Din momentul în care Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, spectrul escaladării a planat asupra războiului.
Dar multe dintre cele mai temute scenarii de escaladare nu s-au produs, mai ales un război convențional pe scară largă între NATO și Rusia și utilizarea armelor nucleare.
În ciuda oportunităților ample de a intensifica ostilitățile sau de a extinde sfera geografică a războiului, Ucraina și aliații Ucrainei au ales mersul încet.
Dacă ucrainenii obțin câștiguri teritoriale rapide, riscurile de escaladare ar putea crește brusc – iar Occidentul se teme de escaladare pentru că cea mai gravă formă ar implica arme nucleare.
De fiecare dată când un aliat a furnizat Kievului noi sisteme de rachete, sisteme de apărare aeriană și tancuri, voci prudente din Occident au avertizat că aceste ajutoare riscă să provoace o escaladare – inclusiv lovituri de retorsiune rusești în afara Ucrainei.
Statele Unite au limitat vizitele în Ucraina ale înalților oficiali militari americani pentru a „evita creșterea tensiunilor cu Moscova”, potrivit The New York Times.
Alte forme de moderație legate de spionaj și acțiuni secrete sunt greu de observat. Țările NATO desfășoară în mod obișnuit activități de supraveghere deasupra apelor internaționale și a propriilor teritorii, dar, „sunt atente să nu se abată în zona de război”.
Enigma escaladărilor lipsă din Ucraina se explică, în parte, prin contextul mai larg al acestui război. O ciocnire directă convențională sau nucleară între Rusia și NATO ar fi în catastrofală pentru ambele părți.
Cu toate acestea, Putin a amenințat că poate folosi armele nucleare: i-ar putea oferi un avantaj decisiv în anumite condiții pe câmpul de luptă sau ar putea servi drept un avertisment dur pentru Occident.
Războiul din Ucraina este foarte costisitor pentru UE, SUA și NATO – încă o explicație pentru abordarea lentă a liderilor politici occidentali.
Gradualismul, ambiguitatea deliberată și prudența înseamnă pur și simplu frica aliaților Ucrainei – au devenit conștienți că au mers prea departe, iar Rusia lui Putin îi așteaptă la colț.
Președintele Finlandei a avertizat că dronele rusești căzute pe teritoriul României reprezintă un risc de apariție a unui război pe scară largă în care să fie folosite arme nucleare! Ce face NATO? Cum rămâne cu întărirea „flancului estic”? Nu se întărește de frica escaladării.
În cele din urmă, apariția unui proces diplomatic mai puternic pentru a pune capăt războiului ar putea, în mod paradoxal, să încurajeze escaladarea.
În 1971, în timpul războiului din Vietnam, de exemplu, președintele american Richard Nixon și secretarul său de stat, Henry Kissinger, au extins operațiunile militare în Laos înainte de discuțiile cu Vietnamul de Nord pentru a-și spori influența la masa negocierilor.
Țările care susțin Ucraina s-au înhămat într-o misiune paradoxală: nu vor să escaladeze cu Rusia, dar tocmai abordarea mersului încet va întinde războiul.
Bush a făcut o judecată politică. La fel ca alți naivi, el credea că o Chină care se integrează profund în economia globală va deveni mai deschisă și mai democratică.
Biden a păstrat tarifele vamale impuse Chinei de Trump și a adăugat subvenții generoase menite să reindustrializeze America și să-i ofere poziția de lider în tehnologiile viitorului.
Mărimea veniturilor și profiturilor reflectă nu numai importanța durabilă a companiilor occidentale pentru economia rusă, ci și dilema cu care se confruntă aceste companii cu privire la ce să facă cu operațiunile lor într-o națiune ostracizată.
