Acasă Blog Pagina 63

Cum vor reacționa băncile centrale la deprecierea dolarului?

Dolarul a scăzut, iar efectul de propagare asupra altor monede aduce un amestec de ușurare și durere de cap băncilor centrale din întreaga lume.

Incertitudinea cu privire la politicile SUA  a declanșat retragerea a dolarului american și a titlurilor de trezorerie în ultimele săptămâni, indicele dolarului slăbind cu peste 9%, notează CNBC. Observatorii pieței prevăd noi scăderi.

Conform celui mai recent sondaj realizat de Bank of America în rândul administratorilor de fonduri globale, 61% dintre participanți anticipează o scădere a valorii dolarului în următoarele 12 luni – cea mai pesimistă perspectivă a investitorilor majori din ultimii 20 de ani.

Exodul activelor americane poate reflecta o criză de încredere mai amplă, cu potențiale efecte secundare, cum ar fi creșterea inflației.

Având în vedere că multe țări cu piețe emergente au datorii mari denominate în dolari, un dolar mai slab reduce povara reală a datoriilor. În plus, o monedă locală mai puternică tinde să facă importurile relativ mai ieftine, reducând inflația și permițând astfel băncilor centrale să reducă ratele pentru a stimula creșterea economică.

„Majoritatea băncilor centrale ar fi fericite să vadă scăderi de 10%-20% ale dolarului american”, a declarat Adam Button, analist valutar șef la ForexLive.

Pe de altă parte, o monedă locală puternică ar afecta competitivitatea exporturilor din Asia, în special în contextul unor noi tarife vamale impuse de SUA.

„Piețele emergente se confruntă cu riscuri ridicate de inflație, de îndatorare și de fugă de capital, ceea ce face ca devalorizarea să fie periculoasă”, susține Wael Makarem, liderul strategilor piețelor financiare la Exness.

Riscul de creștere a inflației ca urmare a deprecierii monedei, precum și a tarifelor – pe măsură ce țările răspund la taxele americane – sunt de natură să facă băncile centrale reticente în a urma o cale de devalorizare voluntară, a declarat Brendan McKenna, economist internațional și strateg valutar la Wells Fargo.

În afară de China, mai multe țări și-au manifestat dorința de a se angaja în negocieri comerciale, iar dacă aceste discuții conduc la reducerea tarifelor, atunci băncile centrale nu vor mai fi atât de dispuse să urmărească slăbirea monedelor naționale.

În climatul geopolitic actual, devalorizarea ar putea atrage, de asemenea, represalii și riscuri de acuzații de manipulare monetară.

”Pentru moment, se pare că acțiunea preferată este evitarea unui război valutar care nu ar face decât să sporească instabilitatea economiei locale și globale”, a precizat McKenna.

Lovitura tăcută a lui Bolojan: Operațiunea „Stelele supunerii”!

Românii nu mai urlă, nu mai protestează. Nici măcar nu mai întreabă „De ce?”. Privim cu toții năuciți la ce se întâmplă în jurul nostru și vedem că țara a ajuns într-un moment de răscruce, când se scrie o nouă doctrină a puterii. Pe scena politică, sub acoperirea calmului instituțional, are loc ceva mai profund și mai periculos decât o simplă mișcare electorală. Ilie Bolojan, președinte interimar cu apucături de lider autoritar, nu mai luptă pentru imagine. Și-o construiește din tăcere. Încet, dar sigur, cucerește instituțiile vitale ale statului și își face propria armată – nu din voturi, ci din stele. Stele de general.

În doar câteva luni de interimat, Bolojan a reușit să fie mai activ și mai agresiv în consolidarea propriei influențe decât a fost Klaus Iohannis în tot deceniul său de președinție. A umplut scena publică de decorații, oferite nu doar ca simbol al recunoștinței, ci ca monedă de loialitate. Vorbim de generali activi și în rezervă, personaje-cheie din structuri strategice, aleși nu întâmplător, ci cu o precizie chirurgicală.

Această operațiune de fidelizare tăcută a vârfului militar al țării nu este doar un joc de imagine. E o mutare grea, cu miză profundă: preluarea controlului asupra ultimei instituții care mai avea un minim de autonomie față de politic și directivele impuse din afară – Armata Română.

Altădată redută apolitică, Armata Română este tot mai aproape să devină regimentul personal al unui om, nu al unei națiuni.

Sub pretextul unei reconcilieri naționale, Bolojan pare să livreze exact ce și-ar dori orice regim autoritar cu pretenții europene: o armată decorată, legată de mâini prin recunoștință și de gât prin obligații morale. Iar dacă adăugăm aici ecourile tot mai pregnante ale unei influențe ideologice externe – inclusiv a rețelei progresiste susținute de Bruxelles și structurile soroșiste – tabloul devine unul îngrijorător: ultima redută românească e în curs de asimilare.

Decorarea generalilor, un gest calculat

Generalii decorați nu sunt figuri neutre. Mulți dintre ei au condus brigăzi-cheie, au avut acces la informații clasificate, au reprezentat puncte de forță în momente critice. Să-i vezi astăzi încolonați sub faldurile unui discurs politic cu ambiții de hegemonie internă și externă ar trebui să ridice toate semnalele de alarmă. Nu e vorba doar de onoare, ci de supunere strategică.

Printre cei decorați se regăsește Grigore Morar, fost comandant al Garnizoanei Oradea și, mai recent, consilier PNL în același oraș. Morar nu e doar un militar în rezervă: este un om politic local, apropiat de Ilie Bolojan, pe care l-a susținut deschis în acțiuni controversate, precum scoaterea statuii lui Mihai Viteazul din Piața Unirii. Avansarea lui în grad de către același Bolojan, acum președinte interimar, nu este o simplă recunoaștere, ci un gest simbolic de loialitate politică îmbrăcat în uniforma onoarei militare.

Alături de el, au fost promovați ofițeri de carieră cu profil NATO, precum generalul Irinel-Gabriel-Ioan Apostolescu, fost comandant al temutei Brigăzi Multinaționale Sud-Est și al Batalionului de elită 151 „Lupii Negri”, veteran în Afganistan, Kosovo și Coasta de Fildeș. Sau generalul Constantin Nicolaescu, figură-cheie în structurile de Operații Speciale și promotor al reformei militare în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

Cu toții, oameni care au reprezentat profesionalismul în teatrele de operații, dar care acum sunt chemați în mod deliberat sub steagul unui proiect politic cu agendă personală.

Decorarea lor în acest moment, de către un președinte interimar care își pregătește terenul pentru un control total al aparatului de stat, nu e întâmplătoare. Este calculată. Într-un stat democratic funcțional, armata este apolitică. În România lui 2025, armata pare tot mai mult angrenată într-un proiect de fidelizare tăcută, cu uniforma ca paravan pentru obediență.

Dacă-i ordin de la Macron, cu plăcere!

Pe plan extern, Bolojan bifează întâlniri cu lideri internaționali, afișând o obediență politicoasă, dar care contrastează flagrant cu fermitatea impusă în plan intern.

Se pregătește să meargă la Vatican, unde va participa, în mod ostentativ, la înmormântarea Papei Francisc, mimând evlavia în fața camerelor. Până atunci, a bifat apariții la Paris, într-o vizită de lucru care a contat mult: acolo, s-a fotografiat zâmbitor alături de Emmanuel Macron, unul dintre marii promotori ai proiectului federalist european, cu accente tot mai evidente de presiune asupra statelor din Est. Nu mult după aceea, a fost văzut și la Londra, unde a băgat capul în cadru lângă Keir Starmer, premierul Marii Britanii și un simbol al globalismului progresist.

Cele două vizite externe au o mare semnificație – sunt aliniate cu modelul liderului disciplinat, pro-occidental, care învață „protocolul corect” și își alege cu grijă aliații din rândul ideologilor loiali Bruxellesului.

Ca o dovadă că așa stau lucrurile, după întoarcerea de la Paris, Bolojan a făcut un gest politic simbolic, dar extrem de grăitor: l-a numit consilier prezidențial pe Dacian Juliene Cioloș, figură controversată, ex-premier tehnocrat și politician puternic susținut de rețeaua soroșistă. Cioloș, asociat cu viziuni progresiste radicale și cu o agendă deseori ruptă de realitățile românești, este perceput de o mare parte din societatea civilă nu ca reprezentant al României, ci ca un produs de export francez, asimilat mai degrabă intereselor de la Paris decât celor din București.

Bolojan dovedește că a învățat bine lecția: dacă vrei să preiei controlul total, trebuie să fii „omul sistemului” în afară și „pumnul de fier” în interior. Și exact asta face. În exterior, se înclină. În interior, pregătește consolidarea unei puteri fără echilibru, în care aparențele internaționale maschează intențiile dure de acasă.

România se pregătește să cadă în liniște

Ceea ce trăim nu este doar o schimbare de gardă politică. Este o colonizare mascată în loialitate, o preluare treptată, fără rezistență, a celor mai sensibile pârghii de putere ale statului: armata, politica externă, instituțiile strategice. Decorarea generalilor nu e simplă recunoaștere – e aliniere și control. Iar vizitele externe nu sunt despre diplomație, ci reprezintă semnale de apartenență ideologică.

România a fost împinsă de pe marginea prăpastiei. Ce vedem acum este doar zbaterea ei necontrolată în aer, înainte de impact.

Când și ultima redută – Armata Română – devine instrument politic, iar deciziile majore se iau în funcție de aprobările externe, nu mai vorbim de suveranitate, ci de administrare delegată. Sub steagul ordinii și stabilității, se construiește o formă nouă de autoritarism, ambalată frumos în certificate europene și aprobări din capitalele mari.

România a fost predată bucată cu bucată, sub pretextul stabilității și al integrării în noua lume occidentală. Cine mai rămâne să apere țara, când generalii săi au fost cumpărați cu decorații și promisiuni de glorie?

Semnalul care ne dă fiori. Eolianul ”fură” curent. Aproape 20 MWh consumați din sistem

În timp ce Burduja se felicita singur pentru cât de bine a gestionat Transelectrica anunțatul consum redus din ziua de Paște, care amenința să dezechilibreze sistemul, o altă imagine se prefigura la orizont. Eolianul a ”furat” curent atât de mult, încât a ajuns la un consum de aproape 20 MWh. În fapt, sistemul s-a descurcat singur cu pericolul de supraproducție, atâta vreme cât eolienele nu au produs mai nimic, ci, mai rău, au consumat la ore de vârf.

Agitația de prin mass-media cu ”vai de noi, ce ne facem de Paște, când o să scadă consumul la minime istorice” a fost, zic eu, o piesă pusă în scenă pentru a-și culege laude luminatul ministru al Energiei, Sebastian Burduja. România a mai trecut prin așa ceva, iar măsurile erau cât se poate de simple.

Oprești gaze, hidro și cărbune și ai scăpat de probleme. Bineînțeles, în excesul de zel al celor care au gestionat sistemul energetic național, s-a oprit cărbunele cu mult înainte de începerea zilei de Paște, astfel că, pe timpul nopții, s-a importat energie din plin, fapt care confirmă că cineva câștigă bine din aceste importuri. Mai exact, România a trecut pe importuri de la 12 noaptea până la ora 6, în dimineața  zilei de Paște, ajungând și la peste 1.750 MWh importați, în condițiile în care cărbunele mai avea voie să producă în jur de 200 MWh.

Fotovoltaicul, în timpul zilei de 20 aprilie, a produs în jur de 700 MWh, în schimb, eolianul aproape a lipsit din peisaj. Astfel, de la 12 noaptea până la 3.30 dimineața, acesta a produs între 0 MWh și 11 MWh, cu episoade de consum. Apogeul a fost atins între 8.48 și 12.37, când eolianul a început să consume serios energie din sistem, ajungând la aproape 20 MWh. Consumul este enorm pentru o capacitate totală instalată de 3.090 MW pe eolian, iar pericolul iminent este ca acesta să se repete sau să crească exact când sistemul este în deficit de producție.

Prioritate tot la regenerabile

Ministrul Sebastian Burduja a transmis, cu satisfacție, că România a trecut cu bine de perioada cea mai dificilă pentru sistemul energetic național în această perioadă – prima și a doua zi de Paște, și că totul a fost gestionat impecabil atât din punct de vedere al echilibrului – producție vs. consum, cât și al tensiunilor din rețele electrice de transport și distribuție.

”Nu au lipsit momentele de stres. Presiunea cea mai mare a fost în zonele București, Craiova și Slatina, unde ne-am confruntat cu supratensiuni. Dispeceratele teritoriale și operatorii de distribuție s-au coordonat bine și nu a fost niciun incident. Am început, prin eforturile Dispecerului Energetic Național (DEN) – Transelectrica, să pregătim buna funcționare a sistemului energetic în zilele de Paște încă de acum 3 săptămâni. Am avut numeroase scenarii, analize, planuri de acțiune și măsuri. În toată această perioadă am monitorizat constant prognozele meteo și am rediscutat fiecare detaliu în parte. Am mers cu scenariile până la o eventuală reducere controlată cu 40% a producției la cele două reactoare de la Cernavodă, ceea ce nu a fost cazul nici în prima zi, nici în a doua. Ambele au produs în bandă, la capacitatea obișnuită”, a afirmat Sebastian Burduja. Șocant este faptul că ministrul a luat în calcul oprirea reactoarelor, fără să aibă ca țintă decuplarea eolienelor și fotovoltaicelor, măsură absolut normală în astfel de situații. Cum însă regenerabilele au prioritate în sistem, pentru că acolo vorbim de profiturile privaților, autoritățile nu le-au luat în calcul. Noroc că nu a bătut vântul.

Prosumatorii nu au răspuns la apel

Apelul președintelui Asociației prosumatorilor la cei care au instalate panouri pe acoperiș, de a le opri pentru a ajuta sistemul, nu a avut ecou. Potrivit ministrului Energiei, în a doua zi de Paște producția la prosumatori a fost mai mare cu aproximativ 250 – 300 MWh. În același timp, ministrul Burduja a ridicat în slăvi capacitățile de stocare, care ar fi absorbit un nivel record de 133 MWh. ”Am început anul 2024 cu 15 MW instalați în stocare și azi avem 235 MW, cu o capacitate de stocare de energie de 400 MW. Și accelerăm la turație maximă cu toate celelalte proiecte de stocare aflate în desfășurare”, a spus ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Capacitățile de stocare nu apar la puterile instalate de la ANRE, ceea ce înseamnă că nu intră la capacități dispecerizabile. Ieri, pe site-ul Transelectrica, la capacități de stocare era trecut zero.

Ilie Bolojan, reacție acidă față de Nicușor Dan: „Nu ne doare gura să spunem că-l punem premier. E o tehnică electorală”

Președintele Ilie Bolojan dezavuează candidații la prezidențiale care vor să se asocieze cu numele său pentru a câștiga capital electoral, făcând indirect referire la primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan.

Într-o declarație făcută pentru ebihoreanul.ro, Bolojan a reacționat ferm: „Oamenii politici în campanie urmăresc cum să facă votul, şi atunci, dacă în exemplul pe care l-aţi dat, că Bolojan are o cotă de încredere acceptabilă, nu ne doare gura să spunem că-l punem premier, deși n-avem nicio posibilitate, n-avem majoritatea parlamentară. E o tehnică electorală”.

Reacția sa vine după ce Nicușor Dan, candidat susținut de USR, a afirmat cu mai multe ocazii că îl vede pe Ilie Bolojan drept prim-ministru, în eventualitatea unei victorii la prezidențiale. Afirmațiile primarului Capitalei au fost făcute fără ca acesta să se consulte cu Ilie Bolojan sau cu partidele care formează actuala majoritate parlamentară – PSD, PNL și UDMR.

Bolojan avertizează de asemenea asupra unor practici oportuniste în mediile politice și spune că ele afectează încrederea generală a publicului în clasa politică: „Uneori lumea noastră politică are niște comportamente cel puțin discutabile. Sunt oameni care te înjură seara vârtos – nu numai din lumea politică, uneori și din zona de media – și te întâlnești a doua zi și vezi că se comportă ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Eu cred că nu o critică zdravănă este problema, să ne înțelegem bine, ci jignirile, înjurăturile, minciunile. E un comportament care a devenit o a doua natură a acestor oameni, ceea ce în niciun caz nu poate genera încredere”.

Industriașii români rup tăcerea. Green Deal a fost conceput împotriva producătorilor

Oamenii de afaceri români au confirmat deja moartea Green Deal-ului, despre care susțin că a fost conceput împotriva producătorilor. Problema României, dar și a Europei rămâne prețul triplu la energie, care distruge orice urmă de competitivitate, astfel că industria nu are încotro și se va muta în afara Uniunii Europene. Deja președintele Chimcomplex și-a anunțat delocalizarea producției și mutarea în Turcia și în Canada.

Prezent la ediția a VII-a a Forumului energiei, Ștefan Vuza, președintele Chimcomplex, a criticat extrem de dur politica Green Deal, precum și modul în care sunt stabilite prețurile mari la energie. Acesta a arătat că prognozele date în urmă cu 3 ani s-au adeverit în totalitate.

”Se vorbea atunci despre hidrogen și am spus că nu se va face nimic, pentru că este foarte complicat, noi, chimiștii, știm foarte bine acest lucru. Iată că au trecut 3 ani și nu s-a făcut nimic. Am mai spus atunci că CO2 este o poveste și iată că, încet, încet, a început să se vadă și asta, după ce am fost intoxicați pe toate canalele cu CO2-ul cel rău, iată că nu este chiar rău acest CO2. Și tot acum 3 ani am mai spus că Green Deal-ul o să pice.  De ce? Exact cum a spus și premierul Greciei. Orice deal, ca să reziste, trebuie să fie un deal, ori el a fost conceput greșit, împotriva producătorilor. Nimeni nu subvenționează idei fantastice și care nu au substanță”, a declarat Ștefan Vuza, președintele Chimcomplex.

Acesta a atras atenția că industria se delocalizează și consumul a scăzut. Chimcomplex merge la jumătate de capacitate, Alro și-a închis fabrica de la Tulcea, foarte multe fabrici se închid, câte 2.000 pe an,  și lucrurile vor continua, pentru că avem, inexplicabil, prețuri triple la energie. ”România poate avea o energie ieftină, dar nu are, pentru că e o piață complicată. Dacă am vrea, am avea energie ieftină, gaze ieftine și am produce totul în țară, dar nu se vrea”, a afirmat Ștefan Vuza.

Cu 50% mai săraci

Președintele Chimcomplex a mai dat 3 prognoze. Una este că, peste 3 ani, vom fi cu 50% mai săraci din cauza prețurilor la energie și toate celelalte, printre care și războiul lui Trump. Și asta pentru că noi nu avem reacții rapide și avem, la Bruxelles, o democrație întârziată, nefuncțională, spune Ștefan Vuza.

”Tot peste 3 ani, vom avea o producție de energie cu 50% mai mică, chiar dacă ministrul Energiei vorbește despre securitate energetică, despre energie verde, dar unde vor fi consumatorii când energia va fi foarte scumpă? Iar a treia prognoză este că industria va dispărea și se va muta, cel puțin 50%, în afara UE. Va pleca acolo unde gazul este corect, unde energia este corectă și firmele energointensive pot produce în condiții de egalitate cu acești competitori. Am plecat să colindăm țările din afara Europei, pentru că Europa este condusă prost și va rămâne așa, să vedem unde sunt țările cu prețuri  corecte la gaz și energie și am găsit să ne delocalizăm. Chimia va pleca din țară în următorii 2 ani. Deocamdată, avem Turcia și Canada. Bosh a plecat din țară, dar nu s-a întrebat nimeni de ce a plecat. Au plecat o grămadă de investiții străine, dar nu discutăm despre asta. Dacă am fi pe Titanic, noi, industria, suntem în sala motoarelor, unde a intrat deja apa. Cei care sunt la Guvern, sunt în sala de dans și nu cred că este apă și că ne scufundăm”, a mai precizat Ștefan Vuza, președintele Chimcomplex.

”Așteptăm scumpirea energiei”

Marian Năstase, președinte Consiliului de Administrație al Alro, spune că așteaptă să crească prețurile la energie, după ce reglementatorul dorește să pună obligativitate pentru furnizori să achite 30% în avans sau cu garanție bancară energia pe care vrea să o cumpere. ”Este clar că suma respectivă va fi cerută consumatorilor. Am experimentat deja asta în vremea marii crize, când furnizorii ne cereau garanții, inclusiv de 100% din valoarea contractului, nouă, ca și consumatori. Deci la consumatori nu va scădea prețul, asta e clar. Green Deal-ul este mort, acum întrebarea este dacă îl îngropăm cu lăutari sau așa, mai la întuneric. Eu, personal, nu sunt de acord să-l îngropăm, ci să-l ținem pe aparate o vreme, pentru că există pericolul să distrugem iar valoare. Am distrus valoare distrugând industrie și nu are sens să distrugem iar investițiile din industria regenerabilelor”, a afirmat Marian Năstase, la Forumul energiei.

Americanii s-au săturat de președintele lor?

Rata de aprobare publică a președintelui Donald Trump a coborât la cel mai scăzut nivel de la revenirea sa la Casa Albă.

Potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos, care s-a încheiat luni,  americanii sunt îngrijorați de eforturile lui Trump de a-și extinde puterea.

Aproximativ 42% dintre respondenții la sondajul de șase zile au aprobat performanța lui Trump ca președinte, în scădere față de 43% într-un sondaj Reuters/Ipsos efectuat cu trei săptămâni mai devreme și față de 47% în orele de după investirea sa din 20 ianuarie.

Începutul mandatului lui Trump i-a uimit pe  adversarii săi politici, deoarece el a semnat zeci de ordine executive prin care și-a extins influența atât asupra departamentelor guvernamentale, cât și asupra instituțiilor private, precum universitățile și firmele de avocatură.

Aproximativ 83% dintre cei 4 306 respondenți au afirmat că președintele SUA trebuie să se supună hotărârilor instanțelor federale, chiar dacă nu dorește să o facă.

Cincizeci și șapte la sută – inclusiv o treime dintre republicani – nu au fost de acord cu afirmația că „este în regulă ca un președinte al SUA să rețină finanțarea de la universități dacă președintele nu este de acord cu modul în care este condusă universitatea”.

Trump a înghețat sume uriașe de bani federali bugetați pentru universitățile americane, inclusiv peste 2 miliarde de dolari numai pentru Universitatea Harvard.

O proporție și mai mare de respondenți – 66% – au declarat că nu cred că președintele ar trebui să controleze instituții culturale de prim rang, cum ar fi muzeele și teatrele naționale.

Luna trecută, Trump a ordonat Smithsonian Institution, vastul muzeu și complex de cercetare care este un spațiu expozițional de primă importanță pentru istoria și cultura SUA, să elimine ideologia „nepotrivită”.

Pe o serie de teme, de la inflație și imigrație la impozitare și statul de drept, sondajul Reuters/Ipsos a arătat că americanii care dezaprobă prestația lui Trump sunt mai numeroși decât cei care o aprobă pe fiecare temă din sondaj.

În ceea ce privește imigrația, cel mai puternic domeniu de susținere al lui Trump, 45% dintre respondenți au aprobat performanța lui Trump, dar 46% au dezaprobat-o.

59% dintre respondenți – inclusiv o treime dintre republicani – susțin că America își pierde credibilitatea pe scena mondială.

De asemenea, trei sferturi dintre respondenți au declarat că Trump nu ar trebui să candideze pentru un al treilea mandat – o cale pe care președintele ar dori să o urmeze, deși Constituția SUA îi interzice să facă acest lucru. Majoritatea respondenților republicani – 53% – au afirmat că Trump nu ar trebui să candideze pentru un al treilea mandat.

Va rezista luna de miere dintre Franța și Germania?

Cuplul franco-german (cum spun francezii) sau motorul (cum spun germanii) s-a simțit rareori mai în armonie și mai aliniat.

Oficialii germani și francezi sunt încântați că relația dintre viitorul cancelar Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron este deja foarte strânsă, relatează Politico. Într-un semn al înțelegerii în devenire, Merz a ales Parisul ca prima sa călătorie în străinătate, la 7 mai.

Dar cât de mult va dura luna de miere va depinde în mare măsură de poziția ambilor bărbați în ceea ce privește politicile cheie.

Apărare

Decizia lui Merz de a elimina frâna de îndatorare a Germaniei și de a investi masiv în apărare a fost primită cu urale în Franța. Macron a bătut toba în favoarea unor investiții mai mari în apărarea Europei de ani de zile și, în sfârșit, Berlinul a răspuns.

Decizia președintelui american Donald Trump de a aplica tarife vamale Europei și mesajele contradictorii privind angajamentul său față de NATO și Ucraina nu au făcut decât să sporească urgența apropierii dintre Merz și Macron.

Ambii lideri văd acum o necesitate ca armatele și industriile lor de apărare să se integreze mai bine, ceea ce s-ar putea traduce în noi proiecte.

„Abordările strategice diferite care au existat între Germania și Franța în materie de armament vor fi atenuate, cel puțin pentru proiectele viitoare”, a declarat Roland Theis, deputat din Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a lui Merz, care urmărește îndeaproape relațiile cu Parisul.

Cu toate acestea, există puncte de fricțiune. Franța este deranjată de faptul că Germania, sub conducerea cancelarului Olaf Scholz, a investit în tehnologii americane și israeliene de apărare aeriană, în detrimentul unei opțiuni europene.

Relațiile transatlantice

Deferența constantă a Germaniei față de Statele Unite în materie de geopolitică a fost o sursă constantă de frustrare pentru Macron, ale cărui planuri mărețe pentru Uniunea Europeană nu au avut niciodată o rezonanță reală la Berlin. Revenirea lui Trump –  și îndepărtarea sa de Europa – a schimbat totul.

Când Uniunea sa creștin-democrată conservatoare a câștigat alegerile anticipate din februarie, Merz – un transatlanticist declarat – a făcut apel la Europa să „obțină independența față de SUA”, o schimbare seismică pe placul francezilor.

Fidelă moștenirii sale gaulliste, Franța s-a ferit întotdeauna să devină prea dependentă de marea superputere a lumii occidentale. Macron a cultivat legături strânse cu Trump și cu predecesorul său Joe Biden, însă a militat întotdeauna pentru o Europă care să semene mai mult cu Franța și care să îmbrățișeze marca sa de autonomie strategică. Cu Merz, acest obiectiv pare mai aproape ca niciodată.

Împrumut comun

Macron dorește ca statele membre ale UE să fie de acord cu un sistem comun de împrumut, adică a obține mai mulți bani pentru industriile de apărare ale Europei.

De asemenea, Macron a făcut presiuni pentru un „electroșoc” investițional în întreaga Europă, care ar  salva economia continentului în fața concurenței tot mai mari la nivel mondial.

Subvențiile masive pe care noua coaliție guvernamentală a lui Merz promite să le acorde pentru a sprijini industriile germane au întețit apelurile pentru un sistem comun de împrumut al UE.

Este de așteptat ca dezbatarea să se intensifice atunci când blocul comunitar va începe negocierile privind un nou buget pe șapte ani în această vară.

Nu e clar cum va răspunde Germania la solicitarea lui Macron. După ce a eliberat deja sute de miliarde de euro, este puțin probabil ca Merz să își asume mai multe datorii într-un moment în care este constrâns de aliații săi conservatori.

MApN, țepuit de statele NATO. Participanții la exercițiile militare refuză să plătească despăgubiri

Organizarea unor exerciții militare cu muniție reală implică multe riscuri pentru țara gazdă, astfel că tratatele NATO au stabilit plata unor despăgubiri de către statele participante. Când asemenea exerciții s-au desfășurat în România, statele NATO au refuzat să plătească despăgubiri, astfel că MApN figurează, din 2023, cu un debit neachitat de aproape 1,3 milioane de lei. Curtea de Conturi a reproșat ministerului că nu a insistat pentru recuperarea banilor și a cerut măsuri imediate. Controlul la MApN a mai depistat și un avans nejustificat plătit către SUA de peste 34 milioane de dolari.

Exercițiul multinațional Saber Guardian 2023, desfășurat în România, s-a lăsat cu pagube însemnate provocate pe teritoriul țării noastre, mai ales că s-a tras cu muniție reală. Pentru că totul este secretizat, nu se știe pentru ce sunt despăgubirile de 1,3 milioane de lei și nici dacă au existat victime. Problema este că aceste despăgubiri ar fi trebuit achitate de statele NATO și partenere NATO care au participat la aceste exerciții, însă banii au fost trecuți de MApN la categoria țepe, având în vedere că nu s-a mai insistat pentru obținerea lor.

Curtea de Conturi a depistat că MApN nu a finalizat demersurile vizând urmărirea încasării sumei de 1.299.881,60 lei, reprezentând despăgubiri achitate de MApN potrivit Legii 362/2004 pentru aderarea României la Acordul dintre statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forţelor lor şi la Protocolul privind statutul comandamentelor militare internaţionale, înfiinţate în temeiul Tratatului Atlanticului de Nord, și neînsușite până în luna octombrie 2024 de toți participanții la exercițiul Saber Guardian 2023 și în consecință nerecuperate de la aceștia.

”Prin neefectuarea în continuare a tuturor demersurilor prevăzute de Legea nr. 362/2004, există riscul nerecuperării echivalentului sumei de 1.299.881,60 lei, achitate cu titlul de despăgubiri din bugetul de stat, ca urmare a efectuării exercițiilor militare”, se arată în raportul Curții de Conturi, după auditul efectuat la MApN.

Muniție de război

La exercițiile militare Saber Guardian 2023 din România au participat 10.000 de militari din 14 naţiuni aliate şi partenere, cu 1.700 de  mijloace tehnice, care s-au instruit intens în 11 locații. Printre țările participante s-au numărat Albania, Bulgaria, Franța, Grecia, Italia, Macedonia de Nord, Muntenegru, Polonia, Portugalia, Republica Moldova, Statele Unite ale Americii și Olanda. Exerciţiile tactice s-au desfășurat cu trageri cu muniții reale. În poligonul Smârdan, acţiunile au fost sprijinite cu foc de Regimentul 52 Artilerie, cu instalaţii de artilerie LAROM. Totodată, s-a executat foc precis în două poligoane, Capu Midia şi Smârdan, în două zile consecutive, după un marş rapid pe timp de noapte, de aproximativ 200 de kilometri. În cadrul exercițiilor a fost simulată artileria multinațională și suprimarea aviației a forțelor inamice peste Dunăre. Ulterior, vehiculele de luptă de infanterie română Piranha V și o ambarcațiune de patrulare a forțelor navale române VD-159 au suprimat partea îndepărtată a râului cu foc de mitralieră pentru a permite ambarcațiunilor și elicopterelor românești mai mici, precum și elicopterelor americane, să trimită Forțele Terestre Române pe malul opus al Dunării.

Pierdere de peste 156 milioane de lei

Potrivit Curții de Conturi, la finele anului 2023, din valoarea avansurilor acordate în perioada 2017-2020, au rămas nejustificate sume în valoare de 34.861.770,22 dolari, echivalent a 156.731.546,56 lei, aferente contractelor interguvernamentale de tip LOA – Letter of Offer and Acceptance, încheiate în baza OG nr. 25/1996 privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la programele de asistență economică, tehnică și în domenii conexe, cu modificările și completările ulterioare.

Curtea de Conturi a considerat că MApN a utilizat necorespunzător resursele financiare ale bugetului de stat, fără a fi asigurată legalitatea, regularitatea, economicitatea, eficacitatea și eficiența în desfășurarea activității și fără atingerea rezultatelor estimate. Pentru remedierea deficiențelor, Curtea a cerut MApN să dispună măsuri concrete în sarcina structurilor de specialitate din cadrul ministerului pentru analizarea avansurilor nejustificate plătite în temeiul contractelor interguvernamentale de tip LOA – Letter of Offer and Acceptance, sub aspectul obiectului acestor contracte și al drepturilor și obligațiilor care revin părților și să întreprindă demersurile necesare potrivit prevederilor legale pentru valorificarea acestora prin livrări de bunuri sau prestări de servicii.

Suporterii turci îi cer demisia lui Mourinho

1

Campania 2024-2025 se conturează a fi una dezamăgitoare pentru Fenerbahce, în ciuda așteptărilor uriașe generate de sosirea lui Jose Mourinho pe banca tehnică. Antrenorul portughez, în vârstă de 62 de ani, a fost instalat cu mult fast în vară, fiind văzut drept omul capabil să readucă gloria la Istanbul. Totuși, realitatea din teren pare departe de promisiunile inițiale.

Etapa a 32-a din Super Lig a adus un nou pas greșit pentru galben-albaștri: un egal spectaculos, 3-3, contra celor de la Kayserispor, rezultat ce le-a compromis serios șansele la titlu. Galatasaray, principala rivală, a profitat imediat și s-a distanțat la cinci puncte în fruntea clasamentului, cu doar șase etape rămase de disputat.

„La revedere, Jose!”

Nemulțumirea fanilor a atins un punct critic, iar rețelele de socializare au devenit scena principală pentru descărcarea frustrării. După ce Mourinho a postat un mesaj de condoleanțe în urma decesului Papei Francisc, reacțiile au fost, în mare parte, virulente și centrate pe prestațiile echipei.

„Odihnească-se în pace Papa Francisc, dar nu-l mai lăsa pe Mourinho să distrugă Fenerbahce”, a fost unul dintre cele mai distribuite comentarii.

Alții nu s-au sfiit să ceară plecarea tehnicianului portughez: „E timpul să pleci” sau „Ne-ai dezamăgit, Jose”, sunt doar câteva dintre reacțiile lăsate pe contul său de Instagram.

Un sezon fără trofee? Fenerbahce riscă să rămână cu mâinile goale

Când Mourinho a semnat cu Fenerbahce, conducerea clubului i-a oferit un contract consistent – 11 milioane de euro anual – și un lot competitiv. În teorie, toate condițiile păreau aliniate pentru un sezon de succes. În practică, însă, lucrurile au luat o altă turnură.

În campionat, Fener ocupă locul doi, cu 72 de puncte, la cinci lungimi de Galatasaray, care are 77. Lupta pentru titlu nu este matematic încheiată, dar misiunea se anunță extrem de dificilă.

Pe plan intern, echipa a fost eliminată din Cupa Turciei în semifinale, chiar de Galatasaray, într-un meci tensionat în care Mourinho a fost protagonistul unui conflict verbal cu Okan Buruk, antrenorul advers.

Pe plan european, Fenerbahce a părăsit Europa League încă din faza optimilor de finală, fiind eliminată de Rangers, echipa la care evoluează românul Ianis Hagi. După 1-3 pe teren propriu și o victorie insuficientă cu 2-1 în deplasare, aventura europeană s-a încheiat prematur.

Criza de păstori

Creștinătatea este în mare derută. În a doua zi de Paște, un Paște sărbătorit de toți creștinii lumii în aceiași zi a trecut în adormire urmașul Păstorului Petru, lăsat de Hristos să ne călăuzească spre Lumina  adusă de la Tatăl Său și al nostru.

Când calendarul Iulian și cel Gregorian au căzut de acord pentru scurt timp ne-am rugat toți creștinii împreună. Rar, dar minunat. Învierea lui Hristos a fost aniversată fără defazaj temporal decis la Niceea de interesele omenești. Minunea Învierii Fiului Tatălui care stă la baza creștinismului este piatra de temelie a bisericilor creștine. Păstorul adormit își dorea să aducă toți creștinii  împreună în celebrarea minunii Învierii Fiului Omului. O mare pierdere. În anul Jubileului următorul Păstor va continua unificarea creștinătății?

La rugăciunea Vesperelor pe 9 mai 2024, Papa Francisc a vestit Jubileul din 2025, prin bula  -Spes non confundit-. Atunci a spus: „Preaiubiților, în timp ce, prin Anul rugăciunii, ne pregătim, la Jubileu, să ne înălțăm inima lui Cristos ca să devenim rapsozi ai speranței într-o civilizație marcată de atât de multă disperare. Prin gesturile, cuvintele, deciziile de fiecare zi , prin răbdarea de a semăna un pic de frumusețe și politețe oriunde ne aflăm, vrem să cântam speranța pentru ca melodia ei să facă să vibreze corzile omenirii și să retrezească în inimi bucuria și curajul de a îmbrățișa viața.” (Vatican news)

Papa Francisc ne-a lansat prin acest testament un apel la unire în spiritul valorilor creștine. Să luptăm prin rugăciune pentru unirea creștinilor în acest an al Jubileului. Suntem toți frați întru Hristos. Avem nevoie de păstori pentru că noi suntem singuri în relația cu noi. Sunt tot mai mulți falși păstori care se luptă să ne bulverseze și să ne dirijeze spre pășuni sleite. Că să nu cădem în capcană, să începem să ne împăcam cu noi înșine și cu duhul din noi.  Greu, dar nu imposibil, dacă ne dorim un viitor pentru copiii noștri. Este anul Jubileului.

Alegeri prezidențiale. Crin Antonescu: Mă îngrijorez mai mult de ipoteza în care voi câştiga, decât de aceea în care voi pierde

Cu nici două săptămâni rămase până la prezidențiale, candidatul coaliției de guvernare la scrutinul pentru Cotroceni, Crin Antonescu, a fost întrebat, marți, 22 aprilie, într-un interviu, ce ar însemna pentru el un eventual eşec la alegeri.

„Pentru mine, personal, ar însemna foarte puţin” – a răspuns în primă fază candidatul coaliției de guvernare la prezidențialele din luna mai.

Crin Antonescu a completat afirmând că el se preocupă şi se îngrijorează mai mult de ipoteza în care va câştiga, decât de aceea în care va pierde alegerile. Și a explicat și la ce anume se referă când spune acest lucru.

„Pentru că nu sunt vremuri foarte liniştite”

Crin Antonescu a fost întrebat într-un interviu, la Adevărul, ce ar însemna pentru el un eşec la alegerile prezidenţiale. „Pentru mine, personal, ar însemna foarte puţin. Pentru că, în fond, orice candidat este un individ, orice individ care ajunge într-o asemenea situaţie, presupun că îşi asumă două riscuri din capul locului. Unul, acela de a pierde, altul, acela de a câştiga. Eu nu ştiu care e mai mare.

Eu mă preocup şi mă îngrijorez mai mult de ipoteza în care voi câştiga, decât de aceea în care voi pierde. Pentru că (…) sunt aproape toate lucrurile de făcut. Pentru că trebuie mulţi oameni cu care să lucrezi pentru aceste lucruri. Pentru că nu sunt vremuri foarte liniştite”, a răspuns candidatul coaliţiei de guvernare, citat de News.ro.

Crin Antonescu: „Cine pierde…”

„Cine pierde, îşi vede de viaţa lui. Nu spune că n-a încercat. Dacă vorbim despre mine, voi putea spune că nu m-am dat la o parte atunci când nişte oameni din România au considerat că e momentul în care pot să fac ceva pentru ţara mea”, a adăugat Crin Antonescu.

În eventualitatea unui eșec la prezidențiale, candidatul coaliției de guvernare a dat de înțeles că n-ar mai rămâne în viața publică. „Nu, eu dacă doream să rămân în viaţa publică, în timp de 10 ani, aş fi putut să ocup de la o poziţie în Parlament până la multe alte poziţii. Dar nu am fost interesat”, a răspuns Antonescu, întrebat dacă ar rămâne în viaţa publică.

Doar câteva zile rămase până la primul tur al prezidențialelor

Alegerile prezidențiale vor avea loc pe 4 mai, primul tur, și respectiv 18 mai, al doilea tur.

„România organizează, din nou, alegeri prezidențiale, însă nu știm dacă vor fi și ultimele pe 2025. Asta depinde numai de organizația „CCR și stăpânii”, care se va pronunța abia după aflarea rezultatelor. Ce știm, totuși, este că avem 11 candidați și o campanie electorală lipsită de orice proiect pentru România. Zero soluții, ca și cum chestiunile economice nu contează absolut deloc. Oamenii pot fi convinși și cu vorbe goale, cred aspiranții la fotoliul de președinte.

E drept că pe vremuri se câștigau voturi și cu punga goală, dar lucrurile s-au schimbat de atunci, iar cetățenii sunt, măcar în marile orașe, ceva mai informați, puțin mai preocupați de viitorul lor și al generațiilor următoare.”

Citiți mai multe AICI: 11 candidați pentru Cotroceni, 0 soluții pentru România

Noile sfere de influență ale lui Trump

”După ce a fost respinsă ca un fenomen al secolului trecut, concurența dintre marile puteri a revenit”. Așa se afirmă în Strategia de securitate națională pe care președintele Donald Trump a lansat-o în 2017, surprinzând într-o frază povestea pe care factorii de decizie americani în materie de politică externă și-au petrecut ultimul deceniu spunându-și-o lor și lumii.

În epoca de după Războiul Rece, Statele Unite au căutat, în general, să coopereze cu alte puteri ori de câte ori a fost posibil și să le integreze într-o ordine globală condusă de americani, notează Foreign Affairs. Dar, la mijlocul anilor 2010, un nou consens s-a impus. Era cooperării se încheiase, iar strategia SUA  trebuia să se concentreze pe luptele cu rivalii  majori, China și Rusia. Prioritatea principală a politicii externe americane era clară: să rămână înaintea lor.

În 2022, Strategia de securitate națională a lui Joe Biden avertiza că „cea mai presantă provocare strategică cu care se confruntă viziunea noastră vine din partea unor puteri care îmbină guvernarea autoritară cu o politică externă revizionistă”. Singurul răspuns a fost „depășirea concurenței” Chinei și constrângerea unei Rusii agresive.

Mai degrabă decât să concureze cu China și Rusia, Trump dorește acum să colaboreze cu aceste țări, încercând să încheie acorduri care, în timpul primului său mandat, ar fi părut nepotrivite față de interesele SUA.

Unii observatori, încercând să dea un sens comportamentului lui Trump, au încercat să readucă politicile sale în cadrul competiției dintre marile puteri.

Din acest punct de vedere, apropierea de Vladimir Putin reprezintă politica marilor puteri la cel mai înalt nivel – chiar un „Kissinger inversat”, menit să despartă parteneriatul sino-rus.

Alții au sugerat că Trump urmărește pur și simplu un stil mai naționalist de concurență între marile puteri, un stil care ar avea sens pentru Xi și Putin, precum și pentru Narendra Modi din India și Viktor Orban din Ungaria.

Aceste interpretări ar fi putut fi convingătoare în ianuarie. Dar acum ar trebui să fie limpede că viziunea lui Trump nu este una a concurenței între marile puteri, ci a complicității între marile puteri: un sistem „concertat” asemănător celui care a modelat Europa în secolul al XIX-lea.

Trump dorește o lume gestionată de oameni puternici care lucrează împreună – nu întotdeauna în mod armonios, dar întotdeauna în mod deliberat – pentru a impune o viziune comună asupra ordinii.

Ce facem dacă?

Zborul cu avionul a devenit o normalitate atât de mare încât există până și navetiști zilnici pe anumite rute aeriene. Rutina însă ca și sentimentul superiorității, lipsa atenției acordate instrucțiunilor de zbor acordate fie de către însoțitorii de zbor în cadrul demonstrațiilor de dinaintea decolării, etc etc conduc la situații de la hilare la periculoase zborului și pasagerilor. De asemenea, situații neprevăzute de către constructor pot genera și ele probleme pasagerilor și credem ca este util să știm cum să procedăm la modul general în astfel de cazuri.

Ce facem dacă?

Incendiul la motorul drept al avionului Airbus 330 al companiei Delta Airlines petrecut ieri pe aeroportul Hartsfield din Atlanta, în timpul operațiunilor de tractare în poziția de începere a rulajului a condus la inițierea operațiunii de evacuare a celor două sute de pasageri aflați la bord.

Din primele date rezultă ca în timpul operațiunilor de pornire a motorului drept acesta luat foc degajând un fum gros și flăcări care au putut fi observate de pasagerii de pe partea dreaptă a avionului și echipajului de cabină deopotrivă.

Întrucât piloții au luat decizia de evacuare și au comunicat-o prin sistemul de adresare către pasageri către însoțitorii de bord, pasagerii au fost avertizați și ei despre decizia dată și partea pe care urma a fi efectuată. Tot din primele informații se pare ca o problemă la unul dintre toboganele de evacuare de pe partea stângă nu a putut fi folosit ceea ce înseamnă ca ușa respectivă nu a putut fi folosită de către cei 200 de pasageri de la bordul avionului al cărui motor ardea de zor. Trebuie să știm deasemenea ca intervalul de timp maxim în care toți pasagerii și membrii de echipaj trebuie să evacueze orice avion indiferent de cat de mulți sunt și cat de mare este avionul, este de 90 de secunde.
În primul rând este necesar și obligatoriu ca la demonstrația făcută de către însoțitorii de bord să fim câteva minute atenți și să reținem pe unde sunt ieșirile de avarie, unde este situată banda luminoasă de ghidaj, cum se folosesc vesta de salvare și masca de oxigen și ca în cazul unei evacuări de urgență să lăsăm gentile, sarsanalele etc în avion, etc etc Chestia aceasta cu atenția acordată acestor instrucțiuni, denumite pe bună dreptate de salvare, face diferența de multe ori între viață și moarte și culmea este ca marea majoritate a pasagerilor refuză să îi dea importanta necesară.

În acest caz ca și pasager trebuie să ne păstrăm calmul și să urmăm întocmai indicațiile primite, reprezentantele sexului frumos să își dea jos pantofii cu toc pentru a nu sparge toboganele gonflabile înainte de părăsirea avionului iar odată ajunși la sol să ne îndepărtăm cat mai rapid de avionul în cauză.
După evacuare și stingerea incendiului pasagerii trebuie să se regrupeze în jurul piloților în principal pentru a se putea organiza restul operațiunilor. De aceea piloții poartă șapcă, în vederea identificării lor mai ușoare de către pasageri.

“Poarta sărutului” din avion

O altă situație și ea destul de des întâlnită în timpul zborului este cea a blocării ușii de acces în toaletele avioanelor și care a condus la situații delicate.
Astfel o pasagera a fost prinsa în toaleta unui zbor United Airlines, forțând piloții să aterizeze neprogramat, astfel încât personalul tehnic să o poată elibera pe femeie. Alți doi bărbați au fost deasemenea blocați în toaletele avioanelor lor și unul dintre ei a trebuit să stea acolo timp de o oră și 40 de minute până când, după aterizare, a fost eliberat
Toate aceste cazuri au implicat avioane Boeing 737 și astfel Autoritatea Aeronautică Covila Americană, după investigațiile de rigoare au constatat ca principala vinovata a situațiilor concrete de mai sus, o piesă simpla de plastic și au eliberat o directivă ce presupune modificarea sistemului de închidere la toate avioanele. Doar ca măsură dacă va fi aprobată și implementată va scoate din buzunarele companiilor suma de 3,4 milioane usd pentru înlocuirea unei piese din plastic de câțiva dolari.

Pentru un pasager aflat într-o astfel de situație pe lângă hilaritatea ei, consecințele sunt destul de complexe mai ales în cazul în care suferă de claustrofobie, se întâmplă ca avionul să treacă și printr-o zonă de turbulență, este forțat să nu facă nimic pentru a ieși, etc și de aceea după ce a luat legătura cu un membru al echipajului trebuie să urmeze întocmai instrucțiunile acestuia.

De reținut este și faptul ca mulți pasageri încearcă blocarea ușii de la toaletă pentru a nu fi surprinși fumând acolo, lucru interzis și amendat legal.

Delegația „licuricilor”

Arătând precum niște președinți de CAP, cei opt congresmeni americani veniți zilele trecute în „vizită de lucru” în țara noastră, după o raită pe la Maia Sandu, au tras mai întâi la Palatul Cotroceni spre a lua, chipurile, pulsul țării de la soroșistul orădean Ilie Bolojan. Acolo, doar cu câte-o sticlă din plastic având dopul nedetașabil ‒ conform directivei UE ‒, în care licărea apa de la unul dintre izvoarele patriei, componenții fantomaticei delegații a „licuricilor” au avut plăcerea să afle că alegerile din decembrie au fost cum nu se poate mai corecte și că nu s-a produs nicio denaturare a lor!

Ba din contră, prin anularea scrutinului de către membrii CCR s-a asigurat mersul eroic spre culmile democrației în țara noastră, în care, după asigurările premierului Ciolacu, aleargă câinii cu covrigi în coadă și ulițele sunt inundate de lapte și miere! Mai sunt încă unii care cred că cei opt yankei au venit cu gândul de a analiza cauzele anulării turului doi al alegerilor prezidențiale și a-l reactualiza, repunându-i pe tapet pe Călin Georgescu și pe userista Elena Lasconi, iar în naivitatea lor speră, precum spânul de barbă, că reprezentanții Unchiului Sam sunt chitiți să-i ștrofăluiască pe ăi care ar fi trebuit să respecte Constituția! Se aude că această delegație nu este altceva decât fantoma unei speranțe, apărută deodată de dincolo de „balta cea mare” și care va dispărea tot așa cum s-a ițit, fără a aduce vreun beneficiu României. Intempestiva vizită reprezintă doar o mângâiere pe umăr în vederea păstrării unui liant diluat, astfel încât românașii să creadă și să mai spere că vor primi curând dreptul să meargă în „Lumea Nouă” fără vize, că se va șterge decizia CCR privind anularea alegerilor de anul trecut, că vor plăti mai puține carboave pe gazele din adâncul Mării Negre, prin exploatarea lor de către o companie americană, că trupele de la Deveselu vor rămâne să ne păzească de furia scapeților și câte multe altele… Avantaje care, fie vorba între noi, se vor dovedi… fantomatice. După ce a dat un tur și pe la Palatul Victoria, de unde a plecat acoperit de rugăminți privind păstrarea parteneriatului strategic dintre țările noastre, dar mai pe ascuns, ca nu cumva să afle tartora Uniunii Europene, madam Ursula ‒ hibridul democrato-republican (patru congresmeni de-ai lui Trump și tot atâția din opoziție) și-a luat tălpășița ducând în „țara tuturor posibilităților” vestea că în România totul este în regulă, așadar e bine, e bine de tot! Așa că ălora de mai mizează pe americani că or să vină și să facă oleacă de ordine pe plaiurile mioritice nu le mai rămâne decât să constate că alde „gringo” vor sosi tot așa cum s-a întâmplat după război, când, așteptați cu sufletul la gură ani la rând, dacă voiau, puteau ajunge și cu roaba să ne scape de hidra comunistă, dar n-au catadicsit! Ei, pân᾽ la urmă, interesul poartă fesul!

*Etapa a cincea din play-off a debutat cu partida dintre Rapid și Universitatea Cluj. Un meci cu spectatori tăcuți, început în viteză de giuleșteni, dar… rapid au lăsat-o mai moale! Clujenii s-au pus la iuțeală pe picioare impunându-și jocul cu pase precise, spre diferență de cei de sub Pod care se întreceau în a trimite mingea te miri unde. Animați de nobilul scop de a câștiga partida, „studenții” au mai recurs la intimidarea adversarilor umblându-le „profesionist” la arșice, vizați fiind îndeosebi cei doi rapidiști mai periculoși, Alex Dobre și Claudiu Petrila. Și când mai toată suflarea din tribune credea că primul mitan se va încheia cu un scor alb, clujeanul Ovidiu Bic i-a înfipt o minge măiastră în plasă surprinsului Stolz. În partea a doua, rapidiștii au avut câteva zvâcniri cu potențial „letal”, dar imprecizia și „zidul” celor conduși de Neluțu Sabău le-au deturnat intenția. Mai apoi, spre sfârșitul meciului, Macalou l-a driblat pe Onea ca în curtea școlii, a mai făcut câțiva pași și a trimis „obiectul” la rădăcina barei din dreapta nefericitului portar al „vișiniilor”. Era minutul 77, scorul de 2-0 se înțepenește implacabil pe tabelă până la final, când parte din spectatori se îmbulzesc la ieșire, iar elevii lui Șumudică zac pe gazon precum niște fleandure!

*În prima zi a Sfintelor Paști, „credinciosul” Burleanu a programat partida FCSB-CFR. Clujenii, dominând copios în primele 40 de minute, timp în care bucureștenii n-au jucat mai nimic, s-au pomenit încasând unui gol în minutul 41, la o acțiune mai acătării, de altfel singura în întreaga repriză, când Crețu a executat o aruncare de la tușă, Șut a preluat mingea și a trimis-o în fața porții lui Hindrich, unde se afla omniprezentul Cisotti, care a înscris cu un șut scurt. Timp în care întreaga apărare a ardelenilor a fost ca anesteziată. În partea a doua, în minutul 56, Chiricheș, cu un șut violent, trimite balonul la vinclul porții adverse, făcând 2-0. Peste doar șapte minute, Cisotti interceptează o minge trimisă către portarul clujean și înscrie, modificând tabela la 3-0! „Roș-albaștrii” se văd cu sacii în căruță și păstrează autoritar mingea, dar în minutul 67 Louis Munteanu înscrie pentru 3-1, reluând balonul respins de Târnovanu la executarea loviturii de la 11 metri dictate în urma unui henț în careu comis de Mihai Popescu, care primește cartonașul roșu. Cum era de așteptat, băieții lui Dan Petrescu presează, dar alde Radunovic se pun pe două rânduri și resping toate atacurile adversarilor, însă în minutul 95 Munteanu, cu un șut puternic, reduce scorul: 3-2. Se mai joacă vreo trei minute, se produce o înghesuială la poarta gazdelor, pe care arbitrul Istvan Kovacs nu prea știe s-o gestioneze, oscilează între corner și aut de poartă, așa că preferă să fluiere sfârșitul partidei! Un meci tensionat, cu miză, pe care trupa lui Becali l-a gestionat mai bine, dovedind că nu degeaba s-a hârșâit prin cupele europene!

*A doua zi, luni, Dinamo a primit vizita oltenilor. În minutul 3, doljenii au avut ocazia de a înscrie, dar n-au reușit. Apoi au dominat mai toată repriza, având câteva posibilități de a marca, însă balonul a refuzat să intre în poartă. Nici „câinii roșii” nu au fost mai prejos, și ei aflându-se în situații propice de a marca, dar, spre ghinionul lor, au ratat. După pauză, craiovenii devin mai insistenți, mai rapizi, și în minutul 53, la o centrare a lui Bancu, Baiaram înscrie cu capul din plonjon, un gol asemenea celui văzut cu mulți ani în urmă la dinamovistul Răducioiu. Peste zece minute, tot dintr-o pasă a lui Bancu, Mitriță preia mingea, face câțiva pași și o trimite în plasa lui Golubovici. Meciul se încheie cu scorul de 2-0 pentru Universitatea Craiova, care urcă pe locul secund, la trei puncte în spatele FCSB-ului.

”Scopul meu să fac Occidentul din nou măreț”- prim-ministru Meloni Giorgia

Premierul italian Giorgia Meloni s-a întâlnit vineri 18 aprilie cu președintele american Donald Trump la Washington, unde au discutat despre relațiile transatlantice și tarifele impuse de Trump UE, în mare parte suspendate până în iulie. Trump a declarat că va exista un acord comercial cu UE înainte de sfârșitul pauzei de 90 de zile, dar nu a elaborat și nu a oferit o descriere a ceea ce ar putea reprezenta acesta. Întâlnirea de la Casa Albă nu este neapărat semnificativă din punct de vedere al conținutului, dar a servit drept testare a relației UE-SUA.

Abordarea a fost: Meloni intermediar între Bruxelles și Casa Albă. Confruntându-se cu un grad mai mare de animozitate din partea celei de-a doua administrații Trump decât din partea primei, Bruxelles-ul speră că Meloni va putea readuce pe o cale normală relația transatlantică, acum în pericol. De când a devenit liderul Italiei în 2022, premierul de extremă dreapta s-a transformat într-un aliat indispensabil pentru Bruxelles. Meloni a devenit un mediator între UE și alți lideri de extremă dreapta care sunt mai eurosceptici decât ea. De asemenea Meloni a reușit să realizeze acest lucru în mare parte prin extinderea pozițiilor sale de extremă dreapta – inclusiv politicile anti-imigrație de linie dură – la o agendă la nivel european, mai degrabă decât la una exclusiv naționalistă. Ea a repetat exact această abordare la Casa Albă vineri 18 aprilie, nu doar prin a-l lăuda pe Trump și a sublinia ideologia lor comună, ci și prin sugerarea că agenda lor de extremă dreapta ar trebui să acopere întregul Occident.

„Scopul meu este să fac Occidentul din nou măreț”, a spus ea în Biroul Oval în fața lui Trump și a continuat-„Știu că atunci când vorbesc în principal despre Occident, nu vorbesc despre spațiul geografic. Vorbesc despre civilizație și vreau să fac această civilizație mai puternică.” Dar pentru Meloni există contestatari la Bruxelles. Unii oficiali de la Berlaymont afirmă că a te baza pe ea ca intermediar cu Trump și ca reprezentant al UE pe scena mondială înseamnă probabil că îi oferim și mai multă libertate de acțiune pentru a implementa o agendă al cărei extremism este din ce în ce mai în contradicție atât cu principiile liberale ale UE, cât și cu legile sale, ca să nu mai vorbim de mai multă influență asupra direcției politicii UE. Ulterior Meloni s-a întâlnit cu JD Vance la Roma și a continuat discuțiile din Biroul Oval. Vance s-a întâlnit cu cardinalul Pietro Parolin dar își dorește o întâlnire cu Papa Francisc. Potrivit unor surse familiarizate cu această chestiune, vicepreședintele, un catolic devotat, speră să aibă cel puțin o scurtă întâlnire cu pontiful în vârstă de 88 de ani, care ar deveni punctul central al vizitei sale. Ce ar însemna această întâlnire? Ar putea semnala un dezgheț în relațiile dintre Vatican și Washington, după luni de tensiuni pe teme precum conducerea morală și migrația, Papa declarând anterior că deportările în masă ale persoanelor care fug de sărăcie sau persecuție aduc atingere „demnității multor bărbați și femei și unor familii întregi”.

”Greu cu boii mici la deal”. Explicația acestei expresii este că ea se referă la situațiile, deloc rare, în care cineva încearcă să facă o treabă bună cu resurse total insuficiente. Asta este situați lui Trump față de acordul de pace din Ucraina. Nici Zelenski (care nu vrea alegeri generale prelungind efectele Legii marțiale) nici Putin ale cărui cerințe sunt inamisibile nu numai pentru Zelenski ci și pentru europeni. În aceste condiții președintele SUA, Donald Trump, a declarat vineri, 18 aprilie, că Washingtonul ar putea renunța la discuțiile pentru a pune capăt războiului din Ucraina în câteva zile, dacă nu există progrese rapide din partea Moscovei și a Kievului. Avertismentul a confirmat o schimbare bruscă a mesajului SUA, secretarul de stat Marco Rubio declarând anterior la Paris că Statele Unite vor „merge mai departe” dacă pacea nu este „fezabilă”. Trump a făcut presiuni asupra ambelor părți pentru un armistițiu, dar nu a reușit să obțină nicio concesie majoră de la Kremlin, în ciuda unui apel telefonic inovator cu președintele rus Vladimir Putin și a negocierilor repetate cu Moscova. Trump a refuzat să dea vina nici pe Putin, care a ordonat invazia la scară largă a Ucrainei pro-occidentale din februarie 2022, nici pe președintele Kievului, Volodimir Zelenski. Dar a insistat că ambele părți trebuie să facă progrese. Unul dintre puținele angajamente pe care Trump le-a obținut de la Rusia – un moratoriu temporar privind atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene – a „expirat” vineri, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, ca răspuns la o întrebare AFP.

Putin a respins luna trecută o propunere comună americano-ucraineană pentru o pauză completă și necondiționată a conflictului, în timp ce Kremlinul a condiționat un armistițiu la Marea Neagră de ridicarea anumitor sancțiuni de către Occident. Trump și-a exprimat, de asemenea, în repetate rânduri furia și frustrarea față de Zelenski, o ruptură semnificativă față de predecesorul său, Joe Biden. Frustrat de incapacitatea sa de a ajunge rapid la un acord de pace între Rusia și Ucraina, președintele Donald Trump a declarat că este gata să se „retragă” dacă Rusia și Ucraina nu pot ajunge curând la un acord asupra unei soluții – chiar dacă această retragere din diplomație ar putea avea consecințe dezastruoase pentru Ucraina și Europa. Vicepreședintele JD Vance, un sceptic al sprijinului SUA pentru Ucraina, care a prezidat unele discuții recente de politică de la Casa Albă privind războiul, a adoptat vineri un ton optimist. „Suntem optimiști că putem, sperăm, să punem capăt acestui război, acestui război foarte brutal”, a spus el. Și Trump a spus că încă vede „o șansă bună de a rezolva problema”. Optimismul lor ar putea reflecta speranța administrației că poate presa o Ucraină slabă să ajungă la o înțelegere de tipul „acum sau niciodată”. Între timp, angajamentul de a pune capăt războiului pare să fi dispărut, chiar dacă se recunoaște că 2.500 de soldați mor pe săptămână în ceea ce Trump a numit vineri 18 aprilie o „bătălie vicioasă”. S-a dovedit că Ucraina nu era o problemă care putea fi rezolvată într-o zi, ci un efort care ar necesita diplomație sistematică și presiune asupra Rusiei. Impasul fundamental cu care se confruntă Trump și negociatorii săi este refuzul Rusiei de a face compromisuri în chestiuni majore.

Steve Witkoff, trimisul special al lui Trump, a vorbit mai mult de patru ore cu președintele Vladimir Putin luna aceasta. Însă sursele spun că Putin nu s-a clintit de la cererile sale intransigente ca Rusia să obțină teritoriu ucrainean și dominația în materie de securitate. Witkoff a încercat să formuleze o propunere pe care liderul rus ar putea-o accepta. Joi, 17 aprilie, Witkoff a prezentat liderilor ucraineni și europeni un cadru de negociere rezultat în urma întâlnirii cu Putin. Dar acesta a inclus atât de multe concesii făcute Moscovei pe teme de securitate încât oficialii ucraineni și europeni s-au opus, conform media. Rusia ar controla cele cinci regiuni pe care le ocupă în prezent, iar Ucrainei i s-ar interzice să adere la NATO, potrivit unui raport publicat de Bloomberg News. Actualul pachet Witkoff ar fi greu de acceptat pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Dar factorul decisiv ar putea fi faptul că nu pare să includă garanții de securitate susținute de SUA. În schimb, Ucraina ar fi aparent lăsată să se descurce singură cu asistență din partea națiunilor europene, dar probabil fără „garanția de siguranță” a SUA. Oficialii europeni susțin că fără ajutorul american sprijinul lor militar și de informații nu va fi suficient pentru a proteja Ucraina după un acord de pace. Europenii nu au suficiente trupe sau arme moderne pentru a descuraja un atac total al Rusiei. Le lipsesc sistemele de comandă și control necesare pentru a monitoriza un armistițiu și a coordona un răspuns la o viitoare agresiune rusă. Cea mai importantă problemă pentru Europa este cea a serviciilor secrete. Luna trecută, Kievul a reușit să supraviețuiască unei întreruperi de șase zile a sprijinului serviciilor secrete americane, menită să obțină concesii de la Zelenski. Dar, dacă ar fi continuat încă o săptămână, se spune că oficialii ucraineni cred că consecințele ar fi fost dezastruoase. Fără informațiile satelitare americane, Ucraina nu poate prevedea atacuri rusești cu rachete, drone sau alte atacuri. Europenii nu au o alternativă bună. Deși Trump pare să disprețuiască Ucraina și o învinovățește în mod bizar pentru provocarea invaziei Rusiei din 2022, el rămâne entuziasmat de extinderea legăturilor diplomatice și comerciale cu Moscova.

Oficialii Casei Albe au susținut în cadrul întâlnirilor strategice că „trilioane” de dolari ar putea fi obținute din viitoarele investiții americane în Rusia. Aceasta este o linie promovată de Kirill Dmitriev, șeful fondului suveran rus, care a fost un intermediar cheie pentru Witkoff. Dar această viziune asupra unui viitor boom rusesc nu este împărtășită pe scară largă de analiștii privați. Interesul în scădere al lui Trump în negocierea păcii în Ucraina este un motiv important pentru care aliații Americii din Europa și Asia se îndoiesc din ce în ce mai mult de fiabilitatea protecției de securitate a SUA. Pentru națiunile europene, este o problemă existențială. Acestea se confruntă cu o amenințare din partea unei Rusii a cărei apetit pentru putere va crește doar dacă va obține un acord favorabil cu Ucraina. Cu toate acestea, ochii lui Trump par a fi ațintiți asupra unei ”bonanza” imaginare care urmează la Moscova (bonanza se traduce în limbajul diplomatic ca fiind ”un noroc neașteptat” sau ca o ”mină de aur”)

Post Scriptum: Cum au fost văzuți ultimi Papi? Apelul clar al Papei Ioan Paul al II-lea „Nu vă temeți” a devenit emblematic pentru invitația sa adresată tinerilor catolici de a-și îmbrățișa credința și pentru mobilizarea Occidentului împotriva spectrului comunismului internațional. Marea carieră teologică a lui Benedict al XVI-lea și mandatul său ca papă sub modelul de preot și profesor se rezumă în simpla sa declarație: Deus caritas est. Pentru Francisc, lumea își va aminti probabil, în săptămânile imediate de după moartea sa, motto-ul său adesea citat, deși adesea denaturat, „cine sunt eu să judec?”.

Ilie Bolojan: „Voi vota Crin Antonescu președinte. Fiecare român trebuie respectat, indiferent cu cine votează”

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a declarat într-un interviu pentru Bihoreanul că îl va vota pe Crin Antonescu la alegerile prezidențiale din 4 și 18 mai, subliniind însă că fiecare alegător are dreptul să decidă liber, fără stigmatizare sau presiuni.

„Chiar și atunci când nu era în joc un candidat pe care îl susțineam ca primă opțiune, m-am exprimat din respect pentru alegători, ca să știe cum votez. Și o spun și acum: eu voi vota Crin Antonescu președinte”, a spus Bolojan, îndemnând cetățenii să se prezinte la urne și să voteze „cum le dictează conștiința”.

Oficialul a subliniat că schimbarea reală nu vine de la un singur om, ci de la responsabilitatea fiecăruia: „România se schimbă prin ceea ce face fiecare în viața lui, în familia lui, la locul de muncă”. El a dat exemplul parcului Cotroceni și al orașului Oradea pentru a susține ideea că progresul este posibil prin muncă onestă și context instituțional coerent.

MATERIAL PUBLICITAR POLITIC

Alianta Electorala Romania Inainte – Partidul Social Democrat,

campanie@psd.ro, Soseaua Kiseleff nr. 10, sector 1, Bucuresti, CP 011346

CMF: 31250003

CPP: A1B1C1D1E1

Spania, cu 6 trupe în Champions League?!

0

Fotbalul spaniol ar putea atinge un nou prag istoric în sezonul 2025/2026 al Ligii Campionilor. În urma rezultatelor înregistrate joi, 17 aprilie, în competițiile europene, șansele ca Spania să trimită nu mai puțin de șase echipe în cea mai prestigioasă întrecere intercluburi din Europa au crescut considerabil.

După o seară europeană favorabilă, La Liga este foarte aproape de a avea cinci echipe calificate direct în ediția viitoare a Champions League. Totuși, un scenariu aparte ar putea aduce chiar și o a șasea reprezentantă a Spaniei în competiție.

Concret, acest scenariu s-ar putea concretiza în cazul în care Athletic Bilbao va cuceri trofeul Europa League. Deja calificată în semifinale, formația bască are o șansă reală de a ajunge în ultimul act al competiției, care va avea loc chiar pe stadionul propriu, celebrul „San Mamés”.

Dacă echipa condusă de Ernesto Valverde va reuși să triumfe în finală și, în același timp, să încheie sezonul intern pe locul 5 sau 6 în clasamentul La Liga, atunci Spania va beneficia de un loc suplimentar în Liga Campionilor.

Potrivit specialiștilor în statistică fotbalistică de la Football Meets Data, această combinație de factori ar permite unui număr de șase echipe spaniole să participe în ediția următoare a Ligii Campionilor, profitând de regulamentul UEFA privind câștigătoarea Europa League, care primește automat un loc în grupe.

Bolojan: „În percepţia românilor, preşedintele are niște puteri mai mari decât în realitatea dată de Constituţie”

Șeful interimar al statului Ilie Bolojan afirmă, într-un interviu acordat unei publicații din județul Bihor (unde a deținut funcția de preşedinte al Consiliului Judeţean, înainte de a ajunge în Senat), că, în percepţia românilor, preşedintele are nişte puteri mai mari decât în realitatea dată de Constituţie.

Bolojan e de părere că această percepție derivă şi din modul în care se fac campaniile electorale, „pentru că o bună parte dintre candidaţii la Preşedinţie au nişte campanii care sunt de fapt campanii de premier”.

Liderul interimar de la Cotroceni a precizat că e foarte important ca oamenii să înţeleagă că dacă preşedintele României nou ales nu va colabora cu Guvernul, în situaţia în care suntem astăzi, lucrurile nu vor ieşi bine, pentru că „un slogan electoral nu ţine cont de proiecte”.

„Setează nişte aşteptări care nu sunt onorate”

Bolojan a fost întrebat dacă românii încă văd în preşedinte un „tătuc” şi dacă are preşedintele pârghii de acţiune aşa cum are Guvernul.

„Nu ştiu dacă au neapărat imaginea unui preşedinte tătuc, dar cu siguranţă în percepţia românilor preşedintele are nişte puteri mai mari decât în realitatea dată de Constituţie.
Asta derivă şi din modul în care se fac campaniile electorale, pentru că o bună parte dintre candidaţii la Preşedinţie au nişte campanii care sunt de fapt campanii de premier.

Fac rău întregii lumi politice, pentru că setează nişte aşteptări care nu sunt onorate şi vedeţi că nu avem vot pentru, avem tot voturi împotrivă. Se câştigă pe voturi împotrivă pentru că ciclic se dezamăgeşte” – a declarat Bolojan, pentru Bihoreanul.

Acesta a explicat că, în momentul în care milioane de oameni votează preşedintele, „se prezumă că are o forţă mare, posibilitatea de a face, or nu e aşa”.

„Dacă intră în conflict, lucrurile bune care ar trebui să se întâmple sunt temporizate”

„Deci România are un sistem constituţional şi de guvernare care a împărţit puterea, o parte este la preşedinte, o parte la guvern. În anii ’90, când am gândit Constituţia, n-am mai dorit să permitem un nou tovarăş Nicolae Ceauşescu.

La noi puterea fiind disipată, dacă aceste două centre de putere, preşedintele şi guvernul cu majoritatea parlamentară colaborează, se pot face nişte lucruri în plus.

Dacă intră în conflict, lucrurile bune care ar trebui să se întâmple sunt temporizate, pentru că dacă nu pot să se ajute unii pe alţii, sigur se pot carota, se pot sabota, pot să întârzie anumite lucruri, şi asta am văzut de foarte multe ori”, a argumentat Bolojan.

El a susţinut că, de aceea, în această perioadă, e foarte important ca oamenii să înţeleagă că dacă preşedintele României nou ales nu va colabora cu Guvernul, în situaţia în care suntem astăzi lucrurile nu vor ieşi bine, pentru că un slogan electoral nu ţine cont de proiecte.

„Împărţirea populaţiei în buni şi răi nu ţine loc de plata salariilor, a pensiilor, nu rezolvă inflaţia, nu rezolvă scăderea puterii de cumpărare.

Aceste probleme le rezolvă colaborarea şi acţiunea coordonată care să creeze condiţii pentru aceste lucruri”, a concluzionat preşedintele interimar Bolojan.

Citiți și: Lasconi, sacrificată! Gașca zurli din USR a bătut palma cu Bolojan!

Ilie Bolojan – Nicușor Dan, tandemul Pic și Poc

Crin Antonescu și Ilie Bolojan, prezenți la aniversarea de suflet a românilor orădeni

Candidatul prezidențial Crin Antonescu și președintele României, Ilie Bolojan, au participat luni, la Oradea, la aniversarea celor 106 ani de la instaurarea administrației românești în municipiu, marcând a doua apariție publică împreună în această campanie.

La invitația primarului Florin Birta, candidatul susținut de PSD, PNL și UDMR a fost prezent la evenimentul dedicat intrării trupelor române în Oradea, în frunte cu generalul Traian Moșoiu, în aprilie 1919. „Am trăit sentimente de recunoștință și respect … Un episod al istoriei, repetat în conștiința bihorenilor de pretutindeni, care contribuie la patrimoniul cultural național al României”, a afirmat Crin Antonescu ulterior participării la evenimentul din Bihor.

În discursul său, președintele Ilie Bolojan (care a fost și primar al municipiului Oradea timp de trei mandate) a subliniat importanța momentului istoric celebrat de românii orădeni: „Pentru comunitatea română din Oradea, efectele Adunării de la Alba Iulia din 1 decembrie s-au simțit abia în 20 aprilie 1919 – într-o zi de Paști, așa cum este și astăzi – când armata română a intrat în oraș, stabilind pacea, protejându-i pe români și introducând ordinea într-o perioadă de haos”.

Crin Antonescu și Ilie Bolojan au stat umăr lângă umăr la Oradea, așa cum au făcut și la lansarea programului prezidențial, când președintele României a declarat: „Am încredere în Crin Antonescu și am încredere că poate să fie un astfel de președinte, să ducă țara noastră înainte. Succes, Crin!”.

MATERIAL PUBLICITAR POLITIC

Alianta Electorala Romania Inainte – Partidul Social Democrat,

campanie@psd.ro, Soseaua Kiseleff nr. 10, sector 1, Bucuresti, CP 011346

CMF: 31250003

CPP: A1B1C1D1E1

Ce spunea Papa Francisc despre moarte. Suveranul pontif a scris prefața unei cărți, cu puțin timp înainte de a se stinge din viață

În timp ce se fac pregătiri pentru funeraliile Papei Francisc, programate pentru sâmbătă, 26 aprilie, apar detalii emoționante despre ce anume a scris, la începutul lunii februarie, Suveranul Pontif în prefața unui volum al cărui autor este cardinalul Angelo Scola.

Papa Francisc a susţinut că moartea nu este sfârşitul, ci „un nou început”, într-o prefaţă scrisă cu puţin timp înainte de a înceta din viaţă, luni, transmite marţi, 22 aprilie, agenţia ANSA, notează tvrinfo.ro.

Marți, Vaticanul a publicat textul prefeţei unei noi cărţi în limba italiană a cardinalului Angelo Scola, arhiepiscop emerit de Milano, volum intitulat „Nell’attesa di un nuovo inizio. Riflessioni sulla vecchiaia” („În aşteptarea unui nou început. Reflecţii asupra bătrâneţii”).

Papa Francisc a scris prefaţa la 7 februarie. Așadar cu doar câteva luni înainte să se stingă din viață. Papa Francisc a murit luni dimineaţă, în a doua zi de Paște, la vârsta de 88 de ani.

Papa: „Moartea nu este sfârşitul tuturor lucrurilor, ci începutul a ceva”

În prefața cărții semnate de către cardinalul Angelo Scola, Papa a reflectat asupra sfârșitului vieții pământești.

„Tocmai concluzia acestor pagini de Angelo Scola, o mărturisire sinceră a modului în care se pregăteşte pentru întâlnirea finală cu Isus, este cea care ne oferă o certitudine mângâitoare: moartea nu este sfârşitul tuturor lucrurilor, ci începutul a ceva”, a scris Francisc în prefaţă, conform sursei citate.

„Este un nou început, după cum subliniază cu înţelepciune titlul, pentru că viaţa veşnică – pe care cei care iubesc încep deja s-o experimenteze pe pământ, în cadrul sarcinilor de zi cu zi ale vieţii – începe ceva ce nu se va termina niciodată. Şi tocmai din acest motiv este un început ‘nou’, pentru că vom trăi ceva ce n-am trăit niciodată pe deplin înainte: eternitatea”, a mai scris Papa Francisc în prefaţa cărţii.

Când vor avea loc funeraliile Papei Francisc

Suveranul Pontif a murit luni, 21 aprilie, în a doua zi de Paște. Cardinalii au decis marți ca Papa Francisc să fie înmormântat sâmbătă, 26 aprilie.

În testamentul său, Papa Francisc a precizat că dorește să fie înhumat în bazilica Santa Maria Maggiore, într-un mormânt simplu, fără ornamente speciale, și cu o singură inscripție, numele său în latină: „Franciscus”.

Citiți și: Cum a arătat ultima zi de viață a Papei Francisc

Papa Francisc a fost in România – când și ce zone a vizitat. Mesajul transmis de Suveranul Pontif

Cum va decurge adunarea secretă pentru alegerea noului papă/ Există deja lista cu potențiali succesori

Așa și așa

 1. Cum trebuie să fie viitorul Papă? Să n-aibă prietenie cu  progresiștii. Papa Ioan Paul și Reagan au izbit mai puternic în comunism decât Gorbaciov. Nu e nevoie de un pontif cu afinități socialiste. N-om fi noi catolici, dar, în România, trotinetismul a fost mai bestial decât ceaușismul târziu.

 2. Întrebat dacă el crede în Dumnezeu, David Popovici a zis că ”așa și așa.” Mulți l-au criticat. Nu era cazul. E dreptul lui. Cum e dreptul oricui să răspundă ”așa și așa” la întrebarea ”ce părere ai despre ce au făcut salamandrele oengiste de după Colectiv?”

    3. ”Dacă se confirmă că părintele Francisc a murit din cauza unui accident vascular cerebral, nu mă va părăsi niciodată gândul că mintea și inima lui n-au rezistat emanațiilor de răutate și dispreț față de om ale umanoidului Vance”, a scris C.T. Popescu. Îi mulțumesc ozenistului cu gecuță de fochist pentru că s-a înscris din nou la rubrica ”Iarăși a mâncat voinicul ceva bun cu polonicul”, pe care am deschis-o special pentru el, în urmă cu ceva ani. Popescu debordează de bunătate și admirație, așa că detectează imediat răutatea și disprețul. Cinefilul Popescu are zâmbetul rechinului din filmul ”Fălci”. L-aș vedea și într-o producție despre pandemie. Când apar imaginile cu oamenii îngropați în saci, să vină raționalistul Chelileo Chelilei Popescu și să radieze de satisfacție – ”aaaah, ce-mi place, aaaah, ce-mi place!” Ce-i al lui e al lui. Are suflet frumos.

 4. În Ucraina, țară ortodoxă și aflată  în război, a avut loc, în Săptămâna Paștelui, un festival de film LGBT. Vorba lui David Popovici, mi-a păsat ”așa și așa”. Tot ”așa și așa” mi-ar fi păsat, in urmă cu patru, cinci sau zece ani de problema ”cine stăpânește Crimeea?” Pe bune acum, am fost sau o să mă duc eu vreodată în Crimeea? Pe mine mă interesează mai mult că Nisa a fost a italienilor. E un punct de vedere egoist, dar rușii și ucrainenii au fost generoși față de România? Dacă spui ”așa și așa” le faci cel mai înalt compliment.

5. Câteva zile libere ne-au făcut să uităm de campania electorală. Vine 1 Mai și gata. Foarte bine. Trec des pe lângă o gelaterie de pe Calea Victoriei. Așa a ajuns Calea Victoriei – trotinete și înghețată. În week-end, la gelaterie (termenul din italiană îl preiau, dacă era din engleză îl traduceam), coadă și de 100 de oameni. Și când mai ai o persoană în față, aia e o corporatistă care tot nu se hotărăște dacă să-și ia cu mango sau cu fistic. Cam așa vor fi românii în Duminica alegerilor prezidențiale. ”Cum ai votat?” ”Așa și așa.”

Vaticanul a publicat primele imagini cu sicriul în care a fost depus Papa Francisc

Vaticanul a publicat, marți, 22 aprilie, primele imagini cu Papa Francisc în sicriul său deschis, depus în capela reședinței de la Casa Santa Marta, unde a locuit.

Sicriul papei urmează să fie dus în Bazilica Sfântul Petru din Roma, pentru ca publicul să-i poată aduce un ultim omagiu Suveranului Pontif.

Liderul Bisericii Catolice, în vârstă de 88 de ani, a murit în urma unui accident vascular cerebral, a dezvăluit Vaticanul la câteva ore după anunțarea decesului său.

Cardinalii s-au reunit marți, 22 aprilie, la Vatican pentru a planifica funeraliile Papei Francisc, la care vor participa lideri din întreaga lume înainte de conclavul de luna viitoare pentru alegerea unui nou șef al Bisericii Romano-Catolice.


În tot acest timp, în bazilica Santa Maria Maggiore – locul ales de Suveranul Pontif – se fac pregătiri pentru înmormântarea Papei Francisc.

Suveranul Pontif a stat cinci săptămâni în spital la începutul acestui an. Dar s-a întors la Vatican în urmă cu aproape o lună și părea că se recuperează, apărând în Piața Sfântul Petru în Duminica Paștelui.

Vaticanul a publicat în cursul serii de luni, 21 aprilie, testamentul Papei Francisc, redactat în 2022. Acesta a cerut să fie înmormântat într-o capelă din bazilica Santa Maria Maggiore şi într-un mormânt simplu, fără ornamente speciale. „Și cu o singură inscripție: Franciscus”.

Papa Francisc s-a stins din viață luni, în a doua zi de Paște, la vârsta de 88 de ani. Luni 21 aprilie la ora 20:00 (18:00 GMT), după sigilarea apartamentului papal și transferarea corpului său în capela reședinței sale, Casa Santa Marta, testamentul scris al Papei Francisc, datat 29 iunie 2022, a fost făcut public – Citiți mai multe AICI.

Citiți și: Cum a arătat ultima zi de viață a Papei Francisc

Papa Francisc a fost in România – când și ce zone a vizitat. Mesajul transmis de Suveranul Pontif

Cum va decurge adunarea secretă pentru alegerea noului papă/ Există deja lista cu potențiali succesori

UPDATE. Când va fi înmormântat Papa Francisc. Data, anunțată oficial de la Vatican

Cardinalii Bisericii Romano-Catolice s-au întâlnit, marți, 22 aprilie, la Vatican, pentru a planifica funeraliile Papei Francisc.

UPDATE. S-au aflat deciziile luate de cardinalii care s-au reunit marți pentru a planifica funeraliile Papei Francisc.

Funeraliile Papei Francisc vor avea loc sâmbătă, 26 aprilie, la ora locală 10.00 (11.00, ora României), potrivit unui anunț al Vaticanului, scrie The Guardian.

Vaticanul a transmis că sicriul Papei Francisc va fi dus la Bazilica Sf. Petru miercuri dimineață la ora locală 09:00, unde va rămâne până la funeralii. Acolo, oamenii vor putea să-i aducă un ultim omagiu Suveranului Pontif.

În prezent, sicriul cu trupul neînsuflețit al Papei Francisc se află în capela reședinței Santa Marta, unde acesta a locuit în perioada celor 12 ani de pontificat. Imagini cu Papa Francisc într-un sicriu deschis au fost publicate marți de Vatican.

Funeraliile Papei vor avea loc sâmbătă în Bazilica Sfântul Petru, iar apoi Francisc va fi înmormântat în bazilica papală Santa Maria Maggiore (Sfânta Maria cea Mare), din Roma, așa cum a cerut în testament.


Cardinalii urmează să se întâlnească marţi pentru a planifica funeraliile Papei Francisc, la care vor participa lideri din întreaga lume, înainte de conclavul de luna viitoare pentru alegerea unui nou şef al Bisericii Romano-Catolice, relatează Reuters.

Papa Francisc, în vârstă de 88 de ani, a murit în mod neaşteptat luni, după ce a suferit un accident vascular cerebral şi un stop cardiac, a anunțat Vaticanul.

Moartea sa a survenit la doar câteva ore după ce Suveranul Pontif fusese văzut în Piața Sfântul Petru cu ocazia slujbei din Duminica Paștelui, dând impresia că se recuperează după problemele de sănătate recente.

Dispariția subită din rândul celor vii a Pontifului a pus în mişcare ritualuri străvechi, în timp ce Biserica cu 1,4 miliarde de membri a început tranziţia de la un papă la altul, inclusiv ruperea „Inelului Pescarului” şi a sigiliului de plumb al papei, astfel încât acestea să nu poată fi folosite de nimeni altcineva.

„Vrem să îi mulţumim Domnului pentru darurile pe care le-a oferit întregii Biserici prin slujirea apostolică a Papei Francisc, un pelerin al speranţei”, a declarat cardinalul Mauro Gambetti, care a condus rugăciunile în Piaţa Sfântul Petru luni seara. Toţi cardinalii care se află în prezent la Roma au fost invitaţi să se adune la Vatican la ora 9 a.m. (0700 GMT), unde erau aşteptaţi să facă planuri funerare.

Trump a anunțat că va fi prezent la înmormântarea Papei

Preşedintele american Donald Trump, care s-a confruntat în repetate rânduri cu papa pe tema imigraţiei, a declarat că el şi soţia sa vor zbura la Roma pentru a participa la funeraliile Papei Francisc. Printre alţi şefi de stat așteptați să participe la ceremonie se numără Javier Milei, preşedintele Argentinei, ţara natală a Papei Francisc. Vaticanul a precizat că se aşteaptă ca ceremonia să aibă loc undeva între vineri şi duminică.

Papa Francisc a confirmat în testamentul său, publicat luni, că doreşte să fie înmormântat în Bazilica Santa Maria Maggiore (Sfânta Maria cea Mare) din Roma şi nu în Bazilica Sfântul Petru. Pe lângă organizarea funeraliilor, reuniunea cardinalilor va analiza, totodată, funcţionarea zilnică a Bisericii în perioada premergătoare alegerii unui nou papă.

Un conclav pentru alegerea unui nou papă are loc în mod normal la 15-20 de zile după decesul unui pontif, ceea ce înseamnă că nu ar trebui să înceapă înainte de 6 mai. Aproximativ 135 de cardinali sunt eligibili pentru a participa la votul secret care se poate întinde pe mai multe zile.

Citiți și: Cum a arătat ultima zi de viață a Papei Francisc

Papa Francisc a fost in România – când și ce zone a vizitat. Mesajul transmis de Suveranul Pontif

Cum va decurge adunarea secretă pentru alegerea noului papă/ Există deja lista cu potențiali succesori

Val de cutremure în România, de Paște. Cel mai puternic a avut 3,9 grade

0

Mai multe cutremure slabe au avut loc în România, în decurs de doar câteva ore. Primul s-a produs în după-amiaza zilei de 21 aprilie, a doua zi de Paște, fiind urmat de alte patru, înregistrate în cursul nopții de marți spre miercuri. Cel mai însemnat dintre aceste seisme a avut 3,9 grade pe Richter.

Conform informațiilor publicate pe site-ul Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului, infp.ro, cel mai recent cutremur s-a produs în 22 aprilie, la ora 00:24:58, s-a produs în zona seismică Vrancea, județul Buzău, la adâncimea de 22.4 kilometri și a avut magnitudinea 2.8. Acest cutremur s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 32km SV de Focșani, 38km N de Buzău, 88km V de Brăila, 90km V de Galați, 91km NE de Ploiești, 96km SE de Sfântu-Gheorghe.

Cu doar câteva minute înainte, mai precis în 22 aprilie, la ora 00:13:06, avusese loc tot în zona seismică Vrancea, Buzău un cutremur slab, cu magnitudinea 3.0, la adâncimea de 18.8 kilometri.

Anterior, mai exact în 21 aprilie, la ora 23:18:10, s-a produs în zona seismică Vrancea, Buzău un cutremur slab cu magnitudinea 3.3, la adâncimea de 18.8 kilometri. Conform sursei citate, acest cutremur s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 32km SV de Focșani, 36km N de Buzău, 86km V de Brăila, 88km V de Galați, 91km NE de Ploiești, 98km SE de Sfântu-Gheorghe.

sursa foto: print screen infp.ro

Cutremur de 3,9 grade pe Richter, la ora 23:16

Din câte rezultă din datele făcute publice de către specialiști, cel mai însemnat seism ce a avut loc recent în România a avut 3,9 grade pe scara Richter. „În ziua de 21 Aprilie 2025 la ora 23:16:02 (ora locală a României) s-a produs în ZONA SEISMICĂ VRANCEA, BUZĂU un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.9, la adâncimea de 24.4km.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 32km SV de Focsani, 38km N de Buzau, 89km V de Braila, 90km V de Galati, 91km NE de Ploiesti, 96km SE de Sfantu-Gheorghe”, conform infp.ro.

Un alt seism, înregistrat în după-amiaza zilei de marți

În după-amiaza zilei de 21 aprilie, a doua zi de Paște, a avut loc, la ora 16:18:30, un cutremur slab cu magnitudinea 3.6. Cutremurul s-a produs tot în zona seismică Vrancea, Buzău, la adâncimea de 121.2 kilometri.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 50km NV de Buzău, 51km V de Focșani, 69km SE de Sfântu-Gheorghe, 75km E de Brașov, 79km NE de Ploiești”, potrivit sursei citate.

Testamentul Papei Francisc, făcut public: „Mormântul să fie simplu, cu o singură inscripție”

Vaticanul a făcut public, în cursul serii de luni, 21 aprilie, testamentul Papei Francisc, datat în 2022. În testament, Papa a cerut să fie înmormântat în bazilica papală Santa Maria Maggiore.

Suveranul Pontif a mai cerut ca mormântul să fie simplu, fără ornamente speciale. „Și cu o singură inscripție: Franciscus”.

Papa Francisc s-a stins din viață luni, în a doua zi de Paște, la vârsta de 88 de ani. Luni 21 aprilie la ora 20:00 (18:00 GMT), după sigilarea apartamentului papal și transferarea corpului său în capela reședinței sale, Casa Santa Marta, testamentul scris al Papei Francisc, datat 29 iunie 2022, a fost făcut public.

Ultimele dorințe ale Papei Francisc, așternute pe hârtie sub forma unui testament datat în iunie 2022

„Miserando atque Eligendo’ (îndurându-se și alegând). În numele Sfintei Treimi. Amin

Simțind că se apropie apusul vieții mele pământești și, cu o vie speranță în viața veșnică, doresc să-mi exprim voința mea testamentară numai în ceea ce privește locul înmormântării mele.

Am încredințat viața mea și slujirea mea preoțească și episcopală Maicii Domnului nostru, Preasfânta Maria. De aceea, cer ca rămășițele mele pământești să se odihnească așteptând ziua învierii în bazilica papală Santa Maria Maggiore (Sfânta Maria cea Mare, din Roma – n.r.).

Doresc ca ultima mea călătorie pământească să se încheie chiar în acest sanctuar marian străvechi, unde mergeam pentru rugăciune la începutul și sfârșitul oricărei călătorii apostolice ca să-i înmânez cu încredere intențiile mele Maicii Neprihănite și să-i mulțumesc pentru grija docilă și maternă. Cer ca mormântul meu să fie pregătit în nișa navei laterale, dintre Capela Paulină (Capela icoanei Salus Populi Romani) și Capela Sforza, din bazilica papală menționată, după cum este indicat în atașatul adiacent. Mormântul trebuie să fie în pământ, simplu, fără vreun ornament special și cu o singură inscripție: Franciscus.

Cheltuielile pentru pregătirea înmormântării mele vor fi plătite cu suma binefăcătorului pe care am dispus-o și care a fost transferată bazilicii papale Santa Maria Maggiore, pentru care am avut grijă să dau instrucțiunile oportune monseniorului Rolandas Makrickas, comisar extraordinar al Capitolului liberian.

Domnul să le dăruiască răsplata meritată celor care au ținut la mine și care vor continua să se roage pentru mine. Suferința care s-a făcut prezentă în ultima parte a vieții mele am oferit-o Domnului pentru pacea în lume și fraternitatea între popoare.

Sfânta Marta, 29 iunie 2022
Francisc”, se menționează în testament, potrivit Agerpres.

Citiți și: Cum a arătat ultima zi de viață a Papei Francisc

Papa Francisc a fost in România – când și ce zone a vizitat. Mesajul transmis de Suveranul Pontif

Cum va decurge adunarea secretă pentru alegerea noului papă/ Există deja lista cu potențiali succesori

Publicarea anunțurilor de mică publicitate în ziare locale din Cluj – rapid și legal, cu acoperire garantată

0

Publicarea anunțurilor de mică publicitate în ziarele locale din Cluj reprezintă o etapă esențială pentru persoanele fizice, instituțiile publice și companiile care trebuie să respecte proceduri legale sau care doresc să transmită informații importante în comunitate. Chiar și în era digitală, presa scrisă locală rămâne un canal de informare eficient, serios și cu impact direct în județul Cluj.

În funcție de nevoile fiecăruia, se pot publica o gamă variată de anunțuri: anunțuri de mediu, autorizații de mediu, pierderi acte, anunțuri de angajare, licitații publice, somații, citații, convocări AGA, întreruperi de activitate, precum și comunicate referitoare la proiecte finanțate din fonduri europene.

Ce tipuri de anunțuri pot fi publicate în ziarele din Cluj?

Majoritatea anunțurilor de mică publicitate au caracter informativ și/sau juridic, ceea ce înseamnă că trebuie să fie publicate într-un ziar cu apariție constantă și distribuție în județul Cluj. Iată cele mai frecvente categorii de anunțuri:

  • Anunțuri de mediu și autorizații: Obligatorii în cadrul procedurilor de obținere a avizelor de mediu.

  • Pierderea de documente: Acte de identitate, certificate de înmatriculare, diplome, legitimații sau alte documente personale sau profesionale.

  • Angajări: Firmele din Cluj care doresc să recruteze personal pot publica anunțuri de angajare în presa locală pentru a ajunge direct la candidații din zonă.

  • Licitatii publice: Pentru vânzarea de bunuri, atribuirea de contracte sau organizarea unor achiziții.

  • Citații și somații: Emise de instanțe, birouri notariale sau avocați.

  • Comunicate cu fonduri europene: O condiție impusă de autoritățile de management pentru transparență și vizibilitate publică în cadrul proiectelor europene.

  • Alte tipuri de anunțuri: convocări ale adunărilor generale, anunțuri privind încetarea unor contracte de muncă, notificări legale etc.

De ce să alegi ziarele locale din Cluj?

Ziarele locale au avantajul unei audiențe bine definite și interesate de ceea ce se întâmplă la nivel local. Publicarea unui anunț într-un ziar tipărit care ajunge direct în mâinile cititorilor din Cluj oferă o garanție suplimentară de vizibilitate și seriozitate.

În plus, în multe cazuri, autoritățile solicită expres ca anunțul să apară într-un ziar local (nu național) pentru ca publicul interesat să fie corect informat. Din acest motiv, este esențial ca publicarea să fie făcută într-un ziar cu difuzare locală, iar dovada publicării (exemplarul scanat cu ștampilă) să fie oferită după apariție.

Cum publici rapid un anunț în presa locală din Cluj?

Pentru a evita birocrația și deplasările inutile, ai posibilitatea să publici anunțul direct online, de pe platforme specializate. Un exemplu este Anunt Ziar Cluj, un serviciu dedicat exclusiv județului Cluj, unde poți trimite anunțul tău spre publicare în câțiva pași simpli:

  1. Alegi tipul de anunț și completezi conținutul.

  2. Selectezi ziarul dorit sau un pachet de ziare locale.

  3. Primești oferta de preț și o previzualizare.

  4. Confirmi comanda și achiți online.

  5. Primești dovada publicării (scan după apariție).

Tot procesul poate dura doar câteva minute și se realizează integral online, fără să fie nevoie să trimiți faxuri, e-mailuri sau să te deplasezi personal.

Platforme profesioniste pentru anunțuri legale

Dacă dorești să compari rapid mai multe ziare din județul Cluj și să publici în cel mai potrivit pentru tine, poți accesa și platforma Anunturi Ziare, care centralizează ziare locale și naționale, punând la dispoziție oferte transparente și servicii personalizate. Aici poți publica un singur anunț care să apară în mai multe ziare în același timp, economisind timp și bani.

Aceste platforme sunt folosite zilnic de către persoane fizice, instituții publice, primării, firme de avocatură, cabinete notariale sau consultanți în fonduri europene, tocmai pentru că oferă un proces sigur, rapid și legal.

Concluzie

Publicarea anunțurilor de mică publicitate în ziarele din Cluj este o necesitate în multe domenii – de la mediu, urbanism, fonduri europene, până la angajări și relații juridice. Alegând să publici printr-o platformă online profesionistă, ai siguranța că respecți legea, câștigi timp și beneficiezi de o expunere clară în presa locală.