Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a anunţat miercuri, 13 august, intenţia Guvernului de a schimba paradigma privind modul în care sunt tratate companiile multinaţionale. Oficialul guvernamental a vorbit, totodată, despre riscul unei eventuale recesiuni. „Trebuie să fim pregătiţi în orice moment pentru o recesiune şi trebuie să anticipăm acest lucru” – a fost auzit spunând șeful de la Finanțe.
Ministrul Finanţelor a prezentat miercuri o serie de măsuri de reformă fiscală, pe care Guvernul vrea să le adopte în cadrul pachetului 2 pentru reducerea deficitului bugetar.
„Principala chestiune pe care vreau să o subliniez aici este că vom schimba paradigma în privinţa modului în care tratăm companiile multinaţionale”, a menționat Nazare. Acesta a susținut că nu a găsit „foarte multe urme de acţiune” în ANAF în privinţa „supravegherii transferurilor de profituri artificiale” ale multinaţionalelor.
„Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaţionale care, în fapt, îi opreşte, îi previne creşterea economică, previne investiţiile acelei companii, la o taxă care să vizeze exact zona prin care multinaţionala respectivă îşi exportă profituri. (…) Am creat o nouă formulă de taxare inspirată din base erosion tax, din taxa care e folosită în Statele Unite. (…) În fapt, ce facem? Permitem nişte cheltuieli deductibile, dar la un nivel minimal de 3%. Tot ce depăşeşte acest 3% este taxat cu 16%. Ca atare, ne aşteptăm la un efect şi în creşterea impozitului pe profit şi ne aşteptăm la o evidenţă mult mai clară a acestor zone care au fost dintotdeauna susceptibile în zona de export de profit a multinaţionalelor”, a afirmat ministrul.
Nazare: Trebuie să fim pregătiţi în orice moment pentru o recesiune
El a precizat că acest impozit va fi construit pentru anul 2026, având ca bază anul 2024.
„Propunerea noastră este ca noua taxă pe afiliaţi, pe care o propunem astăzi, să înlocuiască impozitul pe cifra de afaceri care funcţionează în acest moment la companiile de peste 50 de milioane de euro.
De ce vrem să înlocuiască? Pentru că vrem investiţii, pentru că avem o creştere economică în decelerare, pentru că avem investiţii străine care scad la primele 5 luni ale anului cu 30%, şi pentru că trebuie să fim pregătiţi în orice moment pentru o recesiune, având datele economice la zi de astăzi, care ne indică acest lucru, că trebuie să fim pregătiţi în orice moment pentru o recesiune şi trebuie să anticipăm acest lucru”, a mai declarat Nazare în fața presei.
Ministrul a mai spus că, la adoptarea IMCA (impozitul minim pe cifra de afaceri-n.red.), România se aştepta la 5-7 miliarde încasări, dar că are 1,2 miliarde încasări. „Este clar că această taxă nu şi-a atins efectele şi nici măcar nu a targetat zona de cheltuieli a multinaționalelor care era cu adevărat sensibilă, ci a targetat practic toată activitatea lor economică” – a declarat Nazare.
„Nu trebuie să targetăm activitatea economică a multinaționalelor, multinaționalele trebuie să investească în România, (…) să creeze locuri de muncă, să creeze plus-valoare. Dar, când vine vorba de cheltuieli cu afiliații, când vine vorba de prețuri de transfer, trebuie să plătească impozit pe profit în România”, a mai afirmat ministrul Finanțelor.
Pentru prima dată în istoria recentă, partidul de extremă dreaptă Alternative für Deutschland (AfD) conduce într-un sondaj național, devansând alianța conservatoare CDU/CSU a cancelarului Friedrich Merz. Datele, furnizate de institutul Forsa, arată AfD la 26% din intențiile de vot, în timp ce conservatorii scad la 24%.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a ieșit să ne spună, cu seninătate, că avem doar o cocoașă, preluând termenul fostului ministru de tristă amintire, Nelu Tătaru, cercetat de DNA pentru luare de mită. Și că în 12 luni totul va fi bine, România va fi pe creștere economică, fără să țină seama că niciuna dintre măsurile de austeritate, care lovesc doar în cei de jos, nu încurajează vreo creștere economică, ci dimpotrivă.
Ministerul Justiției a solicitat refacerea proiectului de hotărâre de guvern privind „reforma” Romsilva, dat fiind că acesta conține erori de substanță și nu poate fi promovat în forma actuală, au semnalat sindicaliștii de la Federația Silva, care au atras atenția încă de la început că proiectul nu este făcut corect.
Într-un interviu acordat publicației Kicker sportmagazin, Rummenigge a vorbit deschis despre puterea tot mai mare a fotbaliștilor și a impresarilor lor, dar și despre cum acest trend afectează chiar și cluburi solide precum Bayern. „Și noi, la FC Bayern, ajungem uneori să plătim salarii prea mari pentru ceea ce primim pe teren”, a recunoscut fostul internațional german, care știe din interior cum funcționează mecanismele financiare ale unei mari echipe.
Fenomenul nu este nou. În trecut, zeci de mii de nord-coreeni au lucrat în Rusia, generând milioane de dolari anual pentru regimul lui Kim Jong Un. În 2019, ONU a interzis aceste practici, încercând să blocheze finanțarea programului nuclear nord-coreean. Dar războiul din Ucraina a schimbat calculele. Anul trecut, peste 10.000 de muncitori au ajuns din nou pe teritoriul rus, iar estimările sud-coreene arată că numărul ar putea depăși 50.000 în 2025.
Din cei 2,4 milioane de cetățeni ai Republicii Moldova, peste un milion lucrează în afara țării, iar cei rămași, aproape în totalitate, sunt dependenți de banii trimiși de acolo. La ora actuală, prețurile din această țară, în special la energie și gaze, mai pot fi achitate doar pentru că UE a decis să le subvenționeze facturile, ca răsplată pentru că au refuzat gazul ieftin de la ruși.
Declarația este o reacție directă la comentariile lui Trump, care a sugerat că atât Ucraina, cât și Rusia „ar putea ceda teritoriu” pentru a pune capăt războiului. Pentru Kiev și aliații săi, astfel de afirmații nu sunt doar premature — sunt periculoase.
Justificarea: o „urgență de siguranță publică”, declanșată de un incident violent izolat. Criticii vorbesc însă despre un pretext, cifrele oficiale arătând că infracționalitatea este în scădere.
