Fostul director al Fondului Monetar International, Dominique Strauss-Kahn, a fost plasat in arest preventiv, la Lille, suspectat de proxenetism.

In „Dosarul Carlton”, DSK este acuzat de „complicitate la proxenetism” si „tainuirea unui abuz de bunuri sociale” in dosarul Carlton.

Banuit de proxenetism

Strauss-Kahn fusese convocat la o cazarma a jandarmeriei din Lille, unde a fost informat ca va fi plasat in arest preventiv. Avocatul sau, Frederique Baulieu, sosit la fata locului, nu s-a grabit sa faca declaratii de presa. Arestul preventiv, o masura privativa de libertate, poate sa dureze 96 de ore. Dominique Strauss-Kahn urma sa fie interogat cu privire la petrecerilor la care ar fi participat, in compania unor femei despre care ar fi stiut ca sunt prostituate. Pentru unele ar fi acceptat deplasarea acestora la Washington, deplasari organizate si finantate de doi antreprenori din regiunea Lille, Fabrice Paszkowski, directorul unei companii de echipamente medicale, si David Roquet, fost director al unei filiale a grupului de constructii Eiffage.

O cursa in care cade si Sarkozy

DSK este ferm convins ca acest episod este o continuare a strategiei murdare care l-a scos din cursa prezidentiala, el fiind favorit al Partidului Socialist la alegerile care se desfasoara acum in Franta. Agresiunea asupra cameristei Nafissatou Diallo de la hotelul Sofitel din New York n-ar fi fost altceva decat o cursa pusa la cale de Nikolas Sarkozy. In acest caz, s-ar explica de ce un sondaj Ipsos arata ca socialistul Francois Hollande il devanseaza net in intentiile de vot pe presedintele Nicolas Sarkozy, in ceea ce priveste primul tur al scrutinului prezidential (32 la suta fata de 25 la suta), cat si in cel de-al doilea tur (59 la suta fata de 41 la suta).

Generalul Mohammad Hejazi, adjunctul sefului Satului Major Interarme, a avertizat ca Iranul nu va astepta sa fie atacat.

„Daca simtim ca inamicii vor sa pericliteze interesele nationale ale Iranului, vom actiona inainte sa actioneze acestia”, a declarat generalul Hejazi. Acesta a luat in calcul si atacul preventiv asupra Israelului in prima saptamana a lunii martie, ca tot incep alegerile generale in Iran. Cele doua nave de razboi iraniene, care au acostat in portul sirian Tartus, au fost rechemate la baza. In plus, conform agentiei de stiri Debka, si portavionul rusesc Amiral Kuznetov si navele insotitoare au primit ordin sa se intoarca la baza de la Severomorsk.

Seful Marelui Stat Major al armatei ruse, generalul Nikolai Makarov, a motivat ca un eventual atac asupra Iranului si Siriei s-ar decide prin vara. Dar, pe 5 martie, premierul israelian Benjamin Netanyahu va fi primit de presedintele american Barack Obama la Casa Alba, pentru a debloca impasul privitor la necesitatea atacarii imediate a Iranului.

Intr-adevar, la sedinta de bilant pe 2011 a IGPFR s-au spus cuvinte frumoase si adevarate despre profesionalismul angajatilor acestei structuri.

Numai ca, din pacate pentru politistii de  frontiera,  eforturile conducerii si a miilor de agenti corecti nu au putut sterge pata lasata de cei 287 de „colegi” incatusati.  Lucru care s-a vazut pe deplin si atunci cand ministrul de Interne Gabriel Berca, prezent la eveniment alaturi de secretarul de stat Ioan Dascalu, a declarat ca „ voi, politistii de frontiera, sunteti prima imagine care le ramane intiparita in memorie strainilor care vin in Romania”.

Afirmatie pe care, din pacate, lumea aproape ca nici nu a stiut daca sa o ia de serioasa sau cu nuante vadit ironice. In rest, ramane si partea buna a operatiunii DGA de la frontiere, si anume ca sefii structurii nu si-au acoperit oamenii corupti, reusind astfel sa scape de o mare parte dintre acestia.

Banca Centrala Europeana (BCE) pare sa fie cea mai sigura institutie financiara din Europa. Bancile din UE au depus peste 600 de miliarde de euro la bancile centrale si la BCE.

Depozitele marilor institutii financiare europene la bancile centrale si la BCE au crescut cu 50% anul trecut, la aproape 617 miliarde de euro. Este vorba de opt mari banci (Societe Generale, BNP Paribas, UBS, Credit Suisse, Deutsche Bank, Banco Santander, BBVA si Barclays), care se feresc acum sa se mai imprumute intre ele sau sa depuna bani la banci private.

Conform unui studiu realizat de Wall Street Journal, acest lucru este urmarea atat a reglementarilor mai dure din sistemul bancar in UE, cat si a prudentei bancilor, care se pare ca au uitat de principalul lor obiect de activitate: creditarea.

Dupa doua luni de tergiversari, Grecia a fost salvata de la falimentul necontrolat. Drept urmare, moneda unica s-a apreciat, ceea ce va duce imediat la scumpirea ratelor la ceditele in euro ale romanilor.

In urma acordului aprobat ieri de ministrii de finante ai statelor din zona euro, Grecia va primi un ”balon de oxigen” de 130 de miliarde de euro.

Acest lucru are insa un efect negativ pentru romani, deoarece, in urma deciziei de la Bruxelles, moneda unica s-a apreciat simtitor, iar cei care au credite in euro si le platesc in lei  vort scoate mai multi bani pentru achitarea ratelor. Cursul mediu actual practicat de banci este de 4,4 lei/euro, iar o apreciere cu doar 10 bani a monedei unice poate scumpi ratele cu zeci si chiar sute de lei in fiecare luna, in functie de valoarea creditului.

Clasa politica romaneasca  nu este suficient de buna  pentru Miron Cozma, fostul lider al minerilor declarand ca aspira la o cariera pe scena europeana.

Se crede mai tare decat EBA, Corneliu Vadim Tudor si Laszlo Tokes la un loc, prin urmare este convins ca va reprezenta cu succes Romania la Bruxelles si Strasbourg.

“O sa candidez la Parlamentul European pentru ca trebuie sa ne facem cunoscuti. Avand in vedere notorietatea mea externa, faptul ca sunt vicepresedinte al Acordului International al Muncitorilor si faptul ca sunt declarat de Natiunile Unite, prin rezolutia nr. 2486 din 2007, liderul de sindicat numarul unu in lume, consider ca pot aduce o alta imagine Romaniei decat au prezentat-o unii gen EBA, Vadim Tudor, Laszlo Tokes si altii”, a declarat Miron Cozma, precizand ca prezenta lui in Legislativul European va aduce mari avantaje Romaniei.

A expirat termenul de depundere a candidaturilor pentru functia de presedinte si cea de vicepresedinte a Agentiei Nationale de Integritate, fara ca schimbarea mult clamata a institutiei sa aiba sanse sa se realizeze.

Se intentiona ca inspectorii de integritate sa devina la fel de temuti ca si procurorii anticoruptie, iar pentru asta era nevoie de un „dur” la conducere, care sa-l inlocuiasca pe Catalin Macovei, cel considerat „prea moale.

A cazut la vice!

Cum s-a ajuns insa la neasteptata situatie ca pentru un post atat de ravnit sa se bata oficial doar doi doritori, si acestia unii de pluton? Sursele noastre sustin ca mai multe tabere ale Puterii au incercat sa-si impuna oamenii, provenind din randurile procurorilor loiali. Cum insa raportul de forte s-a echilibrat in ultima vreme, niciuna dintre grupari nu a reusit sa puncteze decisiv. Asa au ajuns pe lista pentru presedintia ANI doar actualul secretar Horia Georgescu si Ionel Garlesteanu, care in trecut a picat concursul pentru ocuparea postului de vicepresedinte.

Ministerul Afacerilor Europene, Leonard Orban a primit luni seara o scrisoare oficiala prin care UE anunta intreruperea platilor catre Romania. Tara noastra avea de primit aproape 3,5 miliarde de euro prin programul POSDRU.

Comisia Europeana a intrerupt platile aferente Programului operational sectorial de dezvoltare a resurselor umane (POSDRU) din cauza neregulilor constatate in acest program. Ministrul Leonard Orban si-a exprimat speranta ca intreruperea platilor sa nu dureze decat cateva saptamani, deoarece, in caz contrar, Romania va pierde defintiv cele 3,47 de miliarde de euro pentru POSDRU. „Vor fi intrerupte cererile de rambursare de la Autoritatea de Certificare de Plati catre Comisia Europeana. Sper ca nu va dura decat cateva saptamani. Daca intreruperea va fi de cateva luni, ne putem pune problema unor dezangajari (pierderea definitiva – n.r.) de fonduri”,  a spus Orban.

Vinovatii pleaca, paguba ramane

Orban a precizat ca platile au fost intrerupte deoarece  Autoritatea de Management a POSDRU (AM-POSDRU) nu a implementat recomandarile Autoritatii Romane de Audit, legate de evaluarea si de controlul proiectelor in prima faza, in sensul ca evaluarea trebuia facuta la nivelul intregii tari, nu ”pe sarite”.  Leonard Orban a avertizat ca astfel de ”accidente” ar mai putea aparea in perioada urmatoare si la alte programe.  Raul a fost facut, platile s-au sistat, iar ministrul Muncii, Claudia Boghicevici, a schimbat conducerea AM-POSDRU, dupa ce premierul Mihai Razvan Ungureanu ceruse demiterea fostului director general al Autoritatii, Carmen Ionel. Aceasta i-a luat-o insa inainte, demisionand ”profilactic”. Drept urmare, nimeni nu pateste nimic, iar Romania ramane cu paguba de 3,5 miliarde de euro.

Dincolo de orice calcule politice, „greii” din PSD au rasuflat usurati atunci cand Mircea Geoana a fost „zburat” din partid. Erau siguri si se felicitau ca scapasera de cel mai mare pericol, cel al alimentarii procurorilor anticoruptie cu rapoarte „la zi” despre viata interna a partidului.

Insa, exact ca in filmele de groaza, nu au apucat sa stea prea mult linistiti, ca „fantoma” informatorului DNA a reinceput sa bantuie PSD-ul. Si, ceea ce este mult mai grav, de aceasta data nu mai stiu sigur care este „cartita” lui Daniel Morar, asa ca suspiciunile la varful partidului au ajuns pe culmi paranoice.

Panica printre „baroni”

Desi conducerea centrala de pe Kiseleff incearca cu disperare sa minimalizeze zvonurile ca pana si cele mai de taina intalniri ale liderilor social-democrati sunt cunoscute imediat de catre procurorii anticoruptie, „baronii locali” din teritoriu sunt adevarate butoaie cu pulbere, gata sa explodeze in orice clipa. Mai ales presedintii de Consilii Judetene, ei stiind prea bine ca sunt cei mai expusi in fata DNA, din cauza gestionarii a nenumarate proiecte derulate din bani publici sau fonduri europene.

Si cum multi dintre ei se afla in plina ancheta, fiind tot mai stransi cu usa de procurorii anticoruptie, ar da orice sa afle cine ii „toarna” acestora. Pentru ca, dupa cum sustin sursele noastre, unii dintre liderii PSD sunt ferm convinsi ca au in continuare o „cartita” printre ei.

De ce s-au „scapat” procurorii?

Nu a trecut prea mult timp de cand Liviu Dragnea triumfa pe holurile Parlamentului cu „dovada” – dezvaluirile in exclusivitate din „National” – ca Mircea Geoana a dat la greu cu subsemnatul la DNA. Insa ce nu banuia presedintele Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene, si nici colegii sai, era faptul ca in niciun caz nu ramasese un vid informational. Canalul subteran de comunicare intre PSD si DNA continua, fara stiinta conducerii de partid, si mai abitir. Lucru de care par sa se fi convins si „baronii”, dupa ce avocatii i-au informat pe unii dintre acestia ca procurorii s-ar fi interesat de  evenimente care s-au petrecut dupa alungarea lui Geoana. Insa, pe langa marea intrebare „si, totusi, cine e cartita din PSD”, mai ramane inca o dilema. De ce s-or fi „scapat” oare procurorii anticoruptie?

Cocotata ca Julieta in balcon, Opozitia a participat, ieri, la plenul Camerei cu fluieraturi, vociferari si proteste racnite.

O Opozitie reprezentata de doar 25 – 30 de deputati ai PSD, pentru ca alesii nostri chiulesc chiar si de la propriile lor proteste. Stransi in trei dintre balcoanele plenului, pesedistii i-au “colindat” pe majoritarii care se chinuiau, jos, sa puna de un cvorum de vot. Cvorum asigurat, culmea ironiei, cu ajutorul liberalului Mihai Voicu, care a fost secretar de sedinta. Strigatele de la balcoane l-au determinat pe pedelistul Tinel Gheorghe sa ceara masuri impotriva celor care se manifesta “ca pe stadion”, dar pesedistul Marian Neacsu a contracarat, afirmand ca nu este vorba despre invitati, ci despre “deputati in exercitarea mandatului”.

Fapt contrazis insa de un coleg de-al sau care, neoficial ce-i drept, a remarcat ca au ajuns sa stea “ca aurolacii, la balcoane” pentru a le face liberalilor pe plac. Remarca se inscrie in actualul “trend” pesedist, care-i preseaza pe sefii social-democrati sa lase joaca de-a greva. In acest context se inscrie anuntata motiune simpla care va fi depusa pe tema fondurilor europene. Altfel spus, pesedistii au gasit pretextul necesar spargerii grevei “made in PNL”.

Politistii hunedoreni de la „crima organizata” nu mai prididesc sa-i salte pe traficantii de droguri care, de ceva vreme, si-au mutat fief-ul in Valea Jiului.

Aproape ca nu mai este zi in care sa nu fie arestat vreunul din dealerii de stupefiante care fac „afaceri” in aceasta zona. Nu doar barbati, dar si femei. Pentru ca, in urma filajului facut de ofiterii sub acoperire, procurorii DIICOT le -au surprins in flagrant pe doua surori, in timp ce incercau sa vanda intr-un bar din Lupeni o jumatate de kilogram de hasis, pentru suma negociata de 4. 600 de euro.

Fetele faceau parte dintr-o retea complexa de traficanti din partea de vest a tarii, care aprovizioneaza noul paradis al „drogatilor” din Romania, Valea Jiului.

Supranumit ”profetul crizei economice”,  analistul Nouriel Roubini anunta ca mapamondul este expus unui nou colaps. Amenintarile vin din partea UE, a Chinei, SUA si Orientului Mijlociu.

Intr-o recenta analiza publicata pe Project Syndicate, ”profetul crizei mondiale” a enumerat patru dintre cele mai mari riscuri actuale pentru economia mondiala:

– Zona euro, in recesiune adanca. Acest lucru se manifesta atat la periferia zonei, cat, mai nou, si in cele mai dezvoltate state ale UE, dupa cum arata contractia economica inregistrata in ultimul trimestru al anului 2011, in Germania si Franta.

– Scaderea performantelor economice ale Chinei si Asiei. In China, incetinirea cresterii economice este de necontestat. Exporturile au cazut abrupt, iar importurile -a caror eventuala crestere ar fi dat semnalul unor viitoare exporturi- au scazut simtitor.

– Cresterea economica a SUA si-a atins maximumul. Desi datele economice privind SUA pareau incurajatoare pentru 2012, varful cresterii a fost atins. Acum urmeaza o scadere previzibila, mai ales dupa noile constrangeri fiscale si sistarea facilitatilor la plata taxelor inn 2011.

– Riscuri generate de situatia din Orientul Mijlociu. Situatia geopolitica din regiune mareste riscul unei interventii militare a Israelului, ca urmare a amenintarii nucleare din partea Iranului.