Nivelul împrumuturilor externe contractate de România pentru a acoperi co-finanțările proiectelor din PNRR depășește, probabil, cel puțin banii primiți până acum din fondurile teoretice alocate acestui plan. Presat de timp și de vistieria goală, Guvernul face credite peste credite în goana de a finaliza proiectele, cu riscul foarte ridicat de a nu se încadra în data limită de iunie 2026 și de a returna și banii primiți.
Când Marcel Ciolacu spunea, la un moment dat, că e mândru că a explodat deficitul bugetar pentru că a făcut investiții se referea la acest bidon spart al proiectelor PNRR. Și asta pentru că Guvernul este obligat să le finanțeze și să le și co-finanțeze din bani pe care nu îi are, astfel că România se scufundă în datorii. Ritmul de implementare a proiectelor este unul dezastruos, în principal din lipsa banilor și a companiilor care să se prezinte la licitații, la care se adaugă și creșterea galopantă a prețurilor, care dau peste cap atât studiile de fezabilitate, cât și contractele în desfășurare.
La toate acestea se adaugă și piedicile puse de la Bruxelles, care găsește orice chichiță pentru a întârzia plățile. Pericolul cel mai mare pentru România, asupra căruia au avertizat și analiștii economici, este nu numai o absorbție modestă din fondurile PNRR, ci mai ales returnarea banilor pentru proiectele nefinalizate până în iunie 2026. Cel mai recent împrumut extern, de 300 milioane de euro, a fost luat pentru Linia feroviară Caransebeș-Arad, de la Banca Europeană de Investiţii, reprezentând co-finanțare aferentă Mecanismului de redresare și reziliență.
”Tronsonul Caransebeș – Arad este unul de interes naţional și european, făcând parte din lista proiectelor prioritare, identificate de România împreună cu Uniunea Europeană. În baza memorandumului cu tema -Acord de principiu privind contractarea unei asistențe financiare rambursabile de la Banca Europeană de Investiții, în vederea acoperirii parțiale a finanţării publice naţionale necesare implementării unor reforme şi/sau investiţii cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență și în Programul Operațional Sănătate 2021-2027, Ministerul Finanțelor a solicitat Băncii Europene de Investiții acordarea unei asistențe financiare rambursabile în valoare de până la 4 mld. euro, din care aprox. 2 mld. euro pentru sectorul transporturi și aprox. 2 mld. euro pentru sănătate”, se arată într-un proiect de lege inițiat de Ministerul Finanțelor.
Finalizare în 2029
Se estimează că Proiectul se va finaliza în 2029, iar data finală de disponibilizare a împrumutului este de 72 de luni de la data semnării Contractului de finanțare. Conform prevederilor Contractului, împrumutul poate fi tras în maxim 10 tranșe, valoarea minimă a unei tranșe fiind de 30 milioane euro.
Împrumutul acoperă până la 50% din costul total al Proiectului, cheltuielile cu TVA și cele privind exproprierile nefiind eligibile, susține Ministerul Finanțelor. Valoarea estimată a proiectului este de 1,758 mld. euro (inclusiv TVA și achiziția de terenuri), alocarea aferentă din PNRR fiind în sumă de circa 1,1 mld. euro. Diferența, până la concurența valorii totale, urmează a fi acoperită de la bugetul de stat, prin bugetul MTI și din veniturile proprii ale CNCF CFR SA, precum și din alte surse legal constituite. Împrumutul în valoare de 300 milioane de euro va sprijini autoritățile române în acoperirea acestei contribuții prin finanțarea deficitului bugetului de stat creat pe parcursul implementării proiectului.
Tot pe rețeaua TEN-T
Printre proiectele identificate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii să facă obiectul asistenței financiare pentru sectorul transporturi se regăsește electrificarea și reabilitarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca-Oradea-Episcopia Bihor, prin care se va asigura o creștere a mobilității pe rețeaua de infrastructură feroviară TEN-T Core, prin reducerea timpului de călătorie, îmbunătățirea condițiilor de călătorie și siguranță a traficului, precum și dezvoltarea zonelor pe care le va deservi. Obiectivul investiției îl constituie electrificarea şi modernizarea liniei de cale ferată Cluj- Oradea- Episcopia Bihor şi presupune realizarea unei infrastructuri ce va permite viteze maxime cuprinse între 100 km/h şi 160 km/h. Co-finanțarea acestui proiect se va face tot din împrumutul de la Banca Europeană de Investiţii iar finalizarea lui este prevăzută în 2027, mai arată Ministerul Finanțelor.