Președintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a dezvăluit că pensiile din pilonul II, așa-zisele pensii private, care sunt obligatorii, au fost concepute în mod deliberat ca cei care contribuie să piardă, în realitate, bani. În fapt, profiturile acestor fonduri de pensii au fost concepute doar pentru cei care le administrează, tocmai din cauza unei omisiuni a politicienilor, care au evitat să impună randamente minime, astfel că pensiile din Pilonul II nu vor fi actualizate nici măcar cu inflația.
Legea prin care s-a introdus obligativitatea contribuției la Pilonul 2 de pensii a fost, de la început, incompletă, lipsindu-i, în afară de modul de efectuare a plăților ulterioare, un element vital: impunerea unui randament obligatoriu pentru fondurile de pensii administrate privat, a atras atenția Bogdan Hossu, președintele Cartel Alfa. Potrivit acestuia, orice decizie luată fără a cunoaște faptele este o greșeală, în cazul Pilonului II, această greșeală durează de 16 ani.
”Realitatea este că, între 2006 și 2009, guvernanții și parlamentarii de atunci au abandonat obligația asumată prin Legea nr. 411/2004. Au instituit contribuția obligatorie a salariaților și au reglementat îndatoririle administratorilor privați care colectau banii, dar au omis (voit sau nu) să reglementeze esențialul: cum vor primi oamenii acești bani la pensie. Legea era clară, mecanismul de plată trebuia stabilit printr-o lege specială, în maximum trei ani de la intrarea în vigoare a sistemului, adică până la 1 iulie 2009. De atunci au trecut 16 ani. Șaisprezece ani în care s-a așternut uitarea, nu doar peste cetățeni, ci și, mai grav, peste cei care iau decizii. S-a pierdut din vedere că Pilonul II nu este un cont de economii pe termen lung, ci o parte dintr-un scut social gândit să protejeze bătrânețea lucrătorilor, alături de pensia public”, a precizat liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu.
Un sistem lipsit de garanții
Tăcerea legislativă prelungită a lăsat milioane de contribuabili captivi într-un sistem incomplet, lipsit de claritate și garanții, dar alimentat lunar din veniturile lor, spune Bogdan Hossu. Acesta arată că, astăzi, proiectul de lege aflat în discuție nu face decât să închidă, cu întârziere, cercul legislativ început in 2004, după 16 ani în care contribuabilii au fost obligați să vireze lună de lună bani într-un mecanism marcat de incertitudine și lipsit de o transparență reală asupra garanțiilor oferite. Mai mult, lectura atentă a proiectului de lege, în forma publicată, arată că atitudinea cetățenilor este nu doar previzibilă, ci pe deplin explicabilă.
”Când scopul real al Pilonului II (acela de a fi un pilon de protecție socială) nu a fost explicat și consolidat legislativ, iar încrederea publică a fost erodată, este firesc ca mulți deponenți să dorească acces imediat la banii lor. Iar dacă privim concret textul propunerii legislative, vedem problema centrală: nu există nicio garanție că pensia lunară, plătită eșalonat, va acoperi măcar pierderea din pensia publică pe care o suportă salariații prin contribuția la Pilonul II. De fapt, ce se garantează? Doar sumele depuse, nimic mai mult! Nicio actualizare cu inflația! Niciun randament minim! Aceeași lipsă de protecție se manifestă și în perioada de acumulare, fapt pentru care, încă de la introducerea pilonului II, obligatoriu, CNS Cartel ALFA a cerut în repetate rânduri introducerea prin lege a unui randament minim de administrare, solicitare ignorată sistematic timp de 16 ani”, a afirmat președintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu.
Atac dur al sindicaliștilor
Sindicaliștii de la Cartel Alfa susțin că este necesar să ne întoarcem la esență, și anume la faptul că pilonul II nu a fost gândit ca un experiment financiar și nici ca un vehicul de profit pentru administratori. Fondurile acumulate aici au fost create cu un scop precis și exclusiv: reducerea riscurilor demografice ale unui sistem de pensii bazat pe solidaritatea între generații (Pilonul I) și asigurarea, la momentul retragerii din activitate, a unui venit suplimentar care să garanteze un trai decent.
”În acest context, trebuie să privim realitatea în față: astăzi, un pensionar beneficiază, în medie, de 14–16 ani de pensie. Conform calculelor bazate pe actuala propunere legislativă, cei care au contribuit la Pilonul II vor primi, în primii 10 ani de plată, o pensie mai mică cu aproximativ 4–5% față de situația în care ar fi contribuit integral la Pilonul I, iar după acest prag, diferența devine dramatică: pensia în plată va fi cu circa 25% mai mică”, arată președintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu.
Instrument de afaceri pentru unii
Pilonul II a fost creat pentru a spori siguranța lucrătorilor la finalul carierei profesionale, nu pentru a deveni un instrument de afaceri și profit pentru unii, mai avertizează Bogdan Hossu, iar orice abatere de la această misiune trădează încrederea milioanelor de contribuabili. Astfel, CNS Cartel ALFA cere decidenților politici, fără echivoc, amendarea proiectului de lege printr-un proces transparent, cu participarea reală a reprezentanților beneficiarilor.
”Susținem cu fermitate introducerea unui randament minim garantat, măsură esențială atât pentru protejarea veniturilor viitorilor pensionari, cât și pentru a obliga administratorii privați să își asume răspunderea deplină în gestionarea fondurilor. Un sistem de pensii complementar nu poate funcționa pe baza hazardului și a profitului unilateral, el trebuie să funcționeze pe baza siguranței, transparenței și încrederii. Nu mai este loc pentru amânări, jumătăți de măsură sau promisiuni vagi”, a transmis Cartel Alfa.
Transferul lui Lucas Chevalier, adus pentru 40 de milioane de euro de la Lille, a fost semnalul clar că locul lui Donnarumma în poarta PSG a devenit istorie. Luis Enrique a explicat decizia cu calm, dar ferm: „Gigio este un portar excepțional și un om extraordinar, însă am nevoie de un profil diferit pentru stilul pe care vreau să-l impun. Alegerea mea este strict tehnică și mi-o asum pe deplin”.
Mecanismul pentru 
Totul a pornit de la cazul lui Malcom Edjouma. Patronul FCSB, Gigi Becali, a reclamat faptul că regulamentul nu îi permitea să reintroducă fotbalistul pe lista de campionat decât dacă îi rezilia contractul și îi semna unul nou. Nemulțumirea a fost transmisă către FRF și LPF, iar în scurt timp prevederea a fost modificată printr-o ședință de Comitet de Urgență.
Cel mai recent exemplu: giganții americani ai semiconductorilor, Nvidia și AMD, au acceptat să vireze guvernului american 15% din veniturile obținute din vânzările către China, în schimbul unor licențe de export. O înțelegere neobișnuită – și, după cum spun unii, posibil ilegală – care îi permite lui Trump să exercite un control fără precedent asupra afacerilor americane.
Pentru prima dată în istoria recentă, partidul de extremă dreaptă Alternative für Deutschland (AfD) conduce într-un sondaj național, devansând alianța conservatoare CDU/CSU a cancelarului Friedrich Merz. Datele, furnizate de institutul Forsa, arată AfD la 26% din intențiile de vot, în timp ce conservatorii scad la 24%.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a ieșit să ne spună, cu seninătate, că avem doar o cocoașă, preluând termenul fostului ministru de tristă amintire, Nelu Tătaru, cercetat de DNA pentru luare de mită. Și că în 12 luni totul va fi bine, România va fi pe creștere economică, fără să țină seama că niciuna dintre măsurile de austeritate, care lovesc doar în cei de jos, nu încurajează vreo creștere economică, ci dimpotrivă.
Ministerul Justiției a solicitat refacerea proiectului de hotărâre de guvern privind „reforma” Romsilva, dat fiind că acesta conține erori de substanță și nu poate fi promovat în forma actuală, au semnalat sindicaliștii de la Federația Silva, care au atras atenția încă de la început că proiectul nu este făcut corect.
Într-un interviu acordat publicației Kicker sportmagazin, Rummenigge a vorbit deschis despre puterea tot mai mare a fotbaliștilor și a impresarilor lor, dar și despre cum acest trend afectează chiar și cluburi solide precum Bayern. „Și noi, la FC Bayern, ajungem uneori să plătim salarii prea mari pentru ceea ce primim pe teren”, a recunoscut fostul internațional german, care știe din interior cum funcționează mecanismele financiare ale unei mari echipe.
Fenomenul nu este nou. În trecut, zeci de mii de nord-coreeni au lucrat în Rusia, generând milioane de dolari anual pentru regimul lui Kim Jong Un. În 2019, ONU a interzis aceste practici, încercând să blocheze finanțarea programului nuclear nord-coreean. Dar războiul din Ucraina a schimbat calculele. Anul trecut, peste 10.000 de muncitori au ajuns din nou pe teritoriul rus, iar estimările sud-coreene arată că numărul ar putea depăși 50.000 în 2025.
Din cei 2,4 milioane de cetățeni ai Republicii Moldova, peste un milion lucrează în afara țării, iar cei rămași, aproape în totalitate, sunt dependenți de banii trimiși de acolo. La ora actuală, prețurile din această țară, în special la energie și gaze, mai pot fi achitate doar pentru că UE a decis să le subvenționeze facturile, ca răsplată pentru că au refuzat gazul ieftin de la ruși.