Raportul Hidroelectrica pe primele 6 luni ale acestui an arată o scădere cu 41% a valorii pe acțiune. Profitul net a scăzut și el la 1.587 milioane lei, de la 2.690 milioane lei în aceeași perioadă a anului trecut. Culmea este că reprezentanții companiei de stat dau vina pe condiții hidrologice nefavorabile, în condițiile în care, față de 2024, cantitatea de precipitații a fost incomparabil mai mare. Din 6.687,92 MW capacitate instalată, Hidroelectrica abia livrează în sistemul energetic național o medie de 1.500 MWh.
Cu un deficit major de energie pe piață și cu prețuri majorate cu peste 60%, profiturile Hidroelectrica au intrat la apă, cum s-ar zice. Capetele luminate care conduc compania de stat ne spun că le-a mers prost pentru că a fost secetă în primele șase luni ale anului 2025, da, exact perioada aia în care dansau de bucurie fermierii că, în sfârșit, îi plouă și pe ei așa, pe îndestulate, de se așteptau la producții record la culturi.
La Hidroelectrica, însă, a fost atât de secetă încât producția de energie a scăzut cu 27% față de aceeași perioadă a anului trecut. De exemplu, potrivit ANM, cantitatea totală de precipitații din luna mai 2025 a avut valori de peste 200 mm în zona montană din Carpații Meridionali și Occidentali și în colinele și dealurile înalte din Moldova, iar în zone din centrul și estul Munteniei, pe areale extinse din Moldova și în Munții Apuseni s-au înregistrat, în general, valori cuprinse între 150 – 200 mm, iar pe areale extinse din Banat, centrul Munteniei, Transilvaniei și local, în Oltenia și estul Moldovei, valorile au fost cuprinse între 75 – 150 mm. În Dobrogea, Oltenia și Crișana s-au înregistrat valori lunare între 30 și 75 mm. Mai exact, a plouat zdravăn cam peste tot.
Au produs mai mult pe secetă
Comparativ, în luna mai 2024, când Hidroelectrica a produs cu 27% mai multă energie, cantitatea totală de precipitații a avut valori peste 50 mm în cea mai mare parte a Olteniei, Banatului, Crișanei și Transilvaniei, în estul Maramureșului, pe areale extinse din Moldova, în nordul și sud-vestul Munteniei, în sudul Dobrogei și în zona montană. Valori peste 75 – 100 mm, s-au înregistrat în zona montană, în sudul și vestul Olteniei, în sudul Crișanei, în sud-vestul Transilvaniei și local, în celelalte regiuni.
Cantități lunare sub 50 mm s-au înregistrat în cea mai mare parte a Munteniei și Dobrogei, în Delta Dunării, în centrul și sud-estul Transilvaniei, nordul Crișanei, vestul Maramureșului, în estul Olteniei, pe areale extinse din sudul, estul și nord-estul Moldovei și local, în Banat. În sudul Moldovei, în nordul Dobrogei, în Delta Dunării și local, în Muntenia, s-au înregistrat și cantități lunare sub 10 mm. ”Contextul operațional dificil, marcat de condiții hidrologice nefavorabile, a condus la o scădere cu 27% a producției nete de energie electrică față de aceeași perioadă a anului precedent. Recuperarea din trimestrul II 2025 s-a bazat, în principal, pe achiziția de energie din piață. Aceste două tendințe majore – reducerea producției proprii pe fondul secetei severe și creșterea nivelului achizițiilor de energie din piață – reprezintă contextul determinant al transformării: de la un model construit aproape exclusiv pe producția hidro proprie, compania evoluează spre un profil de integrator și furnizor, îmbinând producția internă cu volume în creștere achiziționate din piață pentru a susține evoluția livrărilor și poziția competitivă ca furnizor”, se arată în raportul pe primul semestru al Hidroelectrica.
Scăderi pe toată linia
Potrivit raportului, producția de energie electrică netă a Hidroelectrica a fost în scădere cu 27% față de perioada similară a anului trecut, veniturile, în scădere cu 16% față de aceeași perioadă a anului 2024, marja operațională de 41%, în scădere cu 31% față de perioada similară a anului trecut, iar marja netă de 37%, în scădere cu 30% față de aceeași perioadă a anului 2024. În același timp, profitul net a înregistrat o scădere cu 41%, la 1.587 milioane lei, de la 2.690 milioane lei, rezultatul pe acțiune de 3,53 lei/ acțiune, fiind în scădere cu 41%. ” Veniturile au totalizat 4.315 milioane lei, cu 16% sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, cu o marjă operațională de 41% și o marjă netă de 37%, ceea ce reflectă diminuarea avantajului competitive tradițional rezultat din costul scăzut al producției hidro proprii. Creșterea dependenței de piața angro de energie și reconfigurarea structurii veniturilor, cu o pondere în creștere a segmentului de furnizare au influențat nivelul marjelor”, se mai precizează în raportul Hidroelectrica.
În primul trimestru al anului 2025, emisiile de gaze cu efect de seră ale economiei UE au fost estimate la 900 de milioane de tone de echivalent CO2, o creștere de 3,4% față de același trimestru al anului 2024 (871 de milioane de tone de echivalent CO2). Pe fondul creșterii semnificative a emisiilor de CO2, produsul intern brut (PIB) al UE a înregistrat o creștere de doar 1,2%.
S-ar putea să aibă dreptate, scrie într-o analiză amplă CNN. Un summit prezidențial îi permite lui Putin să fie văzut din nou la masa principală a diplomației internaționale, în timp ce îi sfidează pe critici și pe națiunile care doresc să fie izolat sau chiar arestat pentru presupuse crime de război în Ucraina. Și un summit în statul american Alaska, dintre toate locurile, reprezintă un adevărat „red meat” pentru naționaliștii ruși care încă se lăudau că teritoriul le aparține. Chiar peste Strâmtoarea Bering, din regiunea Chukotka din Extremul Orient rus, Alaska a fost odată o posesie îndepărtată a Imperiului Rus înainte de a fi vândută Statelor Unite în 1867 pentru ceea ce chiar și atunci era o sumă derizorie de 7,2 milioane de dolari, aproximativ 2 cenți pe acru.
Este al cincilea trofeu din sezonul 2024/2025 pe care îl cucerește Luis Enrique, după „tripla” în Franța și Liga Campionilor. El a mai reușit această performanță acum 10 ani; în 2015, cu FC Barcelona, a câștigat campionatul Spaniei, Cupa Regelui, UEFA Champions League, Supercupa Europei și Campionatul Mondial al Cluburilor în același sezon.
Creșterea spectaculoasă este rezultatul unei combinații de factori economici, politici și psihologici. Administrația Trump a adoptat reforme pro-cripto, deschizând calea pentru includerea Bitcoin în planurile de pensii 401(k) și oferind un cadru legal stabil pentru stablecoins. În același timp, așteptările privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală sporesc apetitul pentru active alternative. Intrarea masivă a investitorilor instituționali – prin ETF-uri și fonduri specializate – a transformat Bitcoin dintr-un experiment digital într-un activ perceput ca rezervă de valoare.
Geoffrey Hinton se teme că tehnologia pe care a ajutat-o să o construiască ar putea distruge omenirea. El a dezvăluit, în schimb, o modalitate inedită prin care oamenii pot supraviețui inteligenței artificiale și pot rămâne dominanți în fața acestor modele.
Contractul lui Dobre expiră la finalul acestui sezon, ceea ce înseamnă că, din ianuarie 2026, poate semna cu orice club dorește, fără ca Rapid să încaseze vreun ban.
„Dacă a fost penalty, e grav. Anul trecut, singurul care ridica vocea la astfel de faze eram eu. Acum văd că sunt mai mulți. La penalty-urile cu FCSB, U Cluj, Dinamo, faze care ne puteau duce în cupele europene, nu erau așa de vocali. Acum, brusc, sunt”, a spus Șumudică, cu trimitere la conducerea clubului.
Dacă Viktor Orban își negociază direct cu Donald Trump și Vladimir Putin locul în piesa asta, Nicușor Dan bifează concedii, poze cu fermieri și acceptă cu seninătate rolul nostru tradițional de garnitură mută la festinul geopolitic al marilor puteri.
Plata la 24 de luni pentru energia injectată în sistem de prosumatori, care a adus și aduce profituri uriașe pentru furnizori, a fost anulată în mod abil de către președintele Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (APCE), Dan Pârșan, care a dat, practic, șah-mat la ANRE.
Berlinul a fost multă vreme paznicul austerității europene. A scris regulile, a impus disciplina, a cerut sacrificii altora. Acum, realitatea lovește în plin: infrastructura se degradează, armata are nevoie de miliarde, iar războiul de la granițele UE cere acțiune rapidă. Iar asta înseamnă… datorii. Multe datorii.