Acasă Blog Pagina 68

Primarul Daniel Băluță solicită implementarea urgentă a proiectelor de dezvoltare a Bucureștiului, chiar și în campania electorală!

2

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a participat joi, 3 aprilie 2025, la ședinta Consiliului General al Municipiului București, în urma căreia bugetul Capitalei pentru anul în curs a fost aprobat! 

Înainte ca proiectul de buget să intre în dezbaterea consilierilor generali, Daniel Băluță a intervenit și le-a mulțumit acestora pentru responsabilitatea dovedită și pentru înțelegerea faptului că dezvoltarea Capitalei nu poate fi încetinită doar pentru că, întâmplător, România se află în campanie electorală pentru prezidențiale. 

Edilul Sectorului 4 i-a transmis un mesaj și Primarului General, Nicușor Dan, afirmând că Bucureștiul se prăbușește sub greutatea indolenței sale și l-a rugat pe acesta ca măcar acum, în al doisprezecelea ceas, să înțeleagă faptul că refacerea Planșeului Unirii este o urgență ce nu mai poate fi amânată.

„Acum, când v-ați găsit o nouă preocupare care vă ține departe de treburile Bucureștiului, am venit la această ședință să vă transmit că indolența dumneavoastră depășește orice limită. De ani de zile, vă ignorați responsabilitățile, ne sfidați chiar și pe noi, primarii de sector care vă fac treaba de edil-șef.

De ani de zile, acoperim golul imens pe care l-ați generat de când v-ați preluat mandatul. Și pe primul, și pe al doilea. Bucureștiul se prăbușește la propriu sub greutatea lipsei dumneavoastră de interes. Centrul orașului se descompune, blocați absurd o lucrare de infrastructură absolut necesară, care are avize și finanțare. 

Veți răspunde pentru orice nenorocire care poate ucide sau răni oameni! Despre pagubele materiale nici nu vreau să mai vorbesc, când planșeul Unirii, vechi de o sută de ani, se va prăbuși. Puneți buline roșii în pasajele Capitalei, mai nou, de parcă ele țin loc de lucrări de consolidare. Puteți râde în neștire în continuare, dar suntem în Capitala României, nu în fața piramidelor din Egipt. 

Am ajuns într-o situație de blocaj general, domnule primar general și am încredere că românii care au văzut dezastrul managementului dumneavoastră în Capitală vă vor spune NU la alegeri!

Dar ce vină avem noi, milioane de bucureșteni care ne confruntam în continuare cu această încăpățânată frână la orice este necesar pentru dezvoltarea Bucureștiului? Ați cerut mai multă putere la referendum, i-ați păcălit pe oameni să vă spună DA. Iar dumneavoastră spuneți în continuare NU chiar și la ce trebuie făcut de urgență pentru a preveni tragedii generate de degradarea infrastructurii critice. Așa nu se mai poate, treziți-vă la realitate, veniți la serviciu, faceți-vă treaba pentru care oamenii v-au ales”, a declarat Daniel Băluță, primarul Sectorului 4. 

 

Incident șocant. Primar din Vaslui, atacat cu un cuțit de un bărbat de 91 de ani. De la ce a pornit totul

1

Un incident șocant a avut loc în biroul primarului din comuna vasluiană Dănești. Edilul a trecut printr-o situație greu de imaginat, devenind ținta furiei unui localnic nonagenar, nemulțumit de cum a decurs o discuție despre o suprafață de pământ.

Un bărbat în vârstă de 91 de ani l-a atacat pe edil cu un cuțit, după ce bătrânul venise să discute cu edilul Neculai Ciofu despre 3 hectare de pământ, potrivit Știrile ProTV. La un moment dat, dialogul a devenit tot mai tensionat și s-a ajuns, de la vorbe, la situația greu de imaginat.

Ce spune primarul

„Voia niște pământ pe care nu poți să i-l dai. El a cumpărat acum 20-30 de ani fără acte de la cineva și ăla nu și-a făcut titlu, a decedat.

Când i-am zis să scoată și să îmi arate actele, el a zis că nu am venit să îți arăt actele, eu am venit să te omor” – a declarat Neculai Ciofu, primarul comunei Dănești.

Au intervenit angajații instituției

Intervenția celorlalți funcționari din primărie a dus la evitarea unei posibile nenorociri. Auzind scandalul, angajații instituției din comuna vasluiană au intervenit prompt și au reușit să-l oprească pe bătrân, înainte ca situația să degenereze.

Primarul s-a ales cu răni la față. Cazul a ajuns în atenția oamenilor legii. Conflictul recent n-ar fi, însă, singular. Potrivit sursei citate, în urmă cu trei ani, cei doi s-au certat în fața bisericii, însă atunci primarul nu a depus plângere.

Suspectul a fost reținut pentru 24 de ore, fiind cercetat pentru ultraj.

Nicușor Dan anunță motivul pentru care nu spune numele donatorilor pentru campania sa: „Sunt oameni de afaceri care au…”

Nicuşor Dan, candidat independent la prezidenţiale, a declarat că nu poate face publice numele persoanelor care au donat pentru campania sa, fără să aibă acceptul acestora. „Sunt oameni de afaceri care au afaceri absolut corecte”, a susținut, joi seara, actualul primar general al Capitalei.

Nicușor Dan a menţionat, însă, că numele acestora va apărea în următoarea sa declaraţie de avere.

„Nu am acceptul oamenilor acestora”

„Legea obligă la comunicare către stat a donatorilor cu peste 5.000 de lei, ceea ce eu am făcut pentru 2024. Şi, dacă vă uitaţi pe declaraţia de avere pe care am depus-o odată cu dosarul de candidatură la preşedinţie, o să vedeţi o listă destul de consistentă cu oameni care au donat peste 5.000 de lei.

Voi face acelaşi lucru în următoarea declaraţie de avere, dar atâta timp cât nu am acceptul oamenilor acestora să le fac public numele acum, nu o s-o fac. Sunt oameni de afaceri care au afaceri absolut corecte”, a explicat el, într-o declaraţie de presă susţinută la sediul Primăriei Municipiului București (PMB), citat de antena3.ro.

Nu în ultimul rând, Nicuşor Dan a răspuns şi acuzaţiilor conform cărora, în timpul mandatului la Primăria Capitalei, i-ar fi favorizat pe cei care au făcut donaţii pentru campania sa, la alegerile locale.

„Ovidiu Liliac este fost coleg de liceu. Dacă nu mă înşel, mi-a donat 10.000 de lei în campania din 2020. O firmă la care lucra a avut un contract – nu mai ţin minte dacă anterior – nu există niciun fel de legătură între aceste două lucruri. Ştefania Simion – da, am colaborat în perioada în care am fost ONG-ist. M-a împrumutat cu nişte bani pe care i-am dat înapoi, tot în 2020, pentru ca să strâng suma pe care statul mi-a dat-o ulterior înapoi. După aceea a dat un concurs şi s-a angajat la primărie. Nu e absolut nimic în neregulă”, a afirmat edilul general Nicușor Dan.

Declarația actualului primar general al Capitalei vine după ce PSD i-a cerut, luni, să prezinte public numele celor care i-au donat pentru (pre)campania prezidențială sume mai mari de 40.500 de lei. „PSD solicită candidatului Nicușor Dan să prezinte transparent cine sunt persoanele care au donat pentru (pre)campania sa sume mai mari de 40.500 lei, respectiv echivalentul a 10 salarii minime brute pe țară. Conform propriilor sale declarații sunt cel puțin două persoane fizice care au depășit acest plafon, iar potrivit legii Nicușor Dan are obligația de a le face publică identitatea”, se menționa, între altele, într-un comunicat transmis de PSD în 31 martie.

Citiți și: Ilie Bolojan – Nicușor Dan, tandemul Pic și Poc

Întărâtă-i, Nicușoare! / USR face implozie: Lasconi, 0 susținere

Nicușor Dan a pupat ghiulul lui Coldea

Horoscop 4 aprilie 2025 – Azi te ocupi de persoanele care sunt mai în vârstă

0

BERBEC

Vei recunoaște că destinul a jucat cu adevărat în favoarea ta într-un subiect profesional în care ceva încetinise și, totuși, acum se mișcă într-un mod care te interesează. Observați bine totul și faceți pașii corespunzători foarte calm.

 

 

TAUR

Azi te ocupi de persoanele care sunt mai în vârstă sau care au mai multă experiență decât tine pentru că vei ști cum să scoți multe din asta atât din punct de vedere personal cât și social. Profitați de indicațiile lor, vor fi o sursă de înțelepciune.

 

 

GEMENI

Reflectă la atitudinea ta, poate prea încăpățânată, la un eveniment familiar care s-a întâmplat și care ți-a provocat probleme. Poate că este timpul să negociați cu ceilalți și chiar dacă vă costă, ar trebui să propuneți o conversație comună.

 

RAC

Astăzi inima ta va fi mișcată de atitudinea unei persoane care îți oferă un ajutor pe care nu l-ai așteptat și care te scoate într-adevăr dintr-o situație destul de importantă. Mulțumește-le deschis, fără teamă sau de ceea ce cred alții.

 

LEU

Luptați în anumite bătălii împotriva celor care nu vă înțeleg atitudinea de neclintit față de o situație de muncă în care sunteți de partea celor care par cei mai vulnerabili. Dar rămâi foarte ferm în convingerile tale și în ceea ce vei expune în public.

 

FECIOARA

Este posibil să nu aveți de ales decât să credeți cuvântul unei persoane care vă va da vești proaste sau vă va spune ceva negativ pe care, în acest moment, nu îl veți putea verifica. Nu vă faceți griji prea mult, deoarece nu va avea repercusiuni.

 

 

BALANTA

Cineva dorește să-ți impună regulile și asta este ceva ce nu vei putea accepta. Dacă este o relație în care nu ai mai fost de mult timp, mai bine te gândești la ce vrei de acum înainte. Uită-te bine la toate cuvintele și atitudinile lor, ele îți vor da cheia.

 

 

SCORPION

Alergarea în căutarea fericirii utopice sau a ceva care scapă cu adevărat de posibilitățile tale nu este bine. Păstrează-ți obiectivele și visele, da, dar cu cel mai mare realism posibil și fără obsesii. Aceasta este cea mai bună abordare.

 

 

SAGETATOR

Dacă ai copii, astăzi vei simți că descoperi în ei lucruri neașteptate și că îți oferă un flux de energie și afecțiune. Dar, în același timp, va trebui să impuneți o anumită disciplină pentru ca totul să funcționeze. Este oarecum complicat, dar o vei face destul de bine.

 

 

CAPRICORN

Vei căuta informații despre un subiect pentru că vrei să ai toate datele înainte de a acționa și te descurci bine. Nu trebuie să ratați niciun detaliu, va merita efortul ca aceste informații să fie colectate. Totul va fi mai bine.

 

VARSATOR

Nu vrei să fugi, să mergi prea repede de cineva pe care tocmai l-ai întâlnit, fie că e vorba de o persoană sau de un nou domeniu de acțiune. Entuziasmul este pozitiv, dar atâta timp cât nu produce greșeli. Moderați orice tentație de a sări peste etape.

 

 

PESTI

Veți găsi mult entuziasm la o persoană apropiată care vă susține altruist într-un subiect în care ați început recent, poate ceva care are legătură cu studiile. Te vei simți foarte bine cu acea întărire care ți se potrivește acum atât de bine.

Vremuri grele pe Wall Street: investitorii caută tranzacții fără tarife

0

După ce tarifele impuse de Donald Trump au fost mai severe decât credeau mulți pe Wall Street, investitorii se orientează spre active care pot trece peste  recesiune și  inflație sau companii care se bazează mai puțin pe comerțul internațional.

Indicele bursier S&P 500 a pierdut 7,7% de la vârful atins pe 19 februarie și ar putea înregistra o volatilitate mai mare, potrivit Reuters. Incertitudinea cu privire la cât de departe vor merge tarifele în cele din urmă provoacă o goană pentru siguranță.

Printre tranzacțiile care ar putea proteja împotriva impactului tarifelor se numără mărfurile, metalele prețioase precum aurul, acțiunile valoroase și defensive, precum și companiile mai mici și obligațiunile.

„Ar putea exista un potențial pentru o eră a de-globalizării din cauza tarifelor”, susține Gustaf Little,  manager de portofoliu  la Allspring. El caută firme cu o  capitalizare redusă: ar putea beneficia de politicile protecționiste, deoarece depind mai puțin de comerț decât capitalizările mari.

Robert Christian, șeful departamentului Absolute Return de la Franklin Templeton, preferă fie fondurile macro globale, care pot tranzacționa o multitudine de active în diferite țări, fie fondurile de acțiuni neutre, care tind să obțină rezultate bune pe fondul incertitudinii.

„Tarifele usturătoare pentru fiecare țară în parte vor menține piețele pe muchie de cuțit în viitorul previzibil”, a avertizat  Adam Hetts, directorul departamentului multi-asset la Janus Henderson Investors.

Principala preocupare a investitorilor este dacă politicile comerciale protecționiste vor eroda încrederea consumatorilor, vor crește inflația și vor împinge SUA într-o recesiune sau chiar într-o stagflație, o combinație de creștere lentă și inflație ridicată. Săptămâna aceasta, Goldman Sachs a crescut probabilitatea unei recesiuni în următoarele 12 luni de la 20% la 35%

Michael Medeiros, strateg macro la Wellington Management, a afirmat că activele reale, precum metalele prețioase, ar putea proteja portofoliile de un potențial efect secundar al recesiunii cauzat de tarife, precum și de inflație.

Damian McIntyre, manager de portofoliu la Federated Hermes, s-ar uita la companiile cu dividende defensive într-o recesiune.

Chris DeCarolis, manager senior de portofoliu la Wealth Enhancement, a declarat că firmele de utilități sunt, de asemenea, în topul preferințelor.

Dolarul își pierde valoarea de refugiu? Aurul strălucește la maxime istorice

Dolarul, unul dintre cele mai sigure refugii din lume în perioade de turbulențe, a fost evitat de investitori pe măsură ce incertitudinea privind tarifele și îngrijorarea cu privire la impactul acestora asupra creșterii economice din SUA se intensifică.

Donald Trump a anunțat miercuri tarife ample pentru aproximativ 60 de țări, inclusiv pentru China și cei mai mari parteneri comerciali ai săi.

Dolarul și-a pierdut valoarea ca principală opțiune de siguranță, în primul rând din cauza turbulențelor interne declanșate de tarifele impuse de Trump, care au sporit riscul unei recesiuni în Statele Unite, potrivit Reuters.

În timp ce dolarul crește de obicei atunci când indicele bursier S&P 500 scade, ambele au scăzut recent, într-un semn că moneda americană nu beneficiază de fluxurile de refugiu.

„Am fost mult timp de părere că dolarul, yenul și francul elvețian sunt principalele trei monede de refugiu, iar acum încep să îmi schimb părerea”, a declarat Van Luu, șeful strategiei valutare de la Russell Investments.

Indicele dolarului a pierdut aproape 4% în 2025 și a avut cel mai prost început de an din 2016, arată datele LSEG.

„Se pare că investitorii încă nu au evaluat pe deplin riscurile de recesiune, permițând slăbiciunii dolarului să persiste pe măsură ce capitalul se retrage din activele americane pe fondul dispariției excepționalismului economic”, explică Rong Ren Goh, manager de portofoliu în cadrul echipei de venituri fixe de la Eastspring Investments Singapore.

Deși politicile economice ale lui Trump au afectat încrederea în dolar ca refugiu sigur implicit, unii investitori consideră că își poate recăpăta atractivitatea în cele din urmă.

Dar există un rival: criza energetică din anii 1970, recesiunea din 1980 din SUA, criza financiară globală din 2007-2008 și pandemia Covid din 2020 au fost toate marcate de o creștere a valorii aurului.

Acum, aurul a explodat la maxime istorice de peste 3 000 de dolari pe uncie, aproape dublându-se numai în ultimii doi ani și jumătate.

Băncile centrale, administratorii de portofolii și investitorii de retail deopotrivă au cumpărat aur ca acoperire împotriva inflației rezultate din criza Covid și apoi din criza energetică globală. Însă au continuat să cumpere chiar și atunci când inflația a scăzut.

Și, odată cu aplicarea politicilor tot mai izolaționiste ale lui Trump, mulți au cumpărat aur drept alternativă lichidă la dolar.

America a dat, Trump a luat! România, mai dormi?

Europa a reacționat previzibil la „Ziua Eliberării”, momentul în care Donald Trump a decis să aducă taxele pe importurile americane la același nivel cu „partenerii” SUA. Lamentări și declarații bombastice în Vest, glumițe proaste și miștouri în România, de cu seamă prin presa mainstream, cea în continuare obedientă față de stăpânirea soroșistă. Dacă nici în ceasul al 11-lea n-am înțeles nimic din noua politică aplicată de Casa Albă, înseamnă că ori n-avem ce căuta în jocul ăsta, ori nu ne interesează decât să aruncăm lumea în aer!

Înainte de a comenta pe marginea mișcării făcute de Administrația Trump, pun o întrebare – Ce este de preferat, un președinte care trage cu sancțiuni/taxe sau unul care trage cu rachete și drone?

Nu Trump, ci America!

Revenind la anunțul făcut miercuri, trebuie spus că nu Trump, ci America a impus această măsură de ordin economic! Să nu creadă careva că președintele SUA este singur când vine vorba de decizii atât de importante. În spatele lui este o întreagă echipă de specialiști în economie și finanțe, iar fiecare ordin semnat la Casa Albă și care are un impact atât de mare este atent discutat/analizat cu mult timp înainte de experțiio americani.

Statele Unite și-au calculat în detaliu pașii și întreg mediul de afaceri a acceptat/votat pentru impunerea de noi taxe. În America, nu există să se ridice mâna de frică, managerii și investitorii marilor grupuri de firme/multinaționale/fonduri care susțin economia națională nu au nicio reținere în a contesta și respinge propunerile considerate periculoase. Iar dacă această propunere a ajuns să fie semnată de Trump, devenind ordin prezidențial, înseamnă că se bucură de sprijinul celor mai importanți lideri ai economiei SUA, să nu ne îndoim de asta!

Și mai este un aspect neluat în seamă. Poate că filmele de la Hollywood n-au fost suficient de explicite, deși mesajul lor este întotdeauna același – cel puternic îl „devorează” pe cel slab!

America nu face acte de caritate, iar Donald Trump nu e Maica Tereză ajunsă la Casa Albă! Într-o lume în care o țară (Rusia) își atacă vecinul (Ucraina) sub pretextul că trebuie să apere minoritatea etnică de acolo, atunci mai este de mirare că SUA – numărul 1 pe glob în absolut orice domeniu, indiferent de ce zic unii și alții! – impun taxe mai mari pe importurile de mărfuri de peste Ocean?!

În campania electorală, Donald Trump a convins o națiune cu 340 de milioane de locuitori (!), întinsă de la Atlantic la Pacific, că va face America măreață, nu Marea Britanie, nu Franța, nu Germania, nicidecum vreo virgulă din Europa de Est! Cui nu i-a fost clar mesajul, azi „sapă” după specialiști în comunicare și stă pe „hold” la Washington, doar-doar o ridica vreunul receptorul, de milă, de silă.

Și, apropo de acte de caritate, dacă vă întrebați ce treabă avea Marcel Ciolacu joi dimineață, la prima oră, când Europa încă nu se trezise din pumnii lui Trump, ei bine aflați că își achita încă o datorie. Față de cine, vă lăsăm pe dvs. să ghiciți, noi doar vă zicem că pe masa premierului a fost o HG pentru recunoașterea Asociației Club Sportiv „Sepsi OSK” ca fiind de utilitate publică.

Cât de afectată va fi România?

Cât de afectată va fi România depinde numai de autoritățile de la București. S-a pregătit Guvernul din timp pentru „Ziua Eliberării”? Nu, de unde, ai noștri au fost ocupați să se temenească pe la Bruxelles, Paris și Londra!

Ambasadorul român la Washington a aflat din presă că am fost scoși din Programul „Visa Waiver”, iar Ciolacu și Ilie Bolojan, ajuns președinte prin decizie la „masa verde”, cum se zice în sport, au rupt toate legăturile cu administrația de la Casa Albă. Ăștia doi încă mai așteaptă să vină CCR-ul Americii și să anuleze alegerile din noiembrie, câștigate de Trump; și nu pot înțelege de ce democrații nu-s în stare de asta, dacă ei au făcut-o aici, în România!

La nivel global, piața a reacționat imediat după „glonțul” lui Trump – prețul aurului a crescut, bursele s-au „gripat” în primele ședințe. Europa insistă că va riposta cu suprataxarea cu 20% la toate importurile americane, ceea ce va duce la o explozie de prețuri pentru boabe de soia, porumb, pește congelat, condimente și băuturi alcoolice, ca să nu mai pomenim de industria auto și IT. Față de acest plan, secretarul Trezoreriei SUA a avut un singur comentariu de făcut, scurt și destul de puternic, ca avertisment: „Relaxați-vă, încasați lovitura primită și așteptați să vedeți cum evoluează situația! Pentru că, dacă ripostați, va avea loc o escaladare”.

Nu se poate anticipa cum va evolua piața, dar datele oficiale din prezent arată că România are excedent comercial în relația cu SUA. Exporturile în America au fost de 2,2 miliarde euro în 2024, cu următoarele valori: produse din fier şi oţel  – 217 milioane euro, anvelope – 180 milioane euro, tablouri şi circuite electrice  – 170 milioane euro, motoare şi pompe de lichide – 118 milioane euro. În schimb, am importat din America de nici măcar un miliard: echipamente electrice și electronice – 380 milioane dolari, produse agricole și alimentare – 190 milioane dolari, mașini, reactoare nucleare și cazane – 185 milioane dolari, echipamente optice, fotografice și medicale – 139 milioane dolari.

Așadar, vedem că SUA sunt cel mult un partener strategic pentru România, nicidecum un pilon-cheie al economiei naționale. Și, totuși, de ce atâta disperare la București, când suntem mult prea puțin afectați de taxele lui Trump? De ce nu se preocupă autoritățile să repare relația cu Washingtonul și, de pe noi coordonate, să contruiască o punte economică mult mai solidă decât ce avem acum?

Din orice criză, indiferent cât de mare este, nu poți ieși decât întărit. Dar ca să reușești, ai nevoie de specialiști, de oameni pregătiți, ceea ce nu este cazul, privind la actuala clasă politică.

Statul român, cârpa de șters pe jos a Olandei. Contractul pentru navele militare merge la Damen

După ce au lăsat Santierul Naval Mangalia în sapă de lemn și îi mai cer și despăgubiri și returnarea unor împrumuturi de la firma mamă, olandezii de la Damen primesc cadou de la statul român un ditamai contractul de peste 450 milioane de euro pentru construcția navelor militare. Culmea este că navele ar fi putut fi construite de Damen Mangalia, unde acționar majoritar este statul român, însă Guvernul a decis să-și saboteze propria companie și să atribuie contractul către Damen Galați, unde acționari sunt doar olandezii.

În timp ce soarta Șantierului Naval Mangalia depindea mai mult ca oricând de comenzi care să-l scoată din insolvență, statul român, acționar majoritar la această companie, a decis să atribuie un contract de peste 450 milioane de euro olandezilor de la Damen Galați, spre stupefacția tuturor. Informația a apărut în europaliberă.org, care a semnalat că au avut deja loc discuții cu ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul Mihai Panait, și șeful grupului Damen, referitoare la atribuirea unui contract pentru construcția a trei corvete la Damen Galați, companie exclusiv olandeză.

”Această decizie ridică o întrebare fundamentală: de ce Guvernul României nu a negociat construcția acestor nave la Mangalia, unde statul român este acționar majoritar, și a ales să sprijine Damen Galați, în locul acestui șantier aflat în mare dificultate? Este cel puțin paradoxal și de neînțeles cum statul român atribuie contracte de sute de milioane de euro fără a impune măsuri pentru salvarea șantierului din Mangalia, tocmai companiei Damen, cea care a dat în judecată statul român la Curtea de Arbitraj Internațional de la Viena, solicitând despăgubiri de sute de milioane de euro. Coincidență sau nu, valoarea de jumătate de miliard de euro coincide cu suma vehiculată în presă despre valoarea pretinsă de Damen pentru a ieși din asocierea cu statul român”, se arată într-un comunicat al Sindicatului Liber Navalistul.

Interesele Damen, mai presus de interesele țării

Șantierul naval din Mangalia se află în insolvență, cu activitatea suspendată din iunie 2024 până în prezent, iar această perioadă a fost prelungită cu încă trei luni. Însă, fără finanțare și fără comenzi, șansele de redresare sunt extrem de reduse, atrag atenția sindicaliștii. Aceștia arată că, fără sprijin din partea acționarilor și, implicit, a statului român, acest șantier riscă să fie închis, în timp ce reprezentanții Guvernului României asistă pasiv la falimentarea și închiderea celui mai mare șantier naval din România și negociază cu firma Damen contracte de sute de milioane de euro, dar pentru șantierul din Galați, nu pentru cel din Mangalia.

”Atribuirea directă a acestor comenzi către Damen, în loc să fie distribuite către șantierul din Mangalia, pare să susțină mai degrabă interesele companiei Damen decât pe cele ale statului român și ale angajaților din Mangalia. Închiderea acestui șantier ar avea consecințe grave asupra economiei și siguranței naționale. Șantierul dispune de infrastructura necesară pentru construcția, reparația și modernizarea navelor militare, iar pierderea acestei capacități ar reprezenta un risc strategic major”, se mai precizează în comunicatul Sindicatului Liber Navalistul.

Decizie păguboasă

Ideal ar fi fost ca aceste corvete sau alte tipuri de lucrări pentru MApN să fi fost atribuite șantierului la care statul este acționar majoritar, ne spune președintele Sindicatului Liber Navalistul, Laurențiu Gobeajă. Acesta consideră că ar fi fost o măsură optimă de redresare și l-ar fi salvat de la faliment, pe când ceea ce fac acum reprezentanții statului este un act de sabotaj. ”Șantierul Mangalia a mai făcut nave militare și are capacități de producție superioare. Este cel mai mare șantier și cel mai bine dotat din România, nici nu se compară cu Damen Galați. Dacă e secetă și scade nivelul Dunării, la Damen Galați nici nu au cum să lanseze nava. Noi, la Mangalia, avem docuri, nu trebuie să tăiem cu toporul parâma ca să lansăm nava la apă. Ultimele discuții despre Damen Mangalia erau referitoare la o compania turcească, Desan Shipyard, care ar dori doar să închirieze docurile șantierului. Turcii au nave mari pe care nu le pot repara la ei în șantier. Este o măsură disperată pe termen scurt a Guvernului, care nu reprezintă o soluție, dar nici despre asta nu se spune mare lucru, doar că turcii ar vrea să închirieze și forța de muncă, după cum ne-a spus ministrul Economiei, Bogdan Ivan. Eu i-am replicat faptul că forța de muncă nu reprezintă un bun care poate fi închiriat, că nu mai suntem în epoca sclavagismului”, ne-a declarat Laurențiu Gobeajă, președintele Sindicatului Liber Navalistul.

Liverpool a început curățenia de primăvară. Adio, Van Dijk?!

0

Liverpool se pregătește pentru o vară plină de schimbări, iar două dintre cele mai importante nume ale echipei, Virgil van Dijk și Trent Alexander-Arnold, sunt aproape de despărțirea de club. Conducerea de pe Anfield analizează deja opțiuni pentru a umple golurile pe care le vor lăsa în defensivă.

Van Dijk, spre un nou început. Liverpool îl vede pe Hincapie drept înlocuitor

Potrivit presei engleze, Van Dijk a luat decizia de a pleca la finalul sezonului, iar noul antrenor al „cormoranilor”, Arne Slot, este dispus să-l lase să plece. Clubul s-a orientat deja către un posibil înlocuitor: Piero Hincapie, fundașul ecuadorian de 23 de ani de la Bayer Leverkusen.

Hincapie, considerat unul dintre cei mai promițători apărători ai momentului, a avut un sezon excelent în Bundesliga, contribuind decisiv la câștigarea titlului de către Bayer. Cu 37 de meciuri, trei goluri și două pase decisive, fundașul sud-american este evaluat la 60 de milioane de euro. Liverpool nu este însă singurul club interesat de el, numele său fiind legat și de Real Madrid.

Alexander-Arnold, transfer confirmat la Real Madrid

În paralel, Trent Alexander-Arnold este pregătit să facă pasul spre La Liga. Potrivit jurnalistului Fabrizio Romano, fundașul dreapta va ajunge la Real Madrid din postura de jucător liber de contract, semnând un acord impresionant. Pe lângă o primă de instalare generoasă, englezul va încasa un salariu de 260.000 de euro pe săptămână, ceea ce îl va transforma într-unul dintre cei mai bine plătiți jucători de pe „Santiago Bernabéu”.

După 21 de ani petrecuți la Liverpool, clubul unde și-a făcut debutul la echipa mare în 2016, Alexander-Arnold este gata pentru o nouă provocare, lăsând în urmă un capitol impresionant din cariera sa.

2025, anul El Clasico: Real – Barcelona, în 3 finale!

0

Barcelona a obținut o calificare dramatică în finala Cupei Spaniei, după ce a învins Atletico Madrid cu 1-0, grație unui gol marcat de Ferran Torres. Cu scorul general de 5-4, echipa lui Hansi Flick va disputa trofeul contra marii rivale, Real Madrid, într-un nou „El Clasico” incendiar.

Antrenorul german admite că visează la tripla istorică – La Liga, Cupa Spaniei și Liga Campionilor – dar subliniază că echipa trebuie să rămână concentrată. „Este permis să visăm, dar trebuie să muncim din greu. Avem un program extrem de dificil, iar fiecare meci contează”, a declarat Flick.

Barcelona și Real Madrid, în luptă pe toate fronturile

Marea rivalitate dintre cele două colosi ai fotbalului spaniol ar putea defini acest final de sezon. Pe lângă finala Cupei, Barcelona și Real se luptă și în La Liga, unde catalanii conduc cu trei puncte și au avantajul meciului direct. Totuși, programul Barcelonei pare mai dificil, cu dueluri contra Villarreal și Bilbao, în timp ce Real are un traseu mai accesibil.

În plus, există și posibilitatea unei finale Barcelona – Real în Liga Campionilor, dar pentru asta ambele echipe trebuie să depășească adversari redutabili: Real pe Arsenal și probabil PSG, iar Barcelona pe Dortmund și, posibil, Bayern.

Indiferent de deznodământ, acest sezon ar putea rămâne în istorie drept unul dominat de rivalitatea epică dintre Barcelona și Real Madrid.

Un președinte răzbunător aruncă în aer regulile comerțului global

Pentru Donald Trump, ”Ziua Eliberării” înseamnă un tarif universal minim de 10% pentru toate importurile și pedepse mai mari pentru țările cu care America are deficit.

Trump a prezentat un grafic cu tarifele principalilor parteneri comerciali: Uniunea Europeană (20%); China (34%); Japonia (24%); Vietnam (46%); Taiwan (32%); India (26%); Coreea de Sud (25%); Thailanda (36%); Elveția (31%); Indonezia (32%); Brazilia și Regatul Unit (10%).

Președintele susține, fără nicio justificare, că aceasta este o parte din povara pe care țările respective o impun Statelor Unite, relatează El Pais. Pentru moment, Canada și Mexicul sunt încă supuse urgenței naționale declarate în legătură cu fentanilul și migrația, astfel încât noul regim nu li se aplică.

Rata de 25 % este menținută pentru importurile care nu sunt conforme cu acordul comercial USMCA, iar cele care sunt conforme sunt scutite.

Cu toate acestea, în cazul Chinei, rata de 34 % se adună cu cea de 20 % deja aplicată sub pretextul luptei împotriva fentanilului, la care se adaugă tarifele pentru anumite produse aplicate de Trump în timpul primului său mandat și de succesorul său, Joe Biden.

Tarifele reprezintă un atac chiar și împotriva partenerilor și aliaților tradiționali ai SUA. În acest sens, este o nouă lovitură pe tabla de șah geopolitică și o lovitură dată globalizării.

Nimeni nu este obligat să cumpere mașini americane

După ce a susținut un discurs plin de resentimente și sete de răzbunare, Trump a semnat un decret ce ridică un zid asupra importurilor din alte țări, o măsură despre care crede că va duce Statele Unite într-o epocă de aur. În schimb, economiștii se tem că el va declanșa un război comercial, aruncând țara în recesiune: epoca de tinichea.

Trump a proclamat „Ziua independenței economice a Americii”, în timp ce  folosea narațiuni false pentru a-și justifica măsurile. Ar trebui să i se explice că revitalizarea producției industriale interne nu se face prin scumpirea produselor de import. ”Ford vinde prea puțin în alte țări” deoarece nimeni nu este obligat să cumpere mașini americane – de regulă mai proaste decât cele europene și japoneze.

Tarifele nu sunt reciproce

Aparatul de propagandă al Casei Albe a denumit evenimentul de miercuri „Make America Wealthy Again”. Trump a profitat de ocazie pentru a-și lansa cel mai mare baraj protecționist, cu ceea ce el numește în mod impropriu tarife „reciproce”. Dar tarifele nu sunt reciproce, ceea ce urmărește SUA este să reducă semnificativ sau să elimine deficitul său comercial de 1 200 de miliarde de dolari în 2024.

Surse de la Casa Albă susțin, fără dovezi, că tarifele impuse reprezintă jumătate din ceea ce ar fi adecvat pentru reciprocitate de tratament. În realitate, Trump aruncă în aer regulile comerțului mondial.

Adevărul crunt al tranziției verzi. Europa, dependentă de energia pe cărbune și gaze

Federația industriei europene a energiei electrice – Eurelectric avertizează că, în pofida capacităților record instalate în fotovoltaice, care au avut și producții record, Europa este mai dependentă ca oricând de energia pe cărbune și pe gaz. Și asta pentru că supraproducția de energie solară este pur și simplu anihilată de perioadele de vârf de consum în care fotovoltaicele sunt pe minus, astfel că statele sunt nevoite să utilizeze la maximum termocentralele pe cărbune și pe gaze, majorând, astfel, prețurile la electricitate.

Datele Eurelectric – Federația industriei europene a energiei electrice, arată că panourile fotovoltaice au doborât un alt record istoric în producția de energie în martie, pentru a treia lună consecutivă, reprezentând mai mult de 10% din mixul de energie electrică al Europei.  Recordul energiei din solar, combinat cu un plus de producție nuclear și cu temperaturile crescute au reușit să mai scadă din prețul energiei, de la de 126 euro/MWh în februarie și 112 euro/MWh în ianuarie, la 90 euro/MWh.

Prețurile mari din  ianuarie și februarie au fost provocate de producția slabă a eolienelor, de creșterea cererii de energie și de cele mai mari prețuri la gaze din ultimii doi ani, înregistrate ca urmare a tensiunilor geopolitice globale în curs, precum și a întreruperilor din Norvegia, atrage atenția Eurelectric, care semnalează că Europa are nevoie urgentă de un sistem de alimentare mai curat și mai flexibil. ”În luna martie, energia solară a venit în salvarea prețurilor mari ale energiei din Europa datorită zilelor mai însorite și a capacității sporite, cu 65 GW adăugate numai în 2024. Drept urmare, ponderea surselor regenerabile în mixul energetic a fost cu 15% mai mare în martie față de februarie, dar totuși cu 1% mai mică decât în ​​martie 2024. Nuclearul a contribuit, de asemenea, la scăderea prețurilor, prin creșterea ponderii sale din producția de energie de la 24% în martie 2024 la 26% în 2025, după ce câteva reactoare nucleare franceze au revenit în funcțiune”, se arată într-un raport al Eurelectric.

Producția pe cărbune a crescut cu 16%

Prețul mediu al energiei electrice pentru ziua următoare în primul trimestru (T1) din 2025 a rămas cu 51% mai mare decât media T1 2024,  această creștere fiind  determinată în principal de prețurile medii mai mari la gaze, care au crescut cu 33% în aceeași perioadă. Pe măsură ce cererea de energie a crescut în ianuarie și februarie, disponibilitatea scăzută a vântului, stocarea limitată și sursele de flexibilitate au forțat o dependență mai mare de gaz pentru a furniza energie electrică, conducând astfel la creșterea prețurilor. În timp ce generarea de combustibili fosili a scăzut cu 15% de la lună la lună, aceasta a rămas cu 16% mai mare decât în ​​martie 2024, semnalând că Europa se bazează în continuare pe gaze și cărbune în perioadele de mare cerere.

”Europa rămâne prea vulnerabilă la fluctuațiile prețurilor combustibililor fosili, în special în perioadele de cerere mare de energie electrică. Pentru a contracara acest lucru, trebuie să grăbim lansarea tehnologiilor de răspuns la cerere și de stocare și să stimulăm în continuare utilizarea acordurilor de achiziție de energie pe termen lung”, a declarat Kristian Ruby, secretar general al Eurelectric.

Reforma pieței de energie

Eurelectric a solicitat o implementare rapidă a reformei pieței de energie electrică pentru a stimula mai bine flexibilitatea, a asigura stabilitatea prețurilor pe termen lung și a îndepărta sistemul energetic al Europei de dependențele cu risc ridicat. Flexibilitatea este, de asemenea, crucială atunci când vine vorba de echilibrarea prețurilor negative, care devin tot mai frecvente. Pe măsură ce producția de energie solară a crescut în martie, prețurile negative au revenit, în special în țările nordice și vest-europene. În Suedia, de exemplu, prețurile negative au fost înregistrate de 88 de ori, iar în Polonia, de 55 de ori, mai arată Eurelectric. Prețurile negative apar când producția regenerabilelor este mult mai mare decât cererea, mai ales că aceasta apare în orele cu consum redus. Un alt paradox al energiei fotovoltaice este bine reprezentat chiar în România. La începutul lunii aprilie 2023, țara noastră avea instalați 1.600 MW în fotovoltaic, care au produs un maxim de 1.000 MWh și au consumat din sistem 1 MWh în orele de seară, noapte și dimineață. Comparativ, în prezent, cu 2.321 MW instalați în fotovoltaic, se produce un maxim de 630 MWh și se consumă din sistem 5 MWh.

Războiul tehnologic transatlantic. Silicon Valley s-a încurcat în geopolitică

0

Alphabet, Meta și OpenAI trebuie să se trezească la o realitate neplăcută. Prin apropierea de președintele Donald Trump, riscă să piardă accesul la piețele europene.

Companiile tehnologice americane obțin profituri de miliarde de dolari, însă  nu doresc să fie prinse în focul încrucișat al unui război tehnologic total între UE și SUA.

Din păcate pentru Big Tech, un astfel de război ar putea fi pe cale să izbucnească, notează Foreign Affairs. Directorii din domeniul tehnologiei s-au implicat tot mai mult în conflictul dintre autoritățile europene de reglementare și un executiv de la Washington care acționează cu un protecționism izbitor.

Ca urmare, europenii încep să analizeze din nou dependența lor de furnizorii americani de cloud, platforme și sateliți. Văd din ce în ce mai mult această dependență nu doar ca o problemă de competitivitate, ci o vulnerabilitate strategică.

Armele Bruxelles-ului

Cel mai îngrijorător pentru companiile americane de tehnologie este faptul că autoritățile de la Bruxelles pot acționa în locul lor și pot face presiuni pentru a întrerupe fluxurile de date între Statele Unite și Europa.

Google și Microsoft controlează în prezent două treimi din piața europeană de cloud computing. Cu toate acestea, politicienii, grupurile de reflecție și antreprenorii europeni converg deja asupra ideii că Europa trebuie să își construiască propriile resurse de cloud pentru a se desprinde de tehnologia SUA.

O hotărâre a instanței europene împotriva fluxurilor de date UE-SUA ar accelera dramatic aceste planuri. La fel s-ar întâmpla și cu tarifele comerciale impuse de Trump, la care Europa ar putea răspunde prin restricționarea serviciilor tehnologice americane.

Internetul global va continua să existe sub forma unei infrastructuri tehnice comune. Dar dacă Big Tech persistă în identificarea cu o administrație americană ostilă Europei, este probabil că Europa va dori ca propriile sale companii și platforme să construiască fortificații tehnologice împotriva fostului său aliat și protector.

Firmele chineze vor încerca, de asemenea, să se extindă în Europa, deși s-ar putea confrunta și cu un scepticism public mai mare. Oricum ar fi, rezultatul final va fi scăderea profiturilor, slăbirea inovației americane și o Americă mai izolată și mai nesigură.

Este posibil ca marile companii de tehnologie să se confruntă cu două probleme majore: nu numai că nu vor avea acces la piața chineză, dar  sunt din ce în ce mai mult persona non grata și pe piețele europene. Silicon Valley s-a prins în capcana geopoliticii.

Șocul Trump va transforma lumea? Șocul Nixon a creat un precedent radical

„Filozofia mea este că toți străinii vor să ne tragă pe sfoară și este de datoria noastră să îi tragem pe ei primii.” Cu aceste cuvinte, secretarul Trezoreriei SUA l-a convins pe președinte să producă un șoc colosal asupra economiei globale.

În cuvintele unuia dintre oamenii președintelui, obiectivul era de a declanșa „o dezintegrare controlată a economiei mondiale”. Deși expresia „străinii vor să ne tragă pe sfoară” are cu siguranță un iz trumpian, a fost rostită în vara anului 1971 de către secretarul Trezoreriei de atunci, John Connally, care a reușit să-și convingă președintele să declanșeze infamul ”șoc Nixon” câteva zile mai târziu, relatează UnHerd. Richard Nixon a anunțat sfârșitul convertibilității dolarului în aur. Sistemul Bretton Woods s-a prăbușit.

Comentatorii ar trebui să știe mai bine decât să pretindă că șocul pe care Trump îl provoacă acum este atât „fără precedent”, cât și destinat eșecului, la fel ca toate atacurile „nesăbuite” asupra ordinii predominante.

Șocul Nixon a fost mai devastator decât cel de astăzi, în special pentru europeni. Și tocmai datorită devastării economice provocate, arhitecții săi și-au atins principalul obiectiv pe termen lung: să se asigure că hegemonia Americii crește în paralel cu deficitele gemene ale țării (comercial și bugetar).

Prin urmare, Trump nu este primul președinte care urmărește dezintegrarea controlată a economiei mondiale prin intermediul unei lovituri devastatoare. Nu este nici primul care a fost pregătit să afecteze Wall Street pe termen scurt în scopul consolidării acumulării de capital american pe termen lung. Nixon le-a făcut pe toate cu o jumătate de secol înainte.

Mulți se referă la această lume ca la era neoliberală, unii o asociază cu globalizarea, alții o identifică cu financiarizarea. Dar este lumea generată de șocul Nixon și pe care prăbușirea financiară din 2008 a zguduit-o din temelii.

Astăzi, șocul Nixon și-a pierdut din vigoare – cel puțin din perspectiva trumpiștilor care doresc să dea hegemoniei americane un al doilea (sau al treilea?) avânt. Este întregul scop al șocului Trump și al planului său  tarifar.

Rezultatul Trump Shock va depinde de puterea sa de rezistență, pentru care va avea probabil nevoie de sprijin bipartizan.

Dacă Nixon a remodelat lumea o dată, lăsând-o mai urâtă și mai dezechilibrată, Trump o poate face cu siguranță din nou.

VIDEO. Guvernul a aprobat noua „taxă pe stâlp”/Detaliile anunțate de ministrul Finanțelor

Guvernul a aprobat Ordonanţa de Urgenţă prin care a modificat reglementările privind impozitul pe construcţiile speciale, a precizat ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, după şedinţa de Guvern de joi, 3 aprilie. E vorba despre așa-numita „taxă pe stâlp”.

„Astăzi am aprobat Ordonanţa de Urgenţă prin care am modificat reglementările privind impozitul pe construcţiile speciale. Iniţial, în Ordonanţa de Urgenţă s-a prevăzut că normele se vor aproba prin hotărâre de guvern. Am decis ca detaliile care sunt relativ simple şi pentru o aplicare mai uşoară să le introducem într-o ordonanţă de urgenţă. Asta am făcut astăzi. Am clarificat baza de impozitare, diferenţiat pentru companiile private şi pentru companiile care administrează bunuri publice aflate în concesiune, luate în concesie de la statul român, din ministere sau luate în concesiuni de la autorităţile publice locale.

Deci am făcut această diferenţiere pentru că în cazul companiilor private se calculează amortizare, se reduce treptat valoarea impozabilă a bunurilor, a construcţiilor speciale, în cazul construcţiilor aflate în domeniul public nu există această amortizare. Vorbim de o valoare istorică. Este motivul pentru care aplicăm o diferenţiere ca şi procent. Aplicăm un impozit de 0,5% la valoarea netă a activelor”, a explicat ministrul Tanczos Barna, în cadrul unui briefing de presă la finalul ședinței de Guvern.

Ministru: Am ajuns la 0,25% din valoarea istorică, valoarea brută a infrastructurii care se supune impozitării

Oficialul guvernamental a menţionat că această reducere a fost solicitată de companiile private care plătesc impozitul. De asemenea, a anunțat ministrul, s-a mai solicitat o limitare în timp şi implementarea unor excepţii.

Șeful de la Ministerul Finanţelor a punctat că s-a decis ca celelalte aspecte să fie avute în vedere şi discutate cu companiile care au participat în procesul de de consultare în momentul în care se va discuta despre reforma fiscală.

Astăzi facem o reducere a acestui impozit şi aplicăm la valoarea netă, aşa cum au solicitat aceste companii private. De asemenea, în cadrul procesului de consultare publică, am discutat cu companiile de stat care administrează bunuri aflate în domeniul public. Am vorbit şi cu companiile de apă şi canalizare, cu operatorii regionali care de asemenea administrează un bun extrem de important, sistemele de canalizare şi de apă. Din partea lor, de asemenea, în consultarea publică avută la minister, am primit o solicitare sau mai multe solicitări de reducere a cotei de impozitare.

În felul acesta am ajuns la 0,25% din valoarea istorică, valoarea brută a infrastructurii care se supune impozitării. De asemenea am introdus o bonificaţie de 10% similar bonificaţiei la impozitele locale pe clădiri care se aplică la unităţile administrativ teritoriale, la primării. Această bonificaţie se obţine în cazul în care impozitul se plăteşte până la data de 25 mai 2025. Celelalte termene cu privire la plata în două tranşe au rămas nemodificate”, a mai anunțat Tanczos Barna.

OUG generează o încasare de peste un miliard de lei

Totodată, ministrul Finanţelor a afirmat în fața presei – la briefing-ul de după ședința de Guvern de la Palatul Victoria – că Ordonanţa de urgenţă generează o încasare de peste un miliard de lei, bugetată în baza ordonanţei iniţiale.

„Nu am modificat această sumă şi varianta aprobată astăzi asigură încasarea acestei sume de către Ministerul Finanţelor. Din calculele noastre rezultă că o proporţie de 75% din această sumă va fi plătită de companiile de stat sau companiile care administrează bunuri aflate în domeniul public şi 25% de către companiile private”, a mai declarat Tanczos Barna.

Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare (așa-numita „Ordonanţă trenuleţ”), aprobată la finele anului trecut, prevedea că „impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX. Intră sub incidenţa acestor prevederi şi valoarea clădirilor din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri”.

Citiți și: ANAF începe vânătoarea pentru taxarea ”bogătașilor”. Impozitul special, stabilit din oficiu

N-a ieșit fum fără foc. ANAF vrea să impoziteze tot ce mișcă

De parcă oricum nu erau foarte scumpe şi prohibitive, dar „Ordonanţa trenuleţ” scumpeşte şi locuinţele. Cât de scump va fi să te muţi la casa ta

BNS face praf Ordonanța trenuleț. Încalcă și Constituția, și directivele europene

România, mai catolică decât Papa. Bariere excesive puse investițiilor străine

În stilul slugarnic cu care ne-a obișnuit, Guvernul a transpus în legislație un Regulament al UE de examinare a investițiilor străine, punând, fără să i se ceară, un plafon aberant care, practic, instituie o birocrație păguboasă. Parlamentarii cer acum majorarea plafonului de la care sunt anchetați potențialii investitori de la 2 milioane de euro, la 5 milioane de euro, arătând că în statele dezvoltate din Uniunea Europeană regulile sunt mai mai flexibile.

România se află într-un moment în care trebuie să îşi definească poziţia în privinţa investiţiilor străine directe (ISD). Pe deoparte, este nevoie de protejarea intereselor naţionale şi a sectoarelor strategice, iar pe de altă parte, este imperativ ca România să fie o destinaţie atractivă pentru investitori, să ofere un cadru legislativ clar şi predictibil, în concordanţă cu cele mai bune practici europene, se precizează în expunerea de motive a unui proiect de lege inițiat de parlamentarii AUR.

Aceștia arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 46/2022 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/452 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investiţiilor străine directe în Uniune, a fost un pas important în reglementarea ISD, însă pragul de 2 milioane de euro stabilit pentru examinarea investiţiilor străine directe s-a dovedit a fi unul mult prea redus în raport cu realităţile economice şi cu standardele internaţionale. Și asta pentru că limita impune o serie de obligaţii administrative chiar şi pentru investiţii de dimensiuni relativ mici, ceea ce duce la o supraîncărcare a autorităţilor competente şi, totodată, Ia o birocraţie excesivă pentru investitori.

Astfel, se impune o ajustare a pragului la 5 milioane de euro şi stabilirea unui criteriu suplimentar, de minim 10% din drepturile de vot ale unei companii, pentru a asigura un echilibru între protecţia economiei naţionale şi atragerea capitalului străin, susțin inițiatorii proiectului de act normativ.

Reguli relaxate

Din analiza cadrului european, reiese că alte state membre ale Uniunii Europene au adoptat politici mult mai flexibile în ceea ce priveşte examinarea ISD. Spre exemplu, Germania şi Franţa au stabilit praguri diferenţiate, în funcţie de sectorul în care se realizează investiţia. În Germania, autorităţile analizează doar investiţiile care depăşesc 10% din drepturile de vot ale unei companii din domenii sensibile, precum apărarea, tehnologia şi infrastructura critică, iar în Franţa, pragul pentru investitorii din afara UE este de 10% din capital, dar doar pentru sectoarele strategice.

În schimb, în Spania, ISD-urile sunt supuse unei analize doar atunci când investitorii provin din afara UE şi achiziţionează cel puţin 10% dintr-o companie care activează în domenii sensibile, semnalează parlamentarii. ”Astfel, România rămâne una dintre puţinele ţări care aplică un prag atât de redus pentru domenii de activitate definite într-un mod mult prea generic. Această situaţie determină o serie de efecte negative. În primul rând, autorităţile sunt nevoite să examineze un număr mare de tranzacţii de valori relativ reduse, consumând resurse şi timp care ar trebui alocate unor analize mai complexe şi mai relevante. O investiţie de 2 milioane de euro, în multe industrii, reprezintă doar o achiziţie minoră, care nu ar trebui să fie supusă aceloraşi proceduri ca o investiţie strategică de zeci sau sute de milioane. Prin creşterea pragului la 5 milioane de euro, autorităţile ar putea să îşi concentreze atenţia pe tranzacţiile cu adevărat semnificative, cele care pot avea un impact real asupra economiei şi securităţii naţionale”, se subliniază în nota de fundamentare a proiectului legislativ.

Competiție acerbă

Menţinerea unui prag atât de redus descurajează investitorii străini, în special pe cei care doresc să intre pe piaţa românească prin dezvoltarea unor proiecte noi. Pentru aceştia, birocraţia suplimentară şi incertitudinea asociată procesului de examinare pot reprezenta factori decisivi în alegerea unei alte destinaţii pentru capitalul lor. România nu îşi poate permite să piardă astfel de oportunităţi, mai ales în contextul competiţiei tot mai acerbe dintre statele din Europa Centrală şi de Est pentru atragerea de capital străin, atrag atenția parlamentarii. În opinia acestora, prin abrogarea alineatului (2) al articolului 3 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 46/2022, se elimină posibilitatea de examinare a investiţiilor sub pragul de 2 milioane de euro, consolidând predictibilitatea legislativă şi reducând riscul aplicării discreţionare a normelor.

Transilvania e România, ați priceput băi americanilor, rușilor, ungurilor, dragilor?!

Pe Bulevardul Andrássy, la Budapesta, se plimbă conţii Bethlen, Banffy, Teleki şi amiralul Miklos Horthy, Viktor Mihály Orbán, János Kádár, Béla al IV-lea, Imre Nagy, mă rog, câțiva primi miniștri și câțiva șefi de partid din Ungaria. Mai la vale, alde Trump și cu alde Vance, e și Putin, îi zăresc pe Soliman Pașa, pe Kublai Kan, pe Monctezuma, Mao, Pol Pot, Cernâșevschi, Ana Pauker, Ceașcă, Maurer, Brucan, Dan Puric, Simion, Georgescu, Gavrilă, CTP, Boc, Hunor, Băse, Hrebe, Ciolacu, Bolojan, Constantinescu, Iohannis, Lasconi, Nicușor, Antonescu, Gâdea, Budeanu, Alecsandrescu, Badea, Tucă, mă rog, toată fauna momentului. Vin cu toții agale dinspre Piața Elizabeta.

Și, să vezi, conţii Bethlen, Banffy, Teleki şi amiralul Miklos Horthy, Viktor Mihály Orbán, János Kádár, Béla al IV-lea, Imre Nagy, mă rog, câțiva primi miniștri și câțiva șefi de partid din Ungaria oftează la greu. Oftează, se mai ceartă, mai răspund la salutul cetățenilor care trec în valuri către Revoluția din Octombrie, către anul 1968, către anul 1956, către momentul istoric din anul 1989. Oftează și se controversează în fel și chip. Bulversările astea electromagnetice dau peste cap întreaga noastră istorie. NASA spune că a explodat o supernovă în Andromeda și că tocmai de aceea sunt aceste bulversări electromagnetice. Destinul Europei este pus sub un mare semn de întrebare, Rusia este în pericol, Anglia s-a scufundat, America se prăbușește într-un portal temporal, ce ne facem, ce ne facem?! E clar și în mod sigur că trebuie să facem ceva pentru Ungaria. Chiar așa, e timpul să facem ceva pentru Ungaria.

Am auzit cumva la radio, era o transmisie din anul 1980, de la Europa Liberă, că românii se pricep foarte bine la tot felul de bulversări. Și eu am ascultat emisiunea aceea, eram închis în pivniță dar m-a auzit un vecin și m-a turnat la AVO, la AVH, la…Dar AVH a fost desființată după ce a murit Stalin! S-o crezi tu! Hai nu vă mai certați, bulversările magnetice sunt în toi. Așa că ce facem? Cum ce facem? Păi chiar așa, ce avem de făcut? Adică ce spui că ar trebui să facem? Facem, nu facem, istoria Ungariei e în mare pericol. Americanii sunt în cofă, rușii sunt în derivă, Africa se duce în valuri. Și uite, o mulțime de cetățeni dispar în valurile temporale care mătură țara noastră de la un capăt la altul. Nu scapă nici o țară. Dar, dar din România, agenții noștri secreți transmit că acolo nu se întâmplă nimic. Dar s-a întâmplat vreodată? Nu cred că e cazul să fim malițioși sau cinici. Românii nu au nici un fel de probleme legate de explozia supernovei din Andromeda. Sunt ecranați din punct de vedere energetic!

Am luat legătura cu rușii, ei spun, așa ne-au spus, pe șleau, că românii sunt de capul lor și că nimic nu-i poate scoate din ale lor. Atunci trebuie să vorbim cu ei, poate ne pot ajuta. Ți-ai găsit! Nu cred că e momentul să ne ținem cu coada pe sus. Nu cred că ne vor lua în seamă. Păi s-ar putea să fie așa pentru că am fost ezitanți de-a lungul istoriei. Ce vrei să spui că nu sunt de acord cu tine! Poți să nu fii de acord, n-ai decât! Când armata română l-a izgonit pe Bela Kun din Budapesta în 1919, ne-am gândit să-l chemăm pe Regele Ferdinand al românilor să ne fie și nouă rege. Păi era vorba să vină Carol al II-lea al românilor. Așa a fost vorba, ori, ori dar am ezitat, ne-am certat între noi, n-am fost mai energici și mai hotărâți. Adică tu vrei să spui că românii sunt orgolioși și că n-au uitat afrontul ăsta?

Viitorul NATO, între Europa și SUA

Secretarul de stat american  Marco Rubio participă la reuniunea miniștrilor de Externe ai țărilor NATO de la Bruxelles. Va găsi aliați care sunt alarmați, înfuriați și confuzi de dorința administrației Trump de a restabili legăturile cu Rusia și de intensificarea atacurilor sale asupra partenerilor transatlantici de lungă durată.

Oficialii sunt ”profund îngrijorați” de apropierea dintre Donald Trump și Vladimir Putin care consideră NATO drept o amenințare, în contextul eforturilor SUA de a intermedia o încetare a focului în Ucraina, potrivit AP.

Recentele comentarii și insulte ale Casei Albe la adresa aliaților NATO Canada și Danemarca – precum și a alianței militare în sine – nu au făcut decât să sporească neliniștea, mai ales că noile tarife vamale americane intră în vigoare atât împotriva prietenilor, cât și a dușmanilor.

Timp de 75 de ani, Alianța Nord-Atlantică a fost ancorată în conducerea americană și, pe baza a ceea ce au văzut și auzit de la preluarea mandatului de către Trump în ianuarie, europenii și-au exprimat temerile că liderul de la Casa Albă ar putea răsturna toate regulile atunci când se va întâlni în iunie cu liderii NATO pentru un summit programat în Olanda.

Din exterior,  NATO a fost zdruncinată și provocată din ce în ce mai mult de Rusia și de cel mai mare război terestru din Europa de după 1945. Și de administrația Trump, din interior, rupând cu decenii de conducere americană relativ previzibilă.

Trump s-a plâns în mod constant de cheltuielile de apărare ale membrilor NATO și chiar a exprimat îndoieli cu privire la angajamentul SUA față de apărarea reciprocă din tratatul fondator al alianței.

De când secretarul Apărării, Pete Hegseth, a avertizat luna trecută că prioritățile de securitate ale SUA se află în altă parte – în Asia și la propriile granițe – europenii au așteptat să afle cât de mare ar putea fi o retragere militară în Europa și cât de repede ar putea avea loc.

„America este indispensabilă pentru o descurajare credibilă”

Efectul de descurajare al NATO împotriva unui adversar precum Rusia este credibil numai atunci când este susținut de puterea de foc a SUA. Asta înseamnă că armele nucleare americane și Flota a 6-a trebuie să rămână staționate în Europa. „America este indispensabilă pentru o descurajare credibilă”, a declarat un diplomat NATO de rang înalt, sub rezerva anonimatului.

Aproximativ 100.000 de soldați americani sunt desfășurați pe continent. Aliații europeni consideră că cel puțin 20 000 de militari trimiși de administrația Biden după ce Rusia a invadat Ucraina în urmă cu trei ani ar putea fi retrași.

O altă prioritate pentru aliații SUA este să înțeleagă dacă Trump crede că Rusia reprezintă în continuare cea mai mare amenințare la adresa securității.

Rubio „se află într-o poziție foarte dificilă”, subliniază Jeff Rathke, președintele Institutului Americano-German de la Universitatea Johns Hopkins. ”Trump a încercat să convingă aliații că o realiniere a SUA cu Rusia este în interesul SUA și, probabil, al Europei și, în același timp, să le spună că trebuie să își dubleze cheltuielile de apărare pentru a face față amenințărilor reprezentate de Rusia”.

Antena 3 și PRO TV chiar își doresc o finală Simion – Ponta

1. Sondajele despre alegerile prezidențiale au un singur adevăr. Oamenii nu vor să spună pe cine vor vota. Iar televiziile de știri lucrează ca în noiembrie și decembrie 2024. Pe lângă subiect.

   2. Intri pe facebook – ”rețeaua bătrânilor”, cum zic ăștia mici. Și îți apare o postare cu moneda de trei lei de pe vremea lui Ceușescu. 18.000 de like-uri, dar nu asta contează. Importante sunt cele 2500 de comentarii. Adică o lume. Te uiți de unde sunt cei care comentează. Din toată țara. ”Pe monedă e reprezentată toată industria care a fost distrusă.” ”Cu trei lei îți luai un bușeu (un leu), un baton cu mac (50 de bani), un pahar de iaurt (75 de bani) plus o eugenie (75 de bani).” ”O eugenie era 65 de bani, nu 75 de bani.” ”Cu trei lei eram sătui, astăzi e vai de capul nostru.” Această Românie nu e reprezentată la televizor. Dar această Românie votează. Și nu poți să o convingi să nu pună ștampila pe Simion sau Ponta cu reportajele prezentate, de pildă, de PRO TV. ”România e țara din U.E. cu cei mai mulți proprietari.” Și ți se dă de înțeles că e rău să fii proprietar. Dacă ești de dreapta, lasă-i pe oameni să fie proprietari! Cum să-i spui că nu e bine să fie proprietar unuia care a plătit deja 17 sau 19 ani din creditul pe 30 de ani pentru un apartament? Doamne, ferește!

    3. Am impresia că Antena 3 și PRO TV chiar își doresc o finală Simion – Ponta. Mai trebuie să spună ”vindeți-vă casele și donați banii Ucrainei!” Pentru nostalgicii monedei de trei lei nu există problema Ucrainei. Îmi pare rău că scriu asta, dar nu există nici Colectiv. Pentru că ei nu cunosc pe nimeni care iese din casă ca să asculte muzicoasa duioasă de la Colectiv.

4. Bolojan vrea și el finala Simion – Ponta. S-a întâlnit cu oengiștii. În loc să-i impoziteze. Da, s-a văzut cu doamnele ”care au construit un spital” (nu sunt doctorițe, nu sunt milionărese, sunt doar sufletiste, aiaiaiaiai!) și cu panaramezii care mestecau carameaua OUG 13. Domnule ”Bolo”, cum vă alintă ăștia, aveți grijă că și Iohannis a băgat în seamă ”Societatea civilă” și pe urmă a fost tocat de aceeași societate în civil! Nea ”Bolo”, vorbiți și cu nostalgicii monedei de trei lei, că sunteți și președintele lor! Aduceți-le aminte despre lucruri care nu se văd pe moneda aia de trei lei cu furnale, fabrici și locomotive pe avers! N-aveau voie să înjure regimul, n-aveau pașapoarte (grănicerii stăteau cu armele spre interior, nu spre exterior), n-aveau carne în alimentara și nici țigări, băuturi sau dulciuri din străinătate pe rafturi, n-aveau decât două ore de program (exclusiv propagandistic) la televizor, n-aveau apă caldă.

5. Mulți bucureșteni n-au apă caldă nici acum, dar Nicușor a avut tupeul să le ceară, voalat, lui Antonescu și Lasconi, să renunțe la candidaturi în favoarea lui. Dar de ce să renunțe? A împărțit Nicușor ceva cu ei? Mă refer la capitalul de stimă pe care l-a câștigat el în calitate de primar al Capitalei.

  6. Mizerabile caractere au useriștii, mizerabile. Acum s-au apucat să o facă vicioasă pe Lasconi. Dar în noiembrie și decembrie era abstinentă, nu? Ce hal de om ești dacă în urmă cu mai puțin de șase luni te tăvăleai să ajungă Lasconi la Cotroceni, iar acum o mocirlești pe aceeași Lasconi mai rău decât pe Ponta și Simion?