O radiografie a raportărilor financiare ale marilor rețele comerciale străine din România arată că hipermarketurile, în ciuda unor cifre de afaceri fulminante, raportează profituri extrem de mici, reducând astfel baza pentru impozitul pe profit. Culmea este că, cu cât cifra de afaceri crește și, de multe ori se dublează, profitul rămâne constant sau, mai rău, intră pe o pantă descendentă. Despre optimizările fiscale cam toate autoritățile au vorbit, însă, potrivit ANAF nu există inspectori pregătiți profesional să le depisteze.
Despre controalele ANAF la marile rețele comerciale, nu s-a prea auzit. Prin 2015, instituția publica o listă a mall-urilor și a hipermarketurilor care urmau a fi verificate în ce privește activitatea pe ultimii 5 ani, prețurile de transfer și prețurile de achiziție intra-grup.
În raportul ulterior al ANAF se stipula că au fost finalizate un număr de 57 inspecţii fiscale în cadrul cărora au fost analizate relaţiile de afiliere şi/sau preţurile de transfer practicate între entităţile afiliate identificate, fiind înregistrate sume suplimentare (impozit pe profit şi accesorii) în valoare totală de 136,9 milioane de lei. Bineînțeles că de pe lista agenților economici verificați lipseau nume sonore, care, din motive necunoscute, au scăpat de verificări. De atunci și până acum, inspectorii nu au mai deranjat multinaționalele decât cu interdicțiile din pandemie, dar și alea s-au rezolvat repede, la intervenția ambasadorilor străini de la București. La comisioanele practicate și la prețurile mici oferite producătorilor români, care nu au unde să-și vândă marfa decât în spațiile comerciale ale multinaționalelor, marii retaileri câștigă sume enorme în România.
Când este însă vorba despre a declara profiturile, acestea se arată a fi modice sau chiar derizorii, dar cel puțin nu declară pierderi, ca operatorii străini din telecomunicații. După punerea în aplicare a actului normativ care le reduce adaosul comercial pentru trei luni s-ar putea însă să ne așteptăm la profituri infime sau, cine știe, chiar la pierderi.
Auchan, în coada clasamentului
Compania franceză Auchan are cea mai mică cifră de afaceri dintre marile hipermarketuri care operează în țara noastră. Astfel, de la o cirfă de afaceri de circa 5,5 miliarde de lei în 2019, aceasta a ajuns abia la 6,9 miliarde lei în 2022, în ciuda unei inflații galopante, cu creșteri de prețuri pe toată linia. Profitul net al retailerului francez a oscilat de la 28 milioane de lei în 2019, 101 milioane în 2020, 85,2 milioane în 2021, la 100 milioane în 2022.
Numărul de angajați a scăzut constant de la 8.673 în 2019, la 7.334 în 2022. Rewe România (Penny) a plecat de la un profit de 55 de milioane de lei în 2019 și a ajuns la 152 milioane de lei în 2022, în timp ce cifra de afaceri aproape s-a dublat în această perioadă, de la 3,9 miliarde de lei, la 7,1 miliarde de lei. În ce privește numărul de angajați, acesta a crescut de la 4.716 în 2019, la 6.446 în 2022. Pe locul următor în coada clasamentului s-a situat gigantul francez Carrefour, a cărui cifră de afaceri a crescut timid de la 8,1 miliarde de lei în 2019, la 10,3 miliarde de lei în 2022. Profitul raportat a fost însă și el foarte mic, crescând de la 196 milioane de lei în 2019, la 314 milioane de lei în 2022, în condițiile unei scăderi a numărului de angajați de la 10.210 în 2019, la 9.487 în 2022.
Lidl și-a dublat și el cifra de afaceri de la 9,7 miliarde lei în 2019, la 18,5 miliarde lei în 2022, însă profiturile raportate au fost modeste, Astfel, de la 491 milioane lei profit în 2019, a ajuns la un miliard de lei în 2022, numărul de angajați crescând, în această perioadă, cu aproximativ 3.000. Kauflandul și-a crescut cifra de afaceri de la 11,8 miliarde lei în 2019, la 16 miliarde de lei în 2022, însă profiturile au rămas constante, cu o medie de 880 milioane de lei pe an.
Datoriile, la un nivel incredibil
În 2022, datoriile cumulate ale celor 5 mari retaileri din România ajungeau la peste 13,6 miliarde de lei. Începând din 2019, cu fiecare an care a trecut, datoriile s-au majorat și ele. Pe primul loc în clasamentul celor mai mari debite în 2022 s-a situat, de departe Lidl România, cu peste 5 miliarde de lei, urmat de Kaufland, cu aproape 3,6 miliarde lei, Carrefour, cu 2,1 miliarde de lei, Auchan, cu 1,8 miliarde de lei și Rewe (Penny), cu peste un miliard de lei. Potrivit Ministerului de Finanțe, în bilanțurile contabile ale companiilor trebuie trecute, obligatoriu, și restanțele la bugetul de stat.
Un deceniu de bani ieftini a insuflat un fals sentiment de invincibilitate în rândul directorilor de întreprinderi și al managerilor de capital privat, care au uitat că, în mod normal, după un boom urmează o criză. Acum, o combinație de slăbire a cererii, inflație galopantă, bilanțuri supraîndatorate și costuri de împrumut mult mai mari se va dovedi prea mult pentru debitorii mai slabi.
Beyoncé se află în prezent în primul său turneu solo din 2016, Renaisssance, iar Taylor Swift umple stadioanele cu Eras Tour, care a stârnit indignare cu privire la puterea Ticketmaster și Live Nation asupra vânzării de bilete pentru evenimente live.
„Unul dintre lucrurile care m-a frapat, bineînțeles, este cât de enorm de ridicate au devenit prețurile pentru concerte”, a declarat pentru CNBC economistul –șef al Societe Generale, Klaus Baader. „Toate prețurile din jur, de asemenea, au explodat. Nu este vorba doar de faptul că biletele devin mai scumpe. Și berea sau Coca-Cola sau hot dog-ul de la locul de desfășurare au devenit mult mai scumpe”.