Acasă Blog Pagina 61

Horoscop 14 aprilie 2025 – Relația de dragoste se îndreaptă spre o fază mai intimă

0

BERBEC

Relația de dragoste se îndreaptă spre o fază mai intimă. Un membru al familiei sau un prieten vă ajută să achitați datoriile. Convinge-ți șefii de nevoia unui makeover. Dorești să renunți la tutun, și vei reuși!

 

TAUR

Astăzi te vei simți relaxat și fericit. Nu ratați dragostea celor care vă sunt aproape. Trebuie să faceți față unei plăți pe care ați uitat-o. Găsește-ți drumul în alte domenii de lucru.

 

GEMENI

Ești dispus să trăiești un moment sentimental bun. Ai venituri surpriză dintr-o sursă neobișnuită. Sunt multe lucruri necunoscute în mediul de lucru. Lipsa de vitamine din dieta ta îți poate provoca probleme.

 

RAC

 

Este ziua perfectă pentru o întâlnire sentimentală. Fericirea nu este numai în lucrurile materiale. Ai o oportunitate de avansare în carieră. Corpul tău îți cere să pui deoparte tot felul de excese.

 

 

LEU

Oferă-i partenerului tău timp pentru a vedea soluția propusă de tine. Din punct de vedere financiar, norocul este chiar după colț! Fii practic, altfel nu vei face treabă bună. Alătură-te cursurilor de yoga, te va ajuta să te calmezi.

 

 

 

FECIOARA

Amintirile iubirilor din trecut te vor face să suferi. Cheltuielile neprevăzute apar legate de mașina dvs. Ai inițiative originale la locul de muncă care vor fi foarte aplaudate. Ai grijă de sănatate, s-ar putea ivi complicații.

 

 

BALANTA

Iubirea și afecțiunea vor fi un motiv de satisfacție azi. Lipsa de fonduri împiedică buna funcționare a afacerii dvs. dar simțul umorului este important chiar și în problemele de muncă. Momentul ideal pentru activități în aer liber.

 

SCORPION

Problemele cu partenerul dvs. sunt rezolvate cu ușurință. În jocurile de noroc, ai parte de noroc! Perioada dificilă la muncă se va încheia în curând. Dacă nu dormi suficient, vei fi epuizat.

 

 

SAGETATOR

Buna dispoziție va aduce o situație fericită cu partenerul tău. Luați în considerare o investiție pentru a vă mări economiile. Dacă vă gândiți la o schimbare de loc de muncă, acum este momentul. Stresul este cauza stării de oboseală, relaxează-te!

 

CAPRICORN

Va apărea persoana mult așteptată. Este o zi bună pentru a începe o nouă afacere. Te vei strădui să înveți pentru un nou loc de muncă. Nu fi atât de preocupat de sănătate, deoarece este foarte bună.

 

 

VARSATOR

Iubirea îți zâmbește, bucură-te de moment! Fiți precauți și asigurați-vă bunurile și proprietățile. Deși este o zi oarecum ocupată și complexă la locul de muncă,  calmul te va ajuta să vezi viața mai senin.

 

PESTI

Schimbări mari și bune au loc în relația cu partenerul de viață! Este un moment bun pentru a începe afaceri necunoscute. Vei atinge obiectivele stabilite în muncă. Nu sunteți invincibili, deci controlați activitățile ce presupun efort.

Povara reînarmării Europei

Planul ReArm al Comisiei Europene presupune impunerea unei creșteri uriașe a cheltuielilor de apărare pentru fiecare stat membru al UE.

Aproximativ 650 de miliarde de euro din fonduri ar proveni de la fiecare dintre cele 27 de națiuni care ar crește cheltuielile în medie cu 1,5 % din PIB față de nivelurile actuale.

Este greu de imaginat că o astfel de măsură ar fi acceptabilă din punct de vedere politic, având în vedere că multe guverne europene sunt foarte îndatorate, notează Responsible Statecraft. De exemplu, Franța ar trebui să își majoreze cheltuielile militare cu aproape 46 de miliarde de euro în fiecare an, în condițiile în care datoria sa se ridică deja la 113% din PIB.

Prin urmare, țările europene se străduiesc să caute modalități de finanțare. O idee care a apărut recent a fost crearea unei bănci pentru securitate și reziliență în domeniul apărării, valorificând investițiile private.

Cine plătește?

NATO cheltuiește în prezent suma uluitoare de 472 de miliarde de dolari pe an numai pentru echipamente, din care 113,4 miliarde de dolari sunt cheltuiți de țările UE. Adăugați un impuls ReArm – dacă se materializează – și nota de plată a  blocului comunitar ar putea sări la 195 de miliarde de dolari. Cine plătește și în ce condiții?Pe de altă parte, oficialii de la Washington doresc ca aliații europeni să continue să cumpere arme americane.

O bancă fondată pe principii comerciale ar putea fi utilă în abordarea sclerozei răspândite în achizițiile publice de apărare la nivel european. Dar nu e clar dacă ar reduce costurile directe de dezvoltare din bilanțurile guvernamentale.

Regatul Unit oferă un studiu de caz perfect. La 4 decembrie 2023, Oficiul Național de Audit a realizat o analiză a planului de echipamente al Ministerului Apărării pentru următorul deceniu, concluzionând că acesta este inaccesibil și că se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar de la introducerea planului în 2012.

În martie 2024, Comisia parlamentară pentru conturi publice a raportat că Ministerul Apărării a fost în mod constant incapabil sau nu a dorit să controleze costurile în spirală și termenele de livrare ale celor 1 800 de proiecte de apărare.

Armatele europene sunt mult mai mici decât cele ale Rusiei și Ucrainei

Cea mai mare amenințare cu care se va confrunta UE într-un război este densitatea forțelor; armatele europene sunt mult mai mici decât cele ale Rusiei și Ucrainei.

Cum va oferi ReArm contingente semnificativ mai extinse? Comisia Ursulei von der Leyen pare că nu-și dă seama de amploarea financiară a unui plan de reînarmare și evită să comenteze problemele unei strategii foarte scumpe.

Șampania franțuzească își pierde reputația?

Vedeta lumii vinului ar putea primi o lovitură fără precedent dacă nu se împacă rapid cu distribuitorii și consumatorii care nu înțeleg recentele creșteri de prețuri.

Criticile își au rădăcinile în aroganța percepută a prețurilor practicate. Din 2020, șampania s-a scumpit cu aproximativ 40%, potrivit AFP.

Diferența de preț față de concurență – Crémant pe piața franceză și, la nivel mondial, Cava spaniolă și, cu atât mai mult, Prosecco italiană – este îngrijorătoare pentru consumatori. În același timp, alți rivali câștigă în popularitate.

Veuve Clicquot, go home!

Semnele de respingere sunt cele mai clare în Statele Unite, în special în rândul tinerilor consumatori.Retragerea Veuve Clicquot de pe lista unora dintre cele mai bune restaurante din New York poate părea anecdotică, dar este un simbol al pierderii reputației șampaniei franțuzești.

Scoaterea de pe listă și înlocuirea altor vinuri de către distribuitori sunt indicatori cheie ai apariției fenomenului de „bashing”, scrie Jean-Marie Cardebat, profesor de economie la Universitatea din Bordeaux. În limba engleză, bashing înseamnă a lovi violent.

Vânzări în scădere

Într-un mediu economic dificil și inflaționist, strategia de creștere a prețurilor se dovedește contraproductivă. După 325 de milioane de sticle livrate în 2022, vânzările au  scăzut la doar 299 de milioane în 2023 și 271 de milioane în 2024. În schimb, vânzările de alte vinuri spumante concurente  au crescut în aceeași perioadă.

Standardizare

Pe lângă preț, distribuitorii critică Franța pentru gradul de standardizare sau chiar de industrializare a vinurilor, odată cu creșterea, în ultimii douăzeci de ani, a numărului de producători în raport cu viticultorii independenți care produc și vând propria șampanie. Aceștia din urmă reprezentau mai mult de 25% din producție în 2000, față de mai puțin de 18% în prezent.

Probleme sociale

Ultimul ingredient în cocktailul exploziv al bahsing-ului este mediatizarea problemelor sociale acute. Condițiile de muncă din regiunea Champagne au fost în centrul atenției presei în timpul caniculei din 2023. Cauza a fost moartea mai multor culegători de struguri. Dar dincolo de aceasta, există o adevărată criză socială în regiune, angajații punând la îndoială modul în care este împărțită valoarea.

Se  adaugă o amprentă de carbon nefavorabilă din cauza greutății sticlei de șampanie, care s-ar putea dovedi în detrimentul exporturilor pe termen scurt către țări precum Canada și Norvegia.

Sticla reprezintă aproape 30% din amprenta de carbon a podgoriilor din Champagne. Ca să nu mai vorbim de o întârziere dovedită în trecerea la producția ecologică, pentru care există obstacole majore.

România, sfâșiată între Macron și Trump. Ce alege Bucureștiul, gaullismul francez sau realpolitikul american?

România se află într-un moment unic în istoria sa postbelică: devine simultan pion și arbitru între două viziuni occidentale antitetice – gaullismul militarist al Franței se opune realpolitik-ului pragmatic al SUA.

Pe de o parte, Parisul începe să-și facă de cap în țara noastră și, prin „Focșani Gate”, ne transformă într-un laborator de experiment militar.

Pe de altă parte, sesizând că Administrația Biden a predat România rețelei soroșiste, republicanii lui Donald Trump trimit o delegație la București cu misiunea declarată de a verifica „sănătatea democratică”. Totul, într-un context extrem de complicat – ni se dau semnale că noua conducere de la Casa Albă ar putea să nu recunoască alegerile prezidențiale din mai!

Franța, protectorul Europei sau ultimul imperiu colonial?

Operațiunea „Focșani Gate” nu are nimic a face cu altruismul NATO, așa cum încearcă să ni se transmită. Este vorba, mai degrabă, de un expansionism militar francez apărut din dorința lui Emmanuel Macron de a-și umfla mușchii în fața „noului șerif din oraș”, cum l-a numit vicepreședintele SUA, J.D. Vance, pe Donald Trump.

Atunci când unitățile topografice ale armatei franceze cartografiază „Focșani Gate” cu precizie militară (inclusiv pentru scenarii fără GPS, în condiții de bruiaj), acest lucru nu este un simplu exercițiu tehnic. Este un semnal strategic transmis aliaților NATO și Rusiei – Franța își extinde controlul operațional asupra unei zone critice din România, contestând monopolul SUA asupra securității Flancului de Est.

De ce face Parisul această mișcare acum? Pentru că America traversează cea mai mare criză de credibilitate de după Al Doilea Război Mondial. Sub conducerea lui Biden, SUA au fost percepute ca fiind slabe în gestionarea crizelor globale. În plus, Trump a transmis, deja, un mesaj clar – problemele Europei nu sunt și ale Americii, „ne desparte un ocean”.

Având în vedere noul context, Franța vede o oportunitate să se poziționeze ca alternativă europeană la protecția SUA, dar face asta pentru că are o serie de interese economice și militare. Vorbim în primul rând de contracte de armament – România este un potențial client pentru avioanele Rafale, plus sistemele de artilerie și tehnologie avansată vândute de industria de armament a Parisului (Dassault, Thales).

În niciun moment nu a fost vorba despre apărarea României, să fie clar! Franța vrea să controleze coridorul energetic România-Ucraina-Moldova (gaz, electricitate, infrastructură), care poate juca un rol important în viitorul securității. Franța nu vine să „ajute”. Vine să-și consolideze propria zonă de influență.

Anunțând în presa din Hexagon că va cartografia „Focșani Gate” (Poarta Focșani), punctul vulnerabil din apărarea NATO, de fapt Macron le zice americanilor că nu și-au făcut datoria cum trebuie în România, în ceea ce presupune protejarea Flancului de Est. SUA au baze permanente la noi, drone Reaper și escadrile F-16, dar Franța răspunde acum cu o prezență a specialiștilor militari (topografi). Parisul vrea să obțină dependența Bucureștiului de tehnica sa de recunoaștere.

Suntem doar un experiment, pe care Ilie Bolojan l-a acceptat, se pare, fără crâcnire – dacă Franța intră în joc și arată că poate asigura securitatea la granița NATO cu Rusia, va demonstra că Europa nu mai are nevoie de SUA și umbrela sa de securitate.

Riscul pentru România este să fie pionul sacrificat pentru divizarea NATO pe axa SUA vs. Franța. În plus, dacă acceptăm prezența franceză fără compensații clare (transfer tehnologic, investiții pe măsură etc), riscăm să devenim doar un satelit al Parisului. Cum, de altfel, încep să ne privească tot mai multe țări occidentale.

Nu în ultimul rând, dacă America vede că România se apropie prea mult de Franța, poate decide înghețarea tuturor investițiilor la noi în țară, de la cele militare la cele de afaceri. Despre riscul ca prezența franceză la „Focșani Gate” să fie interpretată la Kremlin ca pregătire ofensivă a NATO, nu una defensivă, cum ne „adoarme” Macron, nici nu mai pomenim!

România trebuie să meargă pe sârmă între interesele SUA și Franța,  altfel riscă să fie prinsă în lupta pentru hegemonie europeană, fără niciun beneficiu clar.

Trump începe să pună presiune

Poziția Statelor Unite a fost exprimată de J.D. Vance – America nu mai apără „pe gratis” Europa: ori face profit, ori își închide/reduce bazele militare de aici!

Vizita congresmenilor americani la București, anunțată de Cristian Diaconescu, nu este o simplă verificare a integrității electorale. E un test de aliniere a țării noastre – republicanii vor asigurarea că România nu devine un „cavou” pentru democrație, vezi influența și controlul rețelei soroșiste asupra justiției din țara noastră, de la arestările la comandă la anularea alegerilor de către CCR.

Amenințarea care planează asupra Bucureștiului este un mesaj puternic adresat UE: SUA nu vor tolera un „Bruxelles 2.0” în Est! Dacă Washingtonul va refuza să recunoască rezultatele alegerilor prezidențiale, investițiile americane (Lockheed Martin, Exxon, bănci etc) și bazele militare de la Deveselu și Kogălniceanu vor dispărea din peisaj!

Neutralitatea activă sau moartea geopolitică?

Vedem că ambele puteri ne instrumentalizează, dar în moduri diferite: Franța vrea să ne transforme în „portavion terestru” împotriva Rusiei, în timp ce SUA ne folosesc ca „laborator de influență” împotriva Uniunii Europene.

România nu poate fi nici „satelitul” Franței, nici „colonia” SUA. Singura cale realistă este neutralitatea activă – cooperare cu ambele tabere, dar cu condiții clare.

Decizia e la actuala putere: vom rămâne o monedă de schimb între imperii sau vom deveni, în sfârșit, un jucător?!

ULUITOR: Salah a refuzat o jumătate de miliard de euro!

1

Într-o perioadă în care lumea fotbalului e acaparată de sumele amețitoare venite din Orientul Mijlociu, Mohamed Salah dă o adevărată lecție de loialitate. Starul egiptean, aflat la 32 de ani, a refuzat o propunere uluitoare, estimată la peste jumătate de miliard de euro, venită din Arabia Saudită, preferând să continue la Liverpool, clubul care l-a transformat într-o legendă.

Deși în ultimele luni părea tot mai probabil că atacantul își va încheia socotelile cu gruparea de pe Anfield, finalul lunii martie a adus o turnură neașteptată în discuțiile contractuale. Oficialii „cormoranilor” au realizat că înlocuirea lui Salah nu ar fi doar extrem de costisitoare, ci și aproape imposibilă din punct de vedere sportiv.

Refuzul unei oferte istorice

Presa internațională a dezvăluit că Salah a avut pe masă o ofertă colosală din Arabia Saudită, în valoare de 500 de milioane de lire sterline – aproximativ 575 de milioane de euro. Cu toate acestea, egipteanul a ales să-și prelungească angajamentul cu Liverpool până în 2027, păstrându-și astfel statutul de simbol al clubului într-o eră în care fidelitatea este din ce în ce mai rară.

Salariul său săptămânal, de 460.000 de euro, îl menține printre cei mai bine plătiți jucători din Premier League. Totuși, decizia sa nu a fost dictată de bani. Din culise se înțelege că familia, comunitatea și dragostea pentru orașul care l-a adoptat au contat la fel de mult ca ambițiile sportive.

Gloria, mai presus de bani?

Pentru Salah, viitorul încă înseamnă provocări majore. Este hotărât să lupte în continuare pentru titlul de campion în Anglia – al 20-lea din istoria clubului – și pentru o nouă campanie de succes în Liga Campionilor. Nu a renunțat nici la visul Balonului de Aur, trofeul care îi scapă de ani buni, deși a fost de două ori aproape, clasându-se pe locul cinci în clasamentul final.

Pe teren, Salah rămâne un fenomen. De la venirea sa de la AS Roma în 2017, a marcat 243 de goluri în 394 de meciuri, ocupând locul trei în clasamentul all-time al golgheterilor lui Liverpool. Iar palmaresul vorbește de la sine: Premier League, Champions League, Cupa Mondială a Cluburilor, Supercupa Europei, Cupa Angliei și două Cupe ale Ligii Angliei.

Victor Ponta în cădere liberă, în ultimul sondaj CURS

Victor Ponta, candidatul independent care părea capabil de surprize la prezidențialele din 4 mai, înregistrează o scădere semnificativă în cel mai recent sondaj CURS, fiind creditat cu doar 16% din intențiile de vot. Fostul premier, care a fost exclus luna trecută din PSD, pare să fi pierdut orice șansă la turul doi, fiind devansat de Crin Antonescu (23%) și Nicușor Dan (19%), în timp ce pe primul loc se află George Simion, cu 26% din intențiile de vot.

Campania lui Ponta pare să fi intrat într-o fază de stagnare, afectată de lipsa unui mesaj nou și de dificultatea de a atrage un electorat diferit față de nucleul dur deja fidelizat. Deși beneficiază de notorietate și experiență, aceste atuuri nu mai par suficiente într-un climat politic în schimbare, Ponta urmând practic aceeași traiectorie descendentă precum Mircea Geoană în toamna trecută.

Este de așteptat ca declinul lui Victor Ponta să continue, fiindcă cercetarea sociologică a CURS a avut loc în perioada 3 – 10 aprilie, înaintea de a apărea scandalul inundațiilor din 2014 în care a fost implicat Ponta și pentru care acestea a fost criticat puternic atât de presă, cât și de competitorii politici.

Sondajul CURS a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1214 respondenți, cu o marjă de eroare de ±2,8%.

 

 

 

 

Kevin De Bruyne, trădare istorică?!

0

După un deceniu petrecut pe Etihad, Kevin De Bruyne este pregătit să închidă un capitol memorabil din cariera sa. Mijlocașul belgian a confirmat că actualul sezon va fi ultimul în tricoul celor de la Manchester City, iar viitorul său rămâne un subiect deschis, presărat cu incertitudini, dar și cu promisiuni.

În vârstă de 33 de ani, „KDB” nu exclude o continuare în Premier League, ceea ce ridică deja semne de întrebare în rândul fanilor „cetățenilor”: va îmbrăca oare culorile unei rivale?

O ultimă demonstrație de clasă pe Etihad

În confruntarea cu Crystal Palace, câștigată categoric de City cu 5-2, De Bruyne a demonstrat că încă mai are multe de oferit. A marcat spectaculos din lovitură liberă, a pasat decisiv la reușita lui Kovacic și a contribuit la alte faze periculoase în careul advers. Jocul său continuă să impresioneze prin clarviziune, rafinament și inteligență tactică, semn că retragerea nu este, nici pe departe, un subiect de actualitate pentru el.

„Încă pot, încă vreau”

După fluierul final, De Bruyne a fost întrebat despre viitorul său imediat. Deși nu a oferit un răspuns clar, a transmis că este deschis la noi provocări – cu o singură condiție: proiectul să-l inspire.

„Sunt conștient că nu mai am 25 de ani, dar simt că pot juca în continuare la cel mai înalt nivel. Nu am luat încă o decizie finală. Dacă va apărea un proiect serios, cu obiective clare, și dacă familia mea va fi de acord, voi analiza cu atenție. Îmi place fotbalul și vreau să-l joc cu plăcere și la intensitate maximă”, a declarat De Bruyne pentru Viaplay.

La întrebarea dacă ia în calcul o rămânere în Anglia, răspunsul său a fost prudent:

„Sincer, nu știu. Nici nu am discutat cu familia mea de când am făcut anunțul. Totul s-a petrecut foarte recent, lucrurile merg lent. Vreau să iau o decizie în liniște, fără grabă. Vom vedea ce opțiuni apar.”

De Bruyne a subliniat că, deși decizia de a pleca este luată, concentrarea sa rămâne totală pe ceea ce are de făcut la Manchester City în ultimele luni. Își dorește să lase în urmă un alt sezon solid, în care echipa să prindă locurile de Champions League și, de ce nu, să mai adauge un trofeu în vitrina clubului.

„Sunt genul de jucător care dă totul până în ultima clipă. Nu mă schimb doar pentru că am decis să plec. Îmi place competiția, nu suport ideea de a pierde. Vreau să las City acolo unde îi este locul – în Europa, printre cele mai bune.”

În timp ce România își crea un PNRR antinațional, statele dezvoltate din UE ”șmenuiau” banii europeni

PNRR-ul scris de USR și PNL pentru România nu are nicio legătură cu interesul național, acesta conținând așa-zise reforme și măsuri care duc la scăderea nivelului de trai și la imposibilitatea atingerii multor ținte, care înseamnă, implicit, pierderea finanțării. În schimb, statele dezvoltate din UE și-au inclus măsuri cu finanțări consistente din bani europeni pe care deja le aveau implementate la momentul depunerii PNRR, astfel că sumele s-au primit instant, după aprobarea binevoitoare a Comisiei Europene. 

Raportul Curții de Conturi Europene, intitulat sugestiv ”Banii acordați de UE pentru redresare: șansă ratată pentru tranziția digitală”, scoate în evidență faptul că fondurile din PNRR au fost utilizate fără a se prioritiza principalele nevoi digitale și că impactul real asupra tranziției digitale a UE este neclar, deoarece indicatorii de progres sunt formulați în termeni prea largi și nu sunt bine aliniați. Curtea a mai identificat deficiențe în ceea ce privește jaloanele și țintele finale și a observat că lipseau indicatori de rezultat adecvați. În total, peste o treime din jaloanele și țintele finale stabilite pentru măsurile digitale din eșantionul Curții nu erau adecvate pentru a se putea evalua finalizarea cu succes a măsurilor sau nu erau suficient de ambițioase.

”Există, așadar, riscul ca finanțarea din partea UE să fie plătită integral pentru jaloane și ținte care măsoară realizări parțiale sau intermediare, fără să existe garanția că proiectele subiacente vor fi finalizate până la sfârșitul perioadei de implementare a Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR)”, se arată în raportul Curții de Conturi Europene.

În cazul Danemarcei, o măsură finanțată din PNRR fusese deja implementată înaintea depunerii planului la Comisia Europeană. Astfel, măsura soluții digitale în sectorul medical includea un proiect de telemedicină menit să extindă consultațiile video realizate de medici de familie la puținii pacienți care nu pot sau nu au dreptul să utilizeze serviciul existent de teleconsultație disponibil deja pentru toți cetățenii începând din ianuarie 2019. O aplicație Android fusese deja dezvoltată și pusă la dispoziția utilizatorilor până în mai 2020. Măsura avea drept scop să adapteze aplicația pentru sistemul de operare iOS până în decembrie 2021. Curtea a constatat însă că versiunea iOS a aplicației era deja disponibilă în martie 2021. Aceasta sugerează că ținta stabilită fusese deja atinsă de statul membru respectiv cu patru luni înainte de aprobarea PNRR-ului și chiar înainte ca Danemarca să fi transmis planul Comisiei. Comisia Europeană nu a ridicat această problemă în evaluarea planului danez, deoarece măsura a demarat după februarie 2020.

Noi și ceilalți

Măsura privind strategia de redresare în domeniul cercetării și dezvoltării din Franța viza majorarea, prin intermediul agenției naționale de cercetare, a finanțării disponibile pentru cererile de propuneri în domeniul cercetării care includ tehnologie digitală, sporind astfel rata globală de succes a participanților la aceste cereri de propuneri. Bugetul pentru 2021 a fost majorat cu 286 de milioane de euro, iar cel pentru 2022, cu 142 de milioane de euro.

Ținta acestei măsuri era de a crește rata globală de succes la cererile de propuneri de cercetare cu 4 puncte procentuale, de la o valoare de referință din 2018 de 16 % la o valoare de 20 % în 2022. Or, în aprilie 2021, când a fost transmis PNRR-ul, cele mai recente date disponibile din 2019 indicau o rată de succes de 18,6 %. Atingerea țintei a necesitat deci doar o creștere de 1,4 puncte procentuale. În plus, Curtea de Conturi Europeană  a constatat că, în realitate, creșterea atinsă a fost de 4,5 puncte procentuale, ceea ce a însemnat o rată globală de succes de 23,1 % pentru participanți, în concordanță deci, în linii mari, cu obiectivul.

Cu toate acestea, având în vedere datele de planificare ale agenției (date care arată că o finanțare în valoare de 30-40 de milioane de euro duce, de regulă, la o creștere cu 1 punct procentual a ratei de succes), s-ar fi putut anticipa o creștere semnificativ mai mare, dată fiind finanțarea din partea MRR în valoare de 428 de milioane de euro, susține Curtea de Conturi Europeană (CCE).

Jaloane și ținte inadecvate

Pe de altă parte, CCE a descoperit jaloanele și ținte finale din PNRR-uri care se refereau numai la etapele intermediare și nu reflectau finalizarea integrală a măsurii. Astfel, în Italia, la finanțare pentru sprijinirea tranziției digitale a IMM-urilor, au fost finanțate proiecte de digitalizare a operațiunilor pentru IMM-uri prin intermediul fondului Società Italiana per le Imprese all’Estero (480 de milioane de euro). Măsura este însă considerată ca fiind îndeplinită în mod satisfăcător atunci când au fost selectate IMM-urile care vor primi finanțare, indiferent dacă proiectul este sau nu executat în cele din urmă conform planificării, arată CCE.

În Franța, la modernizarea digitală a statului și a teritoriilor, obiectivele măsurii stabilite erau asigurarea unui mediu de lucru digital mai eficient, mai colaborativ și mai mobil pentru angajații statului și stimularea inovării digitale și accelerarea transformării digitale a statului.Aceste obiective urmează a fi realizate prin intermediul proiectelor „Rucsacul digital al funcționarului public” și „Inovare și transformare digitală”, celui de al doilea fiindu-i alocată o pondere de 75 % din finanțarea din partea MRR. Măsura cuprinde o țintă comună pentru ambele proiecte: 200 de întreprinderi trebuie să semneze contracte până la sfârșitul lunii martie 2023, pentru a efectua lucrări în vederea atingerii obiectivelor măsurii. Componenta „Inovare și transformare digitală”, care absoarbe trei sferturi din bugetul acestei măsuri, nu are nicio țintă finală, se mai precizează în raportul CCE.

Decăderea Regelui Dolar

Dacă o țară precum Statele Unite poate deveni prosperă doar prin tipărirea de bani, își va pierde interesul de a produce bunuri reale.

Dacă întreaga lume dorește să dețină active în moneda de rezervă globală, pentru a economisi, a investi sau a specula, atunci moneda respectivă va fi extrem de supraevaluată: nu va mai reflecta cererea și oferta pe piețele comerciale și nu va mai permite echilibrarea deficitelor.

Atunci când Donald Trump se plânge de deficitele comerciale pe care Statele Unite le înregistrează în mod persistent, el nu înțelege că principala cauză nu sunt tarifele sau alte obstacole puse de alte țări în calea exporturilor americane, ci fluxurile mari de bani care se îndreaptă spre SUA, notează New Statesman. Dacă dorește să elimine deficitele, ar trebui să încerce să reducă sau să limiteze fluxurile – împotriva intereselor Wall Street.

Țării care deține moneda de rezervă globală îi va fi foarte greu să își vândă bunurile umflate artificial pe piețele internaționale și, ca urmare, industria prelucrătoare, agricultura și chiar multe servicii se vor muta în altă parte.

Încrederea în dolar se erodează într-un ritm vertiginos

Încrederea în dolar a început să se clatine, mulți investitori căutând alternative. La 10 aprilie, după anunțul lui Trump privind o pauză tarifară, am asistat la unele dintre cele mai violente mișcări de pe piețele valutare din ultimul deceniu, dolarul devalorizându-se față de euro și francul elvețian.

Nimic din toate acestea nu ar fi trebuit să se întâmple. În perioade de turbulențe, toți se îndreaptă către activele sigure în dolari.

Dar au existat îngrijorări cu privire la o recesiune și inflație în SUA drept urmare a tarifelor. În același timp, investitorii se confruntau cu posibilitatea ca economia americană să fie pe cale să se rupă de lume sau cel puțin să devină mai puțin centrală pentru schimburile globale. În acest caz, dolarul va fi și el mai puțin central.La urma urmei, într-o lume fără deficite, alte țări nu ar acumula dolari din surplusul lor de exporturi față de importuri.

Ce se întâmplă dacă Trump decide să limiteze fluxul de capital către America sau, mai rău, decide să impoziteze activele în dolari și datoria țării? A făcut o serie de comentarii ciudate potrivit cărora o parte din datorie ar putea fi frauduloasă – astfel de remarci sunt un posibil preludiu la o incapacitate de plată. Încrederea în dolar se erodează într-un ritm vertiginos.

În cele din urmă, pe măsură ce costurile dureroase ale emiterii unei monede de rezervă globale continuă să crească, lui Trump îi va fi imposibil să reziste nevoii de a aborda aceste costuri.

Alegătorii săi cer acțiune și visează acum la o nouă epocă de aur. Președintele poate foarte bine să creadă că o poate realiza fără a sacrifica dominația dolarului, dar ultimele zile demonstrează că orice acțiune are o reacție. King Dollar se va lupta să supraviețuiască.

Bancherii centrali și războiul comercial. Ce vor decide ”gardienii euro”

Primele decizii de politică monetară ale Grupului celor Șapte de când războiul comercial al președintelui Donald Trump a declanșat turbulențe pe piețele globale ar putea determina reacții divergente de o parte și de alta a Atlanticului.

În timp ce oficialii Băncii Canadei ar putea menține miercuri costurile de împrumut în așteptare pentru a se proteja de potențialul impact inflaționist al unei lupte tarifare în curs de desfășurare cu SUA, se preconizează că Banca Centrală Europeană va reduce ratele dobânzilor în ziua următoare, relatează Bloomberg.

Următoarea decizie a Rezervei Federale va fi luată abia la 7 mai, astfel încât reuniunile din această săptămână pun pe seama factorilor de decizie din Frankfurt și Ottawa sarcina de a liniști investitorii, evaluând în același timp consecințele economice ale măsurilor lui Trump.

Liderul de la Casa Albă a amânat multe dintre cele mai dure elemente ale tarifelor pe care le-a promis – excepție făcând acțiunile împotriva Chinei – însă volatilitatea pieței și incertitudinea omniprezentă pot provoca și daune.

Președinta BCE, Christine Lagarde, a făcut aluzie la aceste riscuri vineri, afirmând că stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară merg mână în mână. Dolarul continuă să se deprecieze în raport cu moneda euro

Având în vedere că tarifele ar putea afecta economia, dar că Uniunea Europeană se abține pentru moment de la contramăsurile inflaționiste, se așteaptă ca oficialii să reducă rata cu un sfert de punct.

Canada trebuie să ia în considerare mai multe compromisuri. În timp ce tarifele lui Trump lovesc deja investițiile în afaceri și cheltuielile de consum, așteptările privind inflația sunt în creștere.

Pe fondul creșterii randamentelor trezoreriei, scăderii dolarului și măsurilor legate de strategia comercială a SUA, investitorii vor căuta indicii de la factorii de decizie ai Fed cu privire la apetitul lor pentru rate mai mici ale dobânzilor.

În același timp, administrația Trump a scutit smartphone-urile, laptopurile, hard disk-urile, procesoarele de calculator și cipurile de memorie de la așa-numitele tarife reciproce. În general, aceste produse electronice populare nu sunt fabricate în SUA.

Luni, cifrele privind exporturile Chinei vor arăta probabil o încetinire în martie, în timp ce cifrele privind PIB-ul din primul trimestru, două zile mai târziu, sunt anticipate pentru a dezvălui dovezi ale unei economii în pierdere de viteză.

China a ripostat la cele mai recente tarife vamale ale lui Trump prin creșterea taxelor la toate produsele americane.

Doctrina Menahem Begin! (1)

Dilema cu care se confruntă Trump înainte de discuțiile din Qatar cu Iranul este că încearcă să rezolve o problemă pe care și-a creat-o singur. Decizia lui Trump din 2018 a fost să se retragă din acordul nuclear cu Iranul din 2015 – cunoscut oficial sub numele de Planul Comun de Acțiune Cuprinzător sau JCPOA – și, în schimb, să urmeze o campanie de „presiune maximă” asupra Teheranului. Lucrurile au mers rău și nu s-a ajuns la un acord. Teheranul a continuat programul său nuclear și pe cel de rachete. Odată cu venire Administrație Trump 2.0 presiunea asupra Teheranului s-a reluat la altă dimensiune. Pe lângă presiunea economică s-a adăugat presiunea militară.  

În weekendul care a trecut, Statele Unite și Iranul au purtat primele discuții despre programul nuclear al Teheranului, de când președintele american Donald Trump s-a întors la Casa Albă. În 2018, așa cum spuneam mai sus, Trump s-a retras din acordul inițial privind Planul Comun de Acțiune Cuprinzător (JCPOA), pe care administrația Barack Obama l-a încheiat cu Iranul, în parteneriat cu China, Uniunea Europeană, Franța, Germania, Regatul Unit și Rusia, deoarece considera că este „un acord oribil, unilateral, care nu ar fi trebuit să fie încheiat niciodată”. Luna trecută, agenția de presă Axios a relatat că Trump a dat Republicii Islamice un termen limită de două luni pentru a ajunge la un nou acord de restricționare a programului lor nuclear: „Dacă nu fac un acord, vor exista bombardamente… bombardamente cum nu au mai văzut niciodată”. Întrebarea este ce fel de acord – dacă va exista vreunul – va ieși probabil din aceste discuții?.

Va reuși Trump să găsească o soluție? Pentru a înțelege gama de rezultate posibile, este util să analizăm ce s-a schimbat și ce a rămas la fel de la negocierea inițială a Acordului JCPOA.  În 2013, Iranul a fost forțat să vină la masa negocierilor din cauza dificultăților economice acute cauzate de sancțiunile SUA, UE și ONU. Conform cifrelor, aceste sancțiuni au contribuit la scăderea PIB-ului Iranului cu aproximativ 3,7% în 2012 și cu 1,5% în 2013, acestea au dus la reducerea exporturilor de petrol de la 2,5 milioane de barili pe zi la aproximativ 1,1 milioane de barili pe zi, la devalorizarea monedei iraniene, rialului,  cu aproximativ 80% față de dolar și la restricționarea rezervelor valutare accesibile ale Iranului de la aproximativ 100 de miliarde de dolari la mai puțin de 20 de miliarde de dolari. Deși aplicarea sancțiunilor a fost imperfectă, nu există nicio îndoială că acestea au avut un impact semnificativ asupra economiei Iranului.  Și totuși, puternic sancționată, economia Iranului nu și-a revenit. În 2010, Rusia și China au colaborat cu Statele Unite pentru a limita ambițiile nucleare ale Iranului, susținând rezoluțiile de sancțiuni ale Consiliului de Securitate al ONU. Începând cu 2010, China a început să reducă achizițiile de petrol iranian cu până la 20%, a restricționat băncilor chineze posibilitatea să ofere finanțare și servicii Teheranului și a suspendat o serie de proiecte de infrastructură. Rusia, la rândul său, a suspendat vânzarea de sisteme avansate de apărare aeriană S-300 și a restricționat exportul de combustibil critic de uraniu necesar centralelor nucleare.

Acum, membri ai Axei Autocrațiilor, Rusia și China se află de cealaltă parte a mesei, facilitând Iranul. Pe măsură ce Iranul și-a reorientat economia către Rusia și China, este semnificativ mai puțin vulnerabil la coerciția economică occidentală. În esență, cele trei state au creat un sistem complet de comerț energetic cu toate nodurile comerciale – asigurări, nave, bănci, porturi – care este protejat de sancțiunile actuale ale SUA. Comerțul Iran-Rusia a crescut semnificativ față de nivelurile din 2013, iar China importă acum aproape 90% din totalul exporturilor de petrol iranian. Chiar și așa, datorită cooperării semnificative între China și Rusia, sancțiunile economice ale SUA și UE vor fi probabil mult mai puțin eficiente în a determina Iranul să accepte un nou acord decât au fost înainte. Colaborarea militară dintre Rusia și Iran a ajuns la un alt nivel Teheranul furnizând drone și rachete Rusie pentru războiul din Ucraina. Tratatul amplu semnat de președintele rus Vladimir Putin și omologul său iranian Masoud Pezeshkian pe 17 ianuarie 2025 a fost prezentat ca un progres în relațiile dintre cele două țări.

Cu toate acestea, pactul nu constituie o alianță militară și nu impune obligații directe din partea niciuneia dintre părți. În schimb, el oficializează pur și simplu legăturile strânse dintre Iran și Rusia care s-au dezvoltat de la invazia la scară largă a Ucrainei din 2022. Potrivit Reuters, citând informații din mai multe surse anonime, Iranul a furnizat în 2024 Rusiei aproximativ 400 de rachete balistice sol-sol. O parte semnificativă a armelor ar fi fost rachete balistice tactice cu rază scurtă de acțiune din familia Fateh-110, cum ar fi Zolfaghar, cu o rază de acțiune de 300-700 km. Iranul a negat informația, care nu a fost confirmată de Washington. Cu toate acestea, știrea a urmat unui anunț din 24 ianuarie 2024 al secretarului Consiliului de Securitate rus, Nikolai Patrushev, și al omologului său iranian, contraamiralul Ali-Akbar Ahmadian din Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice, despre un nou tip de relație militară bilaterală. Într-adevăr, alte aspecte ale extinderii cooperării militare irano-ruse sunt demne de remarcat. Iranul a furnizat Rusiei muniții, obuze de artilerie și drone (seria Shahed-131/136 și modelul mai avansat Mohajer-6), ceea ce implică înființarea unei fabrici întregi pentru producerea de drone de tip iranian pe teritoriul rusesc.

În noiembrie 2023, Teheranul a anunțat că va primi avioane de vânătoare rusești Su-35, precum și elicoptere de atac Mi-28. Acordul a fost raportat ca fiind finalizat, dar se pare că încă nu a avut loc. Livrările de rachete balistice iraniene către Rusia, dacă sunt confirmate, sugerează că avioanele de vânătoare, elicopterele și poate chiar sistemul de apărare antirachetă S-400 vor fi trimise la Teheran. În februarie 2024, Rusia a trimis, de asemenea, pe orbită un satelit iranian, marcând legături înfloritoare în industria spațială. Ideea unui acord de parteneriat strategic care să înlocuiască ultimul tratat major dintre Iran și Rusia din 2001 a apărut pentru prima dată în 2020. La acea vreme, președintele iranian aflat la finalul mandatului, Hassan Rouhani, căuta victorii în politica externă după eșecul îmbunătățirii relațiilor cu Occidentul și a decis să caute o serie de acorduri majore de cooperare cu partenerii internaționali ai țării. Primul dintre acestea a fost semnat cu China în martie 2021. Acordul respectiv, pe o perioadă de douăzeci și cinci de ani, a fost însoțit de multă ”fanfară”, generând mituri despre investiții chineze în valoare de 400 de miliarde de dolari și despre închirierea de insule din Golful Persic de către China.

În realitate, acordul nu a realizat prea multe, iar comerțul dintre cele două țări a scăzut de fapt în anii următori. Una dintre criticile aduse JCPOA, de către americani, a fost că acesta se ocupa doar de programul nuclear al Iranului, nu și de activitățile sale destabilizatoare în regiune. Acum, însă, capacitatea Iranului de a se apăra, darămite de a-și proiecta puterea în Orientul Mijlociu, este la un punct scăzut. Rețeaua de miliții și aliați ai Teheranului, care includea Siria lui Bashar al-Assad, Hezbollah-ul libanez, Hamas și houthii, fie s-a prăbușit, fie a fost grav degradată, deși houthii continuă să reprezinte o amenințare semnificativă. În urma atacurilor Hamas din 7 octombrie, Israelul a dat lovituri paralizante Hamas și Hezbollah-ului, regimul lui Assad din Siria a căzut în mâinile rebelilor care văd Iranul drept principalul lor dușman și sunt aliniați cu Turcia, principalul rival al Iranului în Orientul Mijlociu, iar Statele Unite și-au intensificat eforturile de a diminua capacitățile de proiecție a puterii houthi în Marea Roșie și dincolo de aceasta. Există încă diverse grupuri de miliții aliniate cu Iranul în Irak și Iran, care continuă să dețină un arsenal de rachete balistice și drone capabile de atacuri la distanță lungă. Aliați Israelului au reușit să intercepteze armele iraniene care se îndreptau spre Tel Aviv.

Mai mult, la rândul său Israelul, a dezlănțuit atacuri aeriene în octombrie 2024 și au distrus instalații cheie legate de arme balistice, producția de rachete și a degradat grav rețeaua de apărare aeriană a Iranului, aprovizionată de Rusia cu sisteme S-300. Deși multe dintre instalațiile nucleare și de rachete balistice ale Iranului sunt îngropate adânc în adăposturi solide, nu există nicio îndoială că activele energetice, militare și politice cheie din Iran sunt extrem de vulnerabile la atacurile aeriene americane și israeliene. Cea mai notabilă schimbare în conducerea Iranului, însă, este că țara este mult mai aproape de a putea produce o armă nucleară astăzi decât oricând. Deși Iranul nu a luat încă – sau cel puțin nu a anunțat – o decizie politică de a continua să producă bomba, statutul său la pragul nuclear oferă Teheranului un avantaj în negocierile cu Statele Unite. Când JCPOA a fost încheiat, Iranul nu își intensificase încă producția de uraniu îmbogățit cu 60% – materialul fisionabil cheie pentru construirea unei arme nucleare. Astăzi, agențiile de informații occidentale și Agenția Internațională pentru Energie Atomică estimează că Iranul deține aproximativ 274 de kilograme de uraniu îmbogățit cu 60% și ar putea produce suficient uraniu îmbogățit cu 90% în doar două săptămâni, deși transformarea acestui material fisionabil în armă ar putea dura mult mai mult.

Trump pare mai dispus ca niciodată să recurgă la forță și a exprimat deschis amenințarea cu acțiuni militare în cazul eșecului negocierilor. Chiar săptămâna trecută, președintele a mutat un contingent de 6 bombardiere stealth B-2, capabile să lanseze bombe anti bunker, la Diego Garcia, în Oceanul Indian. Forța pe care o are SUA este suficientă pentru a distruge multe dintre instalațiile nucleare ale Iranului. Deși Iranul este în defensivă, are încă un arsenal formidabil de rachete balistice pe care le-ar putea declanșa împotriva unor ținte din Israel, Arabia Saudită și Golf, sau împotriva miilor de soldați americani încă staționați în Irak și Siria. Să nu mai vorbim de faptul că armata americană din regiune este deja suprasolicitată în ceea ce privește desfășurarea unei campanii intense împotriva houthi din Yemen, precum și gestionarea unui efort de coaliție pe termen lung pentru a apăra Israelul împotriva atacurilor fără precedent cu drone, rachete și rachete. Ce se întâmplă însă cu factorul israelian? Prim-ministrul Benjamin Netanyahu are propriile sale linii roșii, care vor afecta cu siguranță negocierile SUA-Iran. În declarații publice recente, inclusiv în timpul vizitei sale la Casa Albă din această săptămână, Netanyahu a precizat clar că Doctrina Begin – numită după prim-ministrul israelian Menahem Begin, după ce țara a efectuat pentru prima dată atacuri preventive asupra programului de arme nucleare al unui adversar la începutul anilor 1980 – rămâne în vigoare: Israelul consideră achiziționarea de către Iran a unei arme nucleare ca fiind o amenințare existențială și va folosi forța militară pentru a preveni acest rezultat dacă alte mijloace de negociere non-cinetice eșuează. (Va urma)

România, dată exemplu negativ la Bruxelles. Are, constant, cel mai mare preț la energie

De la hub-ul energetic pe care îl visează Sebastian Burduja până la punerea la zid a României pentru incapacitatea de a-și reduce prețurile la energie este o cale mult prea lungă. Agenția UE pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) a trecut România pe panoul lui ”așa nu!”, dat fiind că, din cauza absenței flexibilității sistemului, adică a energiei în bandă, a înregistrat, între iulie și septembrie 2024, cel mai mare preț din întreaga Uniune Europeană.

De câte ori iese ministrul Sebastian Burduja și anunță victorios cum a mai semnat el un contract și cum s-au mai băgat nu știu câte sute de MW în sistem, deschid site-ul ANRE să văd dacă a crescut puterea instalată. Evident, constat că nimic nu s-a schimbat. Culmea penibilului este să continui să vorbești despre România -hub energetic când tu nu îți poți acoperi consumul nici măcar când bate vântul. Și asta pentru că în sistemul energetic nu intră energie în bandă, ci doar intermitentă.

Interconexiunile dintre țările europene s-au efectuat parțial, astfel că posibilitatea de a importa energie ieftină este extrem de redusă. Austria și Slovacia nu s-au sinchisit să investească în așa ceva, pe de o parte că nu au niciun interes, iar pe de altă parte, se tem să nu se contamineze cu prețurile mari din țara noastră. Agenția UE pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), în raportul său în care analiza măsurile pentru deblocarea flexibilității, a pus România pe lista rușinii, dat fiind că, între iulie și septembrie 2024, a înregistrat, constant, cel mai mare preț la energie din Uniunea Europeană. Astfel, în această perioadă, prețul mediu pentru ziua următoare a fost în România de 349 euro/MWh. Comparativ, Bulgaria a avut 338 euro/MWh, Ungaria – 333 euro/MWh, în timp ce Spania a avut 89 euro/ MWh, Franța – 87 euro/MWh,  Germania – 139 euro/MWh, Polonia – 213 euro/MWh, Cehia – 144 euro/MWh, iar țările din nordul Europei, între 15 euro/MWh și 50 euro/MWh.

Costurile tranziției verzi

Pentru a oferi un viitor energetic curat, sigur și competitiv din punct de vedere al costurilor, UE trebuie să vizeze noi factori ai costului tranziției, cum ar fi investițiile în rețea, să aprofundeze integrarea pieței energetice și să valorifice eficiența energetică și flexibilitatea, consideră ACER.

”Continuarea integrării pieței și a flexibilității va ajuta la prevenirea fragmentării, așa cum s-a întâmplat în vara lui 2024. Raportul analizează cum să ridice cele mai presante bariere pentru distribuirea resurselor energetice, cum ar fi răspunsul la cerere, stocarea energiei și distribuirea energiei în UE. Flexibilitatea, care este capacitatea unui sistem electric de a se adapta la variabilitatea modelelor de generare și consum și la disponibilitatea rețelei, în intervalele de timp relevante ale pieței, reprezintă o componentă crucială a tranziției energetice a UE”, se arată în raportul ACER. Instituția susține că reducerea volatilității prețurilor în UE se poate face doar crescând capacitatea de răspuns a sistemului energetic, pentru a adapta mai bine sursele de energie regenerabilă și a mări rezistența generală a sistemului.

Singura soluție: consumi doar când produc regenerabilele

ACER consideră că cea mai bună metodă pentru flexibilitatea sistemului este răspunsul la cerere, adică să consumi atunci când produc regenerabilele. Metoda, susține ACER, ar aduce beneficii consumatorilor prin reducerea volatilității prețurilor și îmbunătățirea rezistenței rețelei. ”În plus, consumatorii care contribuie activ la răspunsul la cerere pot avea facturi mai reduse la electricitate. Consumatorii pot beneficia de oferirea de flexibilitate prin ajustarea comportamentului ca răspuns la stimulentele de preț și la condițiile rețelei. Contractele flexibile cu semnale de preț diferențiate scad facturile totale de electricitate ale consumatorilor”, se mai precizează în raportul ACER.

Cât de bun negociator este Trump?

Donald Trump se laudă că este regele afacerilor, dar Tony Schwartz, autorul care ar fi scris de fapt „The Art Of The Deal”, spune acum că ar fi trebuit să se numească „The Sociopath”.

După ce i-a expirat acordul de confidențialitate, Bill Pruitt, producător în primul sezon al emisiunii The Apprentice, pe vremea când se numea Meet The Billionaire, a mărturisit că Trump „nu era nici pe departe un magnat imobiliar de succes din New York, așa cum am crezut”, relatează Sky News.

John Miller, directorul de marketing al NBC care s-a ocupat de mediatizarea imaginii lui Trump, recunoaște că „am creat un monstru”. Miliardarul avea în spate un șir de eșecuri și falimente, dar „oamenii au crezut că va fi un președinte bun pentru că l-am făcut să pară un om de afaceri legitim”.

Dacă se  pricepe să joace rolul de om mare în fața camerelor de luat vederi,  cât de bun este Donald Trump ca negociator? Cum ar trebui să negocieze cele 75 de națiuni despre care el spune că stau la coadă „pentru a mă pupa în fund”?

Decizia lui Trump de a nu pune în aplicare tarifele mari „reciproce” pe care le anunțase împotriva națiunilor din întreaga lume a adus ușurare. Cei mai apropiați consilieri ai președintelui insistă că agitația burselor globale făcea parte dintr-o strategie  vicleană.

Trump ar fi plănuit întotdeauna să dea înapoi, chiar dacă a afirmat în repetate rânduri că nu o va face în zilele care au urmat anunțării tarifelor.

Peter Navarro, „creierul” din spatele strategiei tarifare, a trebuit să își înghită cuvintele, dar este „mai prost decât un sac de cărămizi”, potrivit lui Elon Musk.

Flancată de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a reproșat că „mulți dintre voi, cei din mass-media, ați ratat în mod clar The Art Of The Deal”. Ea a afirmat că manevrele preșeintelui au izolat China și au lăsat restul lumii în căutarea unor acorduri cu SUA.

A clipit primul

Problema este că Trump a clipit primul și a părut să sugereze că amenințările tarifare sunt doar un mijloc de a ajunge la un nou ideal de „liber schimb”. La fel ca planurile privind Ucraina, a făcut concesii în avans persoanelor împotriva cărora negociază – Vladimir Putin în cazul „planului său de pace” – fără a primi nimic în schimb.

Este puțin probabil ca lumea se alăture Americii într-un război comercial împotriva Chinei. Uniunea Europeană și Marea Britanie vor încerca să obțină tarife mai mici pentru automobilele și oțelul lor, de care SUA are nevoie.

De fapt, Trump a fost forțat să revină asupra principalelor sale măsuri tarifare doar din cauza forțelor pieței pe care nu le poate controla. Nu-i pasă de chestiunile importante în joc și nici măcar nu le înțelege. Arta constă în a se asigura că există o „parte bună” pentru el personal în orice afacere.

Provocările decuplării de ”fabrica lumii”

La sfârșitul anilor 1980, relocarea producției americane în China, supranumită „fabrica lumii”, a condus la profituri uriașe pentru corporații datorită reducerii drastice a cheltuielilor generale.

Pe măsură ce profiturile corporațiilor au crescut vertiginos, regiunile care susțineau odată fabricile acestor corporații au devenit pustii. America este plină de orașe „aproape” fantomă, ghetouri pentru șomeri, notează Modern Diplomacy.

În China, Shenzhen, Dongguan, Guanzhou, Foshan, Yiwu, Qingdao, Wuxi, Ningbo, Xiamen, Fujian și Yantai au devenit centre pentru electronice, electrocasnice, textile, mașini, articole de uz casnic,  produse alimentare, jucării etc.

Retaileri precum Walmart, și-au înființat propriile birouri de achiziții în China, eliminând angrosiștii/importatorii, reducând astfel și mai mult costurile pentru consumatori și realizând marje și mai mari.  Unele lanțuri logistice au fost dezvoltate astfel încât să ajungă direct de la producătorii din China la comercianții cu amănuntul și companiile de marketing online din întreaga lume.

Scopul principal al tarifelor impuse de Donald Trump este de a convinge companiile americane să se întoarcă în Statele Unite. Dar administrația se va confrunta cu probleme.

Costurile cu energia vor fi extrem de ridicate. De asemea, mulți americani s-ar putea să nu dorească să lucreze într-un mediu industrial. În scenariile de producție, va fi necesară o automatizare ridicată și asistență financiară. America are o datorie publică de 36 de trilioane de dolari.

Există riscul ca relocarea companiilor americane să forțeze o piață a muncii pe două niveluri, în care imigranții sunt folosiți ca forță de muncă ieftină. Găsirea și atragerea  inginerilor poate fi aproape imposibilă. Pe de altă parte, dacă rămân în China, corporațiile americane s-ar putea confrunta cu un regim tarifar ostil în SUA.

Întregul concept de producție în China s-a bazat pe ideologia construirii unor facilități de producție în masă cu economii de scară atât de mari, încât trebuie regândit.

Fără China, prețurile de consum vor fi majorate. Consilierii economici de la Casa Albă ar aface bine să examineze întreaga problemă, industrie cu industrie. Nu este vorba doar de economie; trebuie să se facă judecăți de valoare socială pe care corporațiile le-au uitat în 1990.

Managementul trebuie să se întoarcă în viitor pentru a supraviețui oricărei decuplări de la China.

Haos în investițiile finanțate de Ministerul Dezvoltării. S-a pierdut controlul banilor publici

Ministerul Dezvoltării efectuează plăți în cadrul programelor de dezvoltare care sunt finanțate din bugetul de stat pe baza unei documentații minimale ale UAT-urilor, iar controalele efectuate de direcțiile de specialitate și corpul de control sunt reduse raportat la numărul foarte mare de obiective de investiții, a atras atenția Curtea de Conturi, într-un raport de audit efectuat la această instituție. Verificările anterioare au depistat numeroase cazuri de plăți efectuate de administrațiile locale pentru lucrări neexecutate, materiale nepuse în operă, bunuri nelivrate și decontarea unor articole de lucrări cu prețuri mai mari decât cele ofertate.

Cea mai mare parte a bugetului, aproape 87% din bugetul consolidat al Ministerului Dezvoltării (MDLPA), este alocată derulării programelor de dezvoltare locală, iar analiza asupra programelor guvernamentale cu finanțare din bugetul de stat evidențiază o serie de carențe în implementare și vulnerabilități privind utilizarea fondurilor publice, se arată într-un raport de audit al Curții de Conturi.

Inspectorii au constatat derularea unui număr mare de programe, unele dintre acestea fiind cu nivel redus de finanțare sau fără finanțare, lipsa unor indicatori la nivel de program și detaliat la nivel de proiecte finanțate, ceea ce face imposibilă evaluarea rezultatelor și/sau a performanței acestora, precum și întârzieri majore în execuția și finalizarea obiectivelor de investiții finanțate prin bugetul MDLPA. Totodată, au fost depistate prelungiri semnificative ale termenelor de realizare a investițiilor, concomitent cu ajustarea valorii contractelor de execuție, dar și măsuri insuficiente în gestionarea riscului de decontare eronată a unor sume în cadrul programelor coordonate de minister. Totodată, instrumentele de control, prin care ordonatorul principal de credite să poată gestiona adecvat programele de investiții pe care le coordonează, sunt insuficiente, iar preocuparea în urmărirea și recuperarea sumelor decontate nelegal către beneficiari (UAT-uri) este extrem de redusă.

Programe doar pe hârtie

La nivelul MDLPA se derulează un număr foarte mare de programe, eficacitatea unora dintre ele fiind extrem de redusă, cum sunt programele cu un nivel foarte scăzut al sumelor decontate în anul 2023 raportat la nivelul alocărilor bugetare (ex. Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat introdus prin Legea nr. 212/2022: alocări – 200.000.000 lei, decontări – 2.271.313 lei) sau programele cu finanțare în anul 2023 dar fără decontări (programe ce nu au fost închise prin acte normative, însă au devenit perimate din lipsă de solicitări/beneficiari – ex.

Programul pentru construcții locuințe sociale destinate chiriașilor evacuați: alocări – 1 milion lei, sume decontate – 0 lei; Programul de sprijinire a construcțiilor de locuințe proprietate personală: alocări – 130.000, decontări – 0 lei). În același timp, Curtea de Conturi a descoperit că Ministerul Dezvoltării a derulat programe fără finanțare în anul 2023, unele dintre acestea fiind inițiate în prima parte a anului 2023 (ex. Programul de reabilitare termică, guvernat de OUG 69/2010; Programul privind finanțarea elaborării și/sau actualizarea PUG /RLU – Legea nr. 350/2001; PNI „Școli sigure și sănătoase” – OUG 7/2023, Programul național de expertizare a clădirilor publice cu risc seismic, din sistemele de sănătate și învățământ – OUG 49/2023, PNI pentru consolidarea spitalelor „Mihail Cantacuzino” – OUG 49/2023).

Fonduri europene vs. fonduri naționale

Controalele Curții de Conturi au mai depistat o delăsare totală atunci când era vorba despre investiții din bugetul național, față de cele din fonduri europene. Dacă la investițiile din fonduri europene controalele și cerințele erau extrem de stricte, la cele naționale, acestea erau aproape absente. Astfel, la investițiile din fonduri naționale țintele și indicatorii stabiliți au un caracter general și nu asigură posibilitatea evaluării, rezultatelor programului, nu se verifică aspecte privind îndeplinirea unor cerințe în procedurile de achiziție, transferurile de fonduri către beneficiari se realizează în baza unei verificări și documentații minimale, iar Inspectoratul de Stat în Construcții nu are capacitatea de a efectua controale la toate obiectivele. Totodată, structura de monitorizare verifică doar prin excepție dacă beneficiarii mențin în funcțiune și asigură exploatarea obiectivelor până la recepția finală și nu se verifică îndeplinirea unor cerințe de sustenabilitate a investiției.

11 ani de neputință

Pentru marea majoritate a obiectivelor de investiții finanțate de MDLPA se înregistrează întârzieri semnificative, aspect ce evidențiază probleme privind eficacitatea unor programe de dezvoltare, semnalează Curtea de Conturi. De asemenea, s-a remarcat lipsa unor indicatori la nivel de program și detaliat la nivel de proiecte finanțate, astfel că nu se pot cuantifica în mod obiectiv rezultatele și/sau performanța utilizării banilor publici alocați.

Spre exemplu, la 11 ani de la instituirea PNDL I, respectiv 8 ani de la demararea PNDL II, se constată faptul că rata medie de finalizare/punere în funcțiune a obiectivelor finanțate prin PNDL este de 69,91% (82,93% pentru PNDL I și 62,79% pentru PNDL II). Curtea de Conturi atrage atenția că există risc de întârziere și în ceea ce privește derularea PNI Anghel Saligny. Acest program a fost demarat în anul 2021 și până la sfârșitul anului 2023 au fost efectuate decontări de numai 4,71% din totalul fondurilor alocate pentru perioada 2022-2028; totodată, rata de contractare (% din sume contractate raportat la sume alocate) era de doar 56,36%, iar în ceea ce privește rata decontărilor (% din sume decontate raportat la sume alocate) situația era mult mai alarmantă, aceasta fiind de numai 8,36% (decontări realizate în cadrul a 950 obiective din cele 4.852 finanțate). Situația celor 950 obiective pentru care au fost decontate lucrări în anul 2023 și care se aflau în curs de execuție la sfârșitul anului (prin raportare la nivelul decontărilor față de valoarea contractată) arată că aproape jumătate dintre obiective înregistrau un stadiu de execuție de până la 10%, în timp ce doar 70 obiective aveau un stadiu situat între 90% și 100%.

Campania ”Care al cui e?”

1. Nu l-aș vota pe Ponta Mickey Mouse, nu sunt fanul sârbilor, nu-mi plac încrâncenarea lor și faptul că se cred buricul Balcanilor, dar canalul Bâstroe a făcut de un milion de ori mai mult rău României decât Porțile de Fier. Ponta a inundat câteva hectare de pământ. După 2022, România a privilegiat altă țară producătoare de cereale. Sunt state în U.E. (Polonia, de pildă) în care camioanele cu cereale ale ucrainenilor au fost răsturnate. De dragul Ucrainei, România și-a răsturnat economia. Dacă bei o cafea, vara, la Tulcea, pe terasa Hotelului Delta, vezi că din zece în zece minute trece câte o barjă cu tone – tone – tone de cereale. Și ce-o mai fi prin cambuze. Iar agricultorii de peste Bâstroe n-au norme eco. Pe dragii noștri musafiri nu îi întreabă nimeni dacă folosesc substanțe interzise de protecție a plantelor, cum ar fi carbofuran. Dar nu, nu, nu folosesc. Sunt cinstiți. Românii au o reputație de rackeți și ce am scris eu au aici e teoria conspirației.

   2. M-a sunat ieri unul să-mi spună că n-a acordat prioritate și i-a luat poliția carnetul. ”Așa, și?” M-a întrebat dacă am vreo relație. ”Nu mai există așa ceva, bă, din 2006! De atunci s-a terminoiu. Suntem cetățeni U.E. Niște polițiști destoinici l-au tăvălit pe Ilie Năstase, fiindcă băuse două beri.” Băiatul care m-a sunat mai e și votant userist, pe lângă alte calități. ”Corupția ucide, bă! Sau când e vorba despre voi nu se pune?

  3. Nicușor Dan n-are televizor de opt ani. Om chibzuit. De ce să dai câteva zeci de lei pe lună? Ca să-l deschizi și să vezi/auzi cum, cât și unde  te înjură bucureștenii? Că de ce – știi de ce. Dar vreau să-i spun că e subțire cu opt ani. Eu am (foști) prieteni corporatiști care n-au televizor de 15 ani. Păcat. Ar trebui să se uite. Televiziile sunt cu ei. Antena 3 a devenit un post ”megaprogresist”, ca să mă exprim ca dânșii. Nu mai e ce-a fost nici PC, partidul de Poartă-n Casă al profesorului Dan Voiculescu.

  4. Asta este campania prezidențială ”Care al cui e?” Simion chiar vrea să fie președinte sau l-au scăpat ăștia din mână? Cât despre Ponta, cred că i-a scăpat el pe ei.

5. Întrebare de interes planetar pentru candidații la președinție. Cine are firmele care reciclează pet-uri? Că umblă lumea în spinare sau în portbagaj cu sticle goale de plastic. Cine câștigă pentru că i-a pus pe români în nobila situație de a plimba dopuri cu zgardă?

 

Crin Antonescu, la Bacău: Sunt singurul candidat care a prezentat un program. Putem avea o Românie mai bună, mai bogată, mai demnă!

Candidatul coaliției de guvernare, Crin Antonescu, a spus la Bacău că vede viitorul țării drept o alăturare între „performanță și solidaritate”, reamintind românilor că este „singurul candidat care a prezentat un program, o viziune prezidențială asupra României din anii următori”.

Crin Antonescu a spus în discursul său că România trebuie să folosească mai bine resursele umane pe care le are pentru ca țara să progreseze mai repede. El a adus un omagiu femeilor din societate și din politica românească, considerând că e nevoie de mai multe reprezentante ale sexului feminin pentru ca România să se dezvolte. „Respect femeile, îndrăgesc femeile și cred că rolul lor trebuie să fie mai mare”, a spus Crin Antonescu în aplauzele sălii.

De asemenea, referindu-se la două dintre gloriile sportive ale județului Bacău – campioanele olimpice Nadia Comăneci și Doina Melinte – Antonescu a reamintit una dintre realizările sale ca ministru al Sportului în anii 90, respectiv introducerea pensiilor pe viață pentru marii sportivi ai României.

Alături de premierul Marcel Ciolacu, de viceprim-miniștrii Cătălin Predoiu și Marian Neacșu, precum și de alți lideri politici naționali și locali din coaliție, Crin Antonescu a susținut că președintele țării trebuie să fie același pentru toți românii, având datoria să se ocupe mai ales de cei mai nevoiași dintre oameni. „Un președinte nu poate vorbi doar pentru segmente (sociale), un președinte trebuie să se preocupe și de ultimul dintre români. Când ultimul dintre români va trăi decent, vom fi o națiune mare”, a declarat candidatul susținut de PSD, PNL și UDMR.

În același timp, Crin Antonescu a criticat faptul că alți candidați nu vorbesc despre problemele țării, ci despre schimbări de majorități parlamentare și de guverne, în ciuda votului recent al alegerilor parlamentare din 1 decembrie. „Nu au niciun program, vorbesc toți că va fi lapte și miere, că vor veni niște politicieni minunați, pe care nu ne spun de unde-i aduc”, a punctat Antonescu, el cerând echilibru și decență în campania electorală.

„Putem avea o Românie mai bună, mai bogată, mai demnă. România, înainte!”, a încheiat Crin Antonescu mesajul adresat băcăuanilor.

Alături de Crin Antonescu, la evenimentul Alianței România Înainte de la Bacău au fost prezenți președinții PSD și PNL, Marcel Ciolacu și Cătălin Predoiu, împreună cu alți membri ai Guvernului, parlamentari și lideri locali liberali și social-democrați din zona Moldovei.

MATERIAL PUBLICITAR POLITIC

Alianta Electorala Romania Inainte – Partidul Social Democrat,

campanie@psd.ro, Soseaua Kiseleff nr. 10, sector 1, Bucuresti, CP 011346

CMF: 31250003

CPP: A1B1C1D1E1

Cătălin Predoiu: Singurul competitor care îl poate învinge în turul 2 pe Simion este Crin Antonescu! Votul util trebuie să meargă către Crin

Liderul PNL, Cătălin Predoiu, a spus la evenimentul Alianței România Înainte de la Bacău că doar Crin Antonescu poate câștiga alegerile prezidențiale în fața lui George Simion și i-a îndemnat pe români să dea un vot util, pentru schimbarea în bine a României.

„Singurul competitor care îl poate învinge în turul doi pe Simion este Crin Antonescu. Dacă vrem să salvăm România de un candidat care are deja interdicție să intre în țări vecine, trebuie să ducem această bătălie cu toată energia pentru Crin Antonescu, pentru România”, a declarat președintele Partidului Național Liberal în fața simpatizanților PSD, PNL și UDMR.

Predoiu a dorit să reamintească în discursul său despre Nadia Comăneci, originară din județul Bacău, pe care o consideră un exemplu extraordinar pentru români, prin ambiție și prin capacitate de muncă. „Nu există nicio îndoială că ne vom spulbera adversarii, așa cum Nadia Comăneci și-a spulberat toți adversarii”, a afirmat liderul liberal.

Cătălin Predoiu i-a criticat în mesajul său pe contracandidații lui Crin Antonescu. Referindu-se la Nicușor Dan, liderul PNL a spus că primarul Capitalei are o problemă serioasă în poziționarea externă. „Dânsul este perceput ca fiind foarte apropiat de anumite valori progresiste, exclusiv apropiat de Bruxelles. Avem nevoie de un om care să poată face un echilibru corect între Bruxelles și Washington. O victorie al lui Nicușor Dan ar plasa România periculos de departe de Washington”, considerăm Cătălin Predoiu.

El a făcut în acest context o pledoarie pentru candidatul coaliției, spunând că Antonescu este „singurul candidat care poate asigura un echilibru în relațiile noastre cu aliații”, respectiv între Bruxelles și Washington.

În același timp, Predoiu a spus că ar fi inacceptabil ca Ponta să ajungă președintele României după scandalul privind inundarea intenționată a localităților românești cu apele Dunării, cu scopul de a salva localități din Serbia. „Nu putem accepta ca România să fie condusă de cineva care o pune pe locul doi”, a declarat liderul PNL despre Victor Ponta.

În final, Cătălin Predoiu a făcut apel către băcăuani și către români să voteze în mod lucid, având în minte interesele României: „Votul util trebuie să meargă către Crin Antonescu. Orice altă variantă este o vulnerabilitate pentru țara noastră”, a punctat Predoiu.

Pe lângă liderul Partidului Național Liberal, Cătălin Predoiu, au fost alături de Crin Antonescu la Bacău și președintele PSD, Marcel Ciolacu, viceprim-ministrul social-democrat Marian Neacșu, miniștrii liberali Sebastian Burduja și Mircea Fechet, precum și lideri locali PSD, PNL și UDMR din zona Moldovei.

Crin Antonescu: România trebuie să devină furnizor regional de securitate energetică

Crin Antonescu, candidatul Alianței România Înainte la alegerile prezidențiale, propune o strategie energetică centrată pe autonomie, investiții și echilibru între siguranță, costuri și mediu.

Potrivit viziunii sale, România are potențialul de a deveni furnizor regional de securitate energetică, grație poziției sale geografice, resurselor proprii și accesului la fonduri europene. Prioritatea sa este clară: energie sigură, energie accesibilă și competitivă, apoi energie curată – în această ordine.

Crin Antonescu respinge modelul unei tranziții forțate impuse de Green Deal și susține o abordare adaptată specificului românesc, pe care o numește tranziție inteligentă. Aceasta presupune o etapizare clară: de la cărbune la gaz, de la gaz la nuclear, iar pe termen lung, de la nuclear la surse regenerabile cu capacitate reală de stocare. Strategia include exploatarea rezervelor de gaze din perimetrul Neptun Deep, finalizarea termocentralei pe gaz de la Mintia, retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă și construirea noilor unități 3 și 4, accelerarea marilor parcuri solare și eoliene aflate în derulare și susținerea investițiilor în capacități de stocare în baterii.

În același timp, candidatul susține finalizarea proiectelor hidroenergetice începute și lansarea Tarnița–Lăpuștești, considerată esențială pentru echilibrarea sistemului. El consideră că închiderea capacităților pe cărbune trebuie să fie condiționată de punerea în funcțiune a unor alternative concrete, avertizând că România nu mai poate accepta pierderea de suveranitate energetică sub presiunea unor termene nerealiste. Crin Antonescu propune astfel o viziune în care independența energetică nu este o lozincă, ci o politică de stat construită pas cu pas, pe baze economice solide și cu grijă față de interesele strategice ale României.

VIDEO. Imagini incredibile! Mașină mutată din loc de vântul puternic, în Gorj

0

Vijeliile au dat bătăi de cap în unele zone din țară. În Gorj, de exemplu, rafalele de vânt au provocat o situație mai rar întâlnită, mutând, pur și simplu, din loc un autoturism.

Sunt imagini incredibile ce au fost surprinse în județul Gorj. Mai exact în comuna Runcu, acolo unde, conform Antena 3, o maşină a fost mutată din loc de vântul puternic, care sufla cu o viteză de peste 70 de kilometri pe oră.

sursa foto: captură video Antena3

Întâmplarea a avut loc joi, în curtea unui service auto. Iar cadrele în care autoturismul parcat a fost mutat din loc de vânt au fost surprinse de camerele de supraveghere. Din fericire, nicio persoană nu a fost rănită în urma acestei situații.

De altfel, meteorologii anunță că vântul va avea intensificări și pe parcursul zilei de vineri, 11 aprilie, în unele zone din țară.

Cod galben de vânt

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, vineri, o atenționare Cod galben de ninsori, viscol și strat de zăpadă la munte, pentru intervalul 11 aprilie, ora 10 – 12 aprilie, ora 10, anunțând că „în zona de munte vor predomina ninsorile și se va depune strat nou de zăpadă, local de 10…20 cm, iar mai ales în zona înaltă a Carpaților Meridionali și în Carpații de Curbură vor fi și intensificări ale vântului, cu viteze în general de 60…80 km/h și va fi viscol”.

O atenționare Cod galben de intensificări ale vântului este în vigoare în intervalul 11 aprilie, ora 10 – 11 aprilie, ora 22, prin intermediul căreia specialiștii ANM precizează că „în Banat, Crișana, vestul și sudul Olteniei, Dobrogea, nord-estul Munteniei și în sud-estul Moldovei, temporar vântul va avea intensificări cu viteze de 50…60 km/h”.

„Nu cred că voi mai avea acces nici măcar în sediul USR”. Lasconi, reacție după cea mai recentă decizie a „găștii” din propriul partid

Elena Lasconi nu renunță la cursa electorală pentru Cotroceni nici după ce a rămas fără susținerea propriului partid. „Din păcate, gașca mi-a blocat ilegal accesul la banii de campanie” – transmite, vineri, 11 aprilie, Lasconi.

Actuala șefă a USR, Elena Lasconi, candidată la alegerile prezidenţiale din luna mai, afirmă, într-un mesaj transmis vineri, că nu este „de vânzare” şi nici „monedă de schimb” pentru nimeni, menţionând că va continua să lupte, chiar dacă „gaşca” i-a blocat „ilegal” accesul la banii de campanie, afirmând că nu crede că va avea acces nici măcar în sediul USR.

„O să se facă dreptate în justiţie, dar durează”, a precizat Elena Lasconi, șefa USR, într-o postare pe Facebook, după ce Biroul Naţional al USR a decis să negocieze încheierea contractelor de promovare pentru ea.

„Sunt curajoasă și nu mă las nici intimidată și nici șantajată”

„Pentru fiecare român vulnerabil din țara asta, pentru fiecare copil, pentru fiecare femeie, pentru tineri, pentru toți oamenii de bună-credință, pentru bunicii noștri… uite, pentru asta merită să continui lupta. Am credința că Dumnezeu nu și-a luat ochii de la România. Iar El lucrează prin oameni. Indiferent de câte lovituri voi avea parte, calea mea va rămâne Adevărul. Voi continua să lupt pentru că iubesc cu toată ființa mea această țară. Voi continua să lupt pentru dreptate. O țară nu se schimbă cu un om, ci cu implicarea fiecăruia.

Nu sunt de vânzare și nu sunt monedă de schimb pentru nimeni. Sunt curajoasă și nu mă las nici intimidată și nici șantajată. Chiar dacă acum pare că o gașcă mi-a luat tot, nimeni nu o să-mi ia spiritul, valorile și principiile”, a scris Elena Lasconi pe pagina personală de pe rețeaua de socializare.

Lasconi: „Puterea sistemului este uriaşă”

Ea și-a continuat postarea susținând că „puterea sistemului este uriaşă” şi „în ultimii 35 de ani s-a consolidat, din cinci în cinci ani, folosind instrumente precum frica, manipularea şi minciuna”.

„Am încrederea că oamenii de bună-credință din țara asta își doresc liniște, libertate, adevăr, respect și iubire. Asta pot să ofer și, da, nu sunt perfectă, dar sunt dintre voi. Vă știu durerile, vă știu nedreptățile și cred cu toată ființa mea că acum a venit timpul să se facă dreptate.

Aș fi vrut ca în următoarele săptămâni să călătoresc în țară și în diaspora, să vin să vă văd, să vă privesc în ochi și să vă vorbesc despre planurile mele pentru România. Din păcate, gașca mi-a blocat ilegal accesul la banii de campanie. O să se facă dreptate în justiție, dar durează. Nu cred că voi mai avea acces nici la televiziuni, radiouri, presă scrisă. Nu cred că voi mai avea acces nici măcar în sediul USR.

Așa că singura modalitate de a vă vorbi a rămas social media. Mă bazez pe voi. Mulțumesc!”, a mai transmis Lasconi pe Facebook.

Decizii recente ale USR

Comitetul politic al USR, întrunit joi, a votat în favoarea susţinerii lui Nicuşor Dan în cursa prezidenţială. Au fost exprimate 225 de voturi dintr-un total de 248. Dintre acestea 168 au fost în favoarea susţinerii lui Nicuşor Dan (75%), un număr de 50 de membri s-au pronunţat împotrivă (22%), iar 7 s-au abţinut (3%).

Totodată, Biroul Naţional al USR a decis vineri să mandateze secretariatul general şi coordonatorul de campanie să negocieze încheierea contractelor de promovare pentru preşedinta partidului, Elena Lasconi.

Citiți și: Lasconi, sacrificată! Gașca zurli din USR a bătut palma cu Bolojan!

Nicușor Dan – nici primar, nici candidat, INTRIGANT!

Coaliția PSD-PNL: trădare, atacuri și jigniri!

11 candidați pentru Cotroceni, 0 soluții pentru România

Incendiu într-un bloc din București. Trei răniți/Zeci de persoane evacuate

0

Pompierii s-au mobilizat și au intervenit de urgență, cu mai multe autospeciale, pentru a stinge un incendiu ce a izbucnit, vineri, 11 aprilie, într-un apartament dintr-un bloc situat pe Aleea Haiducului, din Sectorul 6 al Capitalei.

Din primele informații, sunt trei răniți, iar zeci de persoane au fost evacuate. ISU Bucureşti- Ilfov intervine la fața locului cu cinci autospeciale de stingere.

La fața locului au fost direcționate, pe lângă pompieri, și ambulanțe SMURD.

Zeci de locatari au ieșit din bloc

Primele date furnizate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti-Ilfov arată că trei persoane sunt rănite, iar alte câteva zeci s-au evacuat ori au fost evacuate, potrivit ziare.com. Două dintre persoanele rănite, care nu au suferit arsuri, vor fi duse la spital.

Conform primelor date, incendiul a pornit într-un apartament situat la etajul 7 al unui bloc situat pe Aleea Haiducului.

„Arderea se manifestă cu flacără deschisă. La caz au fost alertate cinci autospeciale de stingere, SMURD, autoscara şi descarcerare. Având în vedere modul de manifestare a incendiului, a fost luată măsura de suplimentare a dispozitivului cu trei ambulante SMURD”, au transmis reprezentanții ISU.

Echipajele de intervenţie au evacuat din imobil zece persoane, iar alte 40 s-au autoevacuat. La ora transmiterii acestei ştiri intervenţia pentru stingerea focului este încă în desfăşurare.

Mafia de la Bruxelles distruge Uniunea Europeană

Penetrată la greu, până-n vârful urechilor, de Serviciile Secrete Ruse, la propriu dar și la figurat, Mafia de la Bruxelles distruge Uniunea Europeană. Visul anarhistului socialist Pierre-Joseph Proudhon se apropie, lamentabil, de un tragic sfârșit.

Așa cum triada Jean Monet, Oliver Franks, George Ball, și ea, ajunge la cimitirul elefanților. Bubuită în ritm de Rock’n’Roll de vajnicii agenți secreți americani, ținută din scurt și canalizată inteligent de ei în acțiunile malefice, Mafia de la Bruxelles duce la groapă Uniunea Europeană spre satisfacția Rusiei și spre îngrijorarea Chinei. Acum, subliniez eu, și Serviciile Secrete Venusiene au un ce cârlig în sânul Mafiei de la Buxelles. O Mafie aflată în deplină putrefacție din cauza aroganței, hulpăvniciei, perversităților trupești de toate felurile, o Mafie care, chipurile, dârdâie de frică, octogenar, gata să dărâme sobele de teracotă din Estul Europei de teama unei iluzorii încălziri globale.

O Mafie care drapează așa-zisele spaime sociale în pandemii trucate, în războaie periculoase, într-o deșănțată orgie spectaculară, într-un spectacol public, grețos, al vulvei, ridicată la rang de buze dezmierdătoare pe fruntea poporanului prostit în toate cele. O Mafie pusă pe hăcuit bruma de avere a Popoarelor Europei, păcălite și trase-n piept meserie. O Mafie botoxată care distruge idealul de frumusețe antic, schimonosind cele mai delicate însușiri ale ființei umane. O Mafie pusă pe căpătuială pentru toți comisarii, parlamentarii, birocrații de la Bruxelles, prăsind o faună imposibilă, funambulescă, dedată plictisului lumesc, dedată furtișagului și înavuții personale, fără nici o legătură cu aspirația către libertate a Popoarelor Europei. O Mafie care a instituit un Regim Concentraționar European excesiv de pervers, cultivând armate fără de sfârșit care, sub toate formele coerciției, stau cu bulanul pe bieții poporani europeni, naivi, neputincioși și excesiv de bine controlați. O Mafie Ocultă, animată de toate tâmpeniile imaginare posibile de la Cultul lui Osiris la Cultul Penisului Dezlănțuit.

O Mafie care, și ea, se duce dreak în cimitir așa cum se duc toate ființele de pe Planeta Pământ, fără să descopere Absconsul mitizat și pictat în culori vesele sau sumbre, ascuns cu perversitate în credințe religioase opace, în filozofii sforăitoare, în precepte morale discutabile, viciate și tragice. O Mafie Ploconită Satanic! Căci ce altceva decât un satanism ticălos și murdar poate să anime toate fărădelegile, toate perversitățile, toată mascarada socialist-anarhică?! O pletoră deloc de neglijat de intelectuali de toate felurile năucesc poporanul în fel și chip, participând grotesc și ticălos la jocurile de culise mafiote de la Bruxelles. De la căpăcelele anoste bine lăcătuite hilar pe sticlele și borcanele de iaurt, la fondurile europene cadorisite mafiilor partidiste din țările membre, de la făina de greieri la pornografia deșănțată, cultivată cu sârg, mai nou, și de est-europeni, totul vorbește despre un sfârșit apocaliptic al unui Proiect European care, poate, inițial, în mintea unor lunateci și idealiști, chiar țintea eliberarea Popoarelor Europei. Mă plimbărisesc pe malul Senei și vorbesc cu niște extratereștri despre toate lucrurile astea.

Ei, extratereștrii, le au pe ale lor, nu prea le pasă de Popoarele Europei. Când le zic, mai departe, că România, în condițiile geostrategice tragice de astăzi, trebuie să încheie o Alianță Militară și nu numai, cu Turcia și Polonia, extratereștrii se uită la mine cruciș. Acum, până data viitoare, trebuie să le explic cum stau lucrurile cu Mafia Comunistă din România de dinainte și de după Evenimentele din 1989. O Mafie Comunistă formată din Mafia Partidului, din Mafia Securității și din Mafia Sindicatelor. Ăștia, extratereștrii, se uită iar cruciș la mine. Le place ideea de Sindicat. Așa că ne oprim pe o terasă, să le explic pe șleau ce înseamnă un Sindicat.

Crin Antonescu: „Investiția în sănătate este o investiție strategică în dezvoltarea națiunii”

Crin Antonescu propune o regândire profundă a modului în care statul român tratează sistemul de sănătate.

În programul său prezidențial, candidatul susținut de PSD, PNL, UDMR și Grupul minorităților naționale, consideră investiția în sănătate „o investiție strategică în dezvoltarea națiunii,” în timp ce „absența sănătății afectează productivitatea individuală și colectivă, scade șansele de evoluție și diminuează dezvoltarea capitalului uman.”

În calitate de președinte, Crin Antonescu își asumă ca prioritate investițiile în sănătate, inclusiv finalizarea spitalelor regionale, dar și promovarea drepturilor pacienților. Programul susține o abordare integrată, axată pe prevenție, digitalizare, infrastructură sanitară și management performant, dar și pe susținerea inovației medicale.

Crin Antonescu își propune să fie un partener al medicilor, asistenților, infirmierilor și tuturor celor care lucrează în sistemul sanitar și „un dușman al nepăsării, lipsei de empatie și de profesionalism, acolo unde, din păcate, ele încă există”.