Acasă Blog Pagina 670

Jaf ca-n filme la Iași. Mai mulți hoți cu cagule au dat năvală în toiul unui chef și au pus petrecăreții la perete

3

Polițiștii din Iași sunt în alertă și încearcă să dea cât mai rapid de urma unor indivizi care au dat „lovitura” în timpul unei petreceri dintr-un apartament. Jaful pare desprins dintr-un scenariu de film.

Și a avut loc la începutul săptămânii, într-un apartament din municipiu, potrivit Ziarul de Iași. Și anume în noaptea de luni spre marți. În timpul unei petreceri aniversare ce avea loc într-un apartament din Iași. La un moment dat, în toiul chefului, când oamenii dansau, cineva a sunat la sonerie. Unul dintre petrecăreți a deschis ușa. Ce a urmat pare demn de un film de acțiune.

Hoții, „dotați” cu cagule și cuțite

N-a fost vorba despre vreo razie a poliției, deși au fost „mascați” la ușă. Ci erau mai mulți hoți. Opt la număr, cu cagule pe cap şi înarmaţi cu arme albe – pari şi cuţite în mâini, potrivit sursei menționate.

Indivizii au intrat în casă și i-au pus pe petrecăreți la perete și i-au „ușurat” de bani, aur și telefoane mobile. După aceea, au plecat. Petrecăreții – deveniți păgubiți – au sunat la 112, pentru a alerta poliția.

Cazul este în cercetarea poliţiştilor de la Biroul de Investigaţii Criminale Iaşi, care au deschis un dosar penal pentru tâlhărie.

Prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni. Cum va fi vremea la început de octombrie

0

După ce începutul lui septembrie, prima lună de toamnă din calendar, a fost unul cu temperaturi cât se poate de plăcute, pe alocuri văratice, se pare că nici în perioada ce vine nu vor fi surprize semnificative din partea vremii. Cel puțin la nivel de regim termic.

De la nivelul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM) au fost anunțate, vineri, estimări meteorologice pentru intervalul 11 septembrie – 09 octombrie. E vorba., așadar, despre prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni.

Meteorologii estimează că temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, cel puţin până în prima săptămână a lunii octombrie. Cât despre precipitații, prognoza indică, la momentul de față cel puțin, faptul că vor fi deficitare pe parcursul lunii septembrie.

Pentru săptămâna 11-18 septembrie, specialiștii în meteorologie se așteaptă ca temperaturile să fie mai ridicate decât cele specifice intervalului, în întreaga țară, iar precipitațiile deficitare, îndeosebi în regiunile sud-vestice.

Cum arată prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni, conform estimărilor postate pe site-ul ANM:

Săptămâna 11.09.2023 – 18.09.2023

Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

Cantitățile de precipitații vor fi deficitare la nivelul întregii țări, dar mai ales în regiunile sud-vestice.

Săptămâna 18.09.2023 – 25.09.2023

Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări.

Regimul pluviometric va fi deficitar în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în zonele montane.

Săptămâna 25.09.2023 – 02.10.2023

Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile, dar mai ales în cele sudice.

Cantitățile de precipitații vor avea o tendință ușor deficitară în majoritatea regiunilor, dar mai ales în zonele montane.

Săptămâna 02.10.2023 – 09.10.2023

Mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, dar cu o abatere termică pozitivă ușor mai accentuată în regiunile sudice.

Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru acest interval, în cea mai mare parte a țării.

Trei șoferi prinși pe picior greșit, în doar câteva ore. Tânără depistată pozitivă la testul de cocaină

3

Nu mai puțin de trei șoferi care s-ar fi urcat la volan sub influența substanțelor interzise au fost depistați, în doar câteva ore, joi noaptea, de către polițiștii argeșeni ieșiți să facă verificări în teren.

Printre acești conducători auto s-a numărat și o tânără – în vârstă de 20 de ani – care a ieșit pozitivă la testul de cocaină, potrivit stirileprotv.ro.

Au fost verificați 100 de șoferi, pe străzile din întreg județul Argeș. Controalele s-au fpcut după ce, în ultima perioadă, mai mulți conducători auto – despre care s-a anunțat că au fost sub influența drogurilor – au cauzat adevărate drame pe șosele.

Tânăra, dusă la o unitate medicală pentru recoltarea de probe biolgice

În cazul tinerei de 20 de ani, din Slatina, s-a aflat că se îndrepta spre Pitești. Mergea în mașină alături de două prietene. În satul Lunca Corbului, a fost oprită de polițiști și pusă să sufle în drugtest, iar aparatul a indicat rezultat pozitiv la cocaină. Ca urmare, șoferița a fost dusă la o unitate medicală, pentru a-i fi recoltate probe biologice.

„Ca urmare a constatării, tânăra a fost condusă la o unitate medicală pentru recoltarea de probe biolgice de sânge și urină în vederea confirmării, prin analize de laborator, a substanței detectate”, a precizat ag. șef adj. Florin Popa, purtătorul de cuvânt al IPJ Argeș.

 

Alți doi șoferi prinși pe picior greșit

Aceasta nu a fost, însă, singura situație constată de către polițiști în urma acestor verificări în teren. Alți doi șoferi ar fi urcat la volan sub influența substanțelor interzise. Conform aceleiași surse, e vorba despre un bărbat de 38 de ani, din Piatra Neamț, care ar fi fost găsit drogat la volan în Dâmbovicioara. Dar și despre un tânăr în vârstă de 22 de ani, din Curtea de Argeș.

Până la finalizarea cercetărilor, șoferii au rămas fără permis de conducere. Și s-au ales și cu dosare penale.

IGPR a anunțat, într-un comunicat, în 7 septembrie, că „în ultimele 24 de ore, polițiștii au intervenit la peste 2.800 de sesizări venite din partea cetățenilor, iar în urma activităților desfășurate au fost aplicate peste 8.200 de sancțiuni contravenționale”.

Polițiștii rutieri au derulat activități pentru creșterea siguranței în trafic, fiind constatate, conform sursei citate, 123 de infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice. „Au fost reținute 544 de permise de conducere, 16 pentru consumul de droguri, 53 pentru consum de alcool și 165 pentru viteză, fiind retrase 304 certificate de înmatriculare”, potrivit IGPR.

Polițist în uniformă, prins în timp ce vindea cocaină „printre blocuri” – FOTO

10

Oricât ar părea de greu de imaginat, un „om al legii” din Brașov a ajuns în atenția colegilor săi de breaslă, pentru acuzații grave.

Un polițist a fost prins joi, 7 septembrie, în flagrant, în timp ce vindea cocaină pe care o ținea ascunsă în portbagajul mașinii, în Brașov, iar colegii acestuia l-au reținut și l-au încătușat, potrivit b1.ro.

Din câte se pare, bărbatul ar mai fi avut în trecut abateri de la lege. La un moment dat, nu în urmă cu mult timp, acesta a fost lăsat fără permis de conducere. Totul, după ce ar fi fost prins că a condus cu 240 km/h pe Calea Făgărașului, din Brașov.

citiți și: MAI a vrut sa bage gunoiul sub preș. Consumul de droguri este absolut legal în țara noastră

Prima reacție a IPJ

În cazul de față, Inspectoratul de Poliție Brașov susține că bărbatul a fost destituit din funcție și că nu mai deține, la acest moment, calitatea de polițist în cadrul IPJ Brașov.
„Cel în cauză a fost destituit din funcție și nu mai deține, în prezent, calitatea de polițist în cadrul I.P.J. BRAȘOV. De asemenea, ne disociem de astfel de persoane, care nu fac cinste uniformei și Statutului Polițistului.

Totodată, acordăm și am acordat tot sprijinul organelor de urmărire penală, în derularea anchetelor penale”, au transmis reprezentanții Inspectoratului Poliției Județene Brașov.

Europol: Prins, în uniformă de poliție, în timp ce vindea cocaină unui “client” mai special

Însă, în tot acest context, Sindicatul Europol a anunțat, joi seară, că tânărul – încă polițist – a fost prins în cursul dimineții, în timp ce, purtând uniformă de om al legii, în timp ce ar fi vândut cocaină. Și că asupra bărbatului ar fi fost găsite 50 de grame de cocaină – fiind vorba despre un drog de mare risc.

Unii “colegi” au intrat în Poliție crezând că pot beneficia de cea mai bună “acoperire” pentru activitățile ilegale pe care le desfășoară.

Tânărul din imagine, încă polițist, a fost prins azi dimineața, printre blocurile unui cartier din Brașov, în uniformă de poliție, în timp ce vindea cocaină unui “client” mai special.

Asupra sa a fost găsită cantitatea de 50 gr de cocaină, drog de mare risc, a cărui valoare de piață este de 5000 euro. Cercetările sunt în derulate în continuare pentru documentarea întregii activități infracționale.

Oare inspectorul șef al IPJ Brașov, chestorul Flucuș, în afară de semnarea mapelor, ce păzește?!”, au scris reprezentanții Sindicatului Europol, într-un mesaj postat pe Facebook. Postare ce e însoțită și de o poză cu bărbatul în cauză, purtând uniforma de polițist.

sursa foto: Facebook/Sindicatul Europol

Referendum în Capitală privind trotinetele electrice. „Bucureștenii trebuie să decidă”

26

Bucureștenii ar putea fi chemați la referendum, odată cu alegerile europarlamentare. Pentru a se pronunța asupra trotinetelor electrice de pe străzile orașului. Asta dacă propunerea unui viceprimar al Capitalei primește „undă verde”.

Viceprimarul Capitalei, Stelian Bujduveanu (PNL), propune organizarea unui referendum. În cadrul căruia bucureștenii să spună dacă își doresc sau nu trotinete electrice în regim self-service pe străzile orașului.

Bujduveanu îi invită pe consilierii generali, indiferent de apartenența politică, să susțină demersul.

Bujduveanu: Bucureștenii trebuie să decidă

„Bucureștenii trebuie să decidă: Cu sau fără trotinete electrice pe străzile din Capitală!
În calitate de Viceprimar General și de consilier al Partidului Național Liberal, am elaborat în urmă cu un an Regulamentul pentru folosirea trotinetelor.

Documentul a urmat toți pașii legali, inclusiv dezbaterea publică, fiind propus și scos de 3 ORI de pe ordinea de zi a Consiliului General.

Am decis astfel că Bucureștiul nu mai poate aștepta. Ne întoarcem la cea mai bună formă de democrație și îi întreb direct pe bucureșteni, prin referendum, dacă își doresc sau nu trotinete electrice în regim self-service pe străzile orașului”, a scris Stelian Bujduveanu, joi seară, pe Facebook.

Viceprimarul Capitalei propune ca, „pentru a avea costuri cât mai mici”, referendumul să aibă loc odată cu alegerile europarlamentare, duminică, în data de 9 iunie 2024.

„Invit consilierii generali, indiferent de culoarea politică, să semneze și să susțină acest demers”, a mai transmis Bujduveanu.

Vă amintim că locuitorii capitalei franceze, Paris, au votat, tot prin referendum, în favoarea interzicerii interzicerea trotinetelor electrice închiriate în oraș. Citiți și: VOT ISTORIC: Francezii au ales – fără trotinete electrice în Paris!

Sondaj CURS. Ce partide se clasează în top 3 

Un nou sondaj, realizat în august 2023, arată topul partidelor politice în ceea ce privește intenția de vot în rândul locuitorilor Capitalei.

E vorba despre un sondaj CURS, realizat în perioada 18 – 30 august 2023, iar universul de eșantionare a fost populaţia adultă rezidentă din Municipiul București, în vârstă 18 ani şi peste. Au fost în total 1067 respondenţi, votanţi în vârstă de 18 ani şi peste, care au participat la acest sondaj, realizat prin metoda față-în-față, la domiciliul respondenților.

Marja maximă de eroare la nivelul întregului eșantion: +/-3% la un nivel de încredere de 95%.

Conform rezultatelor sondajului, în topul 3 al partidelor, PSD-ul apare pe primul loc, urmat de PNL și USR, partide care sunt „umăr la umăr” în ceea ce privește intenția de vot.

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile locale, dumneavoastră cu ce partid aţi vota?

– Partidul Social Democrat (PSD) – 29%

– Partidul Naţional Liberal (PNL) – 18%

– Uniunea Salvaţi România (USR) – 16%

– Alianţa pentru Uniunea Românilor (AUR) – 14%

– Partidul Umanist Social Liberal (PUSL) – 6%

– Partidul Mişcarea Populară (PMP) – 5%

– SOS România (partidul Dianei Şoşoacă) – 4%

– PRO România (PRO) – 2%

– Partidul Ecologist Român (PER) – 2%

– Altul (sub 2% fiecare) – 4%.

sursa foto: curs.ro

Aterizare de urgență pe Aeroportul Otopeni. Un avion reclamase scurgeri de combustibil

2

A fost alertă, vineri dimineață, pe Aeroportul Otopeni (Aeroportul Internațional Henri Coandă). Totul după ce un avion care reclama scurgeri de combustibil a solicitat aterizarea de urgență.

S-a aflat că e vorba despre un avion care plecase din Antalya și se îndrepta către Praga, capitala Cehiei.

Din primele informații, alarma a venit chiar de la bordul aeronavei. Piloții au semnalat o pierdere de combustibil, potrivit antena3.ro. Astfel că au au solicitat aterizarea de urgență pe aeroportul Otopeni.

Avionul a aterizat fără probleme

La sol s-a eliberat rapid o pistă, pentru ca aeronava să poată ateriza. Echipajele de pompieri au format un dispozitiv pe pista aeroportului, procedură obligatorie în astfel de aterizări de urgență.

Avionul a aterizat în siguranță. Conform procedurilor, s-au făcut verificări de natură tehnică. Potrivit sursei citate, în urma verificărilor, reprezentanții aeroportului au declarat că nu au fost găsite scurgeri de combustibil.

Poza Zilei

Brenciu. Prietenos, cum îl știți

Horoscop 8 septembrie 2023 – Este o zi bună pentru a începe noi proiecte profesionale

0

BERBEC

Ai nevoie de mai mult răsfăț de la partenerul tău, sugerează-i asta! În materie financiară, norocul este de partea ta. Afacerea dvs. nu ar putea fi mai bună. Eliminați tensiunile practicând ceva sport.
 

TAUR

Nicio știre în relațiile tale. Bucurați-vă de noroc… la jocurile de noroc. Dacă intenționați să începeți un nou proiect de lucru, veți face bine. Fii încurajat văzând binele din jurul tău.
 

GEMENI

 

Partenerul tău va fi foarte amabil, bucură-te! Moment prost pentru a cumpăra sau a vinde. Abilitatea ta de a lucra va fi invidia colegilor tăi. Relațiile sociale sunt esențiale pentru starea ta de spirit.

 

RAC

Momentul propice pentru o nouă idilă din viața ta. Nimic nou în situația financiară. Se prevede îmbogățirea vieții dv. profesionale. Profitați de acest moment de sănătate perfectă și bucurați-vă.

 

 

LEU

Răsfățați-vă mai mult, aveți mai multe opțiuni pentru asta. Realizați mici progrese financiare. La locul de muncă, nu vă așteptați la elogii… Exercițiul fizic ameliorează tensiunea.

 

 

 

FECIOARA

Un zâmbet ca al tău în timp va fi o victorie. Dacă ți se datorează bani, încearcă să-i încasezi acum. Intenția proastă a unui partener îți va face ziua complicată. Dormi mai mult, ai nevoie de odihnă.

 

 

 

BALANTA

Încearcă să fii mai puțin brusc cu partenerul tău. Aveți grijă să rezolvați problemele bancare restante. Proiectele dvs. profesionale vor trebui să aștepte. Ar trebui să faci mai mult sport, dar cu blândețe.

 

 

SCORPION

Ai nevoie de mai multă intimitate cu partenerul tău. Încearcă să fii puțin mai generos cu banii. Vei atrage atenția și simpatia șefilor tăi pentru efortul depus. Acum poți scăpa de obiceiul nesănătos al dependenței.

 

 

 

SAGETATOR

Azi e momentul perfect pentru a crește numărul de prieteni. Pune bani deoparte pentru mici cadouri către persoana iubită. Faceți-vă revendicările de muncă acum. Fii atent cu sănătatea!

 

 

 

CAPRICORN

Intri într-un moment favorabil și este o zi bună pentru a începe noi proiecte profesionale. Vor fi multe în joc într-o operațiune financiară… Ai grijă de corpul tău, odihnește-te când ai nevoie.

 

 

VARSATOR

Cineva foarte interesat de tine nu știe cum să-ți spună. Zi bună pentru a cumpăra ceea ce vrei. Veți ști cum să vă transformați noul loc de muncă în distracție. Sănătatea ta începe să se îmbunătățească.

 

 

PESTI

Datorită perseverenței tale, primești un răspuns de la o persoană importantă. Dacă doriți să obțineți un profit, trebuie să vă calculați cu atenție banii. Nu vă grăbiți în noile oferte la servicu sau de afaceri.

Pactul Putin – Erdogan sau cum România a fost vândută, la Soci

În timp ce pe la Ceatalchioi oamenii vorbesc despre cum or să vină americanii să-i apere de dronele rusești, Putin și Erdogan au bătut palma la Soci într-o înțelegere peste capul României cu privire la următoarele evenimente care se pregătesc în regiunea Mării Negre. Turcia este membru NATO, da, pe hârtie, căci în realitate încă o dată ni s-a arătat ce legătură de nezdruncinat există între „Țar” și „Sultan”. Relația celor doi nu confirmă așteptările Occidentului, dimpotrivă. Vedem cimentarea unui model de cooperare construit pe interese reciproce, respect și recunoașterea politicilor externe independente, precum și a autonomiei strategice a celuilalt.

Ca de obicei, România bâjbâie pe frontul diplomației, iar în zilele când soarta lumii se decide (de la reuniunea BRICS la summit-ul G20 via întâlnirea Putin-Erdogan, de la Soci) este trimisă să caute resturile dronelor rusești prin stuful din Delta Dunării.

Clasament în geopolitică: 1. Bani, 2. Interese, 3. Bani

Au trecut 10 luni de la ultima întrevedere Putin – Erdogan (la Astana, în octombrie 2022), o pauză nefiresc de lungă având în vedere torentul de evenimente geopolitice (vitale, multe) care au avut loc între timp.

Să recapitulăm, pe scurt, pentru o mai bună înțelegere a situații: de când cei doi șefi de stat s-au văzut în Kazahstan, Moscova și-a consolidat controlul asupra regiunilor anexate din Ucraina, așa-zisul acord de tranzit al cerealelor (proprietatea coloșilor americani din agribusiness) prin Marea Neagră a picat, securitatea în regiunea Mării Negre s-a dus naibii (cam de când SUA i-au băgat în cap lui Zelenski că poate lua înapoi Crimeea) și, mai presus de toate, Erdogan și-a asigurat un alt mandat de președinte.

Cât a fost în campanie electorală, dar și imediat după, când a luat primele decizii (unele pro-Vest, despre care Național a scris), Erdogan a depus eforturi ca să repare gardul rupt dintre el și Occident. Mai întâi, și-a dat acordul ca Suedia să intre în NATO, apoi și-a exprimat public solidaritatea cu Ucraina, îmbrățișându-l pe Zelenski, pentru ca cireașa de pe tort să fie eliberarea comandanților Batalionului Azov, aflați în regim deschis de detenție la Istanbul.

Dar, cine a crezut că s-a rupt lanțul de iubire între Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan, înseamnă că nu știe nimic despre geopolitică și strategii. Relația Turcia – Rusia este fortificată de ecuațiile personale dintre Putin și Erdogan, doi conducători realiști desăvârșiți, cu interese comune, în care primează dorința de a contesta dominația americană.

Limbajul corpului când Putin și Erdogan s-au salutat la Soci a confirmat că nu există nicio schimbare în verva relației interpersonale dintre cei doi. Ambii au zâmbit, dând mâna cu detașare, dar în același timp arătând lumii o notă de prietenie. Chiar la început, președintele rus i-a sugerat oaspetelui său să stea câteva zile în vacanță în stațiunea de la Marea Neagră.

Ca o paranteză, Erdogan a zis că a venit cu treabă, dar cuvântul „vacanță” rostit de Putin și-a găsit ecou la București, al nostru președinte ciulind urechile când a auzit că-i rost de-o plimbare.

Rusia și Turcia nu se iubesc, dar în același timp înțeleg că se pot ajuta reciproc și exact asta fac. Putin l-a liniștit pe Erdogan asigurându-l că oferta Rusiei de a crea un „hub energetic” global în Turcia rămâne în picioare și se va materializa în curând.

Mai mult, folosindu-se de Turcia (poarta de intrare/ieșire din Marea Neagră), Rusia a anunțat că va exporta cereale gratuite către șase națiuni africane cu ajutorul Qatar și, evident, al „Înaltei Porți”. În prezența lui Erdogan, Putin a anunțat: „Livrările vor începe în următoarele două săptămâni”. Liderul de la Istanbul a girat că va ridica barierele de pe Bosfor și Dardanele pentru exportul grânelor rusești. Șah-mat la propaganda occidentală, lăsată încă o dată în ofsaid.

La scurt timp după „ghiuleaua” trasă de la Soci, Bucureștiul s-a blocat pentru un flecușteț de summit organizat ca să-i spoiască imaginea lui Klaus. Putin și Erdogan au bătut palma pentru 1. Gazele din Marea Neagră râvnite de Turcia, 2. Libera trecere a vaselor Rusiei prin Bosfor și Dardanele. Dar, e bine, ai noștri promit să pună la dispoziția Ucrainei și CFR Marfă, după ce Portul Constanța l-au dat spre folosință, cu titlu gratuit, firesc, vecinilor cei hrăpăreți.

Europa cea unită rămâne fără parale!

În ultimii trei ani UE și-a sporit cheltuielile în încercarea de a se transforma în puterea fiscală pe care cei mai înfocați susținători ai săi și-au dorit-o dintotdeauna. Există însă o capcană: se pare că a ignorat modul în care va plăti pentru toate acestea.

Săptămâna trecută au izbucnit lupte aprige în legătură cu unele reduceri bugetare minore, în timp ce Comisia Europeană se chinuie să obțină sprijin pentru o suplimentare de 86 de miliarde de euro în bugetul său. În realitate, UE începe să rămână fără banii altora – și foarte curând acest lucru va deveni dureros de evident.

A existat Fondul de redresare pentru Covid-19 în valoare de peste 750 de miliarde de euro, conceput pentru a ajuta statele membre să se redreseze după pandemie.

Există o lege a cipurilor și o strategie industrială ecologică, concepută, probabil, pentru a egala subvențiile uriașe acordate de președintele Joe Biden pentru energiile alternative din Statele Unite, precum și pentru a prelua controlul asupra lanțurilor de aprovizionare de înaltă tehnologie de care depinde industria.

De frica Rusiei, Europa cea unită a trimis alte sume semnificative de bani pentru a ajuta Ucraina, pe spinarea contribuabililor – din ce în ce mai nervoși și mai puțin uniți sub poala Bruxelles-ului.

A emis chiar și obligațiuni în valoare de sute de miliarde de euro. Și a indexat salariile în aparatul de stat.

Iată însă care este problema. Facturile încep în sfârșit să ajungă la scadență. Săptămâna aceasta, Parlamentul European a criticat unele reduceri foarte modeste ale programului de cheltuieli pentru 2024, de la 189 de miliarde de euro la 187 de miliarde de euro. Dar adevărata bătălie se adună în privința planurilor fiscale pentru următorii patru ani.

În iunie, Comisia a prezentat planuri pentru o creștere de 66 de miliarde de euro în bugetul 2021-2027, precum și o sumă suplimentară de 20 de miliarde de euro pentru a ajuta Ucraina. Executivul european speră să ajungă la un acord în acest sens până la sfârșitul anului.

Cu toate acestea, în momentul de față, niciunul dintre cei 27 de membri nu pare foarte dornic să pună la bătaie banii suplimentari. Nu este greu de înțeles de ce. În primul rând, nu este ca și cum banii ar fi cheltuiți în mod foarte util.

Toate țările mari se află într-o situație financiară dificilă. Franța și-a văzut recent ratingul de credit redus și se luptă pentru a-și echilibra bugetul. Germania are rezultate mai slabe decât orice altă concurent din zonă și tocmai a redus impozitele pe profit cu 32 de miliarde de euro pentru a stimula creșterea, în timp ce Italia a revenit la stagnarea care a caracterizat economia sa de când a schimbat lira cu euro, în 1999.

UE a încercat deja să emită propria datorie și, deși investitorii au fost destul de fericiți să cumpere obligațiunile unice, presupunând că Germania și Franța nu vor permite falimentul blocului, va fi dificil să mai obțină și altele.

UE se bucură de zeci de ani de „banii altora”. Dar, pe măsură ce cheltuielile cresc și pe măsură ce încearcă să își extindă și mai mult puterea și influența, începe să rămână fără ei.

În cele din urmă, guvernele europene vor face în continuare ce știu mai bine: să forțeze noi impozite și mai împovărătoare pentru cetățeni. Când Europa cea unită în taxe riscă să rămână fără parale, contribuabilii devin vaci de muls. Dar se mai poate întâmpla ceva: să iasă din țarc și să-i ia în coarne pe netrebnicii de la Bruxelles.

Şi-a bătut soţia şi a închis-o în casă din cauză că nu conduce maşina bine! Ce au decis magistraţii

3

Un caz de violenţă izvorât dintr-un motiv banal vine din Negrești-Oaș, județul Satu Mare. Aici, o femeie a fost agresată și sechestrată în casă de soț, care a acuzat-o că nu conduce bine.

Incidentul a avut loc în timpul unei vizite la târgul din localitatea Vama, când bărbatul a criticat modul în care soția sa conducea mașina cu care se deplasau.

În timpul altercației, el a folosit cuvinte jignitoare.

A bătut-o şi a sechestrat-o

Când s-au întors acasă, în jurul orei 20.00, bărbatul și-a amenințat soția cu acte de violență, iar ulterior a sechestrat-o. Victima a reușit să scape și a mers direct la Poliție pentru a reclama ce s-a întâmplat.

Magistraţii au decis emiterea unui ordin de restricţie împotriva bărbatului.

Totuşi, femeia a decis să retragă cererea de ordin de protecție împotriva soțului după ce a informat instanța că soțul sau lucrează în străinătate și nu se va întoarce acasă în viitorul apropiat.

Şoselele din România, deteriorate de TIR-urile cu cereale ucrainene. Ce are de gând să facă Ministerul Transporturilor

România este rută principală de export pentru cerealele ucrainene. Vorbim de aproape 25 de milioane de tone care au trecut prin țara noastră, a spus Klaus Iohannis.

”România oferă o rută principală de export pentru cerealele ucrainene, de când a început războiul au trecut pe la noi aproape 25 de milioane de tone, au fost exportate prin România, din Ucraina. Este de departe cea mai importantă rută de export”, a spus preşedintele.

TIR-urile cu cereale deteriorează şoselele

Totuşi, infrastructura de transporturi din România este suprasolicitată de produsele ucrainene. România dorește să solicite Comisiei Europene decontarea cheltuielilor de întreținere și modernizare a infrastructurii.

Se pare că ministerul lui Grindeanu ar dori să trimită Comisiei Europene deconturi pentru întreținerea drumurilor a căror uzură a crescut substanțial odată cu tranzitul intens de TIR-uri încărcate cu cereale. Sunt vizate cu prioritate drumurile din zona Moldovei, mai intens utilizate în acest scop.

Ministrul Grindeanu a avut deja o discuție cu comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean. Comisia Europeană ar urma să deconteze 200 de milioane de lei pentru lucruri de modernizare în Portul Constanța și liniile de cale ferată care deservesc portul.

Are de suferit mult DN2-E85

Întreținerea drumurilor, în special a celor din Moldova, a generat costuri sporite pentru statul român, în condițiile unui trafic mult sporit. Deteriorarea șoselei are loc într-un ritm mai rapid, în special pe DN 2

Vom continua să sporim exporturile pe calea ferată şi şosele şi prin acestea vom împiedica o foamete globală pentru că, aşa cum se ştie, Ucraina este unul dintre cei mai importanţi producători de cereale din lume”, a mai zis Iohannis.

Care ar putea fi salvarea oamenilor care au rămas pe drumuri după exploziile de la Crevedia. 14 dosare de daună deschise de victime

Victimele şi păgubiţii exploziilor de la Crevedia au deschis deja dosare de daune. Până acum, 14 la număr. Cei care au rămas fără case în urma exploziilor de la Crevedia ar putea fi despăgubiți de asigurători.

În tragedia de săptămâna trecută și-au pierdut viața 5 persoane, alte aproape 60 au fost rănite și zeci de construcții au fost avariate. Este vorba atât despre locuințe, cât și despre sedii de companii.

77 de locuinţe afectate

Doar o parte dintre locuinţele distruse de foc erau însă și protejate financiar printr-o poliță de asigurare. Din informațiile Gândul, peste 77 de locuințe au fost afectate, dar, cel mai probabil, nu aveau o poliță încheiată.

„De cele mai multe ori, pagubele cauzate de incendii sau explozii sunt considerabile, impactând proprietățile, bunurile și, foarte important, siguranța financiară a oamenilor.

În aceste situații, o asigurare facultativă pentru locuință ne poate oferi protecția de care avem nevoie, putând salva viitorul persoanelor afectate de producerea unui dezastru”, a declarat Alexandru Ciuncan, președinte și director general al UNSAR (Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România), care a continuat:

„Chiar şi în condiţiile în care doar 1 din 5 locuinţe din România este asigurată, anul trecut, proprietarii acestora au primit despăgubiri de peste 43,3 milioane lei din partea companiilor membre UNSAR în baza asigurărilor facultative, doar pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de incendii, cu peste 69% mai mult faţă de 2021, fără a lua în calcul şi despăgubirile acordate pentru pagubele cauzate de producerea altor riscuri”.

Lecția Titanicului. Crizele suprapuse pot scufunda sistemul financiar global

Atunci când Titanicul a fost lansat în 1912, a fost considerat „de nescufundat”, deoarece carena navei a fost construită sub forma a 16 compartimente etanșe. Ar fi plutit în continuare dacă până la patru dintre aceste compartimente ar fi fost avariate.

O ipoteză similară stă la baza arhitecturii financiare internaționale de astăzi în fața unei policrize: schimbări climatice galopante, falii financiare, pandemia, pericole geopolitice, următoarea generație de inteligență artificială și penuria globală de apă și alimente.

Guvernele pare să creadă că, dacă două sau mai multe crize izbucnesc simultan, sistemul va continua să plutească. Această presupunere este vădit greșită. Fragilitatea financiară duce la  pericole potențial insurmontabile dacă nu se iau măsuri imediate.

Datoria mondială a atins niveluri fără precedent. În urma crizei financiare din 2008 a apărut un sistem bancar paralel de „intermediari financiari nebancari”, care domină în prezent aproximativ jumătate din finanțarea globală. Finanțarea nereglementată care poate fi atribuită IFNB este de aproximativ 240 de miliarde de dolari.

Între timp, FMI și Banca Mondială se luptă să asigure bani pentru o economie mondială afectată de inflație și stagnare. În acest context, o criză mai gravă decât se preconizează ar putea îngenunchea sistemul financiar global.

În acest an, la Forumul Economic Mondial de la Davos, termenul de policriză a fost folosit pentru a se referi la combinația de riscuri asociate cu războiul din Ucraina, schimbările climatice, încetinirea economiei globale și creșterea ratelor inflației, o posibilă reapariție a pandemiei Covid-19, criza costului vieții și penuria de alimente, precum și alte riscuri curente legate de guverne instabile și amenințări nucleare.

Combinarea riscurilor și modul în care interacționează între ele va avea un impact asupra sistemului financiar global la un moment dat.

Este puțin probabil ca o companie să poată pune în aplicare o strategie de afaceri fără a lua în considerare modul în care probleme precum conflictele armate între țări sau penuria de alimente la nivel mondial și o recesiune economică ar putea afecta lanțurile de aprovizionare, angajații și clienții, ca să nu mai vorbim de investițiile externe și de cheltuielile generale.

Pericolul este că politicienii, guvernele și băncile pot să închidă ochii la riscurile care nu par să aibă un impact direct – poate că acestea se întâmplă în altă parte în lume sau nu reprezintă o amenințare potențială.

Erodarea cooperării geopolitice va avea efecte asupra peisajului global al riscurilor, inclusiv la contribuția unei policrize.

Pe de altă parte, mulți economiști sunt de acord că policriza tinde să se refere în mod specific nu doar la o situație în care mai multe crize coincid, ci la una în care crizele devin chiar mai periculoase decât fiecare dezastru sau urgență în parte.

Un tandem istoric: cinematograful și automobilul. De la Laurel și Hardy la Mad Max

2

Automobilul și cinematograful s-au născut în același timp, chiar la sfârșitul secolului al XIX-lea, și de atunci nu au încetat să meargă mână în mână, la bine și la rău.

Progresul a fost rapid, iar automobilul a devenit treptat o parte a societății la fel de importantă ca și cinematograful mut.

În mod logic, cele două industrii s-au unit pentru a străluci în ochii publicului. În 1903, a fost lansat un  film, produs și regizat de o femeie, Alice Guy, și distribuit de noua companie înființată de Léon Gaumont, un pionier al cinematografiei: „Enlèvement en automobile et mariage précipité”, o poveste romantică în care mașina joacă un rol central.

Industria cinematografică, care se dezvolta în special în Statele Unite, la fel ca și industria auto, s-a interesat în mod firesc.

Succesul extraordinar al modelului Ford T a fost amplificat de aparițiile mașinii în numeroase filme, cum ar fi popularul „Laurel și Hardy”, notează Automobile Magazine. După Primul Război Mondial și până la cel de-al Doilea Război Mondial, au existat nenumărate filme în care mașina a împărțit lumina reflectoarelor cu actori populari. „L’Homme à l’Hispano” (1926), de Julien Duvivier, și „Le Schpountz” (1938), de Marcel Pagnol, sunt doar două exemple.

Și actorii au cumpărat mașini luxoase în care să fie fotografiați. Isotta-Fraschini(Rudolf Valentino),  Duesenberg(Clark Gable), Bugatti(Maurice Chevalier),  Delahaye( Danielle Darrieux). Până la cel de-al Doilea Război Mondial, mașina în cinematografie a fost în principal un semn exterior de bogăție și succes; uneori a fost subiectul unor gaguri, ca în filmele lui Chaplin sau Buster Keaton.

În anii ’50, automobilul a devenit o parte integrantă a fiecărui gen. Fie că era un simbol al succesului social, un mijloc de evadare, un vehicul al polițiștilor sau al gangsterilor, sau un instrument de revoltă (filmele cu James Dean, care a murit într-un accident la volanul Porsche-ului său 550 Spyder în 1955), mașinile erau peste tot. În SUA, numeroase filme despre cursele de mașini prezintă tineri rebeli și dornici de viteză.

În deceniul următor, s-a pus un accent și mai mare pe mașină, care a devenit un element cheie în personalitatea eroului. Serialul Route 66 (1960-1964)  prezenta doi prieteni care călătoreau în jurul Statelor Unite cu Chevrolet Corvette-ul lor.

Cel de-al treilea film James Bond, „Goldfinger”, a fost lansat în 1964. Deși în primele două au apărut mașini ale lui 007, în special un Sunbeam Alpine, apariția lui Aston-Martin DB5 a fost cea care a creat mitul și a asociat pentru totdeauna marca britanică cu celebrul agent secret.

În Franța, regizorul Claude Lelouch a făcut din Ford Mustang unul dintre elementele principale ale filmului său „Un homme et une femme” (1966), care a câștigat Palme d’Or la Festivalul de la Cannes.

Mustangul a devenit din nou, dar de data aceasta în Statele Unite, un clasic cult cu Steve McQueen în „Bullitt” (1968).

Ford avea să se bazeze pe acest succes, lansând mai multe modele Mustang Bullitt de-a lungul generațiilor. În altă ordine de idei, în același an a apărut VW Beetle, în „Un amour de coccinelle” (1968), adevărata vedetă a acestei saga, care avea să aibă opt episoade pe marele ecran.

Unul dintre primele filme despre cursele de mașini a fost „Grand Prix” (1966), de John Frankenheimer, la care au participat chiar piloți de Formula 1.

La televiziune, britanicii au fost cei care au folosit cel mai mult mașini, cu „Omul invizibil” (1959) și Austin Healey-ul său, „The Saint” (1962) și Volvo P1800, „Bowler hat and leather boots” (1962) cu Lotus Elan al Emmei Peal (Diana Rigg) și „The Prisoner” (1967).

De asemenea, “Inspectorul Columbo” și Peugeot-ul său 403 decapotabil au făcut furori în seriale difuzate între 1968 și 2003.

Filme precum „Duel” (1971) al lui Steven Spielberg și „Mad Max” (1979) al lui George Miller deschiseseră calea scenariilor dramatice, conferind mașinii un caracter mai agresiv, chiar anxios.

Din 1946, au fost realizate 500 de filme cu mașini, 150 de urmăriri de mașini și 100 de filme de curse auto, fără a mai vorbi de zecile de mii lungmetraje și seriale în care apar mașini sau camioane.

Sfânta Maria Mică, pe 8 septembrie 2023. Ce obiceiuri respectă românii de Nașterea Maicii Domnului

Nașterea Maicii Domnului este sărbătorită vineri, pe 8 septembrie. Mai multe tradiții trebuie respectate în această zi, potrivit credinței populare.

În popor, în funcție de zona din care faceți parte, există o serie de tradiții și superstiții legate de această sărbătoare a Sfintei Maria, pe care oamenii le respectă pentru a avea un an ferit de probleme. Iată, așadar, ce este bine să faci și ce nu este bine să faci în această zi.

Aprinderea focului ar aduce boală

Tradiția spune că la Nașterea Maicii Domnului nu e voie să se aprindă focul, oricât de frig ar fi, deoarece acest lucru aduce ghinion și boală.

Ziua de 8 septembrie este zi de rugăciune pentru femeile care nu pot rămâne însărcinate. Dacă te vei ruga la Maica Domnului în această zi, atunci vei fi binecuvântată cu un copil sănătos.

Potrivit tradiţiei populare, la sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, ca de altfel ca la orice mare praznic, nu se fac treburi gospodăreşti, nu se spală rufe, nu se face curăţenie în casă, ca să nu se atragă răul.

Femeile care sunt deja însărcinate, trebuie să dea de pomană în această zi oamenilor și copiilor nevoiași, pentru ca nașterea să fie una ușoară, iar copilul să fie sănătos și lipsit de probleme.

Şi cei care vor să se căsătorească se pot ruga în această zi Maicii Domnului, ca să-şi găsească perechea potrivită.

Maica Domnului, protectoarea bolnavilor

Totodată, ziua de Sfânta Maria Mică este vindecătoare de boli trupești și ajută la prinderea hoților, vrăjitoarelor și descântătoarelor.

Credincioșii care se roagă sincer în această zi, merg la biserică și oferă de pomană oamenilor nevoiași, primesc ajutor de la Maica Domnului pentru îndeplinirea dorințelor.

Nașterea Domnului sau Sfânta Maria Mică, sărbătoare prăznuită pe data de 8 septembrie, îi face pe credincioși să respecte anumite tradiții, fiind printre cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodocs.

Războiul drogurilor în UE. Cocaina, preferata tinerilor din mediul urban

Anvers, unde se află al doilea cel mai mare port de mărfuri din Europa, a devenit un punct de intrare important pentru droguri, în special pentru cocaina provenită din America Latină, iar războaiele teritoriale s-au extins pe străzile orașului.

În 2022, au avut loc 81 de împușcături și explozii legate de droguri în Anvers, potrivit datelor municipalității, preluate de  Politico, și alte 25 în primele cinci luni ale acestui an, inclusiv un schimb de focuri de armă în ianuarie care a ucis-o pe nepoata în vârstă de 11 ani a unui presupus traficant de droguri.

Primarul Bart De Wever a descris amenințarea reprezentată de contrabanda cu droguri ca fiind „mult mai mare” decât criza teroristă din 2016. Violențele din orașul său reprezintă doar vârful aisbergului, deoarece infractorii își reinvestesc banii ilicit în economia formală, extinzându-și influența în țări de pe întregul continent. „Europa are o problemă și ar trebui să se trezească”, a spus el.

Anul trecut, autoritățile belgiene au confiscat în portul Anvers o cantitate record de 110 tone de cocaină, de aproape 14 ori mai mare decât cea confiscată în 2014 și mai mult decât dublul cantității confiscate în portul olandez Rotterdam, aflat în apropiere (50 de tone). De asemenea, orașul a ocupat primul loc în clasamentul european în ceea ce privește consumul de cocaină – care a devenit „drogul la modă pentru tinerii din mediul urban”.

Cocaina provine din țări precum Ecuador sau Columbia, a declarat ministrul belgian de interne Annelies Verlinden. Drogurile traversează apoi Atlanticul ascunse la bordul unor nave container. Până în 2021, controalele în Anvers au fost slabe: doar un container din 42 a fost scanat de către oficialii vamali.

În iulie, Catherine De Bolle, director executiv al Europol, a avertizat că bandele de traficanți de droguri încearcă să corupă guvernele locale, tribunalele și poliția. „Se infiltrează în societățile noastre”.

De asemenea, Olanda este  scena unor crime de mare amploare legate de droguri, inclusiv asasinarea reporterului olandez de investigații criminale Peter R. De Vries și a avocatului Derk Wiersum.

Un astfel de scenariu reprezintă „viitorul apropiat” al orașului Anvers, spune De Wever. Amenințările din partea traficanților l-au forțat pe ministrul belgian al justiției, Vincent Van Quickenborne, și familia sa să se refugieze de două ori într-un adăpost sigur, în septembrie și decembrie anul trecut.

În iunie, reprezentanții a șase țări UE cu porturi mari – Belgia, Țările de Jos, Franța, Italia, Germania și Spania – s-au întâlnit la Anvers pentru a-și coordona lupta împotriva crimei organizate. Belgia a numit un nou comisar național antidrog, Ine Van Wymersch.

Dar sistemul are o problemă: atunci când poliția acționează pentru a-i depista pe traficanți într-un oraș portuar nu face decât să-i mute în altul.

„Oricine fumează un joint, finanțează o organizație criminală”, a subliniat Van Wymersch. De la începutul anului 2022, poliția locală a efectuat peste 1.600 de arestări pentru trafic de droguri și aproximativ 85 pentru violență legată de droguri.

Cifrele sunt destul de modeste, iar Belgia întâmpină greutăți pentru extrădarea șefilor cartelurilor din țări precum Maroc și Emiratele Arabe Unite, unde sunt uneori arestați doar pentru a fi eliberați pe cauțiune.

Inteligența artificială, sperietoarea întreprinderilor?

2

Inteligența artificială generativă este una dintre cele mai promițătoare tehnologii care se află pe val, dar întreprinderile sunt îngrijorate și de riscurile potențiale pe care le implică.

Potrivit consultanței americane Proofpoint, aproape 59% dintre directorii de consilii de administrație la nivel mondial consideră că instrumentele de inteligență artificială generativă – cum ar fi ChatGPT susținut de Microsoft și Bard de la Google – reprezintă un potențial risc de securitate cibernetică pentru afacerile lor.

În proporție de 70%, membrii board-urilor consideră securitatea cibernetică drept o “prioritate”, iar  72% dintre ei asociază inteligența artificială cu riscuri.

Start-up-urile  de inteligență artificială generativă au primit investiții de peste 4,4 miliarde de dolari în 2021 și 2022 prin 215 tranzacții, după ce interesul a crescut brusc în 2019, arată datele recente ale CB Insights.

La nivel global, se estimează că investițiile în inteligența artificială vor atinge 200 de miliarde de dolari până în 2025 și ar putea avea un impact mai mare asupra produsului intern brut, au precizat economiștii de  Goldman Sachs Economic Research într-un raport de luna trecută.

„Constatările noastre arată că rămâne o provocare să transpunem creșterea gradului de conștientizare în strategii eficiente de securitate cibernetică care să protejeze oamenii și datele”, a declarat Ryan Kalember, vicepreședinte executiv al strategiei de securitate cibernetică la Proofpoint.

Raportul Proofpoint a analizat răspunsurile la sondaje realizate de la  659 de membri ai consiliilor de administrație din întreprinderi cu 5.000 sau mai mulți angajați din diferite sectoare de activitate.

A acoperit 12 țări: SUA, Canada, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Spania, Australia, Singapore, Japonia, Brazilia și Mexic.

Aproape trei sferturi (73%) dintre cei intervievați consideră că întreprinderea lor este expusă riscului unui atac cibernetic material, o creștere de la 65% în 2022. Iar  53% dintre respondenți au declarat că nu sunt pregătiți să facă față unui atac țintit, în creștere de la 47% anul trecut.

Dintre cele mai mari amenințări asociate cu inteligența artificială, membrii consiliilor de administrație au clasificat malware-ul ca fiind principala lor preocupare (40%), urmat de amenințarea din interior (36%) și compromiterea conturilor în cloud (36%).

Aproape 37% dintre directorii de consilii de administrație ar dori să vadă mai multe resurse cibernetice și o mai bună cunoaștere a amenințărilor.

Exporturi anemice, perspective sumbre. Zona euro nu poate ține pasul cu SUA

Economia zonei euro abia a crescut în al doilea trimestru, în condițiile în care noile date care arată o performanță dezastruoasă a exporturilor au forțat o revizuire în scădere a cifrelor generale de creștere pentru regiune.

UE ar putea avea nevoie de un miracol pentru a repeta dezinflația de care beneficiază în prezent Statele Unite, notează Reuters. De cealaltă parte a Atlanticului, presiunile asupra prețurilor se retrag fără recesiune sau pierderi masive de locuri de muncă.

Economia zonei euro, bazată pe exporturi, este slabă, consumatorii și întreprinderile se împrumută mai scump, iar costurile mai mari ale ratelor dobânzilor înseamnă că vor urma și alte dureri.

Politicile monetare ale lui Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene, și Jerome Powell, președintele Rezervei Federale a SUA, pot fi rezumate în următorul fel. Rata inflației în SUA a fost de 3,2% în iulie, în timp ce PIB-ul a crescut cu 2,1% în ritm anual în al doilea trimestru. Cifrele echivalente pentru zona euro au fost de 5,3% și, respectiv, 0,6%.

Este o poveste cu două economii. În Statele Unite, creșterea abruptă a ratelor dobânzilor de către Fed pare să fi reușit să ghideze inflația către ținta de 2% a băncii centrale fără a provoca o recesiune. Înăsprirea la fel de agresivă a BCE a avut mai puțin succes în ceea ce privește răcirea creșterii prețurilor de consum, dar riscă să împingă blocul într-o recesiune.

Cele 20 de țări care au în comun moneda unică au scăpat la limită de recesiune – definită de obicei ca două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului – la începutul acestui an.

Cu toate acestea, riscurile sunt încă la pândă. Sectorul manufacturier din zona euro, care generează aproximativ o cincime din PIB, este deja în scădere. În iulie, activitatea din fabrici a scăzut în cel mai rapid ritm de la apogeul pandemiei din mai 2020, potrivit unui sondaj realizat de S&P Global în rândul a aproximativ 5.000 de firme.

A urmat o revenire ușoară în august, dar rămâne la niveluri compatibile cu o recesiune. Economia Germaniei, cea mai mare din zona euro, bazată pe exporturi, va înregistra o scădere a PIB-ului cu 0,3% în acest an, potrivit Fondului Monetar Internațional.

Activitatea din sectorul serviciilor, care reprezintă cea mai mare parte a producției blocului comunitar, este, de asemenea, în scădere, atingând un minim al ultimelor 30 de luni în august.

Se datorează faptului că cererea pentru servicii precum călătoriile și divertismentul, care au cunoscut un boom după pandemie, se diminuează. Pe măsură ce guvernele au eliminat sprijinul fiscal, iar prețurile mai mari și costurile mai mari ale împrumuturilor au afectat finanțele consumatorilor, firmele de servicii au suferit luna trecută cea mai gravă scădere a comenzilor noi din mai 2013, excluzând anii pandemiei.

Creditele sunt mai rare și mai puțin dorite, după cele nouă majorări consecutive ale ratei dobânzii a BCE începând de anul trecut.

Ratele dobânzilor de referință se află la cel mai ridicat nivel din anul 2000, în timp ce băncile cer companiilor și gospodăriilor cele mai mari taxe pentru împrumuturi din 2008 și, respectiv, 2012.

Prețurile continuă să crească de peste două ori mai mult decât ținta de 2% stabilită de BCE, iar banca centrală se așteaptă ca acestea să rămână peste acest nivel cel puțin până în 2025.

Aproximativ 3% din locurile de muncă disponibile în bloc sunt vacante în prezent, aproape de recordul de 3,2% atins în al doilea trimestru al anului 2022. În ritmul actual, va fi nevoie de până în 2026 pentru ca rata locurilor de muncă vacante să revină la nivelul de dinainte de Covid, estimează Capital Economics.

Costurile cu forța de muncă în zona euro au crescut cu 5,0% în primul trimestru al anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2022. Realitatea economică este incompatibilă cu readucerea inflației la 2%.

Au descoperit cine a incendiat casa lui Miron Mitrea. Suspectul era şi beat (VIDEO)

3

Un bărbat a incendiat casa de vacanţă din Deltă a fostului ministru Miron Mitrea. Piromanul fusese angajat să aibă de grijă de vila cu şapte camere, dar s-a îmbătat şi i-a dat foc.

Aşadar, casa a fost incendiată de un fost angajat nemulțumit.

A ars casa din Crişan a lui Mitrea

Inspectoratul de Poliţie Judeţean Tulcea a anunţat că poliţiştii au fost sesizaţi, marţi, cu privire la faptul că a izbucnit un incendiu la o locuinţă din localitatea Crişan.

În baza sesizării, poliţiştii Postului de Poliţie Crişan s-au deplasat la locaţia indicată, unde au identificat un bărbat, de 45 de ani, din judeţul Constanţa.

În urma verificărilor, poliţiştii au stabilit că bărbatul bănuit, ca urmare a consumului de băuturi alcoolice, ar fi recurs la acest gest pe fondul unor conflicte mai vechi cu proprietarul imobilului, fiind angajat în vederea desfăşurării de activităţi administrative de către acesta”, a transmis IPJ Tulcea.

Poliţiştii au deschis un dosar penal pentru distrugere. Potrivit unor surse locale, casa de vacanţă i-ar aparţine fostului ministru al Transporturilor Miron Mitrea.

Cererea slabă și dolarul puternic ieftinesc petrolul

Prețul petrolului a scăzut ușor joi, pe fondul unui dolar puternic și în timp ce traderii așteptau semne de creștere a cererii pe piața țițeiului.

Brent, referința pentru două treimi din petrolul mondial, se tranzacționa cu 0,35% mai puțin, la 90,28 dolari pe baril, la ora 9.29, ora Emiratelor Arabe Unite. West Texas Intermediate, indicatorul care urmărește țițeiul american, se tranzacționa cu 0,43% mai puțin, la 87,16 dolari pe baril.

Miercuri, Brent-ul s-a stabilit cu 0,62% mai sus, la 90,60 dolari pe baril. WTI a închis în creștere cu 0,98%, la 87,54 dolari pe baril.

„Piața petrolului va fi tensionată în viitorul apropiat, dar în acest moment comercianții din sectorul energetic au nevoie de un nou catalizator sau de vești nu atât de negative privind cererea pentru ca recenta revenire să se extindă”, a declarat Edward Moya, analist senior de piață la Oanda.

Stocurile de țiței din SUA, un indicator al cererii de combustibil, au scăzut cu 5,5 milioane de barili săptămâna trecută, potrivit Institutului American de Petrol.

Prețul petrolului se tranzacționează la maximele ultimelor 10 luni, după ce Arabia Saudită și Rusia au declarat că vor prelungi reducerile de aprovizionare de 1,3 milioane de barili pe zi, în total, până la sfârșitul anului.

Producătorii saudiți  au declarar că reducerile vor fi revizuite lunar, iar ajustările vor fi făcute, dacă este necesar, ca răspuns la “condițiile de piață”.

BMI Research se așteaptă ca producția OPEC+ să crească anul viitor cu o cantitate „relativ moderată” de 367.000 de bpd,  deoarece mulți membri au o capacitate limitată chiar și în condițiile în care reducerile nominale sunt retrase.

Creditorul elvețian UBS prognozează un deficit al pieței de peste 1,5 milioane de bpd în al patrulea trimestru din 2023 și, având în vedere că stocurile de petrol vor continua să scadă în următoarele luni, estimează că Brent-ul va ajunge la 95 de dolari pe baril până la sfârșitul anului.

Un dolar mai puternic cântărește, de asemenea, asupra cotațiilor futures ale petrolului.

The US Dollar Index – o măsură a valorii sale în raport cu un coș ponderat al principalelor valute – a urcat miercuri la un maxim al ultimelor șase luni de 105,03, ca urmare a datelor pozitive din sectorul serviciilor din SUA. În prezent, acesta este în creștere cu 0,04%, la 104,91.

Românii care vor primi facturi mai mari la întreţinere. Oraşele unde oamenii vor plăti şi de două ori mai mult

Pe măsură ce ne apropiem de sezonul rece, ne întrebăm cât de mult vom plăti la întreţinere. Veştile nu sunt deloc bune în acest sens. De ce?

Pentru că Guvernul vizează reducerea cheltuielilor cu subvenţionarea energiei termice în sistem centralizat.

Se va subvenţiona maximum 70% din gigacalorie

După ce intră în vigoare Ordonanţa de urgenţă, timp de un an, se vor subvenţiona maximum 70% din costul de producţie al gigacaloriei în Bucureşti şi maximum 50% în celelalte zone ale ţării.

Cel mai afectaţi vor fi locuitorii din zone precum Bacău, Cluj, Arad sau Braşov care au subvenţii de peste 60%. O simulare de costuri ne spune, pentru un apartament de două camere, unde consumul mediu este de 1,4 Gcal, dacă iarna trecută locatarul plătea din totalul de 1586 de lei doar 270 de lei, anul acesta, cu subvenţie de 50% va plăti peste 790 de lei.

În al doilea an, adică în 2025, subvenţia urmează să fie maxim 60% din costul total de producţie al gigacaloriei în Bucureşti şi maxim 40% pentru alte zone ale ţării.

Cu cât se reduc subvenţiile:

Furnizorii spun că nu fac presiuni pentru eliminarea subvenţiilor, dar ar vrea să fie plătiţi la timp, pentru a putea să îşi continue activitatea.

Primul an de la adoptarea măsurii:

  • Bucureşti: maximum 70%
  • Alte zone ale ţării: maximum 50%

Cine plătește miliarde pentru utopia net zero?

În viziunea utopică a promisiunilor net zero, din 2035 nu vor mai exista mașini noi pe benzină pe șoselele UE, industria americană va funcționa cu hidrogen verde, parcurile eoliene vor vâjâi în Marea Nordului, iar soarele va aduce tuturor africanilor energie la prețuri accesibile.

FMI susține că toate acestea pot fi realizate fără a pune în dificultate finanțele publice. Cooperarea în materie de decarbonizare ar putea asigura atingerea de către țări a obiectivelor de zero net cu un cost economic global de doar 0,5% din PIB-ul global preconizat pentru 2030.

Dar există o piedică. Estimările FMI pornesc de la ipoteza unui acord mondial de stabilire a prețului sau de taxare a carbonului și de redistribuire a veniturilor către statele în curs de dezvoltare, precum și de eliminare a subvențiilor actuale pentru combustibilii fosili. Realitatea arată că încercarea țărilor de a-și decarboniza economiile este foarte departe de astfel de ipoteze.

Mai puțin de un sfert din emisiile globale sunt acoperite în prezent de o taxă sau de un preț al carbonului, în timp ce angajamentele guvernelor față de obiectivele ecologice sunt supuse unor presiuni tot mai mari.

 „Scenariul FMI este dezirabil, dar pur și simplu nu se va întâmpla”, a declarat Jean Pisani-Ferry, profesor la Sciences Po.

Consecința, subliniază Helen Miller, director adjunct al Institutului pentru Studii Fiscale din Marea Britanie, este că, atunci când vine vorba de atingerea nivelului zero net, legislatorii ar putea opta pentru soluții care sunt convenabile din punct de vedere politic, dar mai puțin eficiente din punct de vedere economic.”În cele din urmă, vom atinge zero net într-un mod mult mai costisitor”.

După orice prognoză rezonabilă, amploarea finanțării necesare pentru a atinge nivelul zero net este imensă. În 2021, Agenția Internațională a Energiei a calculat că investițiile anuale ar trebui să crească de la 2 miliarde de dolari la aproape 5 miliarde de dolari, adică 2,5 % din PIB-ul mondial, până în 2030. Ar  totaliza 4,5 mld. dolari în 2050.

Lordul Nicholas Stern, președinte al Institutului Grantham al London School of Economics și fost economist șef al Băncii Mondiale, estimează că este nevoie de 3 miliarde de dolari în plus pe an, ceea ce înseamnă un total de 100 de miliarde de dolari în 30 sau 40 de ani, pentru a stimula energia regenerabilă, a electrifica sistemele de transport, a decarboniza încălzirea și răcirea clădirilor și a promova hidrogenul verde.

„Cerințele de net zero sunt pur și simplu prea mari pentru a veni doar din partea guvernelor – ele trebuie să vină din partea sectorului privat”, susține  Mahmood Pradhan, șeful departamentului de macroeconomie globală de la Institutul Amundi.

Dar guvernele cheltuiesc deja sute de miliarde de euro în stimulente și subvenții pentru întreprinderi și gospodării. Între timp, este posibil ca banii proveniți din taxele pe carbon – în cazul în care acestea reușesc să reducă emisiile – să nu compenseze pierderile de venituri pe care guvernele le primesc prin intermediul taxei pe carburanți.

O mare incertitudine este dacă investițiile ecologice vor înlocui alte investiții care ar fi putut să contribuie mai mult la creșterea productivității – sau dacă acestea vor fi complementare, injectând energie în economiile mature care suferă de o creștere lentă.

Țările care și-au făcut propriile calcule privind costul probabil al tranziției ecologice se așteaptă la un impact mai mare decât cel al FMI.

În general, atingerea obiectivului net zero ar adăuga 25 de puncte procentuale din PIB la datoria publică până în 2040.

Perdanții îi vor face primitivi pe câștigători

  1. Ați mai găsit vreo dronă? Acesta este primul Stat eșuat care nu știe dacă a fost bombardat. E normal. Avem mai mulți ziariști de război și generali la Antena 3 decât soldați, într-o țară care geme de aitiști, dar în care nu găsești un instalator. Să ne apere CSA Steaua! A pierdut la Șelimbăr cu 3-2, în onoarea lui Mihai Viteazu.
  2. Înainte s-o încercați pe-asta cu „revine covidul, e prăpăd” era mai bine să faceți un sondaj pe bune sau chiar un referendum cu întrebarea „Covidul e mai periculos decât vaccinul sau vaccinul e mai periculos decât covidul?” Va ieși 70%. Cine va avea 70%? Nu dau răspunsul, dar ofer un indiciu. Perdanții îi vor face primitivi pe câștigători. Și acele 30 de procente le vor scoate din calculator. Scorul corect e 80 – 20.
  3. Să se vaccineze întâi trotinetarii, cu liderii partidului în frunte. Poate vor primi și un pliculeț cu pudră pentru acasă. Lăsați-i să se bage prin față, cum au făcut și la începutul anului 2021! De data asta, „esențialii” nu vor mai avea pe nimeni în spate, la coadă. Mai țineți minte poveștile cu izoletele și „esențialii”? N-ar fi rău să reciclăm izoletele cumpărate la începutul pandemiei. Să ducem flotila de izolete în Deltă, cu trotinetarii la timone, ca să ne apere de ruși. Facem și pistă de izolete, după modelul Calea Victoriei.
  4. Eram mic. La câțiva ani după aselenizare. Se vorbea foarte mult despre asta. Și într-o seară, când luna a început să se profileze pe cer, o babă a spus „uite, maică, satilitu’!” Azi, „satilitu’ ” e depășit. Mamele pescarilor din Deltă vor zice „aoleu, maică, să nu scufunde rușii izoleta cu drona!”
  5. Nimeni n-a fost de acord să fie testați elevii, că să vedem dacă se droghează. Mi-a zis cineva că ar trebui testați părinții și profesorii care au sub 40 de ani. Dacă și astea mai sunt insinuări…
  6. Strict autentic. La o plenară, Ceaușescu a zis „agri” și a luat o pauză, ca să dea pagina. Ultimul cuvânt din susbsol era afectat de despărțirea în silabe. A uitat de „agri” și a reluat: „cultura noastră socialistă.” Parțial eclozații din Generația Gadget se pricep și la cultură, și la agricultură. Acum vor să-și dea doctoratul în canabis. Se pregătesc încă din 2010, când recenzau cartea „De veghe în lanul de etnobotanice.”