În acest an, China a obținut economii de aproape 10 miliarde de dolari prin achiziții record de petrol din țări aflate sub sancțiuni occidentale, potrivit calculelor Reuters, bazate pe date de la comercianți și companii de urmărire a navelor.
O consecință a sancțiunilor impuse de Statele Unite și de alte state asupra Rusiei, Iranului și Venezuelei a fost scăderea costurilor de import al petrolului pentru rafinăriile din China, principalul rival economic, care critică adesea astfel de sancțiuni „unilaterale”.
Importurile la prețuri mai mici au fost un beneficiu prin creșterea producției și a marjelor pentru al doilea cel mai mare consumator și rafinator de petrol din lume, în special pentru micii operatori independenți, și prin facilitarea exporturilor profitabile de motorină și benzină de către rafinăriile de stat, în condițiile în care China se confruntă cu dificultăți economice.
De asemenea, achiziţiile Chinei au reprezentat o salvare pentru veniturile autorităţilor de la Moscova, Teheran şi Caracas, ale căror economii au fost afectate de sancţiuni şi de scăderea investiţiilor.
În primele nouă luni din 2023, datele arată că importurile Chinei de ţiţei pe cale maritimă din Rusia, Iran, Venezuela au atins nivelul record de 2,765 milioane de barili pe zi (bpd).
Cele trei ţări au fost responsabile pentru un sfert din importurile statului chinez în perioada ianuarie-septembrie 2023, în creştere de la un nivel de aproximativ 21% în 2022 şi dublu faţă de nivelul de 12% în 2020.
Deşi economiile realizate sunt doar o fracţiune din factura de importuri petroliere a Chinei, ele sunt importante pentru rafinăriile independente „care sunt cumpărători oportunişti şi caută în mod activ chilipiruri”, a declarat Kang Wu, analist la S&P Global Commodity Insights.
În perioada ianuarie-septembrie 2023, Rusia a furnizat pe mare 1,3 milioane bpd ţiţei, iar China a importat de asemenea 800.000 bpd ţiţei rusesc de tip ESPO prin conducte. În această perioadă, livrările totale ale Rusiei au crescut cu peste 400.000 bpd faţă de anul trecut, Moscova redirecţionând exporturile petroliere din Europa în India şi China, pe fondul sancţiunilor.
În urma importurilor de petrol rusesc, China a economisit anul acesta 4,34 miliarde de dolari. Pentru importurile de petrol din Venezuela, China a economisit 1,17 miliarde de dolari(10 dolari pe baril, faţă de un preţ comparabil al sortimentului de ţiţei Colombian Castilla). Totodată, statul chinez a economisit 15 dolari pe baril (4,2 miliarde de dolari)pentru că a cumpărat ţiţei din Iran şi nu din Oman.
Potrivit presei occidentale, termenul „tranziție energetică” a fost menționat săptămâna trecută de peste 3.000 de ori în știri, comunicate de presă și lucrări de cercetare. Activiștii climatici au răgușit, dar lumea nu se îndepărtează de combustibilii fosili dintr-un motiv elementar: nu pot fi înlocuiți cu fantezia unui sistem energetic mai curat și mai ecologic.
Petrolul, gazele și cărbunele au reprezentat 81,8% din mixul energetic global în 2022 – și 82,3% în 2021 – arată datele Energy Institute. Acest procent este abia sub cota de 85% pe care combustibilii fosili o aveau în 2015, când a fost încheiat acordul climatic de la Paris, și de 86% în 1995, când a avut loc prima conferință COP a ONU privind clima.
Panourile solare și complexul eolian nu fac față creșterii vertiginoase de energie. Și nu reprezintă un substitut categoric pentru combustibilii fosili. Prin urmare, valul verde se sparge, iar isteria climatică intră în blocaj.
Agenția Internațională a Energiei susține că actualele politici guvernamentale vor face ca cererea de petrol, gaze și cărbune să atingă în cele din urmă punctul maxim în acest deceniu. Dar nimic nu dovedește că, după criza energetică de anul trecut, națiunile vor naviga pe oceanul ecologiei.
Obiectivul limitării încălzirii globale la 1,5 grade Celsius, stabilit în Acordul de la Paris, a devenit o marotă obositoare, deoarece se contrazice cu arhitectura economică și comercială globală.
Cum ar putea Banca Mondială, Organizația Mondială a Comerțului sau marile grupuri industriale să blocheze combustibilii fosili, promovând bunurile „ecologice”? Valabil și pentru AIE, OCDE și FMI
Anul trecut, subvențiile pentru utilizarea petrolului, cărbunelui și gazelor naturale la nivel mondial au atins un nivel record de peste un miliard de dolari. Conceptul net zero nu mai este mainstream.
Tranziția energetică necesită trilioane de dolari. Pe lângă faptul că puține țări sunt dispuse să cheltuie astfel de sume uriașe, nu există un organism internațional care să impună stardarde de investiții verzi. De asemenea, investitorii nu vor să-și plaseze capitalul în proiecte netestate, doar de dragul salvării planetei. Siguranța energetică primează.
În plus, lumea devine din ce în ce mai îndatorată: guvernele se împrumută masiv din cauza inflației persistente, în timp ce înăsprirea monetară a băncilor centrale – majorarea ratelor dobânzilor – poate declanșa o recesiune în toată regula, pe fondul noilor tensiuni geopolitice. Cui îi mai arde de activism climatic?
Organizația pentru Cooperare și Dezvotare Economică a salutat progresele înregistrate în ceea ce privește un acord global pentru a-i determina pe giganții din domeniul tehnologiei și alte mari multinaționale să plătească mai multe impozite acolo unde își desfășoară activitatea, după ce a publicat un tratat internațional redactat de peste 130 de țări.
Tratatul, publicat miercuri, codifică acordul istoric la care țările au ajuns în urmă cu doi ani pentru a actualiza sistemul fiscal internațional pentru era digitală.
„Publicarea acestui text reprezintă un alt pas important către punerea în practică a acordului din octombrie 2021”, a declarat Manal Corwin, director la Centrul pentru politică și administrație fiscală al OCDE.
Dacă va fi semnat și ratificat de un număr suficient de țări, textul ar duce la redistribuirea unor profituri în valoare de 200 de miliarde de dolari pe an de la multinaționale către țările în care se realizează vânzările. Aproximativ 143 de țări participă la negocierile din cadrul OCDE.
Normele internaționale existente, care au fost concepute în anii 1920, sunt depășite, deoarece nu oferă țărilor în mod adecvat dreptul de a impozita companiile digitale care își desfășoară activitatea în interiorul granițelor lor, dar fără o prezență fizică.
Modificările se vor aplica multinaționalelor cu venituri mai mari de 20 de miliarde de euro și o marjă de profit de peste 10 %. Pentru aceste companii, 25% din profiturile lor care depășesc o marjă de 10% vor fi impozitate în țările în care au vânzări. Conform previziunilor OCDE, reformele ar trebui să genereze venituri cuprinse între 17 și 32 de miliarde de dolari pe an.
Cu toate acestea, rămâne incert câte guverne naționale vor aproba acordul. Între timp, dacă o anumită proporție de țări nu semnează tratatul până la sfârșitul anului, va expira o interdicție privind taxele unilaterale pe serviciile digitale convenite anterior de către țări.
În ciuda faptului că statele care au negociat au fost de acord „în unanimitate” cu publicarea textului tratatului miercuri, convenția multilaterală „nu a fost încă deschisă pentru semnare”, deoarece persistă diferențe între unele țări.
În special, Brazilia, Columbia și India au rezerve cu privire la modul în care taxele lor existente vor interacționa cu noul regim fiscal. Nici poziția Statelor Unite nu este explicită.
Corwin a spus că dezacordurile nu înseamnă că țările nu au aprobat textul tratatului, dar există domenii „în care există încă discuții”.
Textul tratatului va fi prezentat miniștrilor de finanțe și guvernatorilor băncilor centrale din G20 într-un nou raport fiscal al secretarului general al OCDE, înaintea reuniunii lor din Maroc din această săptămână.
Pentru a intra în vigoare la nivel internațional, tratatul va trebui să fie semnat de cel puțin 30 de jurisdicții, care găzduiesc sediile a cel puțin 60% din cele aproximativ 100 de companii afectate de schimbări.
Hamas și alte grupări militante palestiniene au lansat peste 4.500 de rachete spre Israel de la atacul mortal de sâmbătă. Cele mai multe dintre aceste rachete au fost interceptate de sistemul isrelian de apărare Iron Dome.
Tehnologia Iron Dome, declarată operațională în 2011, are o rată de eficiență de aproximativ 90-97%. Oficialii IDF(Israel Defence Forces) nu au precizat cât de mult succes a avut de când Hamas a lansat incursiunea din Gaza în weekend.
Sistemul, dezvoltat de compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems, utilizează un radar, o tehnologie avansată de urmărire și baterii antirachetă.
Dacă rachetele inamice se îndreaptă spre o zonă populată, Iron Dome lansează interceptoarele Tamir. Rachetele care nu reprezintă o amenințare sunt lăsate să cadă în zone goale.
Iron Dome are o rază de interceptare cuprinsă între 3,5 și 43 de kilometri. Interceptorii costă până la 100.000 de dolari bucata!
Israelul dispune de cel puțin 10 baterii Iron Dome în întreaga țară. Fiecare dintre ele este proiectată să apere o zonă populată de 60-80 de kilometri pătrați. Bateriile pot fi mutate în funcție de evoluția amenințărilor. Fiecare baterie are trei lansatoare încărcate cu până la 20 de rachete interceptoare Tamir.
IDF a declarat că sistemul a distrus 85% din rachetele care se îndreptau spre orașele israeliene în timpul conflictului cu Hamas din 2012. Și a interceptat cu succes 97% din toate țintele pe care le-a angajat în timpul unei confruntări din vara anului 2022, în care Jihadul Islamic Palestinian a lansat rachete spre Israel.
Armata israeliană a început dezvoltarea Iron Dome drept răspuns la atacurile cu rachete lansate de Hezbollah în timpul războiului din 2006 din Liban.
Rolul Americii
Deși sistemul a fost dezvoltat în Israel, acesta a fost finanțat în parte cu sute de milioane de dolari din partea Statelor Unite. Americanii au devenit interesați să devină un partener în producție și, în 2014, Congresul a cerut partajarea tehnologiei Iron Dome și coproducția cu SUA.
Guvernele SUA și Israelului au semnat un acord în martie 2014, permițând fabricarea componentelor Iron Dome în Statele Unite, oferind în același timp Statelor Unite acces deplin la ceea ce fusese tehnologia Iron Dome brevetată, potrivit unui raport din martie al Congressional Research Service.
Antreprenorul militar Raytheon este partenerul american al Rafael în coproducția Iron Dome. Piesele interceptorului sunt fabricate la instalația de rachete și apărare a Raytheon din Tucson, Arizona( și în alte părți) și apoi asamblate în Israel. Până în prezent, SUA au furnizat Israelului aproape 3 miliarde de dolari pentru bateriile Iron Dome.
Practicile multinaționalelor, prin care își ascundeau profiturile prin diferite tertipuri, pentru a fenta impozitarea în țara noastră, erau și sunt cunoscute de statul român. Instituțiile de control au fost însă paralizate și au preferat să tabere tot pe întreprinzătorul autohton. Un raport al SRI pe 2020, prezentat Parlamentului, arată clar că societățile cu capital străin au manipulat prețurile de transfer în tranzacțiile cu firmele din grup, pentru a diminua profitul în scopul scoaterii banilor din România.
Situația financiară dezastruoasă în care se găsește România în prezent este cauzată nu numai de împrumuturile din cei doi ani de pandemie, de 200 miliarde de lei, bani care nu se regăsesc nicăieri, ci și de o escaladare a evaziunii fiscale și a optimizării fiscale practicată de multinaționalele din țara noastră. Din 1.112 companii care activează în țară, cu cifre de afaceri de peste 50 de miliarde de euro, marea majoritate cu capital străin, 125 au declarat pierderi. Și mai multe însă au profit zero sau profituri infime, tocmai pentru a fenta bugetul României. Cei mai mulți investitori străini de aici nu plătesc decât impozite pe salarii, ceea ce înseamnă mai nimic la nivelul afacerilor pe care le desfășoară. Cu toate acestea, vinovăția nu le aparține, pentru că într-o țară permisivă oricine ar face totul pentru a câștiga cât mai mult. Vinovați sunt atât Guvernul, instituțiile statului român, cât și legiuitorii, paralizați de lașități, servilism și interese obscure. Iar populația și oamenii de afaceri români, slab capitalizați și fără putere în fața mastodonților occidentali, plătesc consecințele. Primul care a semnalat fenomenul multinaționalelor care declară pierderi în România a fost Liviu Dragnea. Sigur, știind clar că va fi închis, a ținut să-și promoveze o imagine de patriot, care a și funcționat în parte. Însă și Dragnea, ca și ceilalți reprezentanți ai partidelor care au trecut pe la guvernare, cunoștea prea bine această situație, care data de prea multă vreme.
Informații clare
În raportul SRI pe 2020, prezentat Parlamentului, SRI a avertizat asupra vulnerabilităților României, cauzate de practicile lipsite de onestitate ale companiilor străine, care afectează interesul național. ”Asigurarea sustenabilității bugetului general consolidat a reprezentat o provocare majoră. Alocarea de resurse financiare semnificative pentru gestionarea crizei sanitare, corelată cu problemele în colectarea veniturilor (pe fondul persistenței activităților evazioniste de mare amploare, favorizate inclusiv de perpetuarea unor deficiențe sistemice în activitatea instituțiilor abilitate), a condus la creșterea considerabilă a deficitului bugetar. Vulnerabilitățile la adresa sustenabilității bugetare au fost amplificate și de manipularea, de către societăți autohtone cu capital străin, a prețurilor de transfer în cadrul tranzacțiilor cu societățile afiliate, în vederea diminuării sau neevidențierii profitului, precum și în scopul externalizării de fonduri către agenții economici din țările de proveniență a capitalurilor. Efecte negative au fost generate și de demersurile unor societăți de direcționare de sume impozabile către entități offshore”, se arată în raportul SRI.
Strategii oculte
În ceea ce privește industria, SRI a subliniat în raport că unii dintre marii operatori industriali au dezvoltat strategii cu impact negativ asupra intereselor naționale. Astfel, aceștia au luat în calcul intrarea în faliment a unor combinate, prezervarea controlului asupra activelor și resurselor, precum și neachitarea datoriilor către creditori entități de stat. ”Dezvoltarea durabilă a fost inhibată inclusiv de implementarea deficitară a politicilor publice asociate gestionării deșeurilor, de disfuncții în activitatea unor instituții din domeniu, de preocuparea acutizată a operatorilor privați de a-și maximiza profiturile, prin metode ce afectează interesele statului român și ale cetățenilor, precum și de perpetuarea unor practici ilicite și a corupției. Infrastructura și piața de transport sunt subdezvoltate în raport cu necesitățile interne, pe fondul expertizei limitate și managementului deficitar la nivelul administratorilor de infrastructură, dar și al acțiunilor unor grupuri de interese vizând preluarea transportatorilor cu capital de stat și a cotelor de piață. Antreprenori și operatori străini pe segmentul rutier și feroviar și-au menținut preocupările pentru obținerea de concesii nejustificate din partea entităților autohtone”, se mai precizează în raportul SRI.
Mai mulți copii, membri ai aceleiași familii, au ajuns în grija medicilor de la un spital din Iași. Micuții s-ar fi intoxicat, accidental, cu un insecticid împotriva puricilor, pulverizat dintr-un spray.
Trei fraţi cu vârste cuprinse între 1 şi 9 ani au fost aduşi la Spitalul pentru Copii „Sf Maria” din Iaşi, medicii suspectând ca s-ar fi intoxicat după ce mama lor a dat cu un spray împotriva puricilor în cameră, potrivit Agerpres.
Din câte a declarat purtătorul de cuvânt al Spitalului pentru Copii, dr. Solange Roşu, minorii prezentau intoxicaţie cu insecticid pentru purici.
De la reprezentantul spitalului din Iași s-au aflat detalii despre starea copilului. Dar și despre ce anume s-ar fi întâmplat de au ajuns copiii la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU).
„La UPU au fost admişi patru fraţi, trei băieţei şi o fetiţă cu vârste de 1 an, 4 ani, 5 ani şi 9 ani, din mediul rural, ei fiind însoţiţi de mamă. Trei dintre copii prezentau semne şi simptome de intoxicaţie cu insecticid organofosforat. Aveau stare generală influenţată, vărsături, pupile miotice după expunerea accidentală în atmosfera din camera în care mama a stropit cu insecticid împotriva puricilor, seara înainte de culcare, fără a face aerisire ulterioară”, a precizat dr. Solange Roşu.
Conform aceleiași surse, copilul în vârstă de 1 an nu a fost expus la toxice, fiind repartizat în altă cameră pentru somn.
Dr. Roșu: Este o intoxicaţie rară, dar cu risc vital
După ce au fost evaluați medical, s-a stabilit un diagnostic și copiii au fost supuși terapiei menite să îi ajute să își revină cât mai rapid. Din câte a explicat medicul, acest tip de intoxicaţie este rară, „dar cu risc vital”. Medicii continuă să supravegheze starea micuților. Și speră într-o evoluție favorabilă.
„Pe baza de anamneză şi de examen clinic s-a stabilit diagnosticul de intoxicaţie acută accidentală cu insecticid organofosforat, pe cale inhalatorie şi prin contact direct tegumentar. S-a iniţiat terapia: decontaminare cutanată şi administrare de antidot intravenos. Probele de laborator au confirmat diagnosticul. Copiii au fost internaţi în ATI – Toxicologie, pentru continuarea terapiei specifice. Evoluţia a fost bună, în prezent fiind în compartimentul de Toxicologie, sub supravegherea echipei medicale. Speram în evoluţie favorabilă. Este o intoxicaţie rară, dar cu risc vital”, a explicat dr. Solange Roşu.
Un pas mare pentru Birkenstock: producătorul german de sandale și-a făcut debutul la bursa de la New York, cu o evaluare de 8,6 miliarde de dolari care confirmă succesul său în domeniul modei și al luxului.
Birkenstock a stabilit prețul unitar al acțiunilor la 46 de dolari, la mijlocul intervalului inițial, cuprins între 44 și 49 de dolari. În total, cel puțin 32,26 milioane de acțiuni vor fi listate sub simbolul „BIRK”.
Contextul este favorabil pentru Birkenstock – “cea mai confortabilă încălțăminte din lume”. Sandalele cu talpă de plută și cu barete au apărut în picioarele lui Barbie, într-o versiune roz bombon, în superproducția despre păpușa omonimă care a rulat toată vara.
Piața ofertelor publice inițiale(IPO), care a fost afectată timp de mai bine de un an și jumătate de condițiile mai stricte de creditare, își revine acum.
Recentele listări la bursă ale designerului britanic de microprocesoare Arm și ale platformei americane de livrare a cumpărăturilor Instacart au fost ambele de succes.
„O IPO la bursa din New York este un semn al ambițiilor globale ale Birkenstock”, a declarat pentru AFP Fernando Fastoso, profesor de management al mărcilor de lux la Universitatea germană din Pforzheim.
Prin colaborarea cu case de modă precum Dior, Givenchy și Céline, compania a făcut deja un început semnificativ în această direcție în ultimii ani, devenind un brand la modă pe plajă și pe podium.
Din 2021, Birkenstock este controlată de fondul de investiții L Catterton, la care sunt asociați liderul mondial al bunurilor de lux LVMH și patronul său Bernard Arnault.
„Puterea financiară a LVMH îi oferă acum companiei Birkenstock mijloacele de a-și extinde rețeaua de distribuitori în întreaga lume”, spune Marguerite Le Rolland, analist la firma de cercetare Euromonitor.
Pe lângă Europa și Statele Unite, unde Birkenstock este bine stabilită, China, India, Mexic și Thailanda sunt piețe promițătoare.
Dar transformarea unei afaceri de familie germane într-o societate pe acțiuni cotată pe Wall Street nu este lipsită de riscuri.
Pe piața lifestyle și a modei, concurența este intensă, atât cu firme consacrate, cât și cu noii jucători, într-o perioadă în care bugetele consumatorilor sunt reduse de inflație.
Copiată acum pe scară largă, sandaua cu talpă ortopedică poate fi găsită peste tot fără a fi întotdeauna clar identificabilă, ceea ce reprezintă o nouă provocare pentru Birkenstock.
Compania a înregistrat vânzări de 1,11 miliarde de euro în primele nouă luni ale exercițiului financiar, din octombrie până în iunie, în creștere cu 21% față de anul precedent.
Uniunea Europeană adoră abrevierile, iar acum a mai adăugat încă una la listă. Se numește CPE sau Comunitatea Politică Europeană, deși mulți nu știu prea multe, sau chiar nimic, despre ea.
A fost, de fapt, ideea președintelui francez Emmanuel Macron de a crea CPE(sau EPC). El a sugerat inițierea unui astfel de forum în discursul său din cadrul evenimentului de închidere a Conferinței viitorului din Parlamentul European, la 9 mai 2022.
Scopul este de a crea „un nou spațiu de cooperare” și de a contribui la pace și securitate. Cuvinte tocite, platitudini.
Dar, având în vedere recenta izbucnire recentă și deosebit de sângeroasă a violenței în Orientul Mijlociu, majoritatea ar putea fi de acord că nu este un lucru rău să se încurajeze o cooperare internațională mai strânsă. Dar ce este mai exact CPE și ce se poate spera să realizeze cu adevărat?
Țări dinăuntru și din afara UE
Potrivit Modern Diplomacy, unii au sugerat că această Comunitate va înlocui UE, dar cei care se află în spatele inițiativei insistă că este o platformă de coordonare politică și nu înlocuiește nicio organizație, structură sau proces existent.Și nici nu urmărește să creeze altele noi „în această etapă”.
Printre membrii săi se numără fiecare dintre cele 27 de state membre ale UE, țările candidate la aderare(Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord, R.Moldova, Serbia, Turcia, Ucraina) și țările potențial candidate(Bosnia și Herțegovina, Georgia, Kosovo).
Alte state membre sunt Andorra, Armenia, Azerbaidjan, Islanda, Liechtenstein, Monaco, Norvegia, San Marino, Elveția și Regatul Unit.
Până în prezent, CPE s-a reunit de trei ori. La prima reuniune, în octombrie 2022, liderii au discutat în principal despre chestiuni legate de pace și securitate, în special despre războiul Rusiei în Ucraina, și despre criza energetică.
La agenda din iunie 2023 s-au adăugat reziliența energetică, mobilitatea și conectivitatea în Europa.
Recentul summit, un eșec
Cea de-a treia reuniune a avut loc recent la Granada, Spania, unde au participat nu mai puțin de 44 de șefi de stat și de guvern, dar și președintele Consiliului European, Charles Michel, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Parlamentului European, Roberta Metsola.
Liderii au discutat despre strategia mai amplă a UE, precum și despre extinderea blocului. Însă atât reuniunea, cât și CPE general au avut, până în prezent, un răspuns mixt – ca să nu spunem mediocru.
Claude Moraes, fost membru al Parlamentului European, a declarat că recentul „summit” al CPE a fost „un eșec”, deoarece nu s-au luat decizii semnificative.”În ceea ce privește chestiunile cheie – extinderea și Ucraina, migrația criza energetică și criza costului vieții în Europa – summitul a lucrat de fapt la creșterea diviziunilor”. Este o aprobare mai puțin strălucită pentru proiectul de casă al lui Macron.
De remarcat că responsabilitatea de a găzdui următoarea reuniune a CPE trece acum de la Spania la Marea Britanie ieșită din UE. ” În aceste circumstanțe, susține un alt fost europarlamentar britanic de rang înalt, Andrew Duff, “experimentul CPE avea întotdeauna de gând să eșueze în a produce rezultate concrete.”
Verdictul său? „Conferința va deveni un loc de discuții demodate în care vor fi implicate Marea Britanie și Azerbaidjanul – dar nu va face parte din procesul decizional al Uniunii Europene.”
În ciuda unor rezerve, David McAllister, un membru de centru-dreapta al Parlamentului European, este mult mai optimist: CPE oferă „beneficii reale pe termen lung pentru toți cei implicați”.
În general, UE ar avea nevoie de o injecție de idei noi și inovatoare pentru a trece cu bine peste apele încă tulburi de după Brexit și de a se poziționa mai solid pe scena geopolitică tot mai schimbătoare. Rămâne de văzut dacă Comunitatea Politică Europeană poate oferi un astfel de impuls.
Dincolo de spectacolul mediatic afișat în aceste zile de armata lui Netanyahu, în Israel se dă o altă bătălie, cu mult mai importantă decât contraofensiva împotriva palestinienilor. Nu știm câtă acuratețe zace în știrea aruncată de agenția de presă iraniană Tasnim, dar potrivit surselor de la Teheran ofițeri de intelligence din Mossad au colaborat cu Hamas! Trădare la cel mai înalt nivel, dacă lucrurile stau întocmai – Mossad-ul, considerat unul dintre cele mai puternice servicii de informații din lume, a fost penetrat de palestinieni!
Potrivit Tasnim, s-a format o așa-zisă „armată palestiniană secretă” din ofițeri israelieni rebeli care au colaborat cu Hamas de mai multe ori de-a lungul ultimilor ani. Se naște întrebarea, dacă au făcut-o și acum?
La cinci zile după lovitura de sâmbătă, 7 octombrie, Tel Avivul încă nu a oferit un răspuns la breșa de securitate fără precedent din sistemul său de apărare, o „gaură” apărută la momentul oportun pentru a fi exploatată la maximum de Hamas.
Ce se știe este că operațiunea Hamas a dus la atacuri reușite asupra a 80 de puncte de control, 20 de districte și 11 baze militare israeliene. „Furtuna Al-Aqsa” a fost planificată „încă din 2022”, spun palestinienii.
Citând o sursă palestiniană, Tansim scrie că ofițeri rebeli din Mossad și armat israeliană au colaborat cu Hamas furnizând grupului de rezistență „informații cruciale” care au ajutat la lansarea cu succes a operațiunii „Furtuna Al-Aqsa”.
„Unele dintre informațiile utilizate în timpul fazelor de infiltrare a operațiunii Furtuna Al-Aqsa au fost obținute prin colaborarea de lungă durată a anumitor ofițeri și militari israelieni cu grupurile de rezistență. Aceste informații au jucat un rol crucial în facilitarea infiltrării forțelor Hamas în districtele israeliene, în special în bazele militare din jurul Gaza”, spun iranienii, citând informații exclusive obținute de la o sursă din Hamas.
Mai mult, se pare că această cooperare depășește „chestiunile simple, cum ar fi schimbul de informații”, și este în curs de desfășurare de ceva timp.
Arme dispărute din bazele israeliene
Hamas se laudă că, de-a lungul anilor, a reușit să fure multe arme din bazele militare israeliene, lovituri date cu ajutorul informațiilor obținute de la „cârtițele” din sistem.
În 2012, publicația Haaretz dezvăluia echipamente militare în valoare de 14 milioane de dolari au fost furate din bazele militare israeliene. În mai 2019, jurnaliștii de la Maariv descopereau că lipsesc 50 de puști M16 dintr-un depozit păzit de armată.
Iar de atunci, aproape an de an, presa din Israel a relatat despre cazuri de furt de arme din bazele militare.
„The Cradle” scrie că unele dintre aceste lovituri date – s-au furat echipamente militare, gloanțe, puști, generatoare și chiar vehicule de transport – au fost comise în cooperare cu forțele militare israeliene staționate în aceste baze, informație furnizată de un ofițer de la Direcția Logistică a armatei.
Palestinienii au obținut din ce în ce mai mult acces la armele israeliene fie prin traficanți, fie prin colaborare „cu anumite forțe militare de la Tel Aviv care au renunțat la sionism”, punctează Tasnim. La aceștia, iranienii se referă ca la „o armată palestiniană secretă”.
Este de așteptat ca, în zilele următoare, mai mulți ofițeri superiori din armata Israelului să fie concediați sau pedepsiți sever pentru că nu au detectat penetrarea de către gruparea Hamas.
Lumea arabă se ridică. „Suntem alături de Palestina”
După ce SUA, Marea Britanie, Franța, Italia și Germania au transmis că sunt de partea Israelului și sprijină total orice acțiune întreprinsă de Benjamin Netanyahu, lumea arabă a dat răspunsul la comunicatul celor cinci puteri din cadrul NATO.
„Suntem alături de Palestina”, spune Mohammed bin Salman, prințul moștenitor al Arabiei Saudite și conducătorul „de facto” al Riadului. Dinastia Saud și alte state din Golful Persic dau vina pe politicile israeliene de ocupare a teritoriilor palestiniene pentru izbucnirea războiului și au refuzat să condamne în mod explicit organizația Hamas.
MbS și-a exprimat sprijinul continuu pentru Palestina la 9 octombrie, în timpul unei convorbiri cu președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, după cum relatează SPA, agenția oficială de presă a Riadului.
„Regatul continuă să stea alături de poporul palestinian în urmărirea drepturilor sale legitime, luptând pentru o viață demnă, realizându-și speranțele și aspirațiile și obținând o pace justă și durabilă”. De asemenea, prințul moștenitor al Arabiei Saudite și-a exprimat îngrijorarea cu privire la „înrăutățirea situației din Fâșia Gaza”, unde Israelul a declanșat o campanie de bombardamente masive și nediscriminatorii împotriva infrastructurii civile, mai notează sursa citată.
În contextul dat, lumea arabă sună adunarea. MbS a purtat convorbiri telefonice și cu Regele Abdullah Al II-lea al Iordaniei și cu președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi, în timpul cărora a cerut eforturi sporite pentru a opri escaladarea în Fâșia Gaza.
Qatarul deja a remis un comunicat în care numește statul Israel „singurul responsabil pentru escaladarea continuă a situației din cauza încălcărilor drepturilor poporului palestinian, inclusiv recentele sale intruziuni repetate în Sfânta moschee Al-Aqsa”.
1. Câteva cuvinte despre vizita lui Zelenski. Neașteptat de bună organizarea, iar Iohannis ospitalier fără efuziuni. Dacă a avut timp și chef de nuanțe în vreme de război, Zelenski a constatat că Ucraina e mai bine tratată în România decât în alte state U.E. Cu înaltul oaspete a vrut să discute în contradictoriu un senator. Restul sunt inflamări ale presei române, propagandă pe centurile de socializare și cam atât. Vorba lui Mugur Ciuvică: „au ieșit măcar 1000 de oameni să strige împotriva lui Zelenski?” În Grecia și în Austria, președintele Ucrainei a avut parte de critici fățișe, iar Polonia, care i-a suflat în orgoliu și i-a făcut toate poftele până acum vreo două luni, a lăsat-o mai moale cu admirația.
2. Dacă nu mai investești sufletește în Ucraina, așa cum ai făcut în februarie 2022, nu înseamnă că „ești cu rușii.” S-a văzut că nu există proruși în România. Există doar antisovietici. Iar AUR a stat cuminte, lângă USR, pentru că aceste două înjghebări politice sunt ramuri ale aceluiași arbore cotit.
3. Presa română – jenibilă ca de obicei. Pardon. Presa română – jenibilă așa cum îi stă bine. Câțiva ziariști de la televizii s-au lăudat că au „realizat” interviuri în exclusivitate, iar Zelenski a vorbit cu cei patru sau cinci în același timp. În șah, chestia asta se cheamă simultan. Campionul joacă în paralel cu 20 sau 30 de elevi. Povestea îmi aduce aminte de Corina Crețu, care a făcut după aia o mare carieră politică. Ochelarista fatală din herghelia politică a lui Iliescu Ion s-a lăudat vreo două cincinale că i-a pus o întrebare lui Bill Clinton. Această doamnă la fel de senzuală ca marea înotătoare Carmen Bunaciu nu a scris vreun text remarcabil pro sau contra Bill Clinton. Scufița roșie și ciolănoasă a țuguiat buzele și s-a dat curioasă. Extraordinici și extramorocar, nu te joci cu așa ceva! Dar Corinuța lu’ nea Nelu a fost mai cinstită decât ăștia de azi. Ea n-a mințit că a smuls o exclusivitate.
4. Mi-a plăcut și de useriști. În fața imaculatului Zelenski, parțial eclozații au afișat candoarea salutului voios de pionier. Ce pretenții să ai? Am trăit să aud și expresia „tu ce carte asculți?” Și eu am fost șoim al patriei, și mie îmi citea bunica povești, și eu m-am dat cu trotineta.
La aproape două luni de la nenorocirea de la 2 Mai, accidentul cumplit în urma căruia doi studenți – în vârstă de 20 și, respectiv 21 de ani – și-au pierdut viața, tânărul aflat la volanul mașinii care a produs tragedia a fost trimis în judecată. Dosarul urmează să fie judecat de Judecătoria Mangalia.
Tânărul care, drogat fiind, a provocat accidentul de la 2 Mai, soldat cu moartea a două persoane, a fost trimis în judecată.
Reprezentanţii Parchetului de pe lângă Judecătoria Mangalia au declarat, miercuri, pentru News.ro, că Vlad Pascu a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, părăsirea locului accidentului şi conducerea unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive.
Acest dosar a fost înaintat pentru soluţionare Judecătoriei Mangalia. Pe pagina Judecătoriei Mangalia figurează faptul că a fost înregistrat acest dosar, dar deocamdată nu a fost stabilit niciun termen de judecată.
Totodată, procurorii au mai cerut şi prelungirea arestării preventive pentru Vlad Pascu cu încă 30 zile, potrivit aceleiași surse. Și în această privință urmează să fie stabilit un termen de către instanţă.
Tragedia a avut loc în dimineața zilei de 19 august
Accidentul cu urmări tragice – și care a generat un val de reacții în rândul opiniei publice – a avut loc în urmă cu aproape două luni. În data de 19 august, Vlad Pascu a condus un autoturism pe DN 39, iar în jurul orei 5.25, în apropiere de 2 Mai, a intrat într-un grup de pietoni. Doi tineri şi-au pierdut viaţa şi alţi trei au fost răniţi în urma impactului.
Tânărul șofer a părăsit locul accidentului şi a fost găsit apoi de poliţişti în Vama Veche. Anchetatorii au stabilit că el se afla sub influenţa mai multor substanţe interzise, printre care cocaină, amfetamină şi metamfetamină – precizează sursa citată.
Vlad Pascu a fost reţinut pentru 24 de ore, iar pe data de 20 august a fost arestat preventiv de către Judecătoria Mangalia, pentru 30 de zile. Măsura arestului preventiv a fost prelungită cu încă 30 de zile şi în luna septembrie.
Nu este singurul dosar în care tânărul șofer acuzat de producerea accidentului cu urmări tragice, de pe litoral, este deferit instanței. Într-un alt dosar, Vlad Pascu a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, împreună cu părinţii săi, pentru trafic de droguri, pentru determinarea unei persoane să dea declaraţii mincinoase sau să nu prezinte probe şi pentru punerea la dispoziţie a locuinţei pentru consum de droguri – amintește sursa citată. Această cauză va fi judecată la Tribunalul Bucureşti.
Continuă lupta pentru Parcul IOR! Prefectul Capitalei a răspuns solicitărilor Primăriei Sector 3 și cere în instanță nulitatea dispoziției de retrocedare – a anunțat recent instituția condusă de către Robert Negoiță.
Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, și prefectul Capitalei, Rareș Hopincă, au susținut, marți, o conferință de presă pe tema terenului retrocedat din parcul IOR.
Ocazie cu care prefectul Rareș Hopincă a anunțat hotărârea Prefecturii Municipiului București de a ataca în instanță dispozițiile de retrocedare a 12 hectare din parcul IOR, emise în 2005 prin decizie de primar general.
„În urma analizei celor două dispoziții de retrocedare a celor 12 hectare de teren din parcul IOR am decis să atac în instanță dispozițiile primarului general și să cer anularea acestora. În opinia mea sunt elemente vădite de ilegalitate în ceea ce privește întocmirea dispozițiilor. Retrocedarea fiind abuzivă, cele 12 hectare trebuie să rămână în domeniul public al Capitalei”, a declarat Rareș Hopincă, prefectul Capitalei, citat într-un comunicat de presă.
Negoiță face echipă cu prefectul Capitalei pentru salvarea terenului retrocedat
În același context, edilul Sectorului 3, i-a mulțumit prefectului, despre care a anunțat că fac echipă pentru salvarea terenului retrocedat din parcul IOR.
„Mulțumesc domnului prefect că facem echipă pentru salvarea terenului retocedat din parcul IOR. Am convingerea că acest teren va redeveni domeniu public așa cum a fost și așa cum ar trebui să fie și anume parc pentru cetățenii din Sectorul 3 și pentru toți bucureștenii”, a precizat primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă.
Primăria Sectorului 3 reamintește, în același comunicat, că, într-un apel public și prin două scrisori, edilul Robert Negoiţă i-a cerut anterior primarului general al Capitalei, Nicuşor Dan, să acţioneze în instanţă în vederea anulării deciziei de retrocedare a celor 12 hectare din parcul IOR. „Primăria Sectorului 3 și-a manifestat în repetate rânduri deschiderea pentru a colabora cu Primăria Municipiului București pentru înaintarea acțiunii în instanță, însă demersurile nu s-au finalizat” – anunță instituția.
Israelul a trecut la măsuri extreme, ce denotă disperare în rândurile autorităţilor. Ministrul securității naționale de extremă dreapta, Itamar Ben Gvir, a anunțat că ministerul său cumpără 10.000 de arme pentru a le acorda civililor.
Armele vor ajunge în orașele israeliene apropiate de frontiere, dar și în așezările israeliene din teritoriile ocupate din Cisiordania și în orașele mixte palestino-evreiești din interiorul ţării.
Israel ameninţă că „vor răsturna lumea”
Raportul transmis de Ministerul Securității Naționale afirmă că armele, dintre care 4.000 au fost deja achiziționate. Lucru confirmat şi de Ben Gvir.
Acesta din urmă este un colonist evreu de extremă dreapta care are condamnări anterioare pentru susținerea terorismului și incitare împotriva palestinienilor. În aceste zile, el încearcă să își elibereze țara de trupele Hamas ce împrăștie doar groază.
„Vom răsturna lumea pentru a proteja orașele. Am dat instrucțiuni pentru a echipa masiv echipa de securitate civilă”, a declarat Ben Gvir.
1.200 de morți și 3.000 de răniți, în Israel
Bilanțul victimelor atacului grupării Hamas asupra Israelului a depășit 1.200 de morți, cu aproape 3.000 de răniți, iar soarta a aproximativ 150 de persoane răpite și duse în Fâșia Gaza este încă neclară.
Marți au avut loc înmormântări după înmormântări în tot Israelul, atât pentru soldați, cât și pentru civili, în timp ce țara se resimte după infiltrarea în masă a teroriștilor și masacrul de sâmbătă.
Armata israeliană susţine că a recâștigat complet controlul asupra graniței cu Gaza.
Un fost director în cadrul Ministerului Mediului, intrat în atenția DNA-ului, a fost trimis în judecată de procurori. Dosarul ajunge pe masa magistraților de la Tribunalul București.
Dinu-Octavian Nicolescu, fost director economic în cadrul Ministerului Mediului, a fost trimis în judecată de către procurorii anticorupţie într-un dosar în care este acuzat de trafic de influenţă şi spălare de bani.
DNA-ul anunță, miercuri, prin intermediul unui comunicat, faptul că procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a lui Dinu-Octavian Nicolescu, „la data faptei” director economic în cadrul Ministerului Mediului. Acuzațiile în cazul acestuia sunt de trafic de influență și spălare de bani în formă continuată.
Procurorii DNA îl acuză pe fostul director din Ministerul Mediului că ar fi cerut și primit aproape un milion de lei de la un om de afaceri, iar „pentru a disimula adevărata proveniență a unei părți din suma de bani primită cu titlu de mită” ar fi efectuat „mai multe depuneri bancare de numerar și transferuri succesive de bani între conturile proprii”.
Ce scrie în rechizitoriul întocmit de procurori
„În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt: În luna aprilie 2020, inculpatul Nicolescu Dinu-Octavian, în calitatea menționată mai sus, printr-un intermediar, i-ar fi pretins unui om de faceri (martor în cauză) suma de 1.000.000 lei pentru a-și exercita influența pe care acesta ar fi lăsat să se înțeleagă că o avea asupra unor funcționari publici din cadrul Ministerului Mediului și că i-ar determina pe aceștia să dispună anularea obligațiilor fiscale, în valoare de 3.478.438 lei, pe care societatea omului de afaceri le avea de achitat către Administrația Fondului pentru Mediu.
În contextul menționat mai sus, în datele de 13 și 14 aprilie 2020, inculpatul Nicolescu Dinu-Octavian, prin același intermediar, ar fi primit în două tranșe (500.000 lei și 495.000 lei) suma totală de 995.000 de lei.
Pentru a disimula adevărata proveniență a unei părți din suma de bani primită cu titlu de mită (354.903 lei), inculpatul Nicolescu Dinu-Octavian ar fi efectuat mai multe depuneri bancare de numerar și transferuri succesive de bani între conturile proprii”, se menționează în comunicatul DNA.
Măsuri asigurătorii asupra a două imobile
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra a două imobile și asupra unei sume de bani. Dosarul va ajunge pe masa judecătorilor de la Tribunalul București. „În dosar au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra a două imobile și asupra sumei de 25.000 euro, ridicată de la inculpat cu ocazia efectuării percheziției domiciliare.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București, cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză” – informează DNA.
CNAS s-a reformat atât de bine, încât a ajuns cu conturile goale. Marcel Ciolacu l-a numit, la jumătatea lunii august, pe liderul PNL Sector 3, Andrei Baciu, în funcția de președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Deşi premierul a aprobat un memorandum prin care a suplimentat bugetul CNAS, instituţia nu mai dispune de fonduri.
Ministerul de Finanțe nu mai dă bani
Pacienţii care au nevoie rapidă de medicamente sunt prinși la mijloc și de data această. Conturile CNAS sunt goale. Ministerul de Finanțe dă cam 10% din necesarul de bani, însă nici aceștia nu se știe când vor fi dați.
CNAS a recunoscut că a cerut bani din fondul de rezervă și solicită urgentarea rectificarii bugetare pentru a ieși din impas. Dar managerii de spitale se fac că „plouă”.
Unii au bani în conturi, așa cum a recunoscut CNAS, și nu cumpără medicamente. Posibil să-i păstreze pentru salarii, având în vedere că este o mare incertitudine legată de finanțare.
Medicamente în farmacii, doar cu bani
Bolnavii se uită unii la alţii şi oftează. În farmacii, îţi cumperi medicamente doar cu banii jos. Farmaciile spun că nu mai au medicamente nici pentru copiii cu afecțiuni oncologice, însă nici pentru adulți.
Bolnavii aleargă din nou după medicamente, pentru că nu s-a făcut plata nici în farmacii.
Jurnalistul pune tunurile pe Uniunea Salvați România (USR). Robert Turcescu dezvăluie cât costă „strategii” actualului lider al USR-ului, Cătălin Drulă. În prim-planul dezvăluirilor omului de presă apare numele useristului Cristian Ghinea, fost ministru al Fondurilor Europene și ex-deputat.
Într-un mesaj postat în urmă cu câteva ore pe pagina sa de Facebook, jurnalistul Robert Turcescu susține că „cifra de afaceri a firmelor care oferă consultanță USR a crescut până la 900%” și că prețurile pentru consultanța politică oferită USR „variază între 1.000 și 6.000 de euro lunar”.
Robert Turcescu: „USR, aceeași mizerie (dintotdeauna)!”
Mai mult, susține Turcescu, „cele mai multe firme plătite de Uniune aparțin unor membri de partid sau unor apropiați ai acestora și au un singur angajat”. Jurnalistul vine și cu nume, dar și cu cifre.
Și arată cu degetul în direcția fostului ministru USR Cristian Ghinea, de numele căruia se leagă elaborarea și negocierea arhidiscutatului PNRR – Planul Național de Redresare și Reziliență. „Firma sa a avut, în 2022, o cifră de afaceri de 784.937 de lei și un profit de 437.892 de lei. Cifra de afaceri a crescut cu 891%, iar profitul – cu 518% anul trecut”, susține Turcescu, în postarea recentă de pe rețeaua de socializare.
Redăm în continuare, integral, mesajul postat de către Robert turcescu pe pagina sa de Facebook:
Cifra de afaceri a firmelor care oferă consultanță USR a crescut până la 900%!
Prețurile pentru consultanța politică oferită USR variază între 1.000 și 6.000 de euro lunar. Cele mai multe firme plătite de Uniune aparțin unor membri de partid sau unor apropiați ai acestora și au un singur angajat.
Thinking Ahead Research and Consultancy SRL – contract lunar majorat la 6.000 de euro pentru Cristian Ghinea Cu peste 280.000 de lei încasați de la USR și alte 150.000 în 2023, Thinking Ahead Research and Consultancy SRL se află pe primul loc în topul firmelor care oferă consultanță politică Uniunii.
Suma lunară încasată de firmă a crescut de la 5.000 de euro în primele opt luni din 2022 la 6.000 de euro.
În luna mai 2023, firma lui Cristian Ghinea a primit de la partid 30.887 de lei, potrivit informațiilor puse la dispoziție de Secretariatul General al USR.
Firma sa a avut, în 2022, o cifră de afaceri de 784.937 de lei și un profit de 437.892 de lei. Cifra de afaceri a crescut cu 891%, iar profitul – cu 518% anul trecut.
Cu o activitate aproape inexistentă între 2005 și 2020, firma condusă de fostul ministru Cristian Ghinea a avut o creștere substanțială în 2022 în ceea ce privește încasările.
Cu peste 280.000 de lei încasați de la USR și alte 150.000 în 2023, Thinking Ahead Research and Consultancy SRL se află pe primul loc în topul firmelor care oferă consultanță politică Uniunii.
Suma lunară încasată de firmă a crescut de la 5.000 de euro în primele opt luni din 2022 la 6.000 de euro.
În luna mai 2023, firma lui Cristian Ghinea a primit de la partid 30.887 de lei, potrivit informațiilor puse la dispoziție de Secretariatul General al USR.
Cristian Ghinea a fost ministrul investițiilor și proiectelor europene în intervalul decembrie 2020 – septembrie 2021, iar de numele său se leagă elaborarea și negocierea Planului Național de Redresare și Reziliență.
Firma sa a avut, în 2022, o cifră de afaceri de 784.937 de lei și un profit de 437.892 de lei. Cifra de afaceri a crescut cu 891%, iar profitul – cu 518% anul trecut.”
Războiul din Israel, unde luptătorii Hamas au făcut prăpăd, mai ales, în rândul civililor, ar fi, de fapt, un preambul pentru ceva mult mai groaznic, pe „Bătrânul Continent”.
Elon Musk, proprietarul X (ex-Twitter), consideră că se apropie nori negri deaspra Europei.
„Dacă tendințele actuale continuă, războiul civil în Europa este inevitabil”, a postat Elon Musk pe X.
UE, avertisment pentru Musk privind „dezinformarea” de pe X
UE i-a transmis un avertisment lui Elon Musk în legătură cu presupusa dezinformare cu privire la atacul Hamas asupra Israelului, inclusiv știri false și „imagini vechi reproduse”, pe X.
Scrisoarea sosește la mai puțin de două luni de la intrarea în vigoare a unor noi legi radicale de reglementare a conținutului pe rețelele de socializare văzute în UE, în temeiul Legii privind serviciile digitale.
În cazul în care Musk, proprietarul X, nu se conformează, acesta riscă o amendă de 6% din veniturile sale din X sau o interdicție totală în UE.
„Politica noastră este ca totul să fie open source și transparent. Aceasta este o abordare pe care înțeleg că UE o susține. Vă rugăm să enumerați încălcările în X pe care le subliniați, astfel încât publicul să le poată vedea”, a scris Musk, răspunzând acuzațiilor din scrisoarea CE.
Un produs este retras de la comercializare, așadar de pe rafturile magazinelor. Anunțul a venit de la Kaufland, fiind postat pe site-ul ANSVSA – Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.
Se anunţă retragerea de la comercializare a unui lot din produsul „Tartă cu rubarbă şi căpşuni K-Classic”, întrucât „pot exista bucăţi mici de plastic albastru pe suprafaţa” produsului.
Cei care au cumpărat deja acest produs sunt rugați să-l returneze, urmând să primească contravaloarea produsului.
Clienții, rugați să returneze produsul
„B+F Bakery & Food GmbH informează asupra faptului că în cazul anumitor produse “Tartă cu rubarbă și căpşuni K-Classic” 1250 g pot exista bucăți mici de plastic albastru pe suprafața acestora.
Clienții sunt rugați să returneze produsul cu datele de identificare de mai jos și vor primi contravaloarea acestuia”, sună anunţul Kaufland, postat pe site-ul ANSVSA.
sursa foto: captură site ansvsa.ro
Conform sursei citate, este vorba despre:
Tartă cu rubarbă și căpșuni K-Classic 1250g
GTIN 4063367224072
Dată de valabilitate: 10.2024
Nr. lot: 3185
Furnizor:
B+F Bakery & Food GmbH
Eschenstraße 5
D-33154 Salzkotten
Germania
Informarea se referă exclusiv la produsele cu datele de identificare menționate mai sus – se precizează în anunț.
Conflictul Israel – Fâştia Gaza nu ar avea menirea să deterioreze ordinea de Securitate globală. De ce? Pentru că nu este prima dată când izbucnesc violențe pe scară largă între Israel și Hamas, consideră Stephen Walt, profesor de relații internaționale de la Universitatea Harvard.
Israelul a lovit Fâșia Gaza în timpul Operațiunii Cast Lead în decembrie 2008, a făcut-o din nou în Operațiunea Protective Edge în 2014 și apoi a făcut-o din nou (la scară mai mică) în mai 2021.
Popoarele oprimate se pot revolta
Palestinienii și susținătorii lor recunosc că atacarea civililor este greșită, dar dau vina pe Israel pentru că a impus un regim de apartheid asupra supușilor săi palestinieni și i-a supus unei violențe sistematice și disproporționate de-a lungul mai multor decenii.
Dreptul internațional permite popoarelor oprimate să reziste ocupării ilegale, chiar dacă metodele alese de Hamas sunt ilegitime.
Aceste atacuri au ucis câteva mii de civili (poate un sfert dintre ei copii) și au sărăcit și mai mult populația prinsă din Gaza, dar nu ne-au apropiat mai mult de o soluție durabilă și justă, este de părere profesorul de la Harvard, preluat de ziare.com.
„Dar Hamas este încă mult mai slab decât Israelul, iar luptele nu vor schimba echilibrul general de putere dintre ei. Aproape sigur că Israelul va riposta aspru, iar civilii palestinieni din Gaza și din alte părți – inclusiv mulți care nu susțin Hamas – vor plăti un preț mare”, a adăugat Stephen Walt, care a continuat:
Chiar și astăzi, guvernul SUA continuă să arunce cu lopata bani în Israel și să-l apere în forurile internaționale, insistând în același timp că este angajat pentru o soluție cu două state.
Această nouă sângerare este încă o altă amintire tristă că în politica internațională, puterea contează mai mult decât justiția.
Israelul a reușit să se extindă în Cisiordania și să țină populația din Gaza într-o închisoare în aer liber timp de decenii, pentru că este mult mai puternic decât palestinienii și pentru că a cooptat sau neutralizat SUA, Egiptul și UE”.
Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a garantat că Israelul are tot sprijinul Washingtonului și a avertizat orice grupare ostilă statului evreu să nu profite de situația creată.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a catalogat acțiunile Hamas drept terorism în forma sa cea mai josnică. De asemenea, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a declarat că violențele trebuie să înceteze.
Toate țările europene au transmis că susțin dreptul la legitimă apărare al Israelului. Inclusiv România.
Mohammed bin Salman, discuţie telefonică cu Mahmoud Abbas
Sprijinul pentru Palestina vine din Arabia Saudită. Prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, i-a comunicat preşedintelui palestinian Mahmoud Abbas că lucrează pentru a preveni extinderea conflictului după atacul surpriză al Hamas asupra Israelului.
Regatul din Golf continuă ”să fie alături de poporul palestinian pentru a-și realiza drepturile legitime la o viață decentă, pentru a-și realiza speranțele și aspirațiile și pentru a obține o pace dreaptă și durabilă”, a relatat agenția oficială de presă saudită.
800 de morţi în Israel, 687 în Fâşia Gaza
Până acum, Israelul a numărat 800 de morți și a lansat un baraj de lovituri dureroase asupra Gaza, care au ridicat numărul morților în această zonă la 687.
Prințul Mohammed a declarat luna trecută pentru Fox News că problema palestiniană este ”foarte importantă” pentru Arabia Saudită, unde se află cele mai sfinte locuri din Islam, Mecca și Medina.
”Trebuie să rezolvăm această parte. Trebuie să le ușurăm viața palestinienilor”, a declarat prințul Mohammed.
Duminică, americanii au anunțat că vor muta un grup maritim de transport mai aproape de Israel. Vorbim despre portavionul USS Gerald Ford, cel mai mare din lume, și navele din grupul său de luptă.
Iar asta nu e tot! Statele Unite iau în considerare trimiterea unui al doilea portavion naval mai aproape de Israel, potrivit Wall Street Journal.
Erdogan crede că vor urma masacre
Președintele Turciei, Tayyip Erdogan, a criticat Statele Unite pentru mutarea unui portavion mai aproape de Israel, spunând că aceasta ar putea duce la un „masacru grav” în Gaza.
„Ce va face portavionul SUA în apropierea Israelului, de ce vin? Ce vor face bărcile din jur și avioanele de pe el? Vor lovi Gaza și împrejurimi și vor lua măsuri pentru masacre grave acolo”, a declarat Erdogan într-o conferință de presă comună cu cancelarul austriac Karl Nehammer la Ankara.
Turcia vrea să medieze conflictul
Erdogan a declarat anterior că Turcia este pregătită să medieze între forțele israeliene și palestiniene pentru a asigura calmul.
„Noi credem că nu va exista pace în regiune fără o Palestina independentă și suverană. Turcia face pregătirile necesare pentru a trimite ajutor umanitar în Gaza”, a mai afirmat Erdogan.
Recenta vizită pe care a făcut-o la București liderul de la Kiev, în cadrul căreia Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu președintele și cu premierul României, a fost analizată de către cunoscutul realizator TV, în cadrul emisiunii pe care o are la Antena3.
Mircea Badea a comentat vizita președintelui ucrainean în România. Punând accent pe „interesele” care au stat, de fapt, la baza prezenței lui Zelenski la București.
Potrivit realizatorului TV, vizita liderului de la Kiev în România a avut un scop foarte clar – soluţii pentru transportul cerealelor ucrainene şi ajutor militar suplimentar.
„Am văzut la unii un sentiment de frustrare. Recunosc că eu nu l-am avut. Adică nu am înțeles. Doamne ferește n-am nimic împotriva domnului președinte Zelenski! Să vină în România de 100.000 de ori să se şi mute aici. N-am nicio problemă cu asta, dar n-am înțeles frustrarea unora. Eu n-am avut frustrarea asta: Doamne, dar la noi n-a venit!
Adică nu m-am simțit nevalidat pe sistemul să fim în rândul lumii, să vină președintele Ucrainei și în România. Adică noi ce avem? Noi am ajutat și el nu vine și la noi? Şi dacă vine, ce? Că unii păreau că se simt bine, în sensul că altfel s-ar fi simțit rău”, a declarat Mircea Badea, marți seară, citat de antena3.ro.
„A venit pentru că avea interes să vină”
Realizatorul emisiunii „În gura presei” spune că șeful statului ucrainean a venit în România pentru că avea „niște interese” pe care „și le-a îndeplinit”. Unul dintre ele – să „rezolve” chestiunea cerealelor.
„Mie mi se pare destul de clar de ce a venit președintele Zelenski. A venit pentru că avea interes să vină. Trebuia să rezolve cu cerealele. Nu că ar fi avut vreo emoție că România, slavă Domnului, e conformă, e întocmai și la timp și cu planurile doamnei Ursula şi cu Doamne ajută și cu ce spune partenerul strategic. N-avea nicio emoție. Dar a venit totuși ca să fie sigur pe detaliile pentru noul coridor pentru cerealele ucrainiene şi ajutorul militar suplimentar.
În acest moment în regiune lucrurile devin complicate pentru Zelenski. Adică în Polonia, care a fost cel mai mare suporter din regiune, treaba s-a cam închis.
Cu Ungaria şi Slovacia treaba e rezolvată. Și atunci în regiune, mai suntem şi noi. Pe unde să treacă cerealele alea? Păi prin România, nu? A spus președintele Iohannis să se dubleze coridorul? A spus”, a afirmat Mircea Badea.
Badea: „Noi am ajutat Ucraina ca să ne mângâie președintele Zelenski pe cap?”
Realizatorul TV a comentat și pe marginea momentului ales de către președintele ucrainean pentru vizita oficială de o zi în România.
Și nu a ocolit nici accentul care s-a pus, marți, pe faptul că Zelenski nu a mai susținut un discurs în Parlament, așa cum se vehiculase în cursul zilei, speculându-se asupra faptului că o astfel de alocuțiune ar fi fost anulată în urma unei schimbări de program de ultim moment. Când, de fapt, însuși liderul de la Kiev a explicat în fața presei, de la Cotroceni, că nu venise cu un discurs pregătit pentru a-l susține în Legislativul român.
„Deci de asta a venit omul. Avea nişte interese pe care le urmărea. Până acum nu le-a avut, pentru că a avut mult multe opțiuni. A avut alte priorități în acest moment.
Faptul că nu ne-a vizitat până acum noi am luat-o cumva foarte personal. Îl așteptam să ne mângâie pe cap. România e plină de complexe provinciale. Adică, domnule, stai puţin că noi am fost super băieți, am livrat, am făcut și nu ne-am mângâiat pe cap? Nu! Noi am ajutat Ucraina ca să ne mângâie președintele Zelenski pe cap?
Sau am ajutat-o din convingere, ca să apărăm valorile democrației, legile internaționale că am considerat inacceptabil invadarea ilegală și neprovocată a unui stat de către alt stat? Adică nu de asta?
Părea multă suferință în România că n-a venit Zelenski să ne mângâie pe cap. Acum mulți au avut senzația că ne-a mângâiat pe cap. Dânsul nu ne-a mângâiat pe cap”, a mai spus Badea.
„A avut un comportament absolut decent. Discursurile și luările sale de poziție absolut în regulă. Dânsul a avut niște interese pe care și le-a îndeplinit. Nu spun asta că e rău, spun doar că n-a venit să ne mângâie pe cap. Și nu înțeleg nevoia validării pe care o simt foarte mulți în spațiul public.
Acum, în sfârșit se simt unii validați cumva. Dar nu suntem validați complet că Zelenski nu a ţinut un discurs în Parlament. Domnule, deci câtă frustrare că n-a vorbit Zelenski în Parlament! Doamne, câtă frustrare! Dar ce credeți că ar fi spus în Parlament, dacă ar fi vorbit?
Aceleași lucruri pe care le-a spus și când era cu președintele Iohannis. Credeți că ar fi spus altceva decât a spus în nenumărate rânduri?”, a menționat Mircea Badea.
Volodimir Zelenski s-a aflat marți, timp de mai multe ore, la București. Răstimp în care a mers la Cotroceni, unde a disuctat cu Klaus Iohannis, dar și la Palatul Victoria, unde s-a întâlnit cu premierul Marcel Ciolacu.
Iohannis: „S-a agreat deja dublarea capacității lunare de tranzit prin porturile românești la…”
„Am apreciat discuțiile constructive avute cu președintele Zelenski la New York, împreună cu președinta Comisiei Europene, și soluțiile discutate atunci privind exporturile de cereale ucrainene. Ne dorim în continuare o cooperare predictibilă și deschisă, precum și continuarea aplicării complete și rapide a măsurilor propuse.
Am reafirmat angajamentul României de a lucra alături de partenerii noștri internaționali pentru a facilita exporturile de cereale ucrainene către piețele globale. Astfel, susținem economia ucraineană și nevoile urgente ale statelor vulnerabile.
S-a agreat deja dublarea capacității lunare de tranzit prin porturile românești la 4 milioane de tone de produse agricole. Prin România tranzitează în prezent aproape 60% din volumul total al exporturilor de cereale din Ucraina.
Practic, de la începutul războiului, peste 27 de milioane de tone de cereale din Ucraina au tranzitat țara noastră. Vă asigur astăzi, domnule președinte, că vom depune toate eforturile pentru continuarea sprijinirii Ucrainei, dar și pentru a răspunde așteptărilor legitime ale fermierilor români”, a afirmat președintele Iohannis, marți după-amiază, în cadrul declarațiilor de presă comune susținute alături de omologul său ucrainean, la Cotroceni.
Un proiect de ordonanță pus recent în dezbatere publică ar putea aduce modificări importante a Codul Rutier 2023. Apar noi situaţii în care o maşină poate fi radiată din circulaţie.
Peste un milion de mașini care circulă pe drumurile publice din România nu au RCA, asigurarea obligatorie auto. Pentru a descuraja această practică, în care expiră asigurarea de răspundere civilă auto și nu o reînnoiești, se va suspenda înmatricularea.
situația în care înmatricularea a fost suspendată timp de nouă luni pentru nesolicitarea transcrierii transmiterii dreptului de proprietate
când înmatricularea a fost suspendată timp de trei ani pentru expirarea inspecției tehnice periodice (ITP)
Cine va radia maşina?
Autoturismul tău va fi scos din circulaţie de de către autoritatea care a efectuat înmatricularea, conform unui nou proiect de ordonanță de urgență, aflat în prezent în dezbatere publică.
Cu această sancțiune se vor confrunta șoferii care circulă pe stradă cu o mașină fără o poliță RCA valabilă. La momentul de față, această pedeapsă foarte aspră se aplică doar în cazul expirării ITP-ului.
Un incendiu de proporții a dat peste cap programul de zbor pe un cunoscut aeroport londonez.
Toate zborurile de pe Aeroportul Luton din Londra au fost suspendate, iar oamenii au fost rugaţi să nu călătorească acolo, din cauza unui incendiu de proporţii în parcarea unui terminal, transmite,miercuri dimineața, BBC.
Parcarea Terminalului 2 a suferit „o prăbuşire structurală semnificativă”, potrivit serviciului de pompieri din Bedfordshire.
Cincisprezece maşini de pompieri au intervenit la incendiul care a afectat jumătate din structura cu mai multe etaje.
„Due to a significant fire in a terminal car park, all flights at London Luton Airport have been temporarily suspended. Passengers are advised not to travel to the airport at this time.”
Cinci oameni, duși la spital după ce au inhalat fum
sursa foto: captură video Twitter(X)
Patru pompieri şi un membru al personalului aeroportului au fost transportaţi la spital după ce au inhalat fum. O altă persoană a fost examinată la faţa locului – fără să fie dusă la spital.
Zborurile au fost suspendate până miercuri, la ora 12:00 BST, pentru siguranţa pasagerilor şi a personalului, au precizat reprezentanții aeroportului.
Sute de persoane sunt blocate în Luton în această dimineaţă, fără nicio modalitate de a ajunge acasă, potrivit sursei citate. Mulţi au declarat pentru BBC că maşinile lor se aflau în parcare.
Imagini postate în mediul online surprind flăcări uriaşe şi fum care se ridică de la ultimul etaj al clădirii. Aeroportul a transmis că un incendiu la o maşină s-a extins.
Ongoing – All flights to and from the London Luton Airport (LTN/EGGW) have been suspended until 12 pm, 11th October due to a large fire on the top floor of the Terminal car park-2 yesterday, resulting in partial structural collapse.#airport#firesafetypic.twitter.com/JX7bUu4UWf
Aeroportul Luton din Londra este al cincilea aeroport ca mărime din Marea Britanie, după Heathrow, Gatwick, Manchester şi Stansted, transportând peste 13 milioane de pasageri în 2022.
Britain’s London Luton Airport suspended all flights late on Tuesday as a fire started in a car in one of its multi-story car parks, resulting in a partial structural collapse https://t.co/xLjVkQYbA5pic.twitter.com/kMk0NNlvQo
🔥 BREAKING🔥 – All flights have been suspended at Luton Airport London as massive fire has erupted in the terminal car parking. @WW3INFOpic.twitter.com/vDCPN9r1kE
All flights to and from the UK’s London Luton Airport have been suspended until 12 pm, 11th October due to a large fire on the top floor of a multi-story Terminal car park-2 which resulted in partial structural collapse. pic.twitter.com/H9JIAhGdXp
Vladimir Putin şi-a exprimat părerea în legătură cu războiul din Israel, după ce Moscova a preferat să păstreze distanța cu privire la evenimentele din ultimele zile.
Conflictul dintre Israel şi mişcarea palestiniană Hamas demonstrează „eşecul” politicii Statelor Unite în Orientul Mijlociu, este de părere liderul de la Kremlin.
Putin vrea un stat palestinian
Vladimir Putin consideră necesară crearea unui stat palestinian, așa cum s-a decis în urmă cu ceva timp la nivelul Consiliului de Securitate al ONU.
„Acesta este un exemplu clar al eşecului politicii Statelor Unite în Orientul Mijlociu”, a spus Putin în timpul unei întâlniri la Kremlin cu prim-ministrul irakian Mohammed Shia al-Sudani.
Putin a mai acuzat SUA că au „monopolizat” soluţionarea conflictului fără a-şi face griji cu privire la „găsirea unor compromisuri acceptabile pentru ambele părţi”, ci, dimpotrivă, americanii „au promovat propriile idei despre cum să procedeze, făcând presiuni asupra ambelor părţi”.
De asemenea, președintele rus consideră că terbuie „să se pună în aplicare deciziile Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite privind crearea unui stat palestinian independent şi suveran”.
Rusia, în relaţii bune cu palestinienii
Cel puţin la nivel oficial, Rusia menţine relaşii bune şi cu Israel, dar şi cu palestinienii.
De altfel, o vizită demult planificată în Rusia a preşedintelui palestinian Mahmoud Abbas este în pregătire, deşi datele nu sunt încă cunoscute.
„Intenţionăm să continuăm să depunem eforturi şi să jucăm un rol în privinţa asistenţei în vederea găsirii unei căi de soluţionare a conflictului”,a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.