. Este vorba despre cele nouă hidrocentrale noi pentru a căror construcție s-au făcut derogări de la o lege care transpunea o directivă europeană. Doar trei din cele nouă hidrocentrale ar fi putut reduce importurile de energie cu 20%.

Tot mai multe piedici pentru construcția hidrocentralelor în România

În mod absolut neașteptat, Avocatul Poporului s-a transformat peste noapte în activist de mediu, alăturându-se, astfel, demersurilor USR și ale ONG-urilor, care cer interzicerea proiectelor hidroenergetice. Astfel, Avocatul Poporului a atacat la Curtea Constituțională una dintre cele mai importante acte normative din ultimii ani, care permitea continuarea construcției a nouă hidrocentrale de diferite capacități. Ordonanța de Urgență 175/2022 pentru stabilirea unor măsuri privind obiectivele de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuție, stabilea o derogare de la Legea privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, act normativ care a transpus o directivă europeană. Guvernul a motivat necesitatea derogării prin caracterul strategic al proiectelor de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice.

”Finanțarea europeană prin planul de măsuri REPower EU presupune o perioadă redusă de timp pentru evaluare, fiind necesară asigurarea posibilității implementării până în anul 2026. Totodată, autoritatea centrală pentru apărare și securitate națională – Consiliul Suprem de Apărare a Țării, a stabilit prioritatea în raport cu situația de criză energetică actuală a proiectelor de investiții ale SPEEH – S.A., aflate în diferite stadii de realizare, prin îmbunătățirea rezilienței energetice a României. Neadoptarea unor măsuri în regim de urgență generează urmări cu impact negativ major, inclusiv cu privire la competitivitatea industriei energetice românești, având în vedere provocările actuale de natură geopolitică, precum și caracterul extraordinar al măsurilor ce se impun a fi adoptate în regim de urgență, în vederea creșterii securității energetice prin promovarea investițiilor necesare”, a explicat Executivul.

Nici energia verde nu mai este bună

De la închiderea aberantă a termocentralelor pe cărbune, în România nu s-a mai construit nimic. Cele nouă hidrocentrale, dintre care trei erau finalizate în proporție de 90%, ar fi reprezentat o gură de oxigen pentru Sistemul Energetic Național, aflat într-un pericol permanent de blackout, din cauza dependenței de importuri. Decizia Guvernului referitoare la construcția hidrocentralelor a fost atacată dur de ONG-urile de mediu, care s-au plâns la Bruxelles că amenajările ar afecta siturile Natura2000, scoțând, în acest mod, și cea mai verde energie din categoria regenerabilelor.

”Ordonanța de urgență dată de Guvernul Ciucă distruge practic 20 de situri Natura2000. Calculul economic nu justifică un asemenea atac distructiv asupra mediului înconjurător. Am spus mereu că această OUG a fost emisă pentru a scăpa de avizul de mediu și pentru a trece peste decizii judecătorești definitive, care au stabilit că proiectele hidroenergetice, cum sunt cele din Defileul Jiului, sunt ilegale. Este o minciună și că proiectele sunt finanțate prin programul RePowerEU, Comisia Europeană nu va aloca bani pentru distrugerea mediului înconjurător, ci, din contră, există șanse mari să deschidă procedura de infringement”, a declarat Stelian Ion, fostul ministru USR al Justiției, presei.

Fără capacități de producție

În Ordonanța de Urgență se prevedea finalizarea hidrocentralelor de pe râul Jiu, pe sectorul Livezeni-Bumbești, de pe râul Olt, defileu, pe sectorul Cornetu-Avrig, Pașcani de pe râul Siret, Răstolița, Surduc-Siriu, sectorul Cosmești-Movileni, de pe râul Siret,  Cerna-Motru-Tismana, Islaz, pe sectorul Izbiceni- Dunăre, precum și Cerna Belareca. Ordonanța  mai cuprindea și valorificarea potențialului energetic solar din zona Sadova-Dăbuleni, Dolj – UAT Sadova și dezvoltarea CTE Iernut prin construcția unei centrale termoelectrice noi cu ciclu combinat cu turbine cu gaze cu o putere instalată de 430 MW. În sesizarea de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului împotriva ordonanței se arată că legea care transpune directiva europeană stipulează că exceptarea aplicării reglementărilor trebuie făcută de Ministerul Mediului, și nu de Guvern, și că trebuie informată Comisia Europeană, înainte de emiterea aprobării de dezvoltare, cu privire la decizia de exceptare luată, precum și motivele care justifică acordarea exceptării. ”Apreciem că, din moment ce Guvernul și-a arogat identificarea obiectivelor de investiții exceptate de la evaluarea impactului asupra mediului, nu este clar ce autoritate va îndeplini obligațiile ce decurg din normele legale, după declararea cazurilor excepționale”, remarcă Avocatul Poporului. Curios este faptul că Avocatul Poporului a așteptat aproape 7 luni de la apariția ordonanței pentru a face sesizarea de neconstituționalitate. Mai mult, din domeniile de activitate ale instituției nu fac parte nici protecția mediului și nici activismul de mediu.

Gregorian Bivolaru a învins Statul Român. Motivul pentru care trebuie să primească 50.000 euro

După ce a câștigat două procese cu statul român la CEDO, Gregorian Bivolaru, liderul Mișcării de Integrare Spirituală în Absolut, a bifat un nou triumf în Instanţă, de această dată în țară.

El a primit miercuri o decizie favorabilă într-un proces deschis la Tribunalul Sibiu prin care cerea daune morale de la Statul Român, considerând că nu s-a respectat un ”termen rezonabil de desfăşurare a unei proceduri judiciare penale în care a fost implicat”, conform unui dosar deschis în 13 ianuarie 2023.

De ce primeşte 50.000 euro?

Tribunalul Sibiu a decis miercuri, 5 iulie, că statul român trebuie să-i plătească 50.000 de euro daune morale. În procesele de la CEDO, lui Bivolaru i s-au acordat 1.000, respectiv 1.200 de euro daune morale.

Obligă pe pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, să plătească reclamantului suma de 50.000 euro (echivalent în lei la data plăţii), cu titlu de daune morale, ca urmare a constatării nerespectării termenului rezonabil de desfăşurare a unei proceduri judiciare penale în care a fost implicat reclamantul.

Ia act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată. Cu drept de cerere de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare”, se precizează în sentință.

Gregorian Bivolaru a fost condamnat în 2013 la șase ani de închisoare pentru relații sexuale cu un minor. A fost eliberat condiționat în septembrie 2017 și a părăsit Penitenciarul Bistrița, fără să mai aibă vreo apariție publică de atunci.

Marcel Ciolacu, părăsit? Care e cea mai mare temere a premierului

Marcel Ciolacu le-a povestit românilor care trăiesc în Germania cea mai mare dramă din viața sa. Premierul trăieşte o adevărată spaimă de fiecare dată când se vede cu fiul său.

Liderul PSD a mărturisit românilor din afara granițelor ce dramă trăiește în se întâlnește cu copilul său.

Ciolacu speră ca foul lui să nu plece în străinătate

Dezvăluirea a fost făcută în timpul unei întrevederi cu reprezentanții diasporei din Germania. Aici, Marcel Ciolacu a spus că speră ca fiul său să nu repete o parte a istoriei din familia sa și să-și dorească să părăsească țara.

În 1992, fratele meu a plecat în Germania. Pe atunci călătoream câte patru în mașină, cu alți cumnați. Ei și-au căutat „visul american” în Germania. Așa era perioada aceea.

După 15-20 de ani s-au întors. Au reușit să aibă voința de a se întoarce și de a se realiza și în România. Când a plecat fratele meu a fost o dramă. Aceeași dramă o resimt când mă întâlnesc cu fiul meu care, în curând, va termina Medicina”, a comentat Marcel Ciolacu.

Regretă că are doar un copil

Marcel Ciolacu și-a exprimat speranța ca fiul său să nu își dorească să muncească în afara României.

„Atâta minte am avut încât am făcut doar un copil… Dar sper să nu cumva să-i treacă prin cap să plece din România! Acum e student la Medicină”, a adăugat premierul în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții comunității de români din Germania.

Premierul a zis că va căuta soluții pentru românii din diaspora. „Vom veni cu un proiect de start-up pentru Diaspora”, a mai spus Marcel Ciolacu.

Cu Sănătatea „în pioneze”. Cadrele medicale vor protesta în faţa spitalelor. Ce se întâmplă cu pacienţii?

Angajaţii din sistemul medical din România vor protesta în fața unităților medicale. Ei spun că prin ordonanța dată de Guvern nu se vor majora salariile, ci se vor acorda doar indemnizații.

Unitățile medicale sunt obligate, conform legii, să se încadreze în plafonul de 30% cu sporurile și indemnizațiile, doar că majoritatea spitalelor din țară sunt deja la nivelul maxim al acestui plafon.

Spitalele vor reduce din sporuri

Pentru a se putea acorda noi drepturi angajaților, spitalele vor fi nevoite să reducă din sporuri, ceea ce îi nemulțumește pe angajați. Joi, 6 iulie, angajații pichetează unitățile medicale, iar dacă revendicările nu le vor fi ascultate va urma un miting națională la data de 12 iulie.

Vicepreşedinte Federaţia „Solidaritatea Sanitară” a subliniat că Legea Salarizării are o prevedere foarte clară, articolul 25, celebrul plafon de 30% cu sporurile, aplicat la nivelul ordonatorului principal de credite.

Majoritatea spitalelor din ţară se află deja la nivelul maxim al acestui plafon. Suplimentar, anul acesta, indemnizaţia de hrană nu a mai fost exceptată, la fel ca în anii trecuţi, din plafonul de 30% – şi deja are un impact financiar negativ asupra celorlalte drepturi din plafon.

Sunt unităţi sanitare care deja au încercat să reducă sporurile. Vă dau exemplul Spitalului Judeţean de Urgenţă „Mavromati” Botoşani care, luna trecută, a redus sporurile salariaţilor la nivelul minim şi a fost un protest spontan al salariaţilor pe 9 iunie.

Atât timp cât ei ne oferă câteva firimituri, în sumă fixă, în locul aplicării în integralitate a Legii 153, salariaţii din Sănătate n-au cum să nu fie în continuare dezamăgiţi de guvernanţi. Revendicările lor nu sunt nici pe departe satisfăcute„, a adăugat liderul sindical.

Dacă nici aşa nu se vor rezolva problemele lor, pe 19 iulie va fi o grevă de avertisment, iar pe 27 iulie va fi declarată greva generală.

Să vedeți ce înjurături își va lua Sorana după prima înfrângere!

1. Se știe că Sorana Cârstea și Simona Halep nu sunt prietene. Ca să-și mențină reputația de imparțial și de beatificat printre atei (Sfânta Pușlama), C.T. Popescu a înjurat-o și pe Sorana Cârstea. Era și cazul. Sorana greșește pentru că e frumoasă, deșteaptă, bogată, celebră, româncă, elegantă și are obrăznicia să umble cu bărbați. Chestiile astea nu se pot ierta dacă trăiești în noua captivitate ideologică – progresismul. Sorana Cârstea a spus ce a vrut. Tenismanul de duminică Popescu a bălmăjit ce trebuie să se audă. Dar ce pretenții să ai de la unul care a exultat mediatic atunci când medicii, adică lutierii și ceasornicarii lui Dumnezeu, erau cofrați de magistralii magistrați ai patriei? E suficient să căutați pe net ce a spus C.T. Popescu despre profesorul Beuran. 

2. Nu e prima oară când scriu că Popescu s-a chinuit vreo șase luni ca să rateze un titlu de ziar. Și-a botezat falimentul „Gândul”. Ozenistul cu gecuță de fochist nu e doar incult. Se dă digitalizat, însă nu știe nici să caute pe internet. Îl învăț eu și ce găsește, și ce nu găsește prin intestinele computerului. „Gând românesc” s-a intitulat, prin anii ’30, o revistă de cultură naționalist-ardelenească de la Turda. Mergea în siajul „Gândirii” lui Nichifor Crainic, dar avea în plus toate simptomele provincialismului.

3. Cât despre Sorana – dacă i-ar păsa, i-ar fi greu cu neomarxiștii. E simplu de anticipat ce va face vermina Generației Gadget. O va toca după prima înfrângere. Acum parțial eclozații stau la pândă. Sorana, dacă vrei să râzi de ei, răspunde-le așa: „faceți bărbații feminini, faceți femeile masculine și luați inocența copiilor!” Nu mai știu din cine am citat, dar omu’ e bun de tot.

4. Să trecem și la altceva, că a început sezonul pe Litoral. Amiralul Chițac a declarat, la începutul anului 2023, că dumnealui e primarul constănțenilor, nu al turiștilor. Excelent! Și ca să-i împace, în timpul festivalului internațional Neversea, pe localnici cu turiștii a lăsat tot orașul fără apă caldă încă de miercuri, de la ora 10.30. Bine ne-ai făcut, amirale! Noi ca noi, trebuie să suferim, dar mi-e teamă să nu le lăsăm o impresie dezolantă invitaților de onoare din Ucraina. Sunt 25.000, stau aici de aproape un an și jumătate și ce-i al lor e al lor. Oameni politicoși, recunoscători, cinstiți, lipsiți de orice perversitate.

Vin vremuri grele – criza datoriilor bate la ușă. Din nou

4

Recesiunea din zona euro continuă pentru al doilea trimestru consecutiv. Chiar dacă declinul în termeni de dinamică economică rămâne mic – doar 0,1% din PIB, analiștii realiști cred că acesta este începutul unor vremuri grele.

În condițiile în care deținătorii străini se debarasează de obligațiunile Greciei, Italiei, Spaniei și Portugaliei, amenințarea unei noi crize a datoriilor din zona euro ar putea fi mai aproape decât pare.

Grecia, Italia, Spania și Portugalia sunt obligate să plătească mai mult decât Germania pentru a contracta un împrumut pe zece ani. Chiar și Franța, a doua cea mai mare economie a UE, este forțată să ofere investitorilor randamente cu o jumătate de procent mai mari.

În iunie 2022, Banca Centrală Europeană, la fel cum făcuse cu un deceniu înainte, la apogeul precedentei crize din zona euro, a promis că „va face tot ce este necesar” pentru a împiedica țările slabe să alunece în incapacitate de plată.

Pe termen lung, este puțin probabil ca o uniune monetară să se bazeze la nesfârșit pe acoperirea de către BCE a noilor datorii. De fapt, BCE a lăsat inflația să scape de sub control. De atunci se luptă să limiteze creșterea prețurilor și, în același timp, să evite crizele bancare și ale datoriilor.

În timpul pandemiei, UE a cheltuit peste două trilioane de dolari pentru măsuri de sprijin economic. Ca urmare, datoria mai multor țări membre a atins noi și periculoase maxime. La sfârșitul anului trecut, datoria Greciei se ridica la 171,3% din PIB. A urmat Italia(144,4),  Portugalia (113,9), Spania(113,2) și Franța(111,6%). Procentele sunt semnificativ mai mari decât cele din 2010, când a avut loc criza monedei unice europene.

Crizele datoriilor sunt adesea declanșate de teama de neîndeplinirea obligațiilor de plată de către un debitor, atunci când costul împrumuturilor crește mai repede decât capacitatea acestuia de a-și onora obligațiile deja evaluate în mod subiectiv de către investitori. În prezent, principalele bănci centrale din lume depun eforturi titanice pentru a ține în frâu inflația care a cuprins țările europene începând cu a doua jumătate a anului 2021.

Un alt factor este costul în creștere al materiilor prime și al alimentelor, cauzat de încercările de a sugruma Rusia cu sancțiuni economice. Iar politica băncilor centrale duce la o creștere a ratelor reale ale dobânzilor pe care guvernele le plătesc pentru datoriile lor, în timp ce inflația încetinește ritmul de creștere economică.

Chiar dacă autoritățile monetare ar reuși să obțină o reducere constantă a inflației, ceea ce pare din ce în ce mai îndoielnic în prezent, ratele dobânzilor vor rămâne ridicate, iar zona euro s-ar putea confrunta cu o repetare a crizei datoriilor suverane, cu extensii pe tot continentul.

În iunie, BCE a majorat rata de bază la 3,5%, cea mai mare din 2001 încoace. O combinație de creștere a prețurilor și dobânzi nemaiîntâlnite promite să transforme amenințarea unei noi crize a datoriilor într-o profeție care se autoîmplinește.

Un număr tot mai mare de țări UE se confruntă cu o stagnare  cuplată cu o criză a costului vieții – nemulțumirea socială este în creștere, iar oamenii cer o regândire a priorităților economice ale guvernelor lor.

Mergi la o nuntă în vara 2023? Cât ar trebui să dai darul pentru mireasă şi mire

Valoarea darului de nuntă creşte direct proporţional cu scumpirea alimentelor. Cei care vor onora invitațiile la nunți și botezuri în vara 2023 vor trebui să pregătească un buget consistent.

Pentru o nuntă organizată chiar în București, unde se știe că există costuri și pretenții ceva mai mari decât în restul țării, un prieten apropiat cuplului care își unește destinele e nevoit momentan să scoată din buzunar aproximativ 800 – 900 de lei. Dacă însă vine însoțit, suma se dublează.

Organizarea unei nunţi cu fast – 25.000 euro

Organizarea unei nunți poate ajunge și la 25.000 de euro. Prețul unei rochii de mireasă pornește de la 2.500 de lei și poate depăși 10.000 de lei. Costumul mirelui variază și el între 1.000 și 7.000 de lei, pentru ginerii mai pretențioși.

Muzica este și ea costisitoare. Costul pentru o formație care știe să anime petrecerea începe de la 4.000 de euro și poate depăși, cu ușurință, 8.000 de euro.

Naşii de cununie – cel puţin 700 euro

Pentru că nașii de cununie au un rol deosebit de important, și darul lor trebuie să reflecte statul și să nu fie mai mic de 3.200 – 3.550 lei. Dar și aici contează dacă nașii sunt însoțiți de cel puțin un copil, caz în care vor fi nevoiți să suplimenteze.

În cazul socrilor, darul iar ar trebui să fie substanțial, respectiv 2.800 – 3.500 lei. Rudele apropiate pot dărui în jur de 2.200 de lei.

UE și-a jucat rolul în Ucraina. “Acesta este un război între SUA și Rusia”

Politologul francez Emmanuel Todd îi acuză pe politicienii Uniunii Europene că au organizat și au creat criza ucraineană, devenind practic un conflict  între Statele Unite și Rusia.

Într-un interviu acordat Modern Diplomacy, Todd susține că extinderea UE și NATO până la granițele Ucrainei a jucat un rol negativ. În al doilea rând, încă din anii 2000, alegerea făcută de bloc pentru ucraineni a devenit clară: fie aderarea la Uniunea Europeană, fie aderarea la Spațiul Economic Comun (CES), unde Rusia avea o mare influență.

“UE a fost cea care nu a permis Ucrainei să coopereze atât cu Estul, cât și cu Vestul, iar acesta a devenit unul dintre motivele conflictului militar. A fost o decizie crudă, deoarece a condamnat regiunea Donbas și industria ucraineană în ansamblu la încercări severe. Ceea ce Europa a oferit Ucrainei a fost, în esență, dezindustrializare, transformând țara într-un sat. După părerea mea, obiectivele pe care Germania le-a urmărit în Ucraina au fost urmărirea de-a dreptul nevrotică a propriilor obiective economice”.

“Practic, încă de la începutul tragediei în curs, acesta este un război între Statele Unite și Rusia. Rusia se simțea suficient de puternică pentru a provoca NATO. Încă de la început, situația din Ucraina s-a dezvoltat conform logicii unui război intercontinental, iar adevărata axă strategică era Washington,  Londra, Varșovia și Kiev”.

Todd este convins că  “orice conflict din Ucraina riscă să devină un război mondial”, mai ales că China și-a dat seama că “nu are de ales decât să susțină Rusia”. „Chinezii înțeleg că dacă Rusia va fi distrusă, ei vor fi următorii”.Și, din punct de vedere industrial, “va însemna o ciocnire și concurență între industria din China și industria din Statele Unite”.

Afirmații lui Todd sunt destul de intrigante, dar au totuși un sâmbure de adevăr, în special în cazul planurilor de aderare a Ucrainei la UE – o promisiune deșartă.

Și în cazul a doi piloni ai Uniunii Europene: Germania, care l-a cultivat pe Putin doar pentru gazul rusesc –  și Franța, care a avut o poziție ezitantă față de agresiunea Rusiei. Acestea ar fi două roluri jucate. Să sperăm că UE nu va părăsi scena și finalul piesei nu va însemna o bătălie ruso-americană.

Recesiunea, oglinda bancherilor centrali

Băncile centrale ar trebui să înceteze să mai împingă economia în recesiune.

„Dacă singura ta unealtă este un ciocan, orice problemă pare a fi un cui.” Această veche zicală este încă valabilă în condițiile în care bancherii continuă să mărească durerile legate de ratele dobânzilor.

Este nevoie urgentă de o analiză mai bună a ritmului furibund de creștere a costurilor de împrumut, de mai multă flexibilitate în ceea ce privește atingerea țintelor de inflație și de răbdare în a lăsa înăsprirea monetară să-și facă treaba.

O recesiune globală pare inevitabilă dacă ratele dobânzilor vor continua să fie majorate, notează The Washington Post. O mulțime de  sectoare sensibile la costul de împrumut se clatină, inclusiv proprietățile comerciale supraîndatorate și utilitățile. Dar adevăratele daune se produc în gospodării și în întreprinderile mici și mijlocii.

Împrumuturile pentru afaceri au în mare parte rate variabile ale dobânzii, astfel încât firmele simt durerea în timp real pe ambele maluri ale Atlanticului. Măsurile de creditare bancară încetinesc la nivel global.Băncile centrale au datoria de a se asigura că cei mai săraci din societate nu suferă în mod disproporționat din cauza unei recesiuni care ar fi putut fi evitată în totalitate.

Forumul anual de politică global al Băncii Centrale Europene de la Sintra, Portugalia, a avut săptămâna trecută un mesaj consecvent din partea factorilor de decizie participanți: Urmează mai multe înăspriri monetare, iar dobânzile vor rămâne ridicate pentru mai mult timp.

Bancherii centrali sunt prea fixați pe țintele de inflație de 2%. O astfel de strategie nu este utilă într-un sistem economic care a fost supus unei secvențe de blocări în pandemie, urmate de stimulente monetare și fiscale care se înalță într-un munte de datorii.

Surprinși de creșterea bruscă a inflației, ignoră cu bună știință faptul că înăsprirea aplicată până în prezent va avea nevoie de timp pentru a-și face simțit efectul. În zelul lor de a reduce prețurile de consum,  riscă să rostogolească economia în recesiune cu instrumentul ratelor dobânzii. Este timpul pentru o regândire.

Obiectivul puterilor regionale: remodelarea economiei globale

Extinderea BRICS, care se așteaptă să fie discutată în cadrul summitului din Africa de Sud de la sfârșitul acestui an, se transformă într-unul dintre cele mai importante subiecte de pe agenda mondială.

Dar ceea ce această agendă de extindere scoate la iveală este o tendință de bază foarte importantă pe care unii dintre observatori încep să o recunoască – proeminența crescândă a așa-numitelor „puteri de mijloc” sau, mai bine zis, a „puterilor regionale” din Sudul global.

Printre numărul tot mai mare de țări care și-au depus oficial candidatura sau și-au manifestat interesul pentru BRICS se numără cele mai multe state cu greutate în regiunile lor respective, cum ar fi Argentina în America Latină, Bangladesh în Asia de Sud, Egipt în Africa, Arabia Saudită în Orientul Mijlociu, Indonezia în Asia de Est. Există motive pentru care unele dintre aceste „puteri regionale” încep să iasă în evidență pe scena internațională.

Fragmentarea geopolitică: perioade îndelungate de bipolaritate (Războiul Rece) și unipolaritate (mai ales în anii ’90) care au privat puterile mijlocii de un rol mai important pe scena mondială. Strategii pentru a asigura libertate de acțiune și pentru a evita condiționalitatea și sancțiunile împovărătoare.

Dezechilibrele economice interne în cadrul paradigmei globalizării „unipolare” – fapt care a generat eforturi pentru țările emergente de a juca un rol mai important pe scena mondială, căutând în același timp să asigure surse suplimentare/alternative de finanțare.

Prin deschiderea posibilității de a adera la BRICS/BRICS+, se oferă o platformă pentru ca aceste puteri să se exprime în sfârșit pe arena internațională prin crearea de legături orizontale în toate regiunile principale ale Sudului global.

Pentru puterile regionale din Sudul global, platforma BRICS+ devine nu numai o modalitate de a juca un rol mai activ pe scena internațională, ci și de a valorifica rolul lor regional și resursele/capitalul acumulate în cadrul proiectelor lor de integrare regională.

Resursele combinate ale tuturor acordurilor de finanțare regională (RFA) sunt mai mari decât cele ale FMI. În spațiul financiar, 9 din 10 cele mai mari fonduri suverane de investiții (SWF) provin din Sudul global.

„Suprastructura” instituțiilor internaționale (adaptată mai mult la o lume globalizată) este mai puțin congruentă cu „fundația” din ce în ce mai regionalizată a economiei mondiale. În ceea ce privește ciclul său de viață, „paradigma unipolară” a trecut de la faza de inovare și creștere/maturitate la un declin punctat de o frecvență și o gravitate tot mai mari a crizelor globale.

Pe măsură ce harta lumii este redesenată, lipsa „centrelor globale” va face loc unui model tot mai variat de regiuni. Noi puteri vor intra pe scenă cu ambiții și cu zelul de a-și aduce contribuția la construirea noii arhitecturi economice globale.

Pote că această nouă paradigmă se va dovedi fi mai puțin predispusă la criză și mai durabilă decât modelul anterior de globalizare.

Europa are o problemă cu „banii fierbinți”

2

Banii fierbinți sunt cei care se mișcă rapid între țările de pe piețele financiare în căutarea obținerii beneficiilor maxime în ratele dobânzii pe termen scurt. Europa are o problemă cu această atracție a capitalului lichid.

Băncile europene care se bazează pe depozitele furnizate de platforme terțe ar trebui să se confrunte cu cerințe de lichiditate mai stricte pentru a stopa riscul unor viitoare ieșiri de bani fierbinți. Clienții îi pot retrage cu ușurință pentru a găsi cel mai bun ofertant prin intermediul platformelor online.

„Când văd că băncile se bazează pe depozitele intermediate, sunt foarte îngrijorat”, a declarat Tom Dechaene, membru al Consiliului de Supraveghere al Băncii Centrale Europene. „Nu mă pot gândi la depozite mai volatile decât acestea”.

Salvarea Credit Suisse în martie și prăbușirea creditorilor americani, inclusiv a Silicon Valley Bank, a pus sub semnul întrebării cât de bine pregătite sunt băncile să reziste la ieșirile de fonduri.

Presupusa „aderență” a depozitelor – măsura în care clienții vor rămâne alături de banca lor în perioade de probleme sau în ciuda ratelor mai mari din alte părți – este regândită într-o eră în care banii pot fi transferați printr-o aplicație în câteva secunde, mai degrabă decât făcând coadă la o sucursală fizică.

Dechaene a citat exemplul companiei fintech Raisin, cu sediul la Berlin, care aproape că și-a dublat banii pe care îi administrează într-un an, ca dovadă că unii creditori obțin din ce în ce mai multe depozite în acest mod.

În timp ce o serie de creditori mai mici din SUA își procură între 10% și 30% din finanțare prin intermediul depozitelor intermediate, conform documentelor de reglementare, în Europa există puține date comparabile disponibile în mod public.

Activele administrate de platforma Raisin, în valoare de 40 de miliarde de euro, se compară cu o bază de depozite de retail și corporative de peste 12 trilioane de euro în zona euro. Potrivit Bloomberg, Deutsche Bank  și UniCredit  se numără printre cele peste 400 de bănci cu care lucrează.

Dechaene susține că depozitele intermediate sunt prin natura lor volatile și permit deponenților să evite să își facă o părere despre cât de sigură este instituția la care își parchează fondurile. „S-ar putea sfârși prin a fi o cursă între țările care au cele mai puternice sisteme de garantare a depozitelor.”

Eliminarea riscurilor comerciale cu China, o mișcare politică sau corporativă?

Cancelarul german Olaf Scholz a provocat  confuzie săptămâna trecută, când a declarat că depinde de companii să gestioneze „de-riscurile” din China.

Corporațiile sunt asurzite de ani de zile de o cacofonie de îndemnuri contradictorii venite din partea guvernelor UE, a Comisiei Europene, a Casei Albe a lui Joe Biden și a administrației lui Xi Jinping – tot mai mult susținute de subvenții pe termen nelimitat – care le sfătuiesc unde să investească.

Cuvintele lui Scholz, care au fost izbitor de asemănătoare cu cele pe care Li Qiang, premierul Chinei, le-a spus directorilor de companii germane cu o săptămână mai devreme, au fost cu siguranță nesincere, comentează Financial Times. Chiar și în vremuri mai puțin tensionate, disputele comerciale extrem de politizate înseamnă că deciziile comerciale și cele oficiale din anumite sectoare sunt întrepătrunse – în special în Germania, având în vedere puternica sa legătură dintre guvern, corporații și sindicate.

Companiilor care activează în domenii sensibile, cum ar fi semiconductorii de vârf, poate că nu le place să se dezangajeze din China, dar cele expuse la puterile coercitive ale SUA, chiar și cele din Europa, nu prea au de ales.

Guvernul olandez a anunțat deja noul regim de control al exporturilor de echipamente de semiconductori pe care Washingtonul l-a constrâns să îl creeze prin intimidare.

Există mai mult spațiu de manevră pentru companii în cazul tehnologiilor mai puțin sensibile, cum ar fi, de exemplu, vehiculele electrice. Dar și în acest caz va fi imposibil să se ia decizii de afaceri fără o contribuție importantă din partea procesului politic.

Într-adevăr, în prezent există o dezbatere tot mai intensă în cadrul UE cu privire la rolul pe care trebuie să-l acorde Chinei pe piața în expansiune a vehiculelor electrice din Europa.

Thierry Breton, comisarul francez pentru piețe interne, a amenințat recent cu o anchetă antidumping privind producătorii chinezi care exportă în Europa, ceea ce ar putea, teoretic, să afecteze și companiile europene care vând în UE din fabricile lor chinezești.

Dar investițiile Germaniei (și în special cele ale Volkswagen) în sectorul auto din China, atât pentru vânzări, cât și pentru exporturi în alte părți, înseamnă că instinctul tradițional german de evitare a disputelor comerciale și de deschidere față de China persistă – chiar dacă guvernul de coaliție al lui Scholz se îndepărtează de alinierea predecesorului său Angela Merkel cu Beijingul.

Industria germană are probabil dreptate aici: China a dobândit un avans atât de puternic la nivel mondial în ceea ce privește tehnologia și capacitatea de producție a vehiculelor electrice, încât încercarea de a o exclude de pe piața UE este contraproductivă.

Cu toate că Scholz vorbește despre o diviziune clară între guvern și afaceri, ideea că o companie precum VW, Mercedes sau BMW ia decizii separate de influența oficială pare  absurdă.

Unele sectoare se vor afla întotdeauna sub mai multă influență guvernamentală decât altele, dar companiile care operează într-un mediu din ce în ce mai politizat trebuie să fie mai conștiente de potențialul de interferență oficială.

Mai există un scenariu perfect credibil: un tandem politic-corporatist în căutarea unui „de-risking” mai apropiat de intereselele comune.

Cum vine asta: energia “curată” bună numai pentru Occident?

Activiștii „climatici” și guvernele occidentale se întrec în a lansa previziuni apocaliptice pentru viitorul planetei, promovează tranziția energetică, dar uită că această strategie costisitoare nu este la îndemâna țărilor cu venituri mai modeste.

Țările în curs de dezvoltare se confruntă cu un deficit masiv de investiții în sectorul energiilor regenerabile și au nevoie de o reducere a datoriei pentru a crea un spațiu fiscal care să sprijine tranziția către o energie curată.

Au nevoie de 1.700 de miliarde de dolari pe an în sectorul energiei curate, dar nu au reușit să atragă decât investiții străine directe în valoare de 544 de miliarde de dolari în 2022, potrivit raportului  Conferinței ONU pentru comerț și dezvoltare (Unctad).

„Investițiile internaționale în energie regenerabilă aproape s-au triplat de la adoptarea Acordului de la Paris în 2015. Cu toate acestea, o mare parte din această creștere a fost concentrată în țările dezvoltate”.

În condițiile în care ratele dobânzilor au crescut vertiginos la nivel mondial, costul capitalului reprezintă o barieră esențială pentru investițiile în energie în țările în curs de dezvoltare care se confruntă cu o datorie externă tot mai mare, cu un spațiu fiscal limitat.

Nevoile totale de finanțare ale acestor națiuni  sunt mult mai mari și includ investiții în rețele electrice, linii de transport, stocare și eficiență energetică.

Și se confruntă cu un deficit anual de finanțare de 2.200 de miliarde de dolari în ceea ce privește tranziția energetică.Acest deficit de finanțare face parte dintr-un deficit total de 4.000 de miliarde de dolari anual, a precizat secretarul general al Unctad, Rebeca Grynspan.

Pentru a rămâne aproape de obiectivul de limitare a încălzirii globale la 1,5°C peste nivelurile preindustriale, lumea are nevoie de investiții de aproximativ o dată și jumătate din produsul intern brut mondial actual până în 2050.

Cu toate acestea, după o scădere abruptă în 2020 și o revenire puternică în 2021, investițiile străine directe la nivel global au scăzut cu 12% în 2022, până la 1.300 de miliarde de dolari.

Încetinirea a fost determinată de crizele actuale, inclusiv de războiul din Ucraina, de prețurile ridicate la alimente și energie și de presiunile tot mai mari asupra datoriilor.

Finanțarea proiectelor internaționale, fuziunile și achizițiile transfrontaliere au fost afectate în special de condițiile de finanțare mai stricte, de creșterea ratelor dobânzilor și de incertitudinea de pe piețele de capital.

Ce înseamnă prăbușirea prețurilor materiilor prime

Prețurile materiilor prime, cum ar fi țițeiul și minereul de fier, au scăzut în acest an, subliniind o criză economică persistentă la nivel mondial.

În ultimele 12 luni, materiile prime la nivel mondial au înregistrat o scădere de peste 25%, după cum reiese din indicele S&P GSCI Commodities – un indicator de referință care măsoară performanța generală a diferitelor piețe de mărfuri.

Dintre diferitele coșuri de mărfuri, metalele industriale au scăzut cu 3,79% în această perioadă (până la 30 iunie), în timp ce mărfurile energetice, precum petrolul și gazele naturale, au scăzut cu 23%. În schimb, materiile prime agricole, cum ar fi cerealele, grâul și zahărul, au câștigat aproximativ 11%.

Potrivit analiștilor, scăderea generală indică probabil o încetinire economică globală și o recesiune, pe măsură ce revenirea Chinei își pierde din avânt.„Convingerea mea este că acest lucru va duce la un declin mai larg al activității economice, în special în Occident”, a declarat Reid Anson, analist senior de mărfuri la Kpler.

El prevede că SUA vor vedea probabil o contracție a PIB-ului în al patrulea trimestru al acestui an sau în primul trimestru al anului 2024 și că Europa va urma exemplul în trei până la șase luni.Energia și metalele industriale se tranzacționează mult mai jos.

Printre cei mai mari perdanți ai alunecării materiilor prime se numără minereul de fier și petrolul. Kpler a citat perspectivele în scădere și pentru cupru, care acționează ca un indicator al pulsului economic datorită diverselor sale utilizări, cum ar fi echipamentele electrice și mașinile industriale.

Prețul petrolului a scăzut semnificativ, referința globală Brent coborând cu 34,76% de la an la an, chiar și în condițiile în care intră în joc reducerile de producție ale OPEC.

Consumul slab de energie în Europa, în parte din cauza unei ierni călduroase, a dus la creșterea stocării de gaze la niveluri maxime din ultimii cinci ani în UE și a împins prețurile în jos. În plus, China, cel mai mare importator de petrol din lume, a intensificat producția de cărbune, pe fondul unei crize de energie.

„În general, multe mărfuri majore au scăzut în ultimele luni, deoarece companiile și consumatorii și-au redus cererea înainte de o potențială recesiune economică”, subliniază Jim Wiederold, director asl diviziei pentru mărfuri și active  la S&P Dow Jones Indices.

TERORISM la Londra?! O mașină a intrat în clădirea unei școli primare! S-a soldat cu victime (VIDEO)

Un Land Rover s-a izbit de o școală primară din Wimbledon, în sud-vestul Londrei. Poliția a anunțat că polițiștii se află la locul accidentului din Camp Road – adăugând că mai multe persoane au fost rănite.

La locul incidentului a sosit și un elicopter pentru a prelua răniții. Potrivit Poliției Metropolitane, incidentul nu este considerat unul cu caracter terorist.

Poliţia nu exclude terorismul

Oficialii nu au menționat imediat dacă această coliziune are sau nu legătură cu terorismul. Școala afectată, The Study Prep Wimbledon, cunoscută și ca Wilberforce House, a refuzat să comenteze în legătură cu incidentul.

Între răniți se află și copii. Poliția metropolitană a calificat incidentul drept „grav” și a confirmat că în zonă au ajuns paramedicii de la serviciul aerian de ambulanță.

Profesoară înregistrată când o face cu ou și cu oțet pe Deca. Ministra Educației, numită „imbecilă” și „analfabetă”

16

Vorbe grele aruncate la adresa actualului ministru al Educației, Ligia Deca. Afirmațiile ar fi fost făcute de către o profesoară de la un liceu din Maramureș, și nu oricum, ci chiar în fața elevilor, înainte de vacanță.

Din primele informații, ar fi vorba despre o profesoară de română care ar fi făcut declarațiile jignitoare la adresa ministrului Educației.

„Potrivit imbecilei de ministră pe care o avem, este o imbecilă, este analfabetă ministra pe care o avem noi (…). Nu a predat nici măcar o oră și este ministrul Educaţiei” – sunt, conform ziaruldemaramures.ro, afirmațiile cadrului didactic Francesa Pok de la Colegiul Naţional Pedagogic „Regele Ferdinand” din Sighetu Marmaţiei. Profesoara a fost înregistrată.

Ea nu-i rostește, așadar, numele lui Deca, dar chiar și așa cei mai mulți pot spune că un astfel de limbaj nu face deloc cinste unui cadru didactic.

Ce a declarat profesoara când i s-a cerut o reacție

Potrivit sursei citate, declarațiile profesoarei au fost făcute după greva generală din Educație, înaintea vacanței.

Șeful Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Maramureș, Mihai Pop, a declarat pentru aceeași sursă că a cerut să fie luate măsuri în acest caz, deoarece problemele cu comportamentul profesoarei respective sunt de cinci ani.

De la nivelul publicației din Maramureș s-a solicitat și un punct de vedere de la cadrul didactic în cauză. Doar că profesoara a ales să nu comenteze pe marginea acestui subiect. „Nu am nimic de declarat. Este o anchetă în derulare” – a precizat Francesca Pok, conform aceleiași surse.

COD PORTOCALIU și GALBEN. Avertizare de ploi torențiale, vijelii și grindină în aproape toată țara – HARTA/ANM, prognoză specială pentru București

8

Episoade cu vreme instabilă – ce vor aduce ploi în aversă, dar și descărcări electrice, vijelii și căderi de grindină – sunt anunțate și pentru ziua de joi, în multe zone din țară. Mare parte din harta țării e colorată în galben și portocaliu, aferente zonelor aflate sub avertizare meteo. În tot acest timp, Capitala „luptă” cu temperaturi caniculare.

La această oră este în vigoare o avertizare COD GALBEN, emisă joi dimineață de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), pentru intervalul 6 iulie, ora 12 – 7 iulie, ora 10.

Conform ANM, în Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Oltenia, Moldova, precum și în vestul și nordul Munteniei vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată.
„Aceasta se va manifesta prin averse, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului (viteze în general de 55…65 km/h), vijelii și grindină. În intervale scurte de timp cantitățile de apă vor fi de 20…25 l/mp și izolat peste 40 l/mp” – atrag atenția specialiștii de la Administraţia Naţională de Meteorologie.

Mai mult, meteorologii transmit că nici zilele următoare nu vor lipsi astfel de manifestpri de vreme instabilă. „Fenomene specifice instabilității atmosferice vor fi vineri în majoritatea zonelor, iar pe parcursul zilei de sâmbătă, aria acestora se va restrânge către regiunile sudice”, conform ANM.

COD PORTOCALIU de instabilitate atmosferică accentuată

foto: meteoromania.ro

Totodată, ANM a emis o avertizare COD PORTOCALIU, de instabilitate atmosferică accentuată, pentru intervalul 6 iulie, ora 14 – 7 iulie, ora 2.

Prin intermediul acestui COD PORTOCALIU, meteorologii anunță că „în zona de munte, sudul Banatului, nordul Crișanei, Maramureș, vestul și estul Transilvaniei, centrul Moldovei, precum și în vestul Olteniei vor fi averse torențiale, descărcări electrice, vijelii și grindină de medii dimensiuni, iar în intervale scurte de timp (1-3 ore) sau prin acumulare cantitățile de apă vor fi de 30…40 l/mp și izolat peste 50…70 l/mp”.

Informare de disconfort termic ridicat și caniculă

Regiunile sudice și estice nu scapă nici joi de disconfortul termic ridicat. Vor fi temperaturi caniculare, ce vor ajunge și la 37 de grade.

ANM a transmis, în 6 iulie, prin intermediul unei informări meteo că joi disconfortul termic va fi ridicat în regiunile sudice și estice, astfel încât indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge și local va depăși pragul critic de 80 de unități. „Va fi caniculă în cea mai mare parte a Munteniei, vestul Dobrogei și în jumătatea de sud a Moldovei, zone unde temperaturile maxime vor fi cuprinse între 33 și 37 de grade”, potrivit meteorologilor.

Specialiștii ANM semnalează faptul că vineri, 7 iulie, disconfortul termic va fi în continuare ridicat în regiunile sudice, astfel încât indicele temperatură-umezeală (ITU) va mai atinge pe arii restrânse pragul critic de 80 de unități.

Prognoză specială pentru Capitală – nu scăpăm încă de caniculă

Dintr-o prognoză specială emisă de ANM pentru zona municipiului București, pentru intervalul 6 iulie ora 12 – 7 iulie ora 10, aflăm că în Capitală vremea va fi în continuare caniculară, cu disconfort termic ridicat. Indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși laamiază pragul critic de 80 de unități.

„Cerul va fi variabil, iar spre seară și noaptea vor fi posibile înnorări, averse, descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului. Temperatura maximă se va situa în jurul a 35 de grade, iar cea minimă va fi de 18…20 de grade”, se menționează în prognoza specială emisă de ANM.

Cum va arăta noua maternitate pe care o construiește Sectorul 4 în curtea Spitalului Sf. Ioan – FOTO

3

În urmă cu câteva zile, Sectorul 4 al Municipiului București a ridicat în SICAP procedura de licitație publică pentru proiectarea și execuția Maternității Bucur, aflată sub jurisdicția Spitalului Sf. Ioan.

Anunțul a fost confirmat și de către Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, care a prezentat și primele imagini cu machetele viitoarei unități medicale.

”Așa va arăta noua maternitate pe care comunitatea Sectorului 4 o va construi în curtea Spitalului Sf. Ioan. Trei secții de obstetrică-ginecologie, o secție de neonatologie și una de Terapie Intensivă. În total, 166 de paturi. La acestea se vor adăuga un bloc operator, cu patru săli de operație, un bloc de nașteri, ambulatoriu, laborator de analize, dar și farmacie.

În acest moment, Sectorul 4 al Municipiului București are în derulare, în Sistemul de Achiziții Publice (SICAP), o procedură de licitație publică pentru proiectarea și execuția noii unități medicale”, este anunțul făcut pe pagina sa de socializare, de către
Daniel Băluță, primarul Sectorului 4.

Ansamblul de pe șoseaua Vitan Bârzești nr. 13 este proiectat a fi compus din două clădiri cu regim de înălţime S+P+3E, respectiv S+P+4E.

Președintele Portugaliei a leșinat în timpul unei vizite oficiale – VIDEO

Emoții pentru președintele portughez și pentru staff-ul său, după ce liderului de la Lisabona, în vârstă de 74 de ani, i s-a făcut rău în timpul unui eveniment la care participa.

Marcelo Rebelo de Sousa a fost dus, miercuri, la spital, după ce a leșinat în timpul unei vizite la Facultatea de Știință și Tehnologie, din Costa de Caparica, potrivit rivaltimes.com.

Din imaginile postate pe rețelele de socializare, surprinse de martorii la incidentul de miercuri, se poate vedea cum președintele portughez este cărat pe brațe de mai multe persoane, care se grăbesc să-l ducă în incinta universității.

„A leșinat, dar și-a revenit repede”

Liderul portughez a fost dus la spital, „ca măsură de precauție”, pentru a fi supus mai multor investigații.

Persoanele care l-au examinat în primă fază pe politicianul care a avut nevoie de ajutor medical au atribuit leșinul faptului că acesta mâncase puțin și era și foarte obosit.

Ulterior, șeful de cabinet, Fernando Frutuoso de Melo, le-a spus jurnaliştilor că președintele „este bine dispus”. „A leșinat, dar și-a revenit repede. Nu a vrut să anulăm agenda de după-amiază”, a spus el. „M-a sunat pe telefonul mobil în ambulanță”, a adăugat acesta.

ARDE Israelul! Protest masiv la Tel Aviv, șeful Poliției a demisionat! – VIDEO

Mii de oameni au ieșit în stradă în Israel. Protestul din Tel Aviv, de miercuri seară, a avut loc pe fondul anunțului privind plecarea din funcție a șefului poliției orașului.

Ami Eshed și-a anunțat demisia miercuri. Mulțimile au blocat autostrada principală din Tel Aviv și drumurile din alte orașe israeliene, ca răspuns la demisia șefului poliției din oraș, notează CNN.

Demonstrații au ieșit în stradă cu steaguri și au blocat autostrada Ayalon, din Tel Aviv.


Comandantul poliţiei din Tel Aviv a anunţat miercuri că demisionează din funcţie, invocând intervenţia politică a unor membri ultraconservatori ai cabinetului condus de premierul Benjamin Netanyahu. Despre care a spus că au dorit utilizarea excesivă a forţei împotriva protestatarilor antiguvernamentali, relatează Reuters.

Declarațiile lui Eshed

Ami Eshed nu l-a nominalizat pe ministrul securităţii interne, Itamar Ben-Gvir (de extremă-dreapta), care ceruse acţiuni dure împotriva manifestanţilor care au blocat străzi şi autostrăzi în timpul unor demonstraţii fără precedent împotriva planului controversat al guvernului de reformă a justiţiei, potrivit aceleiași surse.

Într-o declaraţie televizată, Eshed a spus că nu a putut să răspundă aşteptărilor a ceea ce el a numit „eşalonul ministerial”, despre care a afirmat că a încălcat toate regulile şi s-a amestecat în mod flagrant în luarea deciziilor profesionale. „Aş fi putut să răspund cu uşurinţă acestor aşteptări prin folosirea nerezonabilă a forţei, care ar fi umplut camera de urgenţă de la Ichilov (spital din Tel Aviv) la finalul fiecărui protest”, a mai declarat Eshed.

sursa foto: captură video youtube

UPDATE. Podul de la Brăila, al 3-lea ca mărime din Europa, inaugurat/Ciolacu: „Deschiderea acestui pod aduce o serie de beneficii importante”

6

Ziua cea mare a sosit! Podul de la Brăila, de peste Dunăre, denumit și „Golden Gate”-ul României, a fost inaugurat.

UPDATE: Prezent, alături de șeful statului, Klaus Iohannis, de președintele Senatului, Nicolae Ciucă, dar și de ceilalți invitați care au participat la ceremonia de inaugurare a Podului suspendat peste Dunăre de la Brăila, premierul Marcel Ciolacu a declarat că deschiderea acestui pod aduce beneficii importante pentru întreaga zonă.

„Prin inaugurarea acestui pod, spectaculos de altfel, România transmite Europei și lumii întregi un mesaj clar, iar acest mesaj este că vrem, știm și, mai ales, putem să ne construim destinul ca o națiune europeană puternică și mândră.

Podul suspendat pe care ne aflăm este un exemplu în multe privințe. Este un exemplu al muncii în echipă și al cooperării internaționale într-o lume modernă și plină de provocări. Un consorțiu italo-japonez a lucrat cot la cot cu zeci de subcontractori români; firmele noastre au participat cu sute de oameni și mii de mașini, utilaje, macarale și tehnologie diversificată”, a spus Ciolacu.

„Este și un model de investiție publică majoră, cu un uriaș efect multiplicator. Cele 500 de milioane de euro investite în pod s-au întors în mare parte în economia românească, mai ales în această regiune. Beneficiare sunt familiile a mii de angajați de la companii din județe precum Brăila, Tulcea și Galați, care au lucrat și lucrează încă la finalizarea întregului obiectiv. Acești bani alimentează de 4 ani economia locală. Acești bani au însemnat, cu siguranță, zeci de mii de vise transformate în realitate în viața de zi cu zi a unor copii, a unor părinți și chiar a unor bunici. Este, în egală măsură, și un simbol al patriotismului economic pe care l-am pus la baza Programului de Guvernare”, a mai declarat premierul Ciolacu.

Șeful Guvernului a vorbit apoi despre beneficiile ce vin „la pachet” cu deschiderea acestui pod.

„Deschiderea acestui pod aduce o serie de beneficii importante pentru întreaga zonă. Cel mai clar și direct este economia de timp și de carburant pentru transporturile rutiere, adică posibilitatea ca transportatorii români să poată fi mai competitivi. Pe termen lung se prefigurează o mult mai intensă activitate în Zona Liberă Brăila, care deja începe să ia avânt prin investiții importante, iar asta înseamnă apariția de noi locuri de muncă, adică un plus de dezvoltare economică și prosperitate”, a mai declarat Ciolacu.

Totodată, premierul a spus că podul este o „legătură esențială” între sud-estul României și Tulcea, respectiv Delta Dunării, care „va crește considerabil” numărul turiștilor care pot ajunge acum acolo cu ajutorul acestui pod, fără a mai apela la varianta bacului.

Nu în ultimul rând, Ciolacu a adus în discuție faptul că proiectul podului a fost început de către fostul prim-ministru Tudose și continuat de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, la rândul său ex-premier.

„Pentru mine și colegii mei este un prilej de mândrie și cred că asta trebuie să însemne pentru toți românii. Un proiect început de prietenul meu, fost premier, azi, europarlamentar, Mihai Tudose, și accelerat la maximum de alt prieten, tot fost premier, azi, ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu.

Acest pod devine azi un proiect reușit al României, un proiect pentru care toți cei care au muncit aici merită felicitați și fac asta din toată inima, fiindcă pandemia și războiul din Ucraina i-au întârziat, e drept, dar nu i-au putut bloca. Este un pas important și sunt ferm convins că vor urma și alții în următorul an și jumătate. Sper, mai ales acum, când ne-am strâns atât de mulți demnitari, văzând amploarea acestui proiect, să vedem și latura mai puțin de mândrie, faptul că astfel de obiective s-au realizat mult prea puțin, ținând cont de așteptările românilor. De aceea, sper să fac parte și să conduc guvernul care construiește”, a conchis Marcel Ciolacu.

Podul de la Brăila va fi inaugurat în cadrul unei ceremonii care va începe în jurul orei 11 și la care, din câte s-a aflat, urmează să fie prezenți președintele Klaus Iohannis, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, precum și premierul Marcel Ciolacu, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, dar și alți oficiali.

Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a anunțat recent că joi, 6 iulie, începând cu ora 13 va fi dat în trafic Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila/Galați -Tulcea, acesta fiind cel mai mare pod suspendat construit vreodată în România și al treilea ca dimensiune din Europa.

Podul leagă județele Brăila și Tulcea, dar asigură și legătura dintre provinciile Muntenia, Dobrogea și Moldova. Unul dintre picioarele podului se află aproape de intrarea în orașul Brăila și la doar 10 kilometri de orașul Galați, potrivit Mediafax. Podul este cea mai înaltă construcție din România și cea mai scumpă lucrare de infrastructură realizată în ultimii 30 de ani în țară, lucrarea costând aproximativ 363 de milioane de euro, iar banii au fost alocați din Fondul European de Dezvoltare Regională, potrivit aceleiași surse.

Din informațiile prezentate public de către secretarul de stat Scrioșteanu rezultă, de asemenea, că lungimea totală a podului este de 1974,3 metri, iar înălțimea turnurilor este de aproximativ 193 metri de la partea superioară a fundației. „Podul are 3 deschideri: o deschidere principală (1120 m) și două deschideri laterale de 489,6 metri pe malul brăilean și de 364,6 metri pe malul tulcean”, a mai anunțat oficialul.

„Lungimea totală a drumurilor (inclusiv podul) este de 23,413 km și cuprinde două secțiuni: drumul principal Brăila – Jijila, cu o lungime 19,095 km și drumul de legătură cu DN22 Smârdan – Măcin, în lungime de 4,328 km, după cum urmează:
– Drumul principal Brăila-Jijila (Etapa I) are o lungime de 19 km si este prevăzut cu două benzi de circulație pe sens, benzi de încadrare, acostamente, zona mediană și zona de parapete

– Drumul de legătură cu DN 22 Smârdan – Măcin (Etapa 2) are o lungime de 4,3 km şi este prevăzut cu o bandă de circulație pe sens. Drumul de legătură urmează să pornească de la km 7+940 al drumului principal (Brăila-Jijila) și se va intersecta cu DN22 Smârdan-Măcin

Detalii importante de la Infotrafic

Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliției Române a anunțat joi dimineață că în 6 iulie, la ora 11:00, va avea loc festivitatea de inaugurare a podului peste Dunăre de la Brăila – DN 2S, între Brăila și Smârdan, denumit Golden Gate.

Se preconizează să participe un număr de aproximativ 300 persoane, printre care oficialități ca: președintele României, premierul, ministrul Transporturilor, Comisarul European pentru Transporturi.

„Circulația rutieră se va desfășura începând cu ora 13:00, cu restricție de viteză de 80 km/h, iar noaptea, în intervalul orar 21.00 – 06.00, de luni până vineri, circulația pe pod va fi suspendată. În weekend-uri și sărbători legale (chiar dacă sunt zile din cursul săptămânii), circulația rutieră va fi deschisă.

Aceste prevederi se aplică până la data de 30.11.2023”, au mai anunțat reprezentanții Centrului Infotrafic.

Vestea a picat ca un trăsnet! O vedetă Disney și cunoscută cântăreață a murit. Avea doar 48 de ani

O veste tristă lovește lumea artistică internațională, șocându-i pe fanii solistei pop.

Cântăreața și vedeta Disney Coco Lee a murit la vârsta de 48 de ani, informează BBC.

Lee s-a bucurat de celebritate în lumea muzicii pop în Asia în anii 1990 și 2000. Născută în Hong Kong, Coco Lee s-a mutat în Statele Unite în copilărie și a lansat albume în mandarină și engleză.

Conform sursei citate, ea a fost de asemenea vocea personajului principal în versiunea în mandarină a filmului Disney „Mulan” și a interpretat o melodie din coloana sonoră a filmului Crouching Tiger, Hidden Dragon la premiile Oscar din 2001.

Ar fi suferit de depresie

Apar amănunte cutremurătoare ce vin chiar din partea familiei artistei. Surorile acesteia au spus că Lee a fost în comă după o tentativă de sinucidere, în weekend. Lee suferea de depresie de câțiva ani, au scris surorile ei, Carol și Nancy, într-o postare pe Facebook.

Despre Coco Lee s-a mai aflat că a încercat să-și ia viața, acasă, duminică și a fost dusă la spital, unde a murit miercuri, au mai scris surorile acesteia.


Lee a debutat pe scena muzicală în 1994 cu două albume în mandarină. În anul următor, a lansat un album în engleză, dar și un al treilea material discografic în mandarină.

„Nu doar că ne-a adus bucurie cu cântecele și dansurile ei în ultimii 29 de ani, ci a și muncit din greu pentru a deschide un nou orizont pentru cântăreții chinezi pe scena muzicală internațională și a făcut tot posibilul pentru a străluci”, au scris surorile artistei.

Coco Lee a cântat, de asemenea, versiunea în mandarină a cântecului de pe coloana sonoră a filmului Mulan, Reflection.

Cel mai recent single al ei, Tragic, a fost lansat pe 14 februarie 2023.