În prezent, economia mondială este martora unei creșteri semnificative a numărului de falimente corporative. Ceea ce diferențiază acest val de falimente de ciclurile anterioare este gradul tot mai mare de îndatorare acumulat în ultimii ani.
În condițiile în care băncile centrale exercită o presiune ascendentă asupra ratelor dobânzilor, multe companii ar putea întâmpina dificultăți din ce în ce mai mari în a-și plăti datoriile.
Sectorul corporativ are o datorie amețitoare: 500 de miliarde de dolari, potrivit datelor compilate de Bloomberg. Se așteaptă ca această cifră – deja îngrijorează pe toată lumea – să crească și mai mult, adâncind îngrijorările de pe Wall Street, iar consecințele ar putea încetini creșterea economică și ar putea tensiona piețele de credit care încă își revin după pierderi semnificative.Sub suprafața acestor falimente se ascunde o problemă mult mai gravă: datoriile semnificative acumulate în timpul ratelor istoric scăzute ale dobânzilor. Dar era banilor ieftini s-a terminat.
Pe măsură ce băncile centrale cresc costurile împrumuturilor și indică o poziție pe termen mai lung, aceste datorii devin din ce în ce mai împovărătoare pentru companii și întrepinderi. Multe au profitat de disponibilitatea facilă a creditelor ieftine pentru a amâna consecințele provocărilor lor financiare. Prin urmare, putem vorbi de vulnarabilitatea creditului corporativ.
Numai în Statele Unite, obligațiunile cu randament ridicat și împrumuturile cu efect de levier datorate de întreprinderi mai riscante și mai puțin solvabile au crescut de peste două ori din 2008 până la 3.000 de miliarde de dolari în 2021, înainte ca Rezerva Federală să inițieze creșteri substanțiale ale ratelor.
În mod similar, datoriile companiilor chineze nefinanciare au crescut vertiginos în raport cu dimensiunea economiei naționale. În Europa, vânzările de obligațiuni de tip junk bond au crescut cu peste 40% în 2021. Aceste niveluri de îndatorare au contribuit la un munte de datorii iminente, cu 785 de miliarde de dolari care vor ajunge la scadență în următorii ani.
Odată cu încetinirea creșterii economice în China și în Europa, la care se adaugă continuarea preconizată a majorării ratelor de către Fed, capacitatea întreprinderilor de a-și îndeplini obligațiile legate de datorii poate fi compromisă. Obligațiunile și împrumuturile în dificultate din America au crescut deja cu peste 360% din 2021, ceea ce indică un potențial ciclu de neplată generalizată la orizont.
Chiar și o creștere modestă a creditelor neperformante poate reprezenta o provocare pentru întreaga economie. Creșterea numărului de neplăți ar putea duce la o retragere a împrumuturilor din partea investitorilor și a băncilor, exacerbând dificultățile financiare pentru mai multe companii, pe măsură ce opțiunile lor de finanțare se diminuează.În plus, falimentele ar avea un efect negativ asupra pieței muncii, ducând la pierderea de joburi și la o scădere ulterioară a cheltuielilor de consum.
Pe de altă parte, înăsprirea intenționată a politicii monetare de către băncile centrale este parțial responsabilă pentru valul tot mai mare de dificultăți. Pe măsură ce inflația a crescut în mod neașteptat, aceste bănci au redus în mod agresiv fluxul de numerar în sistemul financiar pentru a frâna creșterea economică. Deși această abordare are ca scop restabilirea echilibrului, ea duce inevitabil la prăbușirea unor întreprinderi.
Companiile cu capital privat se confruntă, de asemenea, cu provocări din cauza creșterii ratelor dobânzilor. Multe dintre aceste companii au profitat de creditele ușoare și de ratele scăzute pentru a finanța achizițiile.Cu toate acestea, pe măsură ce ratele dobânzilor cresc, costul serviciului datoriei lor crește și le impinge în faliment.
Pe măsură ce a crescut în popularitate, capacitățile și potențialul inteligenței artificiale au devenit din ce în ce mai clare și mai bine cunoscute în rândul publicului. În paralel, a izbucnit o dezbatere cu privire la modul în care această tehnologie ar putea avea un impact asupra carierelor oamenilor.
Valdis Dombrovskis a declarat pentru Financial Times că speră să se ajungă la un progres pentru a pune capăt amenințării de reînnoire a tarifelor la importurile de oțel din UE. În lipsa unui acord, tarifele, ridicate temporar, ar urma să revină în decembrie, împreună cu măsuri de retorsiune din partea UE.
În fața acestei presiuni, liderii europeni au început să mizeze pe China pentru a juca roluri la două niveluri, primul fiind acela de a stabili inițiative strategice pentru încetarea conflictului dintre Ucraina și Rusia, iar cel de-al doilea se referă la parteneriate care să sprijine redresarea economiei blocului comunitar, greu încercate în ultimii ani.
