Loredana a avut concert la Slobozia. Din respect pentru fani s-a îmbrăcat ca pentru Londra
Horoscop 13 iulie 2023 – Dați dovadă de foarte multă energie
BERBEC
Uitați de iubirile vechi și concentrați-vă asupra prezentului. Vei da mai mult decât ai, iar buzunarul tău va deveni cam gol. Nu sacrificați lucrurile importante pentru ambițiile din carieră. Posibilă stare de rău din cauza epuizării.
TAUR
Petreceți ceva mai mult timp cu familia sau cu prietenii dvs. Astăzi nu trebuie să faceți investiții riscante. Încetul cu încetul, vei fi mai apreciat la muncă. Este o zi bună pentru a face sport sau a ieși în aer liber.
GEMENI
Nu vă descurajați dacă observați tensiuni în familie, aceasta vor trece în curând. Bune perspective în planul relațiilor. În plan financiar nu se intrevede nici o modificare. Studiați toate strategiile pentru a vă dezvolta activitatea.
RAC
Azi s-ar putea să ai mare succes în dragoste! Reinvestirea finanțelor, conform intereselor dvs., poate fi o afacere bună dar nu riscați. La locul de muncă, veți obține rezultate pozitive. Vă gândiți la o mică vacanță.
LEU
Gelozia îți va influența foarte mult relația cu partenerul tău. Din punct de vedere economic, puteți corecta unele lipsuri. Când vine vorba de muncă, nu vă asumați riscuri inutile. Este timpul să mergi mai mult pe jos.
FECIOARA
Prin prietenii tăi, astăzi vei întâlni oameni minunați și astfel cercul de persoane de încredere se mărește. Vă bazați pe sosirea unor venituri suplimentare și faceți, sau continuați, cu un proiect de lucru îndrăzneț.
BALANTA
S-ar putea să te simți singur, chiar dacă nu ești. Nu vă angajați în cheltuieli pe care nu vi le puteți permite. La serviciu există un coleg care este gelos pe succesul dv. Este recomandat să nu forțați lucrurile…
SCORPION
Astăzi este începutul unei etape în dragoste care va ieși bine, dar și un moment excelent pentru a vă îmbunătăți finanțele. Nu vă faceți probleme cu colegii de serviciu, chiar dacă îți va fi bine să te descarci
SAGETATOR
Ai șanse mari să-ți găsești dragostea unde nici nu te aștepți! Cheltuielile pot fi abundente, dar ai și venituri suplimentare. Nu vă fie teamă de responsabilitățile de la locul de muncă, le puteți face față.
CAPRICORN
Îți iubești partenerul, dar vor apărea tentații… Ești fericit pentru că te poți adapta la banii pe care îi ai fără sa faci împrumuturi. Canalizați-vă excesul de energie fizică. Ai posibilitatea de a te elibera de stres.
VARSATOR
Azi apar discuții mai acute cu partenerul tău din motive diverse. Reduceți-vă cheltuielile la strictul necesar sau finanțele dvs. vor avea de suferit. Poți prelua unele activități când vine vorba despre munca ta.
PESTI
Limitați-vă rolul în familie și lăsați partenerul să acționeze în probleme casnice. Încercați să cheltuiți mai puțin, chiar dacă vă pot acuza că sunteți zgârcit. Oferiți-vă sfaturile bune colegilor de muncă.
Putregaiul RCA. Firmele de asigurări au încasat cu 1,5 miliarde lei mai mult și au redus despăgubirile
Din cele aproape 7,6 miliarde de lei încasați de firmele de asigurări pentru polițele RCA anul trecut, doar 3,4 miliarde de lei au fost achitați pentru despăgubiri, acestea înregistrând o scădere a valorii cu 5,3% față de anul 2021, potrivit raportului Autorității pentru Supraveghere Financiară (ASF). Și asta în condițiile în care încasările din RCA au crescut cu aproximativ 1,5 miliarde de lei față de anul precedent. Profiturile declarate ale companiilor de asigurări sunt, în medie, de doar 200 milioane de lei.
Valoarea primelor brute subscrise pentru asigurările auto (CASCO și RCA) a depășit pragul de 11 miliarde lei în anul 2022, din care 28% din volum a fost subscris pentru asigurarea auto facultativă, iar 72% reprezintă subscrieri aferente asigurărilor auto obligatorii, a anunțat ASF. În anul 2022, ponderea RCA, CASCO și asigurarea împotriva dezastrelor a fost de aproximativ 88% din totalul primelor brute subscrise pentru activitatea de asigurări generale.
Astfel, RCA, cu încasări de 7.594.936.723 lei, reprezentând circa 55% din totalul subscrierilor pentru asigurări generale, a crescut cu circa 24% față de anul 2021, CASCO, cu un volum al primelor brute subscrise de 3.059.362.832 lei, reprezentând circa 22% din totalul subscrierilor pentru asigurări generale, a înregistrat în anul 2022 o creștere cu aproximativ 12% față de anul anterior, iar asigurarea pentru incendiu și calamități naturale, cu un volum al primelor brute subscrise de 1.507.705.559 lei, reprezentând 11% din totalul subscrierilor pentru asigurări generale, s-a majorat cu peste 13% față de anul 2021. Despăgubirile plătite de companiile de asigurări pe RCA au fost de 3.399.398.598 lei și au înregistrat o scădere cu 5,3% față de anul anterior, în timp ce despăgubirile pentru CASCO au fost de 2.036.759.870 lei, în creștere cu aproximativ 1% față de 2021. În ce privește Clasa A8, Incendiu și calamități naturale, indemnizațiile brute plătite au fost de 336.940.081 lei, în scădere cu 6,7% față de aceeași perioadă din anul anterior.
Fluctuații ciudate la asigurări
Numărul de contracte de asigurări pe RCA, care este obligatorie, a înregistrat fluctuații ciudate. Astfel, în 2020, au fost raportate 6.612.832 de contracte, în 2021, 5.334.764 contracte, iar în 2022, 6.601.672 contracte. La CASCO se observă o tendință de scădere continuă a numărului de contracte, de la 1.031.752 în 2020, la 955.514 în 2022. Reduceri s-au înregistrat și la asigurarea pentru incendii și calamități, care a scăzut de la un număr de 4.638.617 contracte în 2021, la 3.983.776 în 2022.
”Piața asigurărilor generale rămâne dominată de asigurările auto, astfel încât acestea, incluzând clasa A3 (CASCO) și clasa A10 (RCA), reprezintă aproximativ 77% din totalul primelor brute subscrise pentru activitatea de asigurări generale și 64,5% din totalul primelor brute subscrise de societățile de asigurări în anul 2022. O vulnerabilitate a pieței de asigurări din România rămâne gradul ridicat de concentrare, atât din perspectiva expunerii față de principalele clase de asigurare, cât și din punct de vedere al dimensiunii semnificative a cotelor de piață deținute de un număr relativ mic de societăți de asigurare”, se arată în raportul ASF.
Tot pe pierderi? Tot pe pierderi!
Cheltuielile de achiziție și administrare ale firmelor de asigurări au crescut, pentru RCA, de la 1,247 miliarde de lei în 2020, la circa 1,7 miliarde de lei în 2021 și la aproape 1,9 miliarde de lei în 2022. Rata daunei combinată a crescut de la 122,1% în 2020, la 165,1% în 2021 și a scăzut la 104% în 2022. Mai exact, la 100 de lei încasați de la plătitorii de RCA, companiile de asigurări au mai pus din buzunar 22,1 lei în 2020, 65,1 lei în 2021 și 4 lei în 2022. Profitul companiilor de asgurări, declarat la Ministerul Finanțelor în 2022, a fost, în medie, de circa 220 milioane lei, în condițiile în care, după plata daunelor pe RCA, le-au rămas 4,2 miliarde de lei.
Păţania unui român care a circulat cu maşina pe autostradă în Grecia. Cum a fost păcălit chiar de autorităţile elene
Un turist român le-a povestit amicilor din mediul online cum ar fi fost păcălit de autorităţile elene, pe când circula cu maşina pe autostradă, în Grecia.
El susţine că, după ce a plătit taxa de autostradă, nu a primit restul corespunzător. Acesta a precizat că deși suma este mică, s-a simțit înșelat.
Ar fi fost „ţepuit” de 1 euro
Românii care și-au încheiat deja vacanțele în Grecia povestesc deja experiențele de care au avut parte, fie că sunt plăcute sau nu.
„Am întâmpinat următoarea situație atât la intrare în Grecia, cât și la ieșire, la primul, respectiv ultimul punct de taxare pentru autostradă.
Inițial am zis ca a fost o scăpare, dar s-a repetat și astăzi la plecare. Taxa este de 2 euro și dacă nu ai suma exactă, primești rest cu 1 euro mai puțin.
Restul este compus din cele mai mici monede, nu ai timp să le numeri pe loc. Nu e sumă mare, e de gest și de faptul că te simți înșelat„, a scris acesta pe Forum Halkidiki.
Alţii recomandă plata cu cardul
Alţi turişti români recomandă folosirea cardului pentru a evita astfel de situații. Alții au trăit prin experiențe similare.
- „Dvs ce vă așteptați în Grecia? Merg de 19 ani și numai taxare din 20 în 35 de km? De ce nu iei bon când intri și plătești când ieși, cum este în vest? Pentru că suntem în Balcani.”
- „Eu am dat o bancnotă de 20 de E și ziceau că nu e bună, mi-au cerut altă pe principiul că o voi uită pe prima. M- am prins și am cerut- o, că altfel treceam și până mă întorceam nu mai recunoșteau nimic. Mi-a lăsat un gust amar.”
- „Mie au uitat să îmi dea buletinul după control. Bine că am verificat, că niciodată, actele la primire. Și am văzut că buletinul meu nu e. Nu știau de ce nu plecăm. Și-au cerut scuze.”
Mirii din Botoşani care le-au spus invitaţilor să NU le dea bani la nuntă. Ce cadouri au cerut ei, în schimb
Gabriela și Vlad, doi tineri miri din Botoşani, şi-au surprins apropiaţii când le-au spus să nu le aducă bani la nuntă, ci să le ofere drept cadou alte lucruri.
Atunci când au dat invitațiile la nuntă, le-au cerut celor care au confirmat participarea să le aducă și un dar mai aparte.
Mirii au cerut cărţi
Mai precis, fiecare să ofere cărți, la petrecerea de nuntă. Însurăţeii au strâns cărțile la nuntă pentru a fi donate unei școli din mediul rural. Este vorba despre o școală din Hilișeu Horia, acolo unde sunt și elevi care nu-și permit să cumpere cărți.
„Am primit cărți de la un cuplu care și-a unit destinele în data de 1 iulie 2023. Senzațional este faptul că ei au pus nuntașilor această condiție: cine vine la nuntă aduce cărți, care ulterior vor fi donate!
Am o imaginație bogată, dar, recunosc că așa ceva nu mi-ar fi venit niciodată în minte!Și, da! Nuntașii au adus cărți, iar cărțile vor ajunge la copilașii mei!”, spune Gabriela Munteanu, învățătoarea de la Hilișeu Horia.
Aceasta din urmă a fost nominalizată la Gala ”Profesorul anului” la categoria prevenirea abandonului școlar.
Afaceri păguboase pentru România. Împrumuturi exorbitante pentru reactoarele modulare din SUA
Ultimele estimări arată că megaproiectul (financiar) româno-american al reactoarelor modulare de la Doicești va avea costuri halucinante, care vor depăși 9 miliarde de dolari, bani pe care România îi va plăti din împrumuturi externe. Pe lângă faptul că, până la construcția reactoarelor, după 2030, în orice caz, energia nucleară ar putea fi interzisă, pe motiv de Green Deal, investiția unei sume enorme pentru doar 420 MW este pur și simplu o afacere păguboasă pentru țara noastră.
Construcția hidrocentralei electrice prin pompaj de la Tarnița, cu o capacitate de 1.000 de MW și un cost de 1 miliard de euro, nu s-a justificat din punct de vedere economic, după cum susținea fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, care a avut grijă să desființeze proiectul strategic național. Însă construcția unor reactoare modulare, cu o tehnologie experimentală și costuri care depășesc 9 miliarde de dolari pentru o capacitate de doar 420 MW se justifică, fără îndoială.
Marii noștri prieteni și parteneri strategici, Statele Unite ale Americii, au finanțat doar căutarea amplasamentului, cu 1,2 milioane de dolari, sumă pentru care autoritățile române le-au ridicat osanale strategicilor. Bine, și căutarea amplasamentului este învăluită într-o nebuloasă totală, pentru că, în afară de a vizita fostele termocentrale, niciun studiu nu a fost făcut. Probabil s-a mers pe rapiditatea încheierii afacerii, pentru că termocentrala de la Doicești era deja cumpărată de o firmă privată, Nova Power & Gas. Firmă care și-a frecat mâinile când a primit o pleașcă de 50% din noua societate care va opera reactoarele modulare, alături de Nuclearelectrica. În ce privește întrebarea legată de aportul investițional al Nova Power & Gas la proiectul gigant, pentru care statul român va plăti peste 9 miliarde de euro, toate autoritățile au intrat în silenzio stampa, semn că dincolo de Nova Power & Gas se mai află ceva sau cineva.
Nici studii de amplasament nu există
Să mergem însă mai departe. Pe 27 iunie 2022, în cadrul summitului G7, președintele SUA, Joe Biden, a anunțat alocarea unui grant în valoare de 14 milioane de dolari pentru următoarea etapă de dezvoltare a reactoarelor modulare mici NuScale în România – studiul preliminar de inginerie și proiectare (FEED) pentru proiectul SMR din România. Studiul FEED va consta într-o serie de activități și studii de inginerie și proiectare, analize tehnice ale amplasamentului, precum și activități de licențiere și autorizare care se vor desfășura pe amplasamentul fostei centrale de la Doicești, în conformitate cu toate standardele internaționale și naționale.
Mai pe înțelesul tuturor, amplasamentul a fost selectat, însă nu există studii tehnice din care să reiasă dacă acesta corespunde din punctul de vedere al siguranței și securității pentru mini centralele nucleare. Iar grantul, adică donația de la SUA, care a venit abia pe la sfârșitul lunii octombrie anul trecut, va merge tot la NuScale, care trebuie să facă toate aceste etape în dezvoltarea proiectului, că altfel nu au ce să vândă. Dovadă că nu a existat niciun studiu de amplasament este semnarea contractului cu NuScale de către compania românească RoPower Nuclear S.A. (RoPower), deținută în cote egale de S.N. Nuclearelectrica SA și Nova Power & Gas S, în 28 decembrie 2022, pentru lucrările de Front-End Engineering and Design (FEED. Proiectul de opt luni va include emiterea de subcontracte pentru realizarea evaluării impactului asupra mediului și a investigației geotehnice de subsol, evaluarea amplasamentului și cerințelor specifice ale amplasamentului pentru proiectarea standard a centralei NuScale și elaborarea unei estimări a costurilor specifice proiectului.
Pentru început, peste 4 miliarde de dolari
În luna mai a acestui an, s-a anunțat că SUA și parteneri multinaționali publici și privați din Statele Unite, Japonia, Republica Coreea si Emiratele Arabe Unite vor finanța cu până la 275 milioane de dolari Proiectul Reactoarelor Modulare Mici (SMR) din România, sumă care include și o scrisoare de interes de la U.S. Export-Import Bank (EXIM), în valoare de până la 99 milioane dolari. De asemenea, U.S. Export-Import Bank (EXIM) și U.S. International Development Finance Corporation (DFC) au emis Scrisori de Interes în vederea sprijinului financiar potențial de până la 3 miliarde de dolari, respectiv, 1 miliard de dolari, pentru dezvoltarea proiectului. Sprijinul financiar va susține finalizarea studiului FEED (etapa a 2-a), care constă în activități de caracterizare în detaliu ale amplasamentului, activități de obținere a autorizațiilor, activități de licențiere și reglementare, realizarea calendarului detaliat al proiectului, planificarea pentru execuția proiectului și pregătirea pentru achiziția materialelor cu ciclu lung de fabricație. Sigur că sumele de peste 4 miliarde de dolari reprezintă împrumuturi ale statului român. Și acesta este doar începutul.
Cornel Palade s-a ales cu o pensie ruşinoasă, după 40 ani de activitate pe scenă. Cum supravieţuieşte
Cornel Palade, cunoscut pentru cuplul comic pe care-l formează cu Romică Ţociu, primește de la stat o pensie infimă.
Actorul nu mai are proiecte de televiziune și, spune el, se bucură de viața de pensionar. Fericirea, însă, nu este nici pe departe atât de mare, căci actorul încasează o luna o sumă infimă.
Are o pensie de 1.450 lei
După mai bine de patru decenii de muncă, Cornel Palade primește o pensie de la stat în valoare de 1.450 de lei. Fostul concurent de la „Sunt celebru, scoate-mă de aici!” știe că suma nu este deloc una mare, însă nu se plânge și spune că se descurcă așa cum poate.
„În următorii 50 de ani cred că o să-și revină țara, am pensia de 1450 de lei, dar nu mă plâng, poate e mică, dar mulțumesc lui Dumnezeu.
Mă descurc. Nu sunt procuror, nu sunt judecător, nu sunt om politic, ce merite am eu ca să am ditamai pensia? Am atât cât am, asta e, dacă e nevoie mai dau și din pensia mea jumătate.
Bine că au reușit parlamentarii și și-au tăiat singuri pensiile speciale, Curtea Constituțională o să le dea peste mână, ce milă mi-e de ei!”, a declarat Cornel Palade.
Cum supravieţuieşte? Se mulţumeşte cu puţin
Palade spune că nu este supărat pentru suma mică de bani pe care o primește dintr-un motiv simplu, a învățat să se mulțumească cu puțin, iar asta îi dă voie să fie fericit în orice circumstanțe îl aduce viața.
„Știi care e secretul fericirii? Să te mulțumești cu puțin! Știi cine îmi face mie programul? Dumnezeu, el îmi spune ce să fac, unde să mă duc.
Săptămâna trecută m-am trezit și am zis că vreau să merg la o biserică…cât mă pregăteam, nu am zis nimănui, a fost un gând al meu.
Cine crezi că mă sună? Starețul să îmi spună că știe că vin”, a povestit Cornel Palade.
Criză la MApN. Operațiunea recrutare soldați, un eșec total
Ministerul Apărării Naționale nu reușește în niciun fel să acopere deficitul de personal uriaș din sistem, deficit care, din cauza salarizării jalnice, crește în fiecare zi. Cele peste 4.000 de posturi pentru soldați și gradați profesioniști nu s-au ocupat, astfel că angajații MApN au campat la festivalul Neversea, în speranța de a mai recruta ceva. Mai mult, în disperare de cauză, elevii absolvenți ai clasei a X-a sunt îndemnați să se transfere la liceele militare, unde sunt zeci de locuri disponibile.
Chiar dacă angajările la stat au fost înghețate anul acesta, pentru reducerea deficitului bugetar, în Ministerul Apărării Naționale se recrutează peste 4.000 de soldați, pentru a acoperi o parte din deficitul de personal. De recrutat, se recrutează, însă problema MApN este că nu vine nimeni să ocupe acele locuri. Pentru a-i atrage pe tineri, angajații MApN au fost campați pe Litoral, la festivalul Neversea, în speranța că vor convinge pe cineva să acopere golurile Armatei Române. În 12 mai 2023 s-a dat startul la înscrierile pentru cele 4.159 de posturi de soldați/gradați profesioniști, însă în data de 16 iunie, MApN anunța prelungirea înscrierilor până la 30 iunie 2023, numărul de locuri fiind același: 4.159.
”Dacă îți dorești doar un loc de muncă sau un venit asigurat, poți alege orice altă profesie. Dar dacă îți dorești o carieră sigură și respectată, posibilitatea de a te afirma, de a te perfecționa, cariera de soldat/gradat profesionist este pentru tine!”. Acesta este sloganul MApN de la secțiunea ”Recrutare” de pe site-ul ministerului. În traducere liberă, dacă cineva își dorește să fie salarizat pe măsura complexității, dificultății și riscurilor profesiei de soldat profesionist, să-și ia gândul, pentru că acest lucru nu se va întâmpla. Salariul unui soldat este, în 2023, de 2.236 lei, la care se mai adaugă norma de hrană și norma de echipare. La asemenea venituri și cu un război la granița României, MApN nu va găsi în veci amatori pentru această profesie, însă autoritățile speră că românii foarte săraci nu vor avea încotro și vor deveni soldați profesioniști.
Au renunțat la orice concurs
Pentru că profesia de soldat în MApN a devenit chiar mai neatractivă decât cea de polițist, s-a renunțat la ideea de concurs pentru ocuparea posturilor, dispărând proba scrisă. Astfel, pentru a deveni soldat/gradat profesionist, sunt suficiente cetăţenia română şi domiciliul stabil în România, vârsta între 18 și 45 de ani și zece clase absolvite. Numai la aviație și la însoţitor de bord – paramedic viitorii angajați ai Armatei trebuie să fie absolvenţi ai învăţământului postliceal sau universitar cu licenţă de specialitate. În rest, candidații pe aceste posturi trebuie să fie declarați ”apți” la evaluarea psihologică (test de aptitudini și chestionar de personalitate), evaluarea capacităţii motrice (traseu utilitar-aplicativ și alergare de rezistență) şi la interviul de evaluare finală. Totodată, aceștia trebuie să fie declarați ”apți” și la examinarea medicală, care are loc în unități sanitare ale Ministerului Apărării Naționale. Formarea inițială a soldaților se realizează în centrele de instruire/unităţile de instrucţie ale categoriilor de forţe ale armatei și durează cel mult 5 luni. Instruirea, cazarea, masa și echipamentul sunt gratuite, anunță MApN.
Jumătate de liceu militar
Ministerul Apărării Naționale cheamă elevii din liceele civile care au absolvit clasele a IX-a şi a X-a să se transfere în colegiile naţionale militare (CNM), în clasele a X-a şi a XI-a, în anul şcolar 2023-2024. Cele aproape 80 de locuri disponibile sunt în Colegiile Naționale Militare „Mihai Viteazul”, Alba Iulia, „Ştefan cel Mare”, Câmpulung Moldovenesc, „Tudor Vladimirescu”, Craiova și „Alexandru Ioan Cuza”, Constanţa. În școlile militare postliceale ale MApN s-a decis suplimentarea cu 300 de locuri față de anul școlar trecut, ajungându-se la un total de 1.653 de locuri. Totodată, pentru a le putea majora cât de cât veniturile soldaților profesioniști, MApN a pus la dispoziție 635 de locuri de formare a subofițerilor. Criteriile de recrutare nu sunt pentru oricine, astfel că soldații trebuie să aibă vârsta maximă de 45 de ani, să fie absolvenţi ai învățământului liceal cu diplomă de bacalaureat și ai învățământului postliceal sau universitar de specialitate, să aibă cel puțin un an vechime și să fi fost apreciat în ultimul document de evaluare profesională anuală cu calificativul cel puţin ”Foarte bun”.
„Centrala” SVR, în Elveția?! Bârlogul din Alpi al spionilor lui Putin
De când a decis să intervină militar în Ucraina, declanșând un conflict armat care durează de mai bine de 500 de zile, Vladimir Putin a fost conștient că, în planul imaginii (cel puțin!), țara sa va avea de pierdut. Dar, se dovedește a fi mai mult de atât. Unitatea Occidentului – forțată de amenințarea Americii, să recunoaștem! – a ridicat diplomația rusă de la masa dialogului. „Azi”, mai toate statele europene se scutură de personalul de rang inferior (2 și 3) de la ambasadele Federației Ruse.
Însă, după cum remarcă tot mai mulți specialiști în domeniu, expulzați din multe capitale, așa-zișii diplomați ruși (în realitate, spioni deconspirați) s-au „relocat” în Elveția.
De fapt, mulți spun că „centrala” SVR s-ar fi mutat la Berna, o aluzie la puternicele legături și apropieri dintre Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse și autoritățile helvete.
Alungați din „NATO”, rușii au „ocupat” Elveția
Dacă mai toate capitalele NATO s-au scuturat de „balastul” diplomatic rusesc, Elveția a procedat fix invers. Iar Vladimir Putin a spus „mulțumesc!”, trimițând și mai mult personal diplomatic în Alpi, unde Kremlinul pare că și-a construit un veritabil bârlog informatic.
Oficial, în Elveția sunt 221 de persoane acreditate ca diplomați ai Federației Ruse. În lumea diplomației, cifra este uriașă, dacă ținem cont că vorbim despre o țară cu o populație mică. Berna, unde se află Consiliul Federal (un fel de guvenr), are 300.000 de locuitori, iar Geneva, cu 700.000 de oameni, este gazda sediului ONU și al multor importante agenții internaționale.
În plus, Elveția se mai remarcă prin ceva. Este singura țară din Vest care nu a expulzat agenți ruși. Dimpotrivă, după cum am spus mai sus.
Mulți analiști spun că Moscova își repoziționează în Elveția spionii concediați de alte țări europene. Culmea e că, deși recunosc asta, autoritățile nu iau nicio măsură.
Christian Dussey, noul șef al Serviciului de Informații al Confederației Elvețiene (SRC), a admis, după 12 luni de la preluarea mandatului, că țara sa este una dintre țintele vizate de spionajul rus. Din cei 221 de „diplomați” acreditați, cel puțin o treime lucrează pentru diferitele servicii de informații de la Moscova, admit elvețienii.
Dar, pe lângă ruși, SRC spune că a observat și o prezență tot mai mare a agenților chinezi. Aceștia din urmă își desfășoară activitatea sub acoperirea unor oameni de afaceri sau profesorilor/cercetătorilor universitari, care, de la o vreme, par foarte interesați de institutele politehnice din Zurich și Lausanne.
La Geneva, cu prilejul întrunirile diverselor organisme din cadrul ONU, cum ar fi Organizația Mondială a Sănătății, Consiliul pentru Drepturile Omului și Organizația Internațională a Muncii, agenții ruși profită de oportunitățile ivite și se amestecă printre invitați, sub acoperire diplomatică, stabilind contacte cu finanțatori, lideri economici și politicieni din Occident. Totul, sub umbrela Elveției, care nici nu vrea să audă de ce se petrece în spatele ușilor închise.
Cu ochii pe activitatea diplomaților ruși, jurnaliștii de la Bellingcat („divizia media” a MI6, cum i se mai spune) au dezvăluit că unitatea 29155 a GRU (spionajul militar rus) a înființat o adevărată „Centrală” în Haute-Savoie (Annemasse, Evian, Chamonix). De acolo, agenții ruși au desfășurat operațiuni în toată Europa, pornind inclusiv în misiuni în Germania și Franța.
Iată că, deși a primit „ordin” de la Unchiul Sam să expulzeze o cotă de „cel puțin o treime” dintre diplomații ruși care lucrează în țară (ordin executat cu celeritate de alte capitale europene), Berna continuă să privească în altă parte și nu bagă de seamă presiunile „aliaților”. Neutralitate în toate privințele, par a spune autoritățile.
Iohannis, veste de la summitul NATO: ce s-ar întâmpla dacă securitatea României ar fi ameninţată
Klaus Iohannis a anunţat, la finalul reuniunii de la Vilnius, că România şi-a îndeplinit obiectivele stabilite la Summitul NATO.
A întărit ideea că, prin noile planuri de apărare ale Alianţei pentru orice ameninţare de securitate care ar putea afecta ţara noastră, Alianţa Nord-Atlantică are un răspuns pe măsură.
Ce decizii s-au luat la summitul NATO?
„România şi-a îndeplinit şi de această dată obiectivele stabilite pentru acest Summit NATO deosebit de important.
Este rezultatul unei munci de echipă şi mulţumesc tuturor celor implicaţi. Deciziile noastre de la acest Summit au demonstrat, fără echivoc, solidaritatea legăturii transatlantice şi unitatea aliată”, a spus şeful statului.
„Am adoptat noi planuri de apărare ale NATO, care oferă cel mai înalt nivel de securitate pentru Flancul Estic, la Marea Neagră, inclusiv pentru România.
Astfel, pentru orice ameninţare de securitate care ar putea afecta România, Alianţa are un răspuns pe măsură pregătit”, a subliniat preşedintele Klaus Iohannis.
Creşte grupul de luptă
„Ne-am asigurat că există cadrul pentru creșterea grupurilor de luptă, inclusiv a celui din România, la nivel de brigadă, prin forțe de întărire, dacă situația o va impune.
Totodată, vom accelera procesele legate de pre-poziționarea de echipamente. Am mulțumit tuturor Aliaților prezenți în România pentru contribuțiile lor și am salutat anunțul Spaniei de a disloca militari în România. Deciziile luate la Summit necesită angajamente financiare pe măsură, astfel încât liderii aliați au stabilit nivelul de 2% din PIB pentru Apărare ca prag minim de la care pornim.
Totodată, am abordat noi posibilități de cooperare în cadrul NATO și în relație cu partenerii Alianței, pentru a facilita dezvoltarea de capabilități și a industriei de apărare, demersuri care favorizează inclusiv revitalizarea industriei de apărare din România.
Trebuie să ne întărim și apărarea aeriană. De aceea, am decis să constituim în România, alături de Olanda și de alți parteneri internaționali, un hub regional de antrenament pentru piloții români de F-16, dar acest hub va fi accesibil și pentru piloții Aliați și pentru cei ucraineni.
Este un rol important, pe care România și l-a asumat aici”, a mai spus președintele Klaus Iohannis.
Bătrânii dintr-un azil de la Târgu-Jiu, salvaţi din CALVAR! Căminul nu avea autorizaţie
Un alt azil clandestin a fost descoperit în Târgu Jiu și urmează să fie închis. În centru se află 27 de bătrâni, care vor fi mutați în altă parte.
Poliţiştii au ajutat la relocarea seniorilor într-un alt cămin.
Au primit pontul că azilul e clandestin
Un centru de bătrâni, care funcţiona fără autorizare, pe raza municipiului Târgu Jiu, a fost identificat astăzi, 12 iulie, de către oamenii legii.
În centru sunt 27 de persoane vârstnice, iar toate vor fi relocate în cursul zilei de astăzi, dă asigurări purtătorul de cuvânt al Prefecturii Gorj, Iani Gârbaciu.
Poliţiştii au făcut o descindere. S-a constatat că într-adevăr această locaţie nu deţine autorizaţie. Înăuntru erau 27 de bătrâni. Dintre aceştia, 11 sunt netransportabili sau cu probleme medicale.
Zorii secolului asiatic
Asia găzduiește aproape jumătate din populația lumii, care se preconizează că va crește și mai rapid. Ar putea crea aproximativ 40% din consumul global până în 2040 și ar putea produce peste 50% din PIB-ul mondial. Statele din această regiune au demonstrat un potențial remarcabil de dezvoltare, deschizând astfel calea spre secolul asiatic.
Economiile în creștere susținută din Taiwan, Coreea de Sud, Singapore și Hong Kong formează împreună cei patru tigri asiatici. Un alt eveniment major a fost ascensiunea Chinei.
Inițiativa „Belt and Road” (BRI), un program global de dezvoltare a infrastructurii în valoare de un trilion de dolari, prezentat public de China în 2013, are ca scop să lege țara de restul Asiei, Africa, Orientul Mijlociu, Europa și America de Sud.
În ultimii 10 ani, China a acordat împrumuturi altor țări, în principal din Asia, pentru a ajuta la finanțarea proiectelor de infrastructură într-o varietate de sectoare, inclusiv energie regenerabilă, tehnologie, locuințe publice, dezvoltare urbană, transport și logistică. BRI promovează interconectarea și dezvoltarea politică a Asiei.
Capitalismul asiatic este orientat spre politica industrială, investițiile în infrastructură și promovarea exporturilor. Datorită consolidării rezilienței și vitezei tot mai mari a proiectelor sale de afaceri, Asia a arătat potențialul corporațiilor de a atinge obiectivele pe termen lung. Sectorul corporativ poate adopta digitalizarea și poate reduce decalajul dintre companiile din Vest și cele din Est.
Până în 2040, puterea economică a E7 (China, India, Indonezia, Brazilia, Rusia, Mexic și Turcia) ar putea fi dublă decât cea a G7 (SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Japonia, Canada și Italia).
Cu o populație de 1,6 miliarde de locuitori urbani până în 2050, Asia va suferi o transformare radicală. Centrele de cercetare avansată, progres tehnologic și învățământ superior se vor găsi în orașele din Asia, care produc deja peste 80% din producția economică a continentului.
Pe de altă parte, se argumentează că SUA și China nu se vor angaja în niciun fel de război din cauza intereselor lor economice și strategice interconectate.
Ascensiunea Asiei aduce, de asemenea, speranță pentru reducerea sărăciei, îmbunătățirea standardelor de viață și promovarea dezvoltării durabile. Obstacolele pot fi transformate în oportunități printr-un leadership puternic, colaborare și politici proactive, asigurând un viitor prosper, interconectat și pașnic.
Zelenski învață cât de parșiv este Occidentul
Liderii NATO invită Ucraina să se alăture alianței în viitor, în timp ce îi refuză intrarea pe termen imediat. Un soi de sentință care a provocat dezamăgire la Kiev.
La summitul NATO de la Vilnius, Volodimir Zelenski, deși primit cu entuziasm, a adoptat un ton neobișnuit de dur față de aliații occidentali: „Se adaugă formulări vagi despre „condiții” chiar și pentru invitarea Ucrainei. Se pare că nu există disponibilitate nici pentru a invita Ucraina în NATO, nici pentru a o face membră a alianței”. Este „fără precedent şi absurd” faptul că Ucraina nu a primit un termen clar de aderare.
„Am indicat în mod clar că vom invita Ucraina să se alăture Alianţei când aliaţii vor fi de acord şi când condiţiile vor fi întrunite”, a precizat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Cu alte cuvinte, poziția NATO este de neclintit: nu permite aderarea ţărilor care sunt implicate într-o dispută teritorială în curs de desfăşurare, deoarece ar antrena alianţa în conflict –în acest caz cu Rusia. E de înțeles frustrarea lui Zelenski. Ofera de aderare la NATO nu este necondiționată, ci un compromis. Occidentul ajută Ucraina cu armament și bani, dar are o linie roșie peste care nu trece.
Mai neclare sunt „garanțiile de securitate” pentru Ucraina. Țara ar putea crede că are protecție, deși în realitate nu o are, și ar rămâne o țintă a Rusiei tocmai din cauza acestei false protecții.
„Aderarea la NATO sau chiar garanțiile de securitate ale SUA depind de amenințarea de a lupta într-un război cu Rusia în numele Ucrainei”, notează Politico. „Asta înseamnă să ameninți cu declanșarea unui război nuclear care ar fi o sinucidere reciprocă pentru ceea ce sunt, cel mult, interese periferice – iar în schimbul asumării acestui risc colosal, SUA nu ar câștiga nimic”.
Liderii occidentali spun adesea că apărarea Ucrainei este vitală pentru securitatea americană sau europeană, fie pentru că înfrângerea acesteia ar permite continuarea agresiunii rusești, fie pentru că cucerirea ei ar distruge norma integrității teritoriale – sanctitatea suveranității – care menține stabilitatea lumii. Niciuna dintre aceste afirmații nu este convingătoare.
Ideea că Rusia s-ar folosi de Ucraina pentru a ataca mai departe în Europa este în principal un argument pentru ca europenii să își consolideze apărarea – nu SUA.
Între timp, norma integrității teritoriale nu este atât de fragilă încât Statele Unite să trebuiască să apere Ucraina. Rusia a fost pedepsită atât de aspru pentru invazia sa încât puțini ar fi atât de nebuni încât să îi imite exemplul. Dimpotrivă, a oferit ceva asemănător cu un anunț de interes public global despre pericolele agresiunii.
Zelenski ar mai trebui să învețe ceva: SUA și aliații săi din NATO au evitat până acum să lupte direct pentru Ucraina tocmai pentru că nu au un interes suficient de vital pentru a risca un război nuclear. De aici se deduce faptul că americanii nu vor veni în apărarea Ucrainei într-un scenariu viitor.
Kievul va primi mai degrabă garanții false. Războiul în sine este o dovadă în acest sens, deoarece pare destul de puțin probabil ca acest conflict să fi avut loc în absența convingerii Rusiei că Ucraina era pe cale să se integreze în domeniul securității în NATO.
SUA și puterile europene: egoiste, mulțumite de sine și neserioase
Am intrat într-o eră a concurenței globale, temperată de nevoia de cooperare și de teama de conflict. Principalii protagoniști sunt SUA și aliații săi, pe de o parte, și China și Rusia, pe de altă parte.
Cu toate acestea, contează și restul lumii. Acesta conține două treimi din populația globală și o serie de puteri în ascensiune, în special India, în prezent cea mai populată țară din lume. “Multe țări consideră că SUA și puterile europene sunt egoiste, mulțumite de sine și neserioase”, comentează Financial Times.Relațiile dintre SUA și China sunt în mod clar centrale, Din fericire, administrația Biden a încercat să reducă fricțiunile, cel mai recent prin vizitele la Beijing ale secretarului de stat, Antony Blinken, și ale secretarului Trezoreriei, Janet Yellen.
Dar preocupările Occidentului nu trebuie să se limiteze la relațiile cu China. De asemenea, contează și relații mai bune cu restul lumii. Acest lucru necesită ca Occidentul să își recunoască propriile standarde duble și ipocrizia.
Invazia Rusiei în Ucraina a fost condamnată și de țările în curs de dezvoltare. Însă aceste țări își amintesc de instoria îndelungată a puterilor occidentale ca imperialiste și invadatoare. De prea multe ori au asistat la încălcări grave ale drepturilor omului și ale dreptului internațional. De prea multe ori Occidentul a considerat că astfel de nedeptăți nu îl privesc.
Apoi, există comerțul. Într-un discurs important ținut în aprilie, Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională al SUA, a repudiat ordinea comercială pe care țara sa a avut nevoie de decenii pentru a o construi. Mai recent, reprezentantul comercial american, Katherine Tai, a îngropat-o. Discursul ei ridică în slăvi protecționismul. Multe din țările în curs de dezvoltare au crezut în doctrina deschiderii comerciale. Acum se tem că au rămas fără nimic.
Un alt aspect semnificativ este asistența internațională. Statele cu venituri modeste au fost lovite de o serie de șocuri pentru care nu au fost responsabile: pandemia, creșterea bruscă ulterioară a inflației, invazia Ucrainei, saltul prețurilor la energie și alimente și apoi creșterea ratelor dobânzilor. O moștenire care ar putea să creeze decenii pierdute.
De asemenea, tranziția energetică pare a fi un drept occidental. Restul țărilor sunt lăsate de izbeliște, dar același Occident le acaparează cu lăcomie resursele bogate. Isteria climatică se poartă la Bruxelles și Washington, fără ca emisiile globale să scadă.
Țările cu venituri ridicate – altminteri foarte vocale pe subiectul egalității în drepturi și democrației – impart lumea în bogați și săraci. Băncile și puterea lor financiară dictează la nivel global. Cu pretenții de superioritate morală, mai ales când vine vorba de interese, blocul Occidental ,egoist și mulțumit de sine, spulberă tot în cale.Rămâne de văzut cine va contesta această poziție.
Radiografia Kremlinului: de la țarul Putin la Putin “colectiv”
A fost un spectacol politic de neuitat. La 21 februarie 2022, în ajunul războiului în toată regula al Rusiei împotriva Ucrainei, președintele Vladimir Putin a prezidat o reuniune televizată a Consiliului de securitate națională al Rusiei. El a cerut membrilor consiliului să declare dacă sunt în favoarea recunoașterii de către Moscova a independenței republicilor separatiste din Donbas. Evenimentul pus în scenă a lăsat impresia unui țar singuratic și disprețuitor față de consilierii săi. Aceștia se tem de el, în timp ce încearcă cu disperare să-i facă pe plac. El îi umilește doar de plăcere.
Răspunsul Kremlinului la recenta revoltă a lui Evgheni Prigozhin, șeful mercenarilor Wagner, reconsideră această imagine, comentează în Financial Times politologul Ivan Kratsev. Nu Putin, ci „Putinul colectiv” (o figură care îl include, printre alții, pe Alexandr Lukașenko, dictatorul din Belarus) a fost cel care a decis rezultatul crizei.
Putin, individul, a fost iritat și umilit de trădarea Wagner și a ieșit la televizor amenințând că „va fi dur”. Dar „Putin cel colectiv” a ajuns la concluzia că ar fi mai înțelept să negocieze cu rebelii și să găsească o strategie de ieșire. Acum știm că s-a întâlnit cu Prigojin și cu alți comandanți pe 29 iunie. Pentru cineva obsedat de trădare, aceasta a fost o pastilă amară de înghițit.
Ce s-a schimbat? În primul rând, relația dintre Putin și elitele rusești. Acum se teme de ele nu mai puțin decât se tem ele de el. Se teme mai puțin de vocea lor decât de ieșirea lor. Mulți dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi îl învinovățesc personal pentru starea actuală a lucrurilor. Decizia lui Putin de a instrumenta competiția dintre Wagner și Ministerul Apărării a fost cea care a dus în cele din urmă la marșul mercenarilor spre Moscova.
Efectul Jukov
Revolta lui Prigojin a scos la iveală contradicția centrală a politicii de personal a lui Putin. Pentru a câștiga războiul, Putin are nevoie de lideri ambițioși și nemiloși precum șeful Wagner. Cu toate acestea, pentru a-și asigura puterea și pentru a garanta unitatea elitelor, el trebuie să se bazeze pe figuri fără carismă precum ministrul apărării, Serghei Șoigu, și generalul Valeri Gerasimov, șeful Statului Major General.
Teama de „efectul Jukov” – apariția unui general popular precum celebrul Gheorghi Jukov, comandantul sovietic care a capturat Berlinul nazist – explică de ce Prigojin a trebuit să plece. Publicul ar putea vedea o astfel de figură ca pe o alternativă la Putin. Mercenarii Wagner au spulberat fațada de normalitate care este atât de importantă pentru Kremlin.
Loviturile de stat eșuate se termină în paranoia
Toate loviturile de stat încep cu o conspirație. Loviturile de stat eșuate se termină în paranoia. Prin urmare, este logic să ne așteptăm la schimbări dramatice la vârful Kremlinului. Dar aceste așteptări ar putea fi greșite. Epurările la nivelurile inferioare ale serviciilor de securitate sunt inevitabile, dar nu este clar dacă vor urma schimbări la nivel superior.
În primul an al războiului din Ucraina, schimbările la vârful ierarhiei de la Moscova au fost surprinzător de limitate. Și, în timp ce războaiele aduc de obicei la putere lideri ambițioși și adesea nemiloși care și-au dovedit valoarea în luptă, doar două grupuri au urcat în ierarhia lui Putin din februarie 2022. Este vorba despre fiii vechilor prieteni ai lui Putin și adjuncții săi – pe scurt, cei despre care se crede că sunt loiali și pe care liderul îi cunoaște personal.
Ce trebuie să învețe Occidentul
Stabilitatea a învins necesitatea unei conduceri mai eficiente. Acum, în urma revoltei Wagner, Putin se confruntă cu o alegere dificilă. Cu greu poate desființa conducerea militară a Rusiei fără să recunoască faptul că Prigojin avea dreptate. Dar cu greu poate câștiga războiul cu această conducere. Insurecția Wagner a întărit „colectivul Putin”.
În timp ce majoritatea rușilor au fost îngroziți de perspectiva unui război civil, iar cota de popularitate a lui Prigojin s-a prăbușit, noul consens în Occident este că orice schimbare de putere în Rusia este o oportunitate, în măsura în care orice alt lider în afară de Putin – indiferent de opiniile sale politice – va avea mai multe șanse de a opri războiul.
Ar fi o iluzie ca puterile occidentale să vadă marșul lui Prigojin asupra Moscovei ca pe un precursor al sfârșitului regimului lui Putin. Ar fi, de asemenea, o greșeală să îi neglijeze importanța. Ceea ce semnalează este o schimbare a puterii de la Putin țarul la Putin colectivul.
Noul cadru de confidențialitate a datelor UE-SUA, deja amenințat
Acest cadru urmărește să garanteze că datele pot circula în condiții de siguranță între UE și SUA, fără a fi nevoie să se instituie garanții suplimentare de protecție.
Într-o declarație de luni, executivul UE, Comisia Europeană, a declarat că legislația americană privind protecția datelor oferă un „nivel adecvat de protecție” pentru cetățenii europeni și a introdus noi garanții care limitează accesul serviciilor de informații americane la datele din UE doar la ceea ce este „necesar și proporțional”.
Va fi înființată o nouă Curte de revizuire a protecției datelor, care va permite europenilor să depună plângeri privind protecția vieții private. Aceasta va avea competența de a ordona firmelor să șteargă datele utilizatorilor dacă va constata că informațiile colectate au încălcat noile garanții.
Cu toate acestea, normele se confruntă deja cu amenințarea unor contestații juridice din partea activiștilor pentru protecția vieții private, care sunt nemulțumiți de nivelul de protecție pe care măsurile îl oferă cetățenilor europeni.
Cadrul de confidențialitate a datelor înlocuiește un acord anterior, numit Privacy Shield, care permitea companiilor să transmită date despre europeni în SUA pentru a le stoca și prelucra la nivel local în centrele lor de date naționale.
Acordul a fost anulat în iulie 2020, când Curtea Europeană de Justiție, instanța supremă a UE, a dat dreptate militantului austriac pentru protecția vieții private Max Schrems, care susținea că legislația americană nu oferă o protecție suficientă împotriva supravegherii de către autoritățile publice.
Între timp, companiile s-au bazat pe mecanisme separate, cunoscute sub numele de clauze contractuale standard, pentru a se asigura că pot continua să transfere date peste Atlantic.
În luna mai, Irlanda a decis că utilizarea de către Meta a transferurilor de date cu caracter personal către SUA încalcă Regulamentul general privind protecția datelor din UE. Gigantul tehnologic american a fost amendat cu o sumă record de 1,3 miliarde de dolari.
Activiștii pentru confidențialitate spun acum că astfel de măsuri nu sunt suficiente, deoarece legile americane privind protecția vieții private nu extind protecția la cetățenii din afara Statelor Unite, ceea ce înseamnă că persoanele din UE nu beneficiază de același nivel de protecție.
Meta, Google, Amazon și alte firme colectează cantități uriașe de date despre utilizatorii lor, pe care le folosesc pentru a-și informa algoritmii de recomandare a conținutului și pentru a personaliza reclamele.
Au existat, de asemenea, nenumărate exemple de scandaluri legate de utilizarea abuzivă a datelor oamenilor de către firmele de tehnologie.
UE are reglementări stricte în ceea ce privește prelucrarea datelor utilizatorilor de internet.În 2018, a intrat în vigoare Regulamentul general privind protecția datelor, sau GDPR, care introduce cerințe stricte pentru ca organizațiile să se asigure că tratează datele utilizatorilor în condiții de siguranță și securitate. Aceasta este o lege care se aplică în toate țările din UE. Pe de altă parte, în SUA nu există o lege federală singulară privind protecția datelor care să acopere confidențialitatea tuturor tipurilor de date.
Norvegia „sponsorizează” războiul din Ucraina cu 100 de „nanodrone” Black Hornet, elemente NASAMS și mâncare
Norvegia va furniza Ucrainei, în acest an, 100 de nanodrone de tip Black Hornet, elemente ale sistemului de rachetă sol-aer de tip NASAMS, care vin în completarea sistemelor de acest tip pe care Lituania urmează să le furnizeze Ucrainei, dar şi zeci de mii de raţii alimentare.
Anunţul a fost făcut de ministrul Apărării, Bjørn Arild Gram, care precizează că toate aceste echipamente sunt produse în Norvegia.
Ajutor de 10 miliarde de coroane norvegiene
Acest nou ajutor militar se ridică la zece miliarde de coroane norvegiene, cu peste 2 milioane peste suma acordată anterior. Norvegia urmează să ofere și sprijin civil, în cuantum de 7,5 miliarde de coroane norvegiene.
De asemenea, şi Lituania trimite sisteme de apărare aeriană NASAMS în Ucraina, în valoare de 9.8 milioane de euro, pe care le va livra în termen de trei luni, potrivit Ministerului Apărării de la Vilnius.
„Achiziţionăm sisteme modernizate de lansatoare de rachete NASAMS, care sunt complet pregătite pentru ca armata ucraineană să le integreze în unităţile lor de control al focului, astfel încât să completeze şi să extindă sistemele NASAMS deja utilizate”, a spus ministrul lituanian al Apărării.
Noua mantră a investitorilor: goana după cash
Timp de mulți ani după criza financiară din 2008, acțiunile și titlurile de participare au fost singurele care au fost în joc, în condițiile în care era banilor ușori a dus prețurile activelor pe culmi, iar banii lichizi au fost aproape de zero.
Situația s-a inversat în ultimele 18 luni, investitorii pornind într-o cursă pentru numerar pe măsură ce ratele dobânzilor cresc, în timp ce acțiunile se luptă cu inflația care reduce cheltuielile și creșterea economică.
Este posibil ca SUA să se bucure de o piață ascendentă, dar aceasta a fost determinată pur și simplu de agitația din jurul revoluției inteligenței artificiale, care acum pare să fi scăpat de sub control.
Investitorii s-au înghesuit să investească în „cei șapte magnifici” mega-capitaluri tehnologice americane – Apple, Microsoft, Amazon, Google, Nvidia, Meta și Tesla – dar dacă îi scoatem din S&P 500, indicele a crescut cu doar 5,6% în acest an, în timp ce speranțele că piața bursieră chineză își va reveni au eșuat.
Un număr tot mai mare de investitori se întreabă acum de ce ar trebui să își pună capitalul la bătaie în condițiile în care pot obține 5% sau 6% pe an din depozitele în numerar fără a-și asuma niciun risc.Se pare că randamentele în numerar se vor îmbunătăți pe măsură ce Rezerva Federală a SUA și alte bănci centrale intensifică lupta împotriva inflației prin creșterea și mai mare a ratelor dobânzilor.
Fed a menținut rata la 5,25% în iunie, dar piețele estimează acum o probabilitate de 90% de majorare la următoarea ședință din 25 și 26 iulie, iar procesele-verbale publicate recent sugerează că va urma cel puțin o nouă majorare în acest an și, posibil, mai multe.
Directorul de investiții al Saxo, Steen Jakobsen, spune că investitorii sunt „naivi” în ceea ce privește perspectivele de creștere, în timp ce agitația legată de inteligența artificială a mers prea departe.
Astfel, „pe măsură ce ratele dobânzilor cresc, numerarul din fondurile de piață monetară reprezintă un randament atractiv pentru investitorii cu aversiune la risc, pentru prima dată în ultimii ani”. Ei economisesc pentru un obiectiv pe termen scurt sau caută un loc unde să își parcheze banii în timp ce decid unde să investească în continuare.
“Banii lichizi încă arată atractivi”, a declarat Laith Khalaf, șeful analizei investițiilor la platforma de fonduri AJ Bell, dar a avertizat că „s-ar putea să atingem în curând vârful numerarului, pe măsură ce băncile centrale din SUA, Marea Britanie și Europa se vor apropia în cele din urmă de sfârșitul ciclului actual de înăsprire.
Dar investitorii nu ar trebui să renunțe încă la acțiuni, subliniază Tom Stevenson, director de investiții la Fidelity International.La un moment dat, mai târziu în acest an sau la începutul lui 2024, se așteaptă ca acestea să revină în favoarea lor, iar cei care sunt suficient de curajoși să le cumpere astăzi vor fi recompensați.
Ce s-ar fi întâmplat dacă Ucraina își păstra armele nucleare?
După destrămarea Uniunii Sovietice, în1991, Ucraina a moștenit al treilea cel mai mare arsenal nuclear din lume. Cu toate acestea, a decis să renunțe la armele sale nucleare. A semnat Tratatul de Neproliferare Nucleară în 1994, obținând ulterior asigurări economice și de securitate din partea marilor puteri.
Prin urmare,Statele Unite, Rusia și Regatul Unit, în cadrul Memorandumului de la Budapesta, au dat de înțeles că integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei nu vor fi afectate.
În prezent, Rusia încalcă în mod clar acest memorandum, iar dilema este că asigurările, spre deosebire de garanții, nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic și nu obligă marile puteri să intervină militar în numele Ucrainei.
S-a vehiculat ideea că invazia rusă ar fi putut fi prevenită dacă Ucraina nu ar fi renunțat niciodată la armele nucleare sovietice, deoarece atunci, descurajarea nucleară, care presupune amenințarea cu distrugerea reciprocă, ar fi împiedicat atacul. Așa să fie? Părerile sunt împărțite.
Există o presupunere larg răspândită conform căreia descurajarea asociată cu armele nucleare oferă automat o garanție împotriva unui atac. Exemplele istorice nu susțin această afirmație. Au existat cazuri în care descurajarea nucleară a împiedicat escaladarea crizelor până la războaie adevărate, dar conflicte și războaie limitate au avut loc în continuare. De exemplu, India și Pakistan sunt puteri nucleare, dar s-au angajat în război.
Rusia ar fi putut totuși să invadeze Ucraina, indiferent dacă ar fi avut sau nu arme nucleare. A perceput amenințarea de a avea un bloc adversar major, sub forma NATO, chiar în apropierea granițelor sale – și extinderea acestui bloc spre est ca un pericol la adresa intereselor vitale.
Invazia nu este o scuză, dar Occidentul – incredibil de naiv – nu și-a dat seama că imperialismul rus nu folosește decât politica tancului. Încă din 1993, analiștii de la Foreign Affairs și The Economist susțineau că Ucraina trebuia să-și mențină arsenalul nuclear, deoarece în caz contrar un război cu Rusia era inevitabil!
Important de reținut, armele nucleare pe care le dețineau ucrainenii nu au fost niciodată cu adevărat ale lor. Codurile de lansare și comanda celor 176 de rachete balistice intercontinentale și 1.240 de focoase nucleare au rămas la Moscova. Astfel, eficacitatea descurajării este foarte îndoielnică atunci când chiar și caracterul practic al armelor este îndoielnic.
Unii consideră că Ucraina avea mai mult de câștigat decât de pierdut dacă renunța la armele sale nucleare. Noua țară independentă trecea printr-o criză politică și financiară.
De asemenea, din punct de vedere politic, SUA, ca să nu mai vorbim de Rusia, nu ar fi dorit ca un stat să încerce să preia controlul asupra unui arsenal nuclear sovietic. Ucraina l-a folosit ca monedă de schimb pentru a-și îmbunătăți relațiile cu comunitatea internațională.
Posibil, Ucraina – care avea capacitatea de a produce arme nucleare după căderea URSS, uraniu bogat în plutoniu, expertiză tehnică și științifică – a sperat că renunțarea la arsenalul nuclear reprezintă o garanție pentru sprijinul Occidentului.
Ironia istoriei este că denuclearizarea unei țări nu a împiedicat un război cu o țară invadatoare vecină. Poate că “operațiunea specială” tocmai de asta a fost plănuită.
Căderea rublei nu înseamnă colapsul Rusiei
Rubla rusă se află la cel mai scăzut nivel din martie 2022, și nu pare să aibă unde să meargă decât în jos.
Este a treia cea mai slabă performanță de pe lista extinsă de Bloomberg a principalelor valute până acum în acest an, după peso argentinian și lira turcească.
În primăvara anului trecut, managerii financiari de la banca centrală și de la ministerul de finanțe al Rusiei, forțați să facă față unor sancțiuni occidentale fără precedent și la o fugă de capital de aproape trei ori mai mare decât cea din 2021, au făcut să scadă cursul de schimb. Rubla a câștigat datorită unui salt al prețurilor la energie.
Rusia a găsit modalități de a menține exporturile de petrol stabile și chiar de a crește livrările pe mare în ciuda embargoului occidental: peste 70% din transporturile de țiței rusesc merg acum către India și China, față de mai puțin de 20% înainte de invazie.
În același timp, exportatorii au găsit modalități de a ocoli sancțiunile, trecând la furnizori din China și Asia de Sud și transmițând bunuri occidentale prin Turcia și unele foste republici sovietice. În primul trimestru al acestui an, balanța comercială a Rusiei pentru bunuri și servicii s-a redus la 22,6 miliarde de dolari, de la 91,4 miliarde de dolari în al doilea trimestru din 2022.
Căderea rublei indică durere, dar nu colapsul Rusiei, notează analiștii de la The Washington Post. În condițiile în care active rusești semnificative sunt înghețate în băncile occidentale, autoritățile financiare ruse nu prea au motive să irosească resursele valutare tot mai limitate pentru a susține rubla, așa că au lăsat moneda să alunece.
„Patrioții” îl presează pe Putin de mai bine de un an să scape de managerii săi financiari relativ liberali și să treacă țara pe picior de război. Cu toate acestea, Rusia, pur și simplu, nu are resursele necesare pentru a face o astfel de schimbare tolerabilă pentru populația generală.
Păstrarea vestigiilor unui sistem de piață liberă și mizând pe ingeniozitatea întreprinzătorilor mici și mijlocii, care au acumulat multă experiență în condiții extreme începând cu anii 1990, permite guvernului să evite o scădere catastrofală a nivelului de trai. Angajatorii au păstrat salarii relativ ridicate, iar șomajul oficial este de 3,3%, un minim istoric.
Unii economiști occidentali insistă asupra faptului că Putin testează această capacitate de rezistență prin „canibalizarea” economiei productive a Rusiei pentru a finanța războiul cu Ucraina.
Totuși, datele băncii centrale arată niveluri scăzute ale deținerilor de datorie guvernamentală de către bănci, iar ratele dobânzilor sunt departe de maximele lor istorice, permițând o activitate economică și de consum normală.
Datorită ingeniozității funcționarilor din domeniul finanțelor și a antreprenorilor, Rusia rămâne rezistentă din punct de vedere economic și își poate finanța bugetul de război, care în 2022 a ajuns la un nivel destul de modest de 4,4% din PIB, nivel pe care se așteaptă să îl mențină în acest an.
„Toți știau” că sunteți niște ticăloși!
1. Poloneza Iga Swiatek avea la șepcuță un fluturaș cu steagul Ucrainei și a pierdut la Wimbledon în fața ucrainencei Svitolina. Nu mă interesează de Svitolina, pentru că nu mă interesează nici de ruși, nici de ucraineni, lucrarea e între ei, sunt la fel, sunt niște dușmani declarați ai României. Dar mă bucur că slugoaica din Polonia a pierdut la fel cum mă bucur că au luat țeapă prostoboii români care i-au primit cu pungi de la Lidl (conserve cu pateu, ness la plic, snacksuri și alte sărăcii) pe aroganții care aveau milioane de dolari în portbagaje. Siguuur, nu generalizăm! Dar de ce să nu generalizăm? Presa nu mai e liberă? De când? Din noiembrie 2015 încoace? De când au murit niște copii nevinovați, pe care NU i-ați educat să NU asculte muzicoase de bestializare?
2. Un veteran de război mi-a spus așa: „dacă noi aveam probleme și ne-am fi dus să ne adăpostim într-o țară anume, grănicerii din acea țară nu ne-ar fi primit. Și nu numai că nu ne-ar fi primit. Ne-ar fi împușcat. Pentru că sunt mai mult decât prieteni, sunt frați cu știi tu cine…” Știu, știu, știu! „Toți știau” – ce lozincă hapciupalitică!
3. „Toți pentru justiție!”, „Toți știau” – aloooo, mai multă inventivitate! Ce face departamentul ăla? Plătește toți banalii din bani publici? Eu așa recunosc panaramezul de pe centurile de socializare, unde prostia e epidemică. Și-a pus pe facebook „Toți știau!” A avut și „Corupția ucide!”, și „Vaccinați-vă oameni buni”, și steagul bicolor al unei țări străine (din toate punctele de vedere). Doar personalitate n-a avut.
4. Nu am vorbit în viața mea, față în față sau la telefon, cu Firea sau cu Pandele. Vă rog să încercați o căutare pe google „Boanchis – Împărăteasa din Voluntari” (habar n-am să dau link și sunt mândru că nu mă amestec printre analfabeții digitalizați) ca să vedeți ce am scris despre Firea. Dar mizeria care se întâmplă acum pute ca gunoiul din Sectorul 1. „Toți știau” ce, mă, ce știau? Că sunteți o turmă pe care o scot să pască lozinci vreo 50, maximum 100 de decreștinați plătiți ? Prostoboilor, ăia 50 sau 100 de gorniști sunt salamandre oengiste de după Colectiv și fac bani din „Toți știau”! Voi ce faceți? Le băgați euro în conturi unor propagandiști. „Toți știau” că în azile se trăiește prost, pentru că Statul român nu a investit în bătrâni, ci într-un vaccin netestat pentru o boală necunoscută. La 80 de ani, mama mea făcea zilnic cinci kilometri pe jos. Eu, un vaccinist răspopit, am îndemnat-o să se vaccineze. Coincidență, dom’le, coincidență, după o lună mama a făcut cancer și după alte șase luni s-a prăpădit. Poate că în fața covidului ar fi avut o șansă. După vaccin n-a avut niciuna. „Toți știau”, dar n-au voie să spună ce a însemnat vaccinul.
5. „Toți știau” că parțial eclozații din partidul Generației Gadget sunt niște ticăloși. Nu e cel mai rău lucru să fii ticălos. Dar fii un ticălos original! Îmi plac ticăloșii cu amprentă. Trotinetiștii sunt niște ticăloși la grămadă, sunt o smoală care se crede frișcă.
FOTO. Candidat la Primăria Chișinăului, în vizită la principalele obiective de investiții din Sectorul 4. Băluță: „L-am asigurat că îi vom fi alături”
Un politician de la Chișinău, care intră în cursa pentru fotoliul de primar al capitalei Republicii Moldova a discutat, miercuri, cu edilul sectorului 4. Mai mult, delegația condusă de către deputatul Lilian Carp a mers să vadă și cum stau lucrurile în teren, în sectorul în fruntea căruia se află Daniel Băluță.
Candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din Republica Moldova la Primăria Chișinăului a mers, miercuri, să viziteze principalele obiective de investiții din Sectorul 4 – a anunțat Primăria Sectorului 4.
Vizită la Pasajul Europa Unită, în Parcul Tudor Arghezi și la Spitalul de Stomatologie
Pasajul Europa Unită, Parcul Tudor Arghezi și Spitalul de Stomatologie au fost, miercuri, studiate îndeaproape de membrii delegației condusă de către deputatul Lilian Carp – candidatul la Primăria Chișinăului din partea Partidului Acțiune și Solidaritate, formațiunea politică ce a susținut-o pe Maia Sandu, la alegerile din 2020, pentru președinția Republicii Moldova – transmit reprezentanții Primăriei.
„Înaintea vizitei din teren, oaspeții au avut o întrevedere cu primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, în cadrul căreia au identificat similarități între cele două unități administrative, precum și soluții de dezvoltare a celor două comunități.
Principalele subiecte discutate au vizat proiectele de infrastructură mare și de sistematizare a traficului rutier, cum ar fi construirea de pasaje, amenajarea de parcări, reconfigurarea principalelor artere de circulație, dar și implementarea de soluții alternative de transport, nepoluante”, a transmis Primăria, într-un comunicat.
După încheierea discuțiilor, primarul Băluță a mers împreună cu delegația din Republica Moldova într-o vizită de lucru la trei dintre cele mai importante obiective de investiții din Sectorul 4.
Băluță: Efortul nostru poate sprijini dezvoltarea și a altor orașe, cum ar fi cele din Republica Moldova
„Sunt bucuros să observ că, în continuare, munca depusă în ultimii ani de comunitatea Sectorului 4 este exemplu de bune practici și că efortul nostru poate sprijini dezvoltarea și a altor orașe, cum ar fi cele din Republica Moldova! L-am primit astăzi pe domnul deputat Lilian Carp, candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate din Republica Moldova la Primăria Chișinăului și l-am asigurat că îi vom fi alături în acest demers deosebit de important pentru frații noștri moldoveni. Împreună cu acesta, am vizitat mai multe obiective de investiții din sectorul nostru, între care și pasajul Europa Unită, și i-am explicat, în detaliu, importanța susținerii europene în demersurile de dezvoltare sănătoasă a comunităților noastre”, a declarat primarul Sectorului 4, Daniel Băluță.
Sectorul 4 se alătură, astfel, autorităților române „care susțin eforturile Republicii Moldova în drumul său pentru aderarea la Uniunea Europeană, vecinii noștri având, în prezent, statutul de țară candidată pentru a face parte din marea familie europeană”, se mai transmite în comunicat.
Ce trebuie să ştie turiştii care „zboară” cu avionul în vacanţă. Cum pot păcăli haosul de pe aeroporturi
Calvarul românilor care şi-au luat bilete de avion pentru a pleca în diferite destinaţii de vacanţă continuă.
Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a făcut o serie de recomandări pentru pasageri, în condițiile în care pe tot mai multe aeroporturi din Europa și nu numai apar probleme provocate de intensificarea traficului aerian.
Recomandări ca să eviţi bătaia de cap
Iată recomandările autorităţilor, în contextul creşterii traficului aerian în iulie şi august, acestea fiind tradiţional luni în care sunt atinse valorile maxime anuale:
- să se informeze permanent asupra orelor de decolare ale aeronavelor, menţinând contactul cu operatorul aerian;
- când îşi achiziţionează un bilet de avion, să lase datele de contact pentru a putea primi informaţii de la compania aeriană în cazul oricăror modificări.
- să efectueze check-in online, de acasă, pentru a economisi timp şi, în unele cazuri, chiar bani.
- să se prezinte la aeroport la ora recomandată de către compania aeriană, de regulă cu trei ore înainte de ora planificată a zborului.
- călătoriţi fără bagaj de cală
Wizz Air a anulat mai multe zboruri
Sute de călători români au rămas blocați, zilele trecute, pe aeroporturile din Lisabona și Roma, după ce Wizz Air a anulat mai multe zboruri.
Alte două aeronave programate să decoleze de pe Otopeni, vineri după-amiază, au fost reținute la sol, iar pasagerii au aflat că nu mai pot decola spre Roma și Eindhoven.
Polițiștii au dat de urma fetelor care au bătut o minoră într-un parc din București. Ce măsuri s-au luat în cazul a două dintre ele
Au continuat cercetările începute de polițiști după ce o fată de 13 ani a fost lovită și umilită în parcul IOR, din sectorul 3 al Capitalei. Un caz șocant dat fiind faptul că în episodul greu de imaginat au fost implicate mai multe adolescente, victima violenței fiind o copilă de doar 13 ani.
Polițiștii din Capitală au identificat patru minore – două în vârstă de 14 ani, iar celelalte două în vârstă de 13 ani – bănuite de agresarea fizică a minorei, într-un parc din sectorul 3 al Capitalei. Momentele cumplite prin care a trecut copila de 13 ani au fost filmate, iar imaginile și întreaga situație au ajuns și în atenția oamenilor legii, care au început o anchetă.
Iar în urma cercetărilor şi a investigaţiilor desfăşurate de către poliţiştii Secţiei 12, au fost identificate patru minore, două în vârstă de 14 ani, iar celelalte două în vârstă de 13 ani, bănuite de comiterea agresiunii.
Două fete, plasate sub control judiciar pentru 60 de zile
Fetele au fost duse la audieri, iar ulterior două dintre ele, ambele în vârstă de 14 ani, au fost plasate sub control judiciar, pentru 60 de zile, după ce în primă fază fuseseră reținute – din câte anunță Poliția Capitalei.
„La data de 11 iulie 2023, în baza mandatelor de aducere care au fost puse în aplicare, cele patru minore implicate, cu vârste cuprinse între 13 şi 14 ani, au fost depistate şi conduse la audieri.
În urma administrării întregului material probator, la data de 11 iulie a.c., faţă de cele două minore în vârstă de 14 ani a fost dispusă măsura reţinerii pentru 24 de ore, iar ulterior, în aceeaşi zi, a fost dispusă măsura preventivă a controlului judiciar, pentru o perioadă de 60 de zile”, a transmis miercuri Poliția Capitalei.
În același comunicat se menționează că în cazul de față cercetările sunt continuate de către poliţişti din cadrul Secţiei 12 Poliţie, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lovire sau alte violenţe.