Zona euro se confruntă cu perspectiva ca cea de-a treia mare economie a sa să devină din nou cea mai mare problemă.
Guvernul Italiei condus de premierul de dreapta Giorgia Meloni se luptă să își echilibreze bilanțul și tocmai și-a majorat semnificativ cheltuielile nete planificate.
Măsura nu numai că va pune la încercare încrederea investitorilor, dar va provoca, de asemenea, neliniște în rândul factorilor de decizie europeni, deoarece ar încălca limitele UE într-un moment în care creșterea economică încetinește.
Italia are al doilea cel mai ridicat nivel al datoriei ca procent din PIB din zona euro ,după Grecia. Prognozează acum un deficit – diferența dintre veniturile și cheltuielile guvernamentale – de 5,3% din PIB în acest an și de 4,3% în 2024, comparativ cu cifrele așteptate anterior de 4,4% sută și 3,5%.
“Zero virgola”
După doi ani de creștere peste media zonei euro, se preconizează că Italia se va întoarce la ratele de creștere anemică „zero virgola” – care au afectat-o timp de decenii și au devenit o povară pentru blocul monetar – în timp ce se luptă cu un munte de datorii.
„Guvernul lui Meloni se confruntă cu o dezbatere bugetară foarte dificilă și cu siguranță se va lupta să reconcilieze angajamentele sale de cheltuieli cu constrângerile fiscale din ce în ce mai mari determinate de o creștere mai lentă, de creșterea costurilor serviciului datoriei”, a declarat pentru Politico Mujtaba Rahman, director pentru Europa al Eurasia Group.
Orice creștere a deficitului va fi aproape sigur primită negativ de către Comisia Europeană, care controlează bugetele naționale ale țărilor. În primăvară, a cerut Romei să „asigure o politică fiscală prudentă” și s-a angajat să sancționeze în acest an toate țările care încalcă regula deficitului anual de 3 %.
În ceea ce privește cheltuielile, cel mai important motiv pentru revizuirea în creștere a deficitului este un credit fiscal pentru renovarea locuințelor, sau „Super Bonus”, care este anterior guvernului Meloni și care continuă să cântărească asupra finanțelor publice.
La începutul acestui an, guvernul a redus valoarea cheltuielilor eligibile pentru creditul fiscal de la 110% la 90%, dar până la sfârșitul lunii august costul măsurii se ridica la 86 de miliarde de euro din 2020, cu mult peste cele 72 de miliarde de euro prevăzute în buget.
De asemenea, costurile serviciului datoriei cresc vertiginos din cauza creșterii abrupte a ratelor dobânzilor. Nota de plată a datoriei Italiei s-a ridicat la 83,2 miliarde de euro în 2022 – o creștere de aproape o treime de la an la an – și urmează să se majoreze și mai mult în anii următori.
În plus, Italia a solicitat luni a patra plată în cadrul fondului de redresare al UE, echivalentul a 16,5 miliarde de euro, care speră să fie plătită până la sfârșitul anului.
În timp ce piețele și-au păstrat calmul în primul an de guvernare a lui Meloni, există temeri asupra a ceea ce va face în continuare guvernul în politica economică, mai ales că Banca Centrală Europeană își reduce programul de achiziții de obligațiuni care a oferit acoperire țărilor puternic îndatorate din zona euro.
Pentru a face față provocării reprezentate de schimbările climatice, va fi nevoie de o nouă eră a energiei electrice – reproiectarea rutelor de transport, utilizarea unei cantități mai mari de energie atunci când aceasta este mai abundentă. În acest scop, vor fi necesare investiții semnificative în toate domeniile, de la parcuri eoliene offshore la sisteme inteligente de alimentare a locuințelor.
Piața ar fi cel mai bun mecanism pentru a atrage astfel de investiții și pentru a se asigura că cele mai promițătoare tehnologii prevalează.
Datele vamale rusești înregistrate până în august 2023 indică importul continuu de drone, căști, veste și echipamente de comunicații din China, oferind o linie de salvare pentru războiul de uzură de peste 18 luni al președintelui Vladimir Putin și o cale lucrativă pentru companiile chineze.
”Curtea Militară de Apel București
Respinge cererea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale cu privire la intimații Florea Constantin și Sindile Ionuț – Cătălin. Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Astfel că prima instituție abilitată a statului român și-a înfrânt temerile de altfel oarecum justificabile, cel puțin din punct de vedere omenește, ținând cont că vorbim totuși de fostul șef al Inspectoratului General al Poliției Române! Dar mai ales al Direcției Generale Anticorupție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Și care, deși pensionat – știu prietenii prea bine cum și de cine! – la doar 44 de ani, încă reprezintă o ”forță” a sistemului. Numai că, totuși, uite că Autoritatea Națională pentru Integritate a confirmat și oficial primele noastre dezvăluiri! Și acesta este doar ”începutul sfârșitului”…
”Avere Nejustificată – Alexandru Cătălin Ioniță, fost Director General al Direcției Generale Anticorupție – Ministerul Afacerilor Interne
Persoana evaluată a fost informată despre declanșarea procedurii de evaluare, drepturile de care beneficiază (de a fi asistat sau reprezentat de un avocat și de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris), precum și despre existența diferențelor semnificative. Ioniță Alexandru Cătălin a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, în exercitarea dreptului la apărare.
Și tocmai ținând cont de cariera de judiciarist a chestorului pensionat la 44 de ani, vom lucra pe documente.
Volumele schimburilor comerciale au scăzut cu 3,2% în iulie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, cea mai abruptă scădere de la primele luni ale pandemiei de coronavirus din august 2020.
Întoarcerea în ceea ce privește volumul exporturilor a fost generalizată, majoritatea țărilor lumii raportând o scădere a volumelor comerciale în iulie.