Acasă Blog Pagina 51

Relicva trecutului. De ce a dispărut volanul din lemn

0

Timp de decenii, volanul din lemn a simbolizat eleganța și rafinamentul automobilelor. Astăzi, a devenit o relicvă a trecutului, rezervată vehiculelor mai vechi sau modelelor de excepție.

La începutul secolului XX,  automobilul era încă un obiect artizanal. Producătorii foloseau materialele nobile ale vremii: piele, lemn, alamă etc. Lemnul a devenit materialul preferat pentru volane, deoarece era ușor de lucrat manual și se asorta cu tabloul de bord, realizat, de asemenea, din lemn prețios. Pe un Bugatti Type 35 sau un Rolls-Royce Phantom, volanul din lemn este o semnătură de distincție.

În ciuda calităților sale, lemnul are și defecte: se poate fisura sau rupe, în special în timp, ca urmare a variațiilor de temperatură și uzurii. Trebuie lăcuit în mod regulat pentru a preveni uscarea și crăparea.

Începând cu anii 1950, industria auto s-a schimbat: automobilul a devenit un produs de masă. Au fost introduse plasticul turnat și pielea sintetică, mai  rezistente la impact, mai puțin sensibile la umiditate sau căldură – și mai ieftine pentru fabricarea pe scară largă.

În 1970, chiar și mărcile premium au renunțat treptat la lemnul masiv în favoarea materialelor mai moderne.

Revoluția airbag-urilor: lovitura de grație pentru lemn

În anii ’90, airbagurile pentru șofer au devenit obligatorii în multe țări. Rolul volanului s-a schimbat: trebuia să fie capabil să reziste unei explozii controlate în câteva milisecunde, notează L’Automobile Magazine. Un volan din lemn masiv nu este compatibil, deoarece riscă să se rupă sub presiune și nu permite integrarea fiabilă a modulelor airbag.

Prin urmare, aproape toate autovehiculele de pe piață trec la volane din plastic sau din piele, încorporând airbaguri, comenzi audio, cruise control etc.

Unele mărci nu au renunțat complet la eleganța lemnului, chiar și în era airbagurilor.  Nu în ultimul rând Alfa Romeo, care a oferit volane din lemn ca opțiune pe mai multe modele, cum ar fi 156, 166 și GTV. Dar nu mai era lemn masiv, ci o foaie de placaj peste o structură internă din metal sau plastic armat, proiectată să se spargă în mod corespunzător atunci când airbagul era declanșat. Astfel, farmecul vintage al lemnului a rămas… fără a sacrifica siguranța.

În prezent, anumiți producători precum Rolls-Royce, Bentley și Aston Martin continuă să ofere lemn în interior, uneori chiar și pe volan, dar întotdeauna sub formă de furnir ultra-subțire.

Volanul din lemn păstrează un aer de eleganță atemporală, amintind de zilele în care a conduce o mașină era o experiență aproape aristocratică.

Bolojan, doar un alt politician care confundă poza cu puterea

Într-o țară în care independența justiției este invocată la fiecare discurs și încălcată la fiecare pas, Ilie Bolojan și-a permis să treacă o linie roșie periculoasă. Declarația sa, cum că decizia judecătorului de la Curtea de Apel Ploiești, care a anulat o hotărâre a Curții Constituționale, „compromite justiția”, nu este doar un derapaj. Este o imixtiune gravă a unui politician în actul de justiție.

Președintele PNL pare să trăiască într-o realitate paralelă: una în care el e un lider carismatic, aproape de marile puteri ale lumii, iar justiția românească ar trebui să asculte de „sfaturile” lui. Doar că, în lumea reală, partidul său se prăbușește în sondaje, iar singura lui realizare recentă e o poză făcută pe ascuns lângă Donald Trump. În vreme ce România se zbate într-o criză politică profundă, Bolojan joacă rolul omului important – doar că nimeni nu-l ia în serios.

Când un șef de partid consideră că are dreptul să critice decizia unui judecător, atunci trebuie să ne întrebăm dacă mai există, în România, o justiție independentă sau este doar un decor de fațadă. Ce caută un politician – chiar și în postura de președinte interimar – să arunce anatemă peste un act judecătoresc? Ce autoritate morală și legală are Ilie Bolojan să dea verdicte asupra deciziilor instanțelor? Justiția a ajuns o unealtă a celor care țin frâiele puterii. În 2019, Klaus Iohannis condamna „atacurile la justiție” ale lui Liviu Dragnea. Acum, Bolojan face același lucru, dar, firește, azi e „altfel”.

Ne putem imagina ce reacție isterică ar fi avut coaliția de guvernare dacă, în locul lui Bolojan, George Simion sau Elena Lasconi ar fi criticat o decizie a unui magistrat. Am fi văzut, probabil, proteste organizate în fața Palatului Victoria și apeluri patetice la „apărarea statului de drept”. Când, însă, derapajul vine din tabăra „bunilor și corecților”, se tace complice. O dublă măsură rușinoasă.

Între fantezia electorală și realitatea politică

Nu este prima oară când Ilie Bolojan demonstrează că trăiește într-o realitate paralelă. Într-o declarație cel puțin arogantă, acesta afirmă că, dacă ar fi candidat, ieșea învingător în alegerile prezidențiale. Între timp, partidul pe care îl conduce se zbate undeva la 10% în intenția de vot, după ce la ultimele alegeri abia a trecut pragul de 15%.

Pe ce se bazează această încredere nerealistă pe care o are acest vânător al statuilor înaintașilor români? Pe sprijinul imaginar al unui Emmanuel Macron tot mai slăbit în Franța? Pe susținerea unor figuri externe care în România nu mută nici măcar un procent? A visa frumos este gratuit. A insulta inteligența alegătorilor cu asemenea fantezii politice este, însă, periculos pentru sănătatea publică.

Într-un moment de pulverizare a scenei politice, Bolojan își imaginează că poate construi ceva solid doar pentru că pare „mai serios” decât alții. Realitatea e că un politician fără sprijin popular și fără o viziune clară nu poate face decât ce știu toți ceilalți să facă: jocuri de imagine și calcule meschine.

O poză goală, fără substanță, cu Trump

Cel mai recent episod de autopromovare a fost demn de o comedie politică: la funeraliile Papei Francisc, Ilie Bolojan a reușit „performanța” de a sta în spatele lui Donald Trump. Atât! Nu a discutat cu el, nu a schimbat măcar o strângere de mână cu liderul de la Casa Albă. S-a ales cu o poză făcută la doi pași de președintele american, dar și asta plină de controverse și care arată cât de mare este disperarea după imagine a lui primarului de la Oradea. Dar, pentru Ilie Bolojan, e suficient. Măcar a prins/ a fost împins într-un cadru bun.

Adevărul e că, dacă tot stătea la o așa mică distanță, putea măcar să îi curețe sacoul de scame lui Trump. Poate atunci ar fi rămas în memoria fotografică a evenimentului mai mult decât o siluetă întâmplătoare.

Această obsesie pentru imagine, această disperare de a crea iluzia unei apropieri de puterea reală spune totul despre politicianul Bolojan. Nu contează că n-a schimbat o vorbă cu Donald Trump. Contează poza. Contează percepția.

Ironia face ca, exact în aceste zile, Donald Trump Jr. să ajungă la București, într-un moment politic extrem de tensionat. După Budapesta și Sofia, Trump Jr. vine într-o Românie frământată de anularea alegerilor și de acuzații grave privind manipularea rezultatului electoral. Pe marginea acestui subiect, fiul președintelui SUA nu și-a ascuns indignarea: a acuzat public „marxiștii” și rețeaua lui George Soros în încercarea de a răsturna voința populară!

În acest context, se nasc câteva întrebări firești: Se va întâlni vreun lider politic român cu Donald Trump Jr.? Va repeta el criticile dure în legătură cu anularea alegerilor? Unde va fi Ilie Bolojan luni, când cel mai important personaj din anturajul „noului șerif”, Donald Trump, ajunge la București? În fața aparatului de fotografiat, căutând din nou un cadru favorabil, sau la masa unde se iau deciziile reale?

Răspunsurile vor veni curând. Până atunci, România trebuie să deschidă bine ochii: poza nu înseamnă putere. Și politicianul care trăiește doar din imagini este, de fapt, cel mai periculos iluzionist.

Președintele ”America First” răstoarnă ordinea mondială

A lansat un război tarifar fără precedent și a redus ajutorul extern al SUA. A denigrat aliații NATO și a îmbrățișat povestea Rusiei cu privire la invazia sa din Ucraina.

În primele 100 de zile haotice de când a revenit la Casa Albă,  Donald Trump s-a lansat într-o  campanie adesea imprevizibilă, care a răsturnat părți ale ordinii globale bazată pe reguli, relatează Reuters.

„Trump este mult mai radical acum decât era acum opt ani”, a declarat Elliott Abrams, un conservator care a servit sub președinții Ronald Reagan și George W. Bush înainte de a fi numit trimis special al SUA pentru Iran și Venezuela în primul mandat al lui Trump.

„Asistăm la o perturbare uriașă în afacerile mondiale”

Agenda „America pe primul loc” a lui Trump din al doilea mandat a îndepărtat prietenii și a încurajat adversarii, ridicând în același timp întrebări cu privire la cât de departe este pregătit să meargă. Acțiunile sale au neliniștit atât de mult unele guverne încât acestea reacționează în moduri care ar putea fi dificil de anulat, chiar dacă un președinte american mai tradițional este ales în 2028.

„Asistăm la o perturbare uriașă în afacerile mondiale”, avertizează Dennis Ross, fost negociator pentru Orientul Mijlociu în administrațiile democrată și republicană.

Evaluarea zguduirii sistemului global de către Trump provine din interviurile Reuters cu mai mult de o duzină de actuali și foști oficiali guvernamentali, diplomați străini și analiști independenți din Washington și din capitalele din întreaga lume.

Mulți văd puține șanse ca Trump să-și pondereze abordarea și se așteaptă, în schimb, ca multe țări să facă schimbări de durată în relațiile lor cu SUA pentru a se proteja împotriva politicii sale neregulate.

Aliații europeni, de exemplu, încearcă să își stimuleze propriile industrii de apărare pentru a reduce dependența de armele americane. În Coreea de Sud s-au intensificat dezbaterile privind dezvoltarea propriului arsenal nuclear. Și au crescut speculațiile că deteriorarea relațiilor ar putea determina partenerii SUA să se apropie de China, cel puțin din punct de vedere economic.

În joc, spun experții, este viitorul unui sistem global ce a prins contur în ultimele opt decenii, în mare parte sub primatul Statelor Unite: liberul schimb, statul de drept și respectul pentru integritatea teritorială.

Însă sub conducerea lui Trump, care a disprețuit organizațiile multilaterale și care privește afacerile globale prin prisma tranzacțională a unui fost dezvoltator imobiliar, această ordine mondială este profund afectată.

Acuzând partenerii comerciali că au „jefuit” SUA timp de decenii, Trump a pus în mișcare o politică tarifară radicală care a penalizat piețele financiare, a slăbit dolarul și a declanșat avertismente privind o încetinire a producției economice mondiale și un risc crescut de recesiune.

Unii analiști susțin că Trump ar putea încerca să reînvie o structură globală pe modelul Războiului Rece, în care marile puteri își delimitează sfere geografice de influență.

El Clasico cu scandal. Jucătorii Realului au întrecut măsura

0

Finala Cupei Regelui dintre Barcelona și Real Madrid (3-2) a degenerat în scene reprobabile imediat după fluierul final. Dani Carvajal, accidentat și prezent pe bancă, și-a pierdut cumpătul și l-a înjurat grosolan pe arbitrul De Burgos Bengoetxea.

Dani Carvajal, deși accidentat și doar rezervă, a izbucnit la adresa arbitrului. Potrivit AS, fundașul madrilen l-a înjurat violent: „Fiu de curvă! Fricoșilor! Nesimțiților! Și cu Lamine? Să meargă acolo!”, scandalul fiind surprins de camere.

Carvajal nu a fost singurul care și-a pierdut cumpătul. Antonio Rudiger a mers și mai departe, aruncând cu o sticlă din zona băncii de rezerve spre arbitru. Gestul său i-a adus un cartonaș roșu direct și riscă o suspendare între 4 și 12 etape, conform articolului 101 din regulamentul disciplinar, care pedepsește „violența ușoară față de arbitri”.

Atmosfera a fost incandescentă și în timpul meciului. Jude Bellingham s-a plâns vehement la pauză: „Totul este pentru ei! Tot ce e 50-50 li se dă lor. De ce? De ce? Du-te naibii!”. La final, englezul a fost eliminat pentru comportament agresiv față de brigada de arbitri.

Lucas Vázquez a văzut și el roșu, după ce a pătruns pe teren pentru a-și exprima nemulțumirea.

Real Madrid a pierdut dramatic și a terminat finala cu trei jucători eliminați, riscând sancțiuni serioase, într-un moment extrem de complicat pentru echipa lui Ancelotti, aflată deja în criză de soluții defensive. Suspendările anunțate vor afecta atât LaLiga, cât și viitoarele participări în Cupa Regelui.

ANSVSA lovește din nou. Exportul ovinelor în UE, interzis până pe 30 septembrie

Comisia Europeană a decis să prelungească interdicția exporturilor de ovine și caprine din România în statele UE până pe 30 septembrie, pentru că ANSVSA nu a fost în stare să transmită date de supraveghere suficiente. Mai mult, în justificarea prelungirii interdicției cu încă 3 luni, Comisia Europeană invocă incertitudinea persistentă și timpul estimat necesar pentru evaluarea situației epidemiologice din restul țării noastre.

Comisia Europeană a decis să scoată Aradul din carantină, dat fiind că, în perioada de supraveghere, nu a fost semnalat niciun caz de pestă a micilor rumegătoare. În schimb, pentru Bihor, carantina a fost prelungită până pe 10 mai, iar pentru întreg teritoriul României interdicția de a exporta ovine și caprine în UE s-a prelungit până pe 30 septembrie, după ce, inițial, interdicția ar fi trebuit să expire în ziua de 9 iunie. Evident, ANSVSA nu a transmis nimic în acest sens, ultimele comunicate datând de pe la mijlocul lunii martie.

După data adoptării Deciziei de punere în aplicare (UE) 2025/638, România a informat Comisia că supraveghere a bolii că în județul Arad nu a evidențiat nicio dovadă a circulației bolii în zona respectivă, în timp ce situația epidemiologică din restul țării rămâne incertă, iar datele disponibile privind supravegherea bolii nu sunt încă suficiente pentru a evalua situația epidemiologică în ceea ce privește infecția cu virusul pestei micilor rumegătoare, se arată în Decizia Comisiei Europene din 16 aprilie.

”Având în vedere situația epidemiologică favorabilă din județul Arad și pentru a evita orice sarcină suplimentară datorată restricțiilor inutile de circulație a ovinelor și a caprinelor din zona respectivă către restul teritoriului României, este necesar să se elimine acest județ de pe lista zonelor din România în care trebuie să se aplice măsuri suplimentare, cum ar fi cele aplicabile zonelor suplimentare de restricții, astfel cum se prevede în Regulamentul delegat (UE) 2020/687, și în care circulația ovinelor și a caprinelor în afara perimetrelor externe ale zonelor respective să fie interzisă, pentru o anumită perioadă de timp, după expirarea termenelor corespunzătoare măsurilor care se aplică în toate zonele de protecție și de supraveghere, așa cum figurează în anexa II la Decizia de punere în aplicare (UE) 2025/638”, se precizează în Decizia Comisiei.

Autoritățile dorm

Având în vedere lipsa unor date de supraveghere suficiente, incertitudinea persistentă și timpul estimat necesar pentru evaluarea situației epidemiologice din restul României, este necesar să se prelungească până la 30 septembrie 2025 interzicerea circulației ovinelor și a caprinelor de pe întreg teritoriul României către alte state membre, a transmis Comisia Europeană.

Interdicția exportului de animale vii în statele UE duce la pierderi de zeci de milioane de euro pentru fermierii români, care își vindeau ovinele și caprinele în special în Italia, Grecia și Bulgaria. Grecia este acum în carantină totală din cauza pestei micilor rumegătoare, iar Bulgariei i-a fost prelungită interdicția la export în UE tot până la septembrie 2025.

”De la ultima modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2024/3238, Bulgaria a notificat Comisiei întârzieri continue în punerea în aplicare a măsurilor de control al bolii care trebuiau să fie aplicate în cazul confirmării oficiale a unui focar de boală de categoria A la animale deținute dintr-o unitate, în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687, în ceea ce privește focarul care a fost confirmat în municipalitatea Velingrad din regiunea Pazardzhik”, se arată într-o Decizie a Comisiei Europene.

S-a trecut la alt capitol

După virusul pestei porcine, gripa aviară, variolă și pesta micilor rumegătoare, statele UE sunt acum amenințate de febra aftoasă, dispărută de 20 de ani din zonă, care afectează în egală măsură bovinele, ovinele și porcinele. După apariția focarelor de febră aftoasă în Germania, Ungaria și Slovacia, Guvernul României, a aprobat alocarea sumei de 50 de milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară, pentru suplimentarea bugetului ANSVSA. Fondurile sunt destinate achiziției de vaccinuri împotriva febrei aftoase, realizării de teste de laborator pentru bolile cu difuzibilitate ridicată, precum și acoperirii cheltuielilor aferente activităților sanitar-veterinare desfășurate de medicii veterinari oficiali și de liberă practică împuterniciți.

Banii arabilor rescriu fotbalul asiatic: dominația regatului în Liga Campionilor

0

Ambițiile fotbalistice ale Arabiei Saudite depășesc de mult granițele Orientului Mijlociu. Chiar dacă echipa națională a regatului este departe de a impresiona pe scena mondială, cluburile saudite dovedesc, în schimb, o forță colosală în competițiile continentale.

În ultimele două zile, sferturile de finală ale Ligii Campionilor Asiei au oferit o demonstrație clară de putere din partea formațiilor saudite. În debutul seriei, o primă partidă s-a transformat într-o veritabilă lecție de fotbal, reflectând ascensiunea rapidă a cluburilor din Regat.

În continuare, două confruntări suplimentare din faza sferturilor au subliniat același tipar: superioritatea evidentă a echipelor din Arabia Saudită în fața rivalilor lor. Rezultatele vorbesc de la sine:

  • Al-Ahli Jeddah (Arabia Saudită) – Buriram United (Thailanda) 3-0
  • Yokohama F. Marinos (Japonia) – Al-Nassr Riad (Arabia Saudită) 1-4

Astfel, programul semifinalelor, ce se vor disputa pe 29 și 30 aprilie într-o singură manșă, se prezintă astfel:

  • Al-Hilal Riad vs. Al-Ahli Jeddah
  • Al-Nassr Riad vs. Kawasaki Frontale (Japonia) / Al-Sadd Doha (Qatar)

Meciurile se vor desfășura pe terenul primelor echipe menționate, ceea ce sporește considerabil șansele ca trofeul continental să rămână în Arabia Saudită în acest sezon. În plus, cum Al-Nassr va juca semifinala acasă, există o posibilitate reală ca starul portughez Cristiano Ronaldo să adauge în palmaresul său și Liga Campionilor Asiei. Amintim că Ronaldo a cucerit deja UEFA Champions League de cinci ori, cu Manchester United (2007-2008) și Real Madrid (2013-2014, 2015-2016, 2016-2017 și 2017-2018).

În concluzie, investițiile masive în fotbalul saudit încep să-și arate roadele, iar dominanța actuală din Liga Campionilor Asiei ar putea fi doar începutul unui nou pol de putere în sportul rege. Mai e un pas până ce banii vor defila la nivel mondial.

Trump câștigă jocul global al energiei?

Săptămâna trecută,  Donald Trump a sugerat că tarifele ridicate vor rămâne aplicate majorității produselor chinezești. Dimpotrivă, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat  că tarifele  pentru China sunt nesustenabile.

Politico a raportat că SUA ar ridica sancțiunile asupra conductelor de gaze naturale care merg din Rusia în Germania. Cu toate acestea, secretarul de stat Marco Rubio a respins raportul ca fiind „o ficțiune”.

SUA vor țiței ieftin

În timp ce lumea era concentrată pe tarifele lui Trump, ceva remarcabil s-a întâmplat în fundal: Arabia Saudită și Rusia au convenit efectiv să scoată OPEC de pe tabla de șah a energiei globale.

Într-o mișcare surprinzătoare, cartelul odinioară puternic a anunțat o creștere a producției de petrol, în ciuda prețurilor relativ scăzute, notează UnHerd. SUA vor țiței la 50 de dolari pe baril și se pare că îl vor obține.

Se presupune că toate întâlnirile de profil din Arabia Saudită între reprezentanții SUA și cei ai Rusiei au fost despre viitorul Ucrainei, dar este mai mult decât probabil că s-a discutat și despre viitoarele piețe energetice. Rusia, Arabia Saudită și Statele Unite sunt cei mai mari trei producători de hidrocarburi din lume.

La scurt timp după anunțarea unei creșteri a producției, Arabia Saudită ar fi descoperit 14 noi câmpuri de petrol și gaze. Rusia și Statele Unite explorează în mod activ potențialul de cooperare pentru proiecte energetice în regiunea arctică. Adăugați progresele neașteptate înregistrate în cadrul negocierilor nucleare dintre SUA și Iran și presiunea continuă asupra Venezuelei, țara cu cele mai mari rezerve de petrol din lume.

Toate acestea par să vizeze scăderea prețurilor globale la energie, spre marea frustrare a companiilor americane de petrol și gaze. În sectorul energetic, profiturile depind de preț, nu de volum: cu cât petrolul și gazele devin mai ieftine, cu atât este mai rău pentru rezultatele acestor companii.

Deși sectorul combustibililor fosili din SUA ar putea fi parțial compensat prin viitoare reduceri de taxe, acum pare clar că Trump dorește energie ieftină pentru consumatori, nu profituri mari pentru producători.

Desigur, prin „consumatori” se pune accentul pe consumatorii americani, nu pe întreaga lume. O modalitate de a vinde politica sa producătorilor americani de energie ar putea fi deschiderea în continuare a piețelor de export, în special Europa.

Trump s-a plâns deja de deficitul comercial cu UE, iar gazul natural lichefiat ar putea fi o modalitate eficientă de a crea un echilibru mai bun. În acest scenariu, piața americană ar rămâne deschisă pentru bunurile europene, iar piața europeană s-ar deschide (poate chiar exclusiv) pentru energia americană. Acesta ar putea fi exact tipul de acord pe care administrația Trump speră să îl încheie.

Occidentul trebuie să pună capăt iluziilor Rusiei

Unii analiști vehiculează o idee pe placul celor care au prins frică de Vladimir Putin: Ucraina  să devină  zonă tampon neutră între Rusia și Occident. Numai atunci echilibrul ar fi asigurat din nou și pacea ar putea apărea. Dar ce echilibru a fost de fapt afectat?

Uniunea Europeană are de patru ori populația Rusiei și de nouă ori PIB-ul acesteia. Economia Statelor Unite este, în termeni nominali, de 13 ori mai mare. Chiar dacă alianța occidentală s-ar destrăma, Rusia nu ar putea ajunge din urmă puterea celor două.

Așadar, cum poate exista un „echilibru” între Rusia și Occident? Atât timp cât Rusia nu devine mult mai puternică sau Occidentul devine mult mai slab, SUA și UE vor fi puteri mai mari decât Rusia, notează Modern Diplomacy. Dar, evident, nu se poate aștepta în mod rezonabil ca SUA să își reducă drastic producția economică sau ca UE să își dea afară membrii estici doar pentru a mulțumi Kremlinul.

Dacă SUA ar micșora bugetul militar, ar cheltui cu ușurință mai mult decât forțele armate ale Rusiei. UE se reînarmează  și poate deveni mult mai puternică pe câmpul de luptă. Statele membre NATO au cheltuit 1.300 de miliarde de dolari pentru apărare anul trecut.

Realitatea este că Rusia nu este în poziția de a „echilibra” Occidentul. Tot ce poate face este să semene haos, în  speranța că SUA sau UE se retrag sau se prăbușesc.

Aici intervine războiul psihologic, narațiunea că Rusia nu poate fi învinsă, că merită o sferă de influență rezervată marilor puteri. Această încercare de spălare a creierului publicului occidental are un oarecare succes.

Problema nu este că Occidentul a rupt echilibrul cu Rusia. Conducerea rusă crede că un astfel de echilibru a existat în primul rând – și că există șansa de a-l restabili. Însă nu recunoaște că, de la sfârșitul Uniunii Sovietice, Rusia nu a fost pe picior de egalitate cu SUA sau UE.

Atacul Rusiei asupra Ucrainei a fost motivat de dorința zadarnică de a fi o putere globală. Cel mult, războiul aduce beneficii obiectivului personal al lui Putin, adică menținerea la putere indiferent de consecințe.

Un autocrat ce pierde contactul cu realitatea, obsedat de marea victorie împotriva Occidentului, întreține iluziile unei țări din ce în ce mai izolate pe plan mondial, dar cu ambiții imperiale.

Ucraina poate fi învinsă și divizată, iar rezultatul final ar însemna un nou Război Rece. După cum se știe, Rusia l-a pierdut pe cel vechi. Ce argumente ar ridica acum? Cu amenințarea nucleară nu cucerești teritorii. Și geopolitica nu mai funcționează în termenii dintre 1947 și 1991. Lumea s-a schimbat, mai puțin rușii.

Putin ar face bine să învețe realitățile politicii de putere, iar Rusia să accepte că nu mai este o putere globală.

Birocrația excesivă de la Bruxelles împiedică accesarea fondurilor UE. România, victimă colaterală

Comisia Europeană a recunoscut, pentru prima oară, că accesul la finanțarea UE este îngreunat de complexitatea existentă în cadrul programelor. România, prin Camera Deputaților, a plusat și a transmis la Bruxelles că este nevoie de o simplificare a accesării fondurilor și de introducerea unui set comun de reguli și proceduri pentru toate programele europene, dat fiind ritmul greoi al absorbției banilor Uniunii.

În comunicarea sa către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Regiunilor, Comisia Europeană a recunoscut, în premieră, că este nevoie de un buget al UE mai simplu, având în vedere că accesul la finanțarea UE este îngreunat de complexitatea existentă. Deși numărul programelor de cheltuieli a fost deja redus într-o anumită măsură la începutul perioadei actuale, în buget și în alte programe din afara acestuia există încă peste 50 de programe de cheltuieli, susține Comisia Europeană.

Cu toate că acest lucru ilustrează domeniul larg de aplicare al finanțării din partea UE, crește riscul de suprapuneri și sunt reduse impactul și transparența, apărând, în același timp, lacune din cauza lipsei unor abordări de finanțare cuprinzătoare și coordonate pentru prioritățile transversale, cum ar fi competitivitatea.

”Beneficiarii întâmpină dificultăți în a parcurge multitudinea de norme și criterii, în pofida măsurilor de simplificare introduse în cadrul financiar actual 22 Existența unor norme de eligibilitate, a unor procese de depunere a cererilor și a unor rate de cofinanțare diferite, precum și a mai multor puncte de intrare pentru potențialii solicitanți pune în pericol rapiditatea și calitatea punerii în aplicare și implicarea părților interesate. De asemenea, dacă sunt inconsecvente, acestea pot submina realizarea obiectivelor UE. A răspunde unei cereri de propuneri pentru accesarea fondurilor UE poate fi o acțiune complexă și deosebit de împovărătoare pentru întreprinderile mici și mijlocii”, a arătat Comisia Europeană.

Potrivit acesteia, din cauza adoptării tardive a programelor operaționale și a coexistenței mai multor fonduri, cum ar fi Fondul pentru o tranziție justă și Mecanismul de redresare și reziliență, acesta din urmă având un calendar mai strâns, precum și a faptului că autoritățile naționale s-au concentrat mai întâi pe finalizarea execuției fondurilor în temeiul cadrului multianual 2014-2020 conform regulii „N+3”, au fost plătite mai puțin de 7 % din fondurile alocate pentru perioada 2021-2027, din care mai mult de jumătate reprezintă prefinanțare.

Pașaport de eligibilitate

În hotărârea Camerei Deputaților, care răspunde comunicării Comisiei Europene, se precizează că este necesară o simplificare a structurii viitorului buget, atât din perspectiva accesării fondurilor, cât și din condiționalitatea pentru protecția bugetului Uniunii Europene. Deputații români cer și simplificarea accesului la fonduri europene prin crearea unui set comun de reguli și proceduri pentru toate programele europene, introducerea unui „pașaport de eligibilitate” pentru beneficiari, valabil pentru toate programele UE, care să evite reevaluarea repetată a acelorași criterii, precum și prin reducerea birocrației prin extinderea utilizării opțiunilor de costuri simplificate.

Pe de altă parte, Camera Deputaților a semnalat că împărtășește preocuparea exprimată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene referitoare la faptul că această comunicare pune accent deosebit pe competitivitate, ceea ce poate conduce la ideea că viitoarele finanțări vor miza pe contribuție la competitivitate și mai puțin pe reducerea disparităților, chiar dacă în document se face referire la un buget european cu rol central în promovarea, printre alte priorități, a coeziunii sociale și teritoriale.

Se anunță noi bariere în accesarea fondurilor

Parlamentarii români consideră că viitorul Cadru financiar multianual 2028+ ar trebui să fie mai bine corelat cu programele naționale elaborate de statele membre, precum și cu recomandările specifice fiecărui stat adoptate de Consiliu.

Totodată, deși salută propunerea Comisiei de a crea un plan unic pentru fiecare stat, cu un set de norme unice, concepute pentru toate instrumentele de finanțare,  deputații și-au exprimat rezervele cu privire la introducerea de noi standarde și criterii pentru planificarea și programarea finanțării programelor structurale ale UE, care vor conduce la un decalaj considerabil între pregătirea cadrului financiar și punerea în aplicare pe teren. Totodată, Camera Deputaților consideră necesară consolidarea dimensiunii de coeziune teritorială prin stabilirea unui prag minim de finanțare dedicat regiunilor mai puțin dezvoltate, pentru a asigura că aceste zone nu sunt dezavantajate în competiția pentru fonduri cu regiunile mai dezvoltate.

Ion Iliescu își pierde oficial cefrtificatul de revoluționar! Marian Moroșanu implicat direct

3

Ion Iliescu a pierdut oficial titlul de „luptător remarcat prin fapte deosebite” în cadrul Revoluției din Decembrie 1989, după ce Tribunalul București a stabilit că pozițiile sale de conducere în structurile comuniste sunt incompatibile cu acest statut.

Decizia vine în urma unui demers inițiat de Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist (SSRML), susținut activ de revoluționarul Marian Moroșanu, cunoscut sub numele de „Ceaușescu”.

Procesul de retragere a certificatului

Pe 25 martie 2025, instanța a admis solicitarea de anulare a certificatului atribuit fostului președinte, demers la care s-au raliat și Doru Mărieș, liderul Asociației „21 Decembrie 1989”, și Marian Moroșanu. În 2021, Moroșanu a propus modificarea Legii 341/2004, modificare ce a devenit ulterior Legea 242/2021, fundamentul juridic prin care s-a operat retragerea titlurilor acordate persoanelor cu funcții de conducere în fostul Partid Comunist Român.

În motivarea sentinței, Tribunalul București a evidențiat că Ion Iliescu a deținut funcții importante în structurile PCR și UTC: a fost secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, șef al Departamentului de Propagandă al CC al PCR și ministru pentru problemele tineretului între 1967 și 1971, printre alte poziții relevante. Conform art. 8 alin. 2 din Legea 341/2004, aceste atribuții îl exclud din categoria persoanelor eligibile pentru beneficiile legii dedicate revoluționarilor.

Cum a influențat Marian Moroșanu decizia instanței

Marian Moroșanu, unul dintre cei mai vocali critici ai certificatelor acordate abuziv, a explicat pentru Libertatea că modificarea legislativă propusă de el a avut drept scop tocmai eliminarea dintre revoluționari a celor care au făcut parte din aparatul de conducere comunist. Deși inițial proiectul prevedea și retragerea certificatelor pentru foștii milițieni și securiști, această prevedere a fost eliminată înainte de adoptare.

„Ion Iliescu, în anii ’70, era practic al doilea om în stat. Cum să fie revoluționar cineva care făcea parte din elita partidului împotriva căruia noi ne-am ridicat?”, a comentat revoluționarul.

Moroșanu a mai subliniat că, deși Ion Iliescu nu a beneficiat material de pe urma certificatului său, simbolistica deținătorilor unui astfel de titlu este extrem de importantă pentru memoria Revoluției.

Modificările aduse Legii Revoluționarilor

Legea 341/2004 a fost concepută pentru a recompensa participarea activă la Revoluția din Decembrie 1989, dar și la revoltele muncitorești din anii anteriori. Cu toate acestea, abia în 2021, prin Legea 242, a fost introdusă prevederea explicită care exclude foștii lideri comuniști de la beneficiile statutului de revoluționar.

Astfel, certificatul poate fi acordat doar celor care au participat efectiv împotriva regimului dictatorial și nu celor care, deși s-au alăturat ulterior noii puteri, au fost anterior membri de vază ai Partidului Comunist Român.

Clasificarea participanților în funcție de sacrificiul adus în timpul Revoluției – de la eroi-martiri la participanți simpli – a fost stabilită pentru a reglementa acordarea drepturilor și indemnizațiilor.

Context: Alte cazuri controversate

Marian Moroșanu a amintit și alte situații în care persoane compromise de colaborarea cu regimul comunist au beneficiat, pe nedrept, de titlul de revoluționar. Printre acestea, cazuri precum cel al lui Silvian Ionescu, fost șef în Departamentul de Informații Externe al Securității, și Vasile Bran, fost parlamentar FSN, dovedesc dificultatea procesului de curățare a listei revoluționarilor autentici.

În concluzie, decizia de retragere a certificatului lui Ion Iliescu reprezintă un pas important în procesul de restabilire a adevărului istoric și de onorare a celor care, cu adevărat, au luptat împotriva dictaturii comuniste.

Criza creditului privat. Împrumutații, expuși la riscul de neplată

Companiile care obțin credite private par din ce în ce mai șubrede, iar băncile se numără printre cele care ar putea fi în cele din urmă responsabile de pierderi.

”Multe companii care primesc împrumuturi directe de la creditori privați se luptă să producă numerar, cel puțin după o măsură cheie: la sfârșitul anului trecut, mai mult de 40 % dintre împrumutați au avut un flux de numerar liber negativ”, a avertizat Fondul Monetar Internațional într-un raport publicat săptămâna trecută. Acest procent a crescut de la aproape 25 % la sfârșitul lui 2021.

Împrumutații care nu generează suficiente fluxuri de numerar sunt expuși unui risc mai mare de neplată, o preocupare deosebită în condițiile în care războaiele comerciale generează temeri legate de stagnarea economică, relatează Bloomberg.

Participanții la piață sunt alarmați de faptul că deteriorarea calității creditului debitorilor nu a apărut încă în evaluările contabile, în timp ce o creștere a recapitalizărilor dividendelor „pune și mai mult la încercare sustenabilitatea datoriilor debitorilor”, se arată în raportul FMI.

Organismele  de supraveghere  se tem că vulnerabilitățile din industria creditelor private, în valoare de 1,6 trilioane de dolari, s-ar putea extinde în domeniul bancar. Orice creștere a creditelor neperformante în rândul bazei de clienți a creditorilor direcți ar putea avea un impact asupra băncilor, deoarece acestea au acum o expunere de peste 500 de miliarde de dolari la creditele private, pe care administratorii de fonduri le folosesc pentru a împrumuta mai mult clienților.

„Riscul de erodare a câștigurilor și de probleme legate de fluxurile de numerar a crescut, cu focare de risc în anumite industrii sau împrumutați”, a scris FMI despre creditorii direcți. Chiar și înainte de aplicarea tarifelor, aproape jumătate dintre debitori aveau fluxuri de numerar operaționale negative, ceea ce a prelungit dependența lor de dispozițiile privind plata în natură și de restructurările de tip amend-and-extend”.

Mai mult de un sfert din venitul net din investiții în trimestrul al patrulea pentru un set de creditori a provenit din dobânda amânată, potrivit datelor compilate de Bloomberg Intelligence. „Pe măsură ce volatilitatea financiară crește, incertitudinea proliferează”, a declarat Elad Shraga, director de investiții la Signal Capital Partners.

Societățile private de creditare acordă de obicei împrumuturi companiilor mai slabe și mai mici, ceea ce le face mai expuse la o încetinire a economiei.

Programul elevilor, dat peste cap de alegeri. Cursuri anulate sau trecute în online în unele școli din țară

0

După vacanța de Paște, elevii se întorc luni la cursuri, însă doar pentru o perioadă scurtă. După trei zile de școală, aceștia vor intra din nou în vacanță, profitând de minivacanța de 1 Mai.

Anul acesta, însă, activitatea școlară va fi dată peste cap și de organizarea alegerilor prezidențiale.

În multe unități de învățământ din țară, acolo unde vor funcționa secții de votare, cursurile vor suferi modificări. Unele școli își vor desfășura orele online, în timp ce altele vor fi nevoite să își decaleze programul.

Începând cu joi, 1 mai, elevii intră într-o nouă pauză, Guvernul declarând vineri, 2 mai, zi liberă, pentru a lega sărbătoarea muncii de weekend. Astfel, săptămâna viitoare va fi una extrem de fragmentată pentru elevi, cu doar trei zile de școală efectivă.

Complicațiile nu se opresc aici. Pe 5 mai, adică imediat după alegerile programate pentru 4 mai, există posibilitatea ca unele școli să nu își poată relua cursurile în format fizic. În aceste cazuri, orele fie se vor muta online, fie vor fi amânate, pentru a permite eliberarea și reorganizarea sălilor după procesul electoral — o situație similară cu cea întâlnită în toamna trecută, când doar în București peste 90 de școli au trecut temporar în sistem online din același motiv.

Luni, 29 aprilie, elevii intră în ultimul modul de cursuri al acestui an școlar. Pentru majoritatea dintre ei, vacanța de vară va începe pe 21 iunie, excepție făcând elevii din clasele terminale, care vor susține examenele naționale.

CITEȘTE ȘI: Vreme cum demult n-a mai fost în luna mai. Meteorologii anunță că mai avem de așteptat vara

S-a stins mirajul fotovoltaicelor. Hidrocentralele devin proiecte de securitate națională

Finalizarea microhidrocentralelor aflate în diferite stadii de execuție se va face în regim de urgență, proiectele urmând să fie declarate de securitate națională, potrivit unui proiect de lege inițiat de Ministerul Energiei. Disperarea cu care se accelerează intrarea în sistem a câteva sute de MW arată clar că la minister mirajul fotovoltaicelor și al eolienelor a cam pălit, după ce s-a constatat că energia intermitentă provoacă importuri masive și prețuri mari.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a aflat, brusc că hidroenergia este tot regenerabilă și a emis un proiect de lege dedicat acestei surse. Mai exact, cele câteva sute de MW (în total ar fi 700, dar la calculele ministerului sunt circa 120 MW) din proiectele de microhidrocentrale începute și stopate cu mulți ani în urmă trebuie să intre urgent în sistem.

Iar pentru asta finalizarea proiectelor va intra în responsabilitatea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care trebuie să le declare proiecte de securitate națională. Mai mult, odată declarate ca proiecte de securitate națională, investițiile hidroenergetice vor intra sub incidența unor prevederi speciale de securitate și protecție. Aceasta implică, pe lângă accelerarea implementării, și faptul că autoritățile de aplicare a legii și cele cu atribuții în domeniul ordinii publice vor acorda sprijin pentru paza și protecția acestor șantiere și instalații, având în vedere importanța lor.

”De asemenea, statutul de proiect de securitate națională conferit de lege oferă investitorilor (în principal compania Hidroelectrica sau alte entități desemnate) o siguranță juridică sporită privind drepturile de acces, de utilizare a resurselor și de executare a lucrărilor, chiar și în situația modificării unor reglementări subsecvente, pe durata realizării investiției”, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de lege inițiat de Ministerul Energiei.

Derogare de la orice

Inițiativa legislativă reglementează măsurile necesare pentru implementarea proiectelor de securitate națională în domeniul hidroenergiei și propune instituirea unui regim juridic special aplicabil proiectelor hidroenergetice de importanță strategică, în scopul depășirii blocajelor care afectează în prezent realizarea acestora. În esență, schimbarea principală constă în asigurarea unor proceduri accelerate și derogatorii față de regimul obișnuit.

Astfel, proiectele vor beneficia de derogări de la regimul terenurilor și al mediului, de accelerarea și simplificarea procedurilor de expropriere, proceduri accelerate de avizare și autorizare, precum și de aplicarea legii inclusiv la proiectele în curs.

”Rezultatul scontat este accelerarea semnificativă a ritmului de realizare a acestor investiții: practic, proiectele de hidroenergie strategică vor fi finalizate în termenul optimizat (de ordinul a 1-3 ani pentru restul de lucrări, față de incertitudinea actuală), contribuind rapid la creșterea capacității de producție de energie a țării. În plus, se elimină riscul ca investiții publice mari deja efectuate (sute de milioane de euro cheltuite în deceniile trecute pe șantierele hidroenergetice) să rămână blocate și nefolosite – legea asigurând valorificarea acestor investiții latent productive”, susține Ministerul Energiei.

Potențial neexploatat

Potențialul hidroenergetic al României este valorificat într-o proporție de aproximativ 55-60%, fapt ce lasă un spațiu semnificativ de dezvoltare pentru creșterea capacităților de producție hidroenergetice, consideră Ministerul Energiei. Numeroase proiecte hidroenergetice de mare anvergură, începute în deceniile trecute, se află în stadii avansate de execuție, dar au fost sistate sau întârziate din diverse cauze. Printre acestea se numără amenajările hidroenergetice (AHE) de pe râul Jiu, sectorul Livezeni–Bumbești, hidrocentrala Răstolița, AHE Cerna-Belareca, amenajările de pe râul Olt (sectorul Cornetu–Avrig, inclusiv treptele Câineni, Racovița, Lotrioara), AHE Surduc–Siriu, AHE Pașcani etc.

”Aceste investiții, deși în mare parte realizate, au fost oprite pe fondul blocajelor administrative și juridice: proceduri greoaie de avizare și autorizare, dificultăți în obținerea acordurilor de mediu, litigii prelungite inițiate, de regulă, cu rea-credință, de organizații interesate de protecția mediului, precum și probleme legate de regimul terenurilor (de exemplu, conversia terenurilor forestiere sau exproprieri contestate)”, a mai precizat Ministerul Energiei.

China ia măsuri de ajutor pentru firme, în contextul războiului economic cu SUA

În fața presiunilor externe tot mai intense, China se pregătește să susțină companiile afectate printr-un pachet de măsuri țintite, potrivit unui anunț oficial venit după o ședință a Biroului Politic, condusă vineri de președintele Xi Jinping, transmite CNBC.

Această decizie vine pe fondul escaladării conflictului comercial cu Statele Unite, agravat luna aceasta de impunerea unor tarife reciproce de peste 100%.

În ciuda încercărilor autorităților de la Beijing de a menține obiectivul de creștere economică de circa 5% stabilit în martie, marile instituții financiare din SUA au revizuit în scădere estimările privind avansul economiei chineze.

Sprijin financiar și relaxare monetară pentru firmele afectate

În comunicatul emis după întâlnire, oficialii chinezi cer implementarea urgentă a unor măsuri de sprijin, în special pentru companiile cu pierderi semnificative. Aceste măsuri includ ajutoare financiare directe, dar și relaxarea politicii monetare – prin posibila reducere a dobânzilor și a ratei rezervelor minime obligatorii, ceea ce ar elibera lichidități suplimentare în sistemul bancar.

Politica economică generală stabilită la începutul anului rămâne neschimbată, însă autoritățile semnalează o mai mare flexibilitate în aplicarea soluțiilor punctuale, a explicat Zong Liang, cercetător-șef al Bank of China. În contextul tarifelor impuse de Washington, se așteaptă ca Beijingul să identifice cu precizie firmele afectate și să elaboreze strategii de sprijin personalizate.

Beijingul acuză Washingtonul că subminează dreptul internațional

Tensiunile dintre cele două mari economii ale lumii nu se limitează doar la frontul comercial. China a reacționat vehement după ce președintele american Donald Trump a semnat un ordin executiv ce permite exploatarea mineralelor rare din adâncurile oceanelor, inclusiv în zone internaționale, relatează BBC.

Documentul are ca scop consolidarea accesului SUA la resurse esențiale pentru industriile de apărare, tehnologiile verzi și sectorul medical. Nodulii polimetalici de pe fundul oceanelor – roci bogate în cobalt, litiu și alte elemente rare – devin astfel un nou câmp de dispută între Washington și Beijing.

Decizia americană evită consultările în desfășurare la ONU privind reglementarea mineritului în apele internaționale, fapt criticat de China. Guvernul de la Beijing acuză SUA că „încalcă dreptul internațional” și afectează interesele comunității internaționale, potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun.

China deține în prezent un rol dominant în piața globală a pământurilor rare și metalelor critice, iar analiștii susțin că Washingtonul încearcă astfel să reducă această dependență. „Dorim ca SUA să preia conducerea în competiția globală pentru resursele submarine, devansând China”, a declarat un oficial american, subliniind importanța strategică a noii inițiative.

ANAF a făcut anunțul: Atâția bani poți primi din afară, fără a avea probleme cu legea

0

Tot mai mulți români primesc bani din afara țării, fie din partea rudelor, fie ca plată pentru diverse servicii. Însă o întrebare rămâne constant pe buzele tuturor: ce sume pot fi încasate în conturile din România fără să atragă atenția ANAF?

Deși se vorbește des despre un plafon limită, în realitate, nu valoarea sumelor este cheia, ci sursa acestora.

Legislația fiscală românească nu stabilește o limită clară peste care banii primiți din străinătate trebuie automat declarați. Contează în schimb natura banilor și statutul fiscal al destinatarului.

Dacă banii reprezintă cadouri sau donații de la membri ai familiei sau prieteni, nu este nevoie, în mod normal, să fie declarate sau taxate. Cu toate acestea, pentru transferuri consistente sau frecvente, autoritățile fiscale pot solicita justificări suplimentare, motiv pentru care este esențial ca documentele doveditoare să fie bine păstrate.

În schimb, dacă sumele provin din activități generatoare de venit – cum ar fi muncă prestată, chirii, dividende sau alte surse financiare – acestea trebuie declarate obligatoriu și impozitate corespunzător. Veniturile sunt taxate cu 10%, însă, în funcție de tipul și nivelul lor, pot apărea și obligații suplimentare privind contribuțiile la sănătate sau pensie.

Trebuie menționat că ANAF are acces, prin sistemul internațional de schimb automat de informații (CRS – Common Reporting Standard), la datele financiare furnizate de alte state. În plus, băncile din România sunt obligate să raporteze operațiunile suspecte sau cele care depășesc anumite praguri valorice, inclusiv atunci când banii vin din străinătate. Chiar și vânzările ocazionale prin platforme precum OLX sau Vinted pot ajunge în atenția inspectorilor fiscali.

Ce trebuie să știi dacă primești bani de peste hotare

În cazul în care banii primiți sunt considerați venituri impozabile, este necesar să completezi și să depui Declarația Unică și să achiți taxele aferente. Pentru donațiile între rude de grad apropiat, legislația prevede scutiri de la plata impozitelor, însă pentru sume consistente este recomandată întocmirea unor acte notariale sau bancare, pentru a elimina orice suspiciuni ulterioare.

Un aspect esențial: indiferent de suma transferată, trebuie să fii pregătit să justifici sursa banilor în fața ANAF, la cerere. În lipsa documentelor justificative, autoritățile pot reîncadra sumele ca venituri nedeclarate, ceea ce ar atrage nu doar plata impozitului aferent, ci și penalități și amenzi semnificative.

Vreme cum demult n-a mai fost în luna mai. Meteorologii anunță că mai avem de așteptat vara

1

Luna mai, așteptată de mulți ca startul zilelor de vară, vine anul acesta cu surprize meteorologice neașteptate. Potrivit prognozei actualizate de EaseWeather, primăvara își va păstra caracterul capricios până aproape de începutul verii.

Specialiștii avertizează că temperaturile din mai 2025 vor fi mai scăzute decât valorile obișnuite pentru această perioadă. În Capitală, primele zile ale lunii vor aduce oscilații mari de temperatură: între 17 și 28 de grade Celsius. Schimbările bruște vor fi evidente — de exemplu, pe 8 mai se estimează că se vor atinge 26 de grade, iar a doua zi mercurul din termometre va coborî la doar 17 grade.

Finalul lunii nu va aduce stabilitatea dorită. Temperaturile maxime se vor încadra între 20 și 27 de grade, iar ploile vor deveni un element aproape zilnic. Între 28 și 31 mai, meteorologii estimează patru zile consecutive de precipitații în București. În plus, episoade de ploaie sunt așteptate și pe 1, 5, 6, 13, 17, 18 și 22 mai, transformând luna într-una dintre cele mai instabile din ultimii ani.

Cei care își plănuiau o escapadă de 1 Mai ar trebui să își reconsidere planurile, mai ales dacă vizau zonele montane. Prognoza Accuweather indică posibilitatea unor episoade de lapoviță și chiar ninsoare la altitudini mai mari. Stațiuni precum Predeal ar putea avea parte de maxime de doar 10 grade și minime de 3 grade Celsius, cu șanse mari de precipitații mixte.

Astfel, turiștii care își propun să petreacă mini-vacanța în locuri ca Predeal, Sinaia, Bușteni sau Rânca sunt sfătuiți să își pregătească haine groase și să fie pregătiți pentru un început de mai… cu aromă de iarnă.

CITEȘTE ȘI: Cine ar putea fi noul Papă. Indiciile sunt clare, el este marele favorit!

Ciolacu și PSD cântă la trei instrumente

1. Educația plastică în România e la un nivel fără precedent, toată lumea comenteză despre culorile vestimentare abordate de politicieni la înmormântarea Papei. Bolojan și Ciolacu au fost chiar lăudați. Hai să fim serioși. Avem cei mai inculți politicieni din istoria modernă a României. În urmă cu niște ani, un caricaturist al unui săptămânal de umor a spus ”am făcut mii de desene cu politicieni români și niciunul dintre ei n-a cumpărat vreunul. Am făcut două unui ambasador al Americii și omul mi le-a cumpărat pe bani grei.” La fel i s-a întâmplat lui Eugen Mihăescu, atunci când era grafician la ”The New Yorker” și ”New York Times”. Președintele Nixon a cumpărat desenele artistului român, care nu erau deloc măgulitoare la adresa Casei Albe. Îmi aduc aminte, de asemenea, de ambasadorii Americii, ai Franței, ai Olandei din anii ’80. Intrau în galeriile de artă de pe Magheru și cumpărau câte un tablou care le plăcea, fără a cunoaște artistul. Așa erau atunci diplomații și politicienii. Diplomații noștri de azi sunt niște târgoveți cu pașaport de serviciu, iar politicienii, oooo, politicienii! O generație strălucită de agramați digitalizați – George Simion și Vlad Voiculescu, șefa partidului POT (mereu uit cum o cheamă pe distinsa buruiană) și Vlad Voiculescu. Au crescut cu postere din revista Bravo, puseseră pozele cântăcioșilor pe pereți.

2. Simion era necesar ca opoziție la USR, fiindcă el, Clotilde, Vlad Voiculescu și Drulă sunt la fel, dar nu-mi imaginam că ar putea ajunge în finala prezidențială. Ar fi prea mult pentru el și o povară uriașă pentru România.

3. Cel mai bun jocheu politic e Ciolacu. E călare și când pierde. N-are cultură nici pe sfert cât Dragnea sau pe jumătate cât Ponta. Ciolacu e un excelent încasator, lucru mare în politică. ”Marcele, ești și hoț, și prost!”. Așa i-a zis Clotilde anul trecut. Iar el zâmbea. În loc să o expulzeze. Ciolacu e politicianul cel mai lipsit de vanitate. Foarte bun combinagiu. Și inteligent. Sau perversache. În lumea lui, inteligent si perversache sunt sinonime. În momentul ăsta, cântă la trei instrumente. Antonescu, Ponta și Simion. Ce a vorbit cu Ponta a vorbit și cu Simion.

4. România TV îi face lui Antonescu ce îi făcea Antena 3 lui Georgescu în decembrie. Cu același succes electoral. Cine să te creadă când îi găsești toate păcatele lui Antonescu, iar despre Ponta scrii pe burtieră ca e ”candidatul anti-sistem”? Ponta are multe defecte, dar nu-i prost. Vă dați seama cum râde singur când aude că el e anti-sistem?

5. Ponta are o relație bună cu China, însă Nicușor Dan e pe primul loc în sondaje. În alea făcute pe strada Dimitrie Pompeiu, unde lucrează maoiștii pe trotinete și e blocat traficul între orele 16 și 18.

Cine ar putea fi noul Papă. Indiciile sunt clare, el este marele favorit!

Cardinalii catolici din întreaga lume se pregătesc să aleagă succesorul Papei Francisc, însă numele viitorului Suveran Pontif rămâne, deocamdată, un mister. Totuși, pentru cei familiarizați cu subtilitățile Vaticanului, anumite indicii privind posibilii candidați pot începe să apară încă din timpul ceremoniilor funerare, notează Reuters.

Procesul de alegere a noului lider al Bisericii Catolice este unul complex și strict secret. Aproximativ 252 de cardinali sunt așteptați la Roma pentru această misiune, însă doar cei 135 care nu au împlinit 80 de ani vor putea participa efectiv la conclav.

Potrivit normelor canonice, sesiunea de vot nu poate debuta înainte de 6 mai. Până atunci, cardinalii pot lua parte la evenimente publice și pot discuta, în mod limitat, despre profilul viitorului papă.

„Este o artă să identifici semnalele premergătoare conclavului, pentru că ele sunt de obicei extrem de discrete”, explică John Thavis, jurnalist veteran specializat în afacerile Vaticanului.

Papa Francisc s-a stins din viață luni, la vârsta de 88 de ani, iar până în prezent nu există un favorit evident pentru a-i prelua misiunea spirituală. În timpul ultimei sale convalescențe, marcată de o dublă pneumonie, pontiful a evitat să sugereze vreo preferință, delegându-le cardinalilor vârstnici conducerea ceremoniilor pascale.

Predica de la funeralii – un moment cheie

Funeraliile Papei Francisc, programate pentru sâmbătă, 26 aprilie, vor fi un prim moment de atenție pentru observatorii Vaticanului. Ceremonia din Piața Sfântul Petru va reuni zeci de mii de credincioși și numeroși lideri internaționali, inclusiv președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski, fiind transmisă la nivel global.

Predica funerară va fi susținută de cardinalul Giovanni Battista Re, decanul Colegiului Cardinalilor. Deși, la 91 de ani, Re nu mai este eligibil pentru a participa la conclav, mesajul său poate sugera direcția dorită de colegii săi în alegerea noului Suveran Pontif.

Precedentul istoric este grăitor: în 2005, cardinalul Joseph Ratzinger a rostit o predică de o forță emoțională remarcabilă la funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea, iar 11 zile mai târziu era ales Papă sub numele de Benedict al XVI-lea.

Cine va fi următorul Papă?

În absența unui succesor desemnat clar de Papa Francisc, atenția lumii catolice se concentrează asupra câtorva cardinali de prim-plan, fiecare purtător al unei viziuni proprii pentru viitorul Bisericii Catolice. Viitorul pontif va trebui să gestioneze nu doar provocările interne ale Bisericii, ci și un context global tot mai tensionat.

Pietro Parolin (Italia, 70 de ani)
Actual Secretar de Stat al Vaticanului, Pietro Parolin este considerat candidatul de consens în rândul cardinalilor moderați. Cu o carieră marcată de discreție și eficiență diplomatică, Parolin este văzut drept garantul unei continuități line a politicilor inițiate de Papa Francisc. De-a lungul anilor, și-a consolidat influența atât în politica internă a Vaticanului, cât și pe scena internațională, negociind în culise acorduri delicate, precum cel cu China privind numirea episcopilor.

Numit cardinal în 2014, Parolin este apreciat pentru abilitatea sa de a păstra un echilibru între tradiție și necesitatea reformelor, evitând extremele. Alegerea sa ar semnala dorința cardinalilor de a păstra stabilitatea într-o perioadă de profunde schimbări globale. Deși nu este perceput drept o figură carismatică în rândul credincioșilor de rând, experiența sa vastă în conducerea Vaticanului și reputația de negociator abil îi oferă un avantaj considerabil în perspectiva votului din conclav.

Luis Antonio Tagle (Filipine, 67 de ani)
Supranumit „Francisc al Asiei”, cardinalul Tagle este un progresist cu o carismă naturală. Susținător al deschiderii față de comunitățile marginalizate, inclusiv LGBT și persoanele divorțate, Tagle ar putea reprezenta alegerea unei Biserici mai incluzive și orientate către sudul global.

Fridolin Ambongo Besungu (Congo, 65 de ani)
Unul dintre liderii proeminenți ai Bisericii africane, Besungu este cunoscut pentru pozițiile sale ferme în materie de morală. Conservator declarat, a criticat inițiativele recente privind binecuvântarea cuplurilor necăsătorite. Alegerea sa ar marca o revenire spre o interpretare mai tradițională a doctrinei.

Matteo Zuppi (Italia, 69 de ani)
Arhiepiscopul de Bologna, Zuppi este un alt nume puternic vehiculat. Apreciat pentru implicarea sa în medierea conflictelor internaționale și pentru apropierea de Papa Francisc, Zuppi ar aduce un papat marcat de implicare socială și dialog.

Wim Eijk (Olanda, 71 de ani)
Cardinalul olandez, fost medic, este văzut drept un campion al conservatorilor. A fost un critic vocal al reformelor lui Francisc, pledând pentru o Biserică ferm ancorată în disciplina canonică tradițională.

Peter Erdo (Ungaria, 72 de ani)
Arhiepiscop de Budapesta și teolog respectat, Erdo este un conservator moderat care ar putea unifica aripa tradiționalistă cu cea centristă, într-un compromis salutar pentru unitatea Bisericii.

Mario Grech (Malta, 67 de ani)
Secretar general al Sinodului Episcopilor, Grech este un om al dialogului. Este văzut ca un papabil de continuitate, capabil să îmbine spiritul reformist al lui Francisc cu o gestionare mai pragmatică a problemelor interne.

Raymond Burke (SUA, 76 de ani)
Cunoscut pentru pozițiile sale extrem de conservatoare și critica deschisă la adresa pontificatului lui Francisc, Burke, deși influent, pare a avea șanse reduse, mai ales din cauza vârstei și polarizării pe care o generează.

Semnalele care pot apărea în timp

Ceremoniile funerare marchează începutul perioadei oficiale de doliu de nouă zile pentru Biserica Catolică. Duminică va avea loc o nouă liturghie în Piața Sfântul Petru, condusă de cardinalul Pietro Parolin, actualul secretar de stat al Vaticanului și unul dintre numele vehiculate pentru succesiune.

„Se spune adesea că cel care intră în conclav cu șanse mari iese doar cardinal”, avertizează istoricul Christopher Bellitto de la Universitatea Kean din New Jersey. „Nimeni nu poate prezice cu adevărat deznodământul.”

Conform Reuters, de-a lungul zilelor următoare, alte indicii subtile ar putea ieși la iveală. La precedentul conclav din 2013, unii cardinali americani au început să țină conferințe de presă înainte de vot, lucru interzis ulterior de colegii lor. Acum, deși nu sunt așteptate briefinguri oficiale, predicile susținute în bisericile Romei de diverși cardinali ar putea conține fraze semnificative despre viziunea lor asupra viitorului Bisericii.

„Fiecare cuvânt va conta”, explică Thavis. „Termeni precum ‘deschidere’ și ‘reformă’ pot sugera un anumit tip de candidat, în timp ce ‘rigoare teologică’ și ‘capacități administrative’ pot indica alt profil.”

Întâlnirile discrete din spatele zidurilor Vaticanului

Cele mai relevante semnale vor apărea în cadrul așa-numitelor „congregații generale”, reuniuni zilnice ale cardinalilor înainte de conclav. În 2013, Jorge Mario Bergoglio – viitorul Papă Francisc – a impresionat colegii printr-o intervenție în care critica autoizolarea Bisericii și cerea o deschidere reală către lumea modernă. Câteva zile mai târziu, avea să fie ales.

Votul propriu-zis se va desfășura în Capela Sixtină, în cel mai strict secret. Cardinalii vor fi complet izolați, fără acces la presa externă sau la alte mijloace de comunicare. Odată ce toți sunt prezenți, maestrul ceremoniilor liturgice va rosti, în latină, celebrul „Extra omnes!” – semnalul ca toți cei care nu sunt implicați direct să părăsească încăperea.

The Times: America i-a promis lui Putin că Rusia primește Crimeea și 20% din Ucraina! Dezvăluiri șocante de la negocieri

6

Administrația condusă de Donald Trump promovează un plan de pace care prevede ca regiunile ucrainene ocupate de forțele ruse să rămână sub controlul Moscovei, relatează The Times, citând surse oficiale apropiate negocierilor.

Potrivit publicației britanice, această propunere a fost prezentată vineri, la Moscova, de echipa lui Steve Witkoff, reprezentant special al președintelui american.

Discuțiile purtate cu Vladimir Putin au avut la bază principiul că păstrarea Crimeei și a aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei de către Rusia este „un fapt consumat”, susține ziarul britanic.

Trump, potrivit The Times, exercită o presiune puternică asupra liderului ucrainean Volodimir Zelenski, încercând să-l determine să accepte o „pace impusă” de circumstanțe. Convingerea actualei administrații de la Washington este că Zelenski nu are altă opțiune decât să semneze acordul propus.

„Dacă nu se ajunge la o înțelegere, Trump amenință că va rupe negocierile chiar de săptămâna viitoare”, menționează sursa citată.

Optimism la Washington, rezerve la Kiev

Donald Trump a declarat public că Rusia și Ucraina sunt „foarte aproape de un acord istoric”, la doar câteva ore după întrevederea de la Kremlin dintre Steve Witkoff și Vladimir Putin.

Președintele american a catalogat discuțiile drept „o zi reușită” în eforturile diplomatice, în timp ce Kremlinul a calificat întâlnirea ca fiind „constructivă”. De notat că Ucraina nu a fost reprezentată la aceste negocieri.

Într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare, Trump a afirmat că „majoritatea problemelor importante au fost rezolvate” și a îndemnat ambele părți să organizeze întâlniri „la cel mai înalt nivel” pentru a finaliza înțelegerea.

Poziția Ucrainei: Fără concesii

În replică, într-un discurs video susținut vineri seara, Volodimir Zelenski a insistat asupra faptului că singura cale corectă este exercitarea unei presiuni internaționale constante asupra Moscovei, pentru a obține o încetare a focului fără condiții impuse Kievului.

Liderul ucrainean a subliniat că orice acord care implică cedări teritoriale nu este acceptabil pentru Ucraina, reiterând apelul către aliați să sprijine neabătut suveranitatea și integritatea teritorială a țării sale.

CITEȘTE ȘI: VIDEO: Liderii lumii, prezenți la Vatican. Trump și Zelenski, discuții înainte de funeraliile Papei Francisc

VIDEO: Explozie de proporții la cea mai importantă bază navală a Iranului

O explozie de proporții a zguduit sâmbătă portul Shahid Rajaee din Bandar Abbas, cea mai importantă bază a forțelor navale iraniene din Golful Persic. 

UPDATE: Autoritățile locale confirmă că cel puțin 195 de persoane au fost rănite în urma deflagrației.

„În urmă cu câteva minute, în portul Shahid Rajaee a avut loc o explozie severă, ale cărei cauze nu sunt încă elucidate”, a declarat directorul general al Departamentului pentru Managementul Crizelor din provincia Hormozgan.

Deocamdată, detaliile privind circumstanțele exacte ale incidentului nu au fost dezvăluite. Totuși, martorii citați de Fars News spun că suflul exploziei a fost atât de puternic încât a fost resimțit inclusiv în orașele apropiate Bandar Abbas și Qeshm.

Incidentul are loc în contextul în care emisarul american Steve Witkoff se află astăzi în Oman pentru discuții oficiale cu ministrul iranian de externe, pe tema programului nuclear al Teheranului.

CITEȘTE ȘI: Se răcește vremea în Capitală. ANM anunță cod portocaliu

Se răcește vremea în Capitală. ANM anunță cod portocaliu

0

Locuitorii Capitalei trebuie să se aștepte la o schimbare bruscă a vremii în următoarele zile. Conform prognozei transmise de Administrația Națională de Meteorologie, Bucureștiul va traversa o perioadă de instabilitate atmosferică accentuată, cu ploi, vânt puternic și descărcări electrice.

Sâmbătă, cerul va fi dominat de nori, iar din a doua parte a zilei sunt așteptate averse însoțite de fulgere și intensificări de vânt, ce pot atinge viteze de 50–60 km/h. Se estimează cantități de precipitații de aproximativ 10 l/mp. Temperaturile vor rămâne, însă, destul de blânde pentru această perioadă, cu maxime de 21–23 de grade Celsius și minime nocturne de 9–10 grade.

Duminică, atmosfera se răcește considerabil în București. Valorile termice diurne vor coborî spre 17–18 grade, iar în cursul nopții termometrele vor indica între 4 și 7 grade. Cerul va deveni variabil spre senin, cu unele înnorări la începutul zilei, iar vântul va sufla moderat, cu intensificări temporare de până la 45 km/h.

Luni, bucureștenii se vor bucura de o zi însorită, dar temperaturile vor rămâne mai scăzute decât media normală pentru această perioadă. Maximele se vor situa între 17 și 19 grade Celsius, iar minimele nocturne vor coborî până la 2–5 grade, cu un vânt slab spre moderat care va accentua senzația de frig în orele serii.

Între timp, ANM a emis mai multe avertizări de vreme severă pentru alte regiuni ale țării. Sâmbătă, până la ora 23:00, în Moldova și nordul Crișanei sunt așteptate intensificări susținute ale vântului, cu rafale ce pot atinge 70 km/h, izolat chiar și 80 km/h.

De asemenea, începând de sâmbătă dimineață și până duminică dimineață, instabilitatea atmosferică va fi accentuată în Banat, Oltenia, cea mai mare parte a Transilvaniei și Munteniei, sudul Dobrogei și în zona montană a Carpaților Meridionali și Occidentali. Meteorologii anunță averse torențiale, frecvente descărcări electrice, vijelii și grindină. În unele zone, se vor înregistra acumulări de apă între 20 și 25 l/mp, iar local pot depăși chiar și 40 l/mp.

Pentru ziua de sâmbătă, 26 aprilie, între orele 14:00 și 23:00, ANM a emis un cod portocaliu de vreme severă pentru județele Hunedoara, Alba, Sibiu, Gorj, Vâlcea, Argeș, Dâmbovița și zona montană a județelor Brașov și Prahova, unde sunt prognozate averse extrem de puternice ce pot aduce în scurt timp 30–40 l/mp, iar pe alocuri chiar 50–60 l/mp.

Începând din noaptea de sâmbătă spre duminică, vremea va intra într-un proces accentuat de răcire. ANM avertizează că între 26 aprilie, ora 23:00, și 29 aprilie, ora 10:00, temperaturile vor scădea semnificativ în aproape toate regiunile țării. În Maramureș, Transilvania și nordul și centrul Moldovei, nopțile vor aduce minime între -3 și 2 grade Celsius, iar local se va semnala brumă.

VEZI ȘI: VIDEO: Liderii lumii, prezenți la Vatican. Trump și Zelenski, discuții înainte de funeraliile Papei Francisc

VIDEO: Liderii lumii, prezenți la Vatican. Trump și Zelenski, discuții înainte de funeraliile Papei Francisc

0

Președinți, membri ai familiei regale și o multitudine de oameni simpli și-au luat rămas bun de la Papa Francisc sâmbătă, la funeraliile acestuia.

Un cardinal a declarat că moștenirea pontifului de a se ocupa de migranți, de cei defavorizați și de mediu nu trebuie să moară odată cu el. Pe o parte a sicriului lui Francisc, în vasta Piață Sfântul Petru, a stat președintele american Donald Trump, care a intrat în conflict cu papa pe aceste teme.

Cardinalul Re a sfințit pâinea și vinul, iar corul a cântat Rugăciunea Domnului. Congregația – formată din cardinali, lideri mondiali și membri ai publicului – a făcut semnul păcii, un ritual prin care indivizii își exprimă pacea, comuniunea și caritatea unii față de alții, întorcându-se către cei din jur pentru a-și strânge mâinile, spunând: „Pacea fie cu voi”.

Președintele american Donald Trump a dat mâna cu omologul său francez Emmanuel Macron.

Zelensky și Trump s-au întâlnit înainte de funeraliile Papei Francisc

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, și președintele SUA, Donald Trump, au purtat discuții sâmbătă înainte de funeraliile Papei Francisc, fiind prima dată când cei doi șefi de stat se întâlnesc față în față de la întâlnirea explozivă din Biroul Oval.

Directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung, a declarat că cei doi „s-au întâlnit astăzi în privat și au avut o discuție foarte productivă”. „Mai multe detalii despre întâlnire vor urma”.

Discuțiile au loc într-un moment crucial pentru războiul din Ucraina – SUA au amenințat că își vor abandona eforturile de a intermedia pacea, iar Trump l-a criticat pe Zelenski săptămâna aceasta pentru comentariile sale conform cărora Ucraina nu ar recunoaște controlul rusesc asupra Crimeei.

Însă, după noi discuții între președintele rus Vladimir Putin și trimisul lui Trump pentru Ucraina, Steve Witkoff, Trump a declarat că Ucraina și Rusia sunt „foarte aproape de un acord”.

 

 

Vatican: Peste 200.000 de oameni s-au adunat pentru funeraliile Papei Francisc/VIDEO LIVE

0

Autoritățile de la Vatican spun că aproximativ 200.000 de oameni s-au adunat, sâmbătă, pentru funeraliile Papei Francisc.

Piaţa Sf. Petru a devenit neîncăpătoare, sute de mii de oameni au venit să asiste la ceremonialul grandios de înmormântare a Papei Francisc, la care asistă și numeroşi şefi de stat şi capete încoronate.

Preşedintele american Donald Trump, însoţit de soţia sa Melania, a sosit la Roma vineri seara. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a declarat că nu este sigur că va fi prezent, a sosit sâmbătă dimineaţa.

”Vedem enorm de multă lume. Tineri au petrecut noaptea afară. Asta arată cât de mult a marcat Papa Francisc”, a declarat AFP un bărbat din Gabon, Jean-Roger Mounguengui, în vârstă de 64 de ani, care a venit împreună cu soţia sa.

”Este o zi cu adevărat istorică”, a adăugat acest bărbat care poartă un costum închis la culoare şi o cravată de culoarea prunei, în contextul în care moartea la vârsta de 88 ani, în lunea Paştelui, a primului Papă argentinian ales în 2013 a provocat emoţie şi omagii în întreaga lume.

Aproximativ 50.000 de persoane au venit la funeraliile Papei Benedict al XVI-lea în 2023, în timp ce aproximativ 300.000 au participat la funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea în 2005.

Trump, cel mai important șef de stat prezent la înmormântarea Papei Francisc!/Securitatea la Vatican, la un nivel nemaiîntâlnit!

Într-o atmosferă profund emoționantă, Vaticanul a devenit sâmbătă centrul spiritual al lumii, odată cu funeraliile Papei Francisc. Ceremonia a reunit în Piața Sfântul Petru peste 200.000 de persoane și circa 130 de delegații oficiale, dintre care 50 au fost conduse de șefi de stat și de guvern.

Evenimentul a însemnat cea mai importantă reunire a liderilor mondiali din ultimii ani.

Securitate la cel mai înalt nivel: Roma, blindată!

Roma a fost blindată înaintea sosirii a 164 de delegații și a aproximativ 50 de șefi de stat și de guvern care au participat la funeraliile Papei Francisc, iar numeroase străzi din centrul orașului au rămâs închise pentru trecerea sicriului, mutat în procesiune funerară de la Bazilica Sfântul Petru la Bazilica Santa Maria Maggiore pentru înmormântare.

Planul de securitate a fost unul impunător: 4.000 de agenți ai forțelor de ordine și alți 4.000 de voluntari ai Protecției Civile în jurul San Pietro și în alte părți ale orașului, precum și lunetiști au fost desfășurați de-a lungul traseului prin care vor trece delegațiile.

Au fost desfășurate echipe de geniști, unități canine și ofițeri de poliție care patrulează, de asemenea, pe râul Tibru, în timp ce brigada de pompieri va desfășura unități împotriva amenințărilor nucleare, bacteriologice, chimice și radiologice.

În plus, apărarea aeriană a desfășurat sisteme antidrone, avioane de luptă Eurofighter și un distrugător în largul coastei Fiumicino, iar agenții sunt de asemenea echipați cu „bazooka antidrone”.

Numai în zona San Pietro, serviciul de sănătate a avut 55 de echipe, 11 posturi medicale avansate și 52 de ambulanțe, iar spitalul Santo Spirito din apropiere, aflat la doar câțiva metri de Vatican, a fost complet echipat și pregătit pentru orice eventualitate.

Pentru ultima călătorie a lui Francisc până la Bazilica Santa Maria Maggiore, toate străzile au fost închise, iar mașinile au fost retrase din zonele înconjurătoare, ceea ce va cauza, de asemenea, probleme semnificative de mobilitate.

În zona din jurul Vaticanului, toate drumurile de acces au fost închise, iar pelerinii sunt îndrumați spre piață, unde vor fi instalate patru ecrane mari pentru a urmări funeraliile pentru cei care nu pot ajunge acolo.

Ceremonie solemnă

Suveranul Pontif, descris de cardinalul Giovanni Battista Re drept „un păstor cu inima larg deschisă pentru toți”, a fost condus pe ultimul drum cu solemnitate și rugăciune. Cardinalul a evocat în omilia sa personalitatea puternică și apropierea profundă de oameni a Papei Francisc, subliniind eforturile neobosite ale acestuia pentru sprijinirea celor vulnerabili și pentru promovarea păcii.

De altfel, pontificatul său a fost marcat de un angajament constant față de migranți și refugiați, simbolizat încă de la început prin prima sa vizită oficială pe insula Lampedusa, loc emblematic al dramelor migrației. „Papa Francisc a fost mereu atent la cei excluși și nu a încetat să ceară construirea de poduri în loc de ziduri”, a amintit cardinalul Re în fața mulțimii adunate.

Liturghia Euharistică, momentul central al slujbei funerare, a fost celebrată de cardinalii reuniți la altarul ridicat în Piața Sfântul Petru. Peste tot domnea o atmosferă de adâncă reculegere, acompaniată de imnurile sacre și de rugăciunile miilor de credincioși.

Trump, cel mai important lider prezent la funeralii

Printre liderii mondiali prezenți s-au numărat președintele american Donald Trump, președintele francez Emmanuel Macron, dar și șefii de stat ai Italiei, Argentinei și Ucrainei. Donald Trump și Volodimir Zelenski au avut chiar o scurtă întrevedere înaintea ceremoniei, descrisă de Casa Albă drept „productivă”.

Premierul Marcel Ciolacu și președintele Senatului, Ilie Bolojan, au reprezentat România la funeralii. Totodată, oficiali europeni de rang înalt, precum președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-au aflat în rândul celor care au adus un ultim omagiu Papei Francisc.

Conform Sky News, ceremonialul funerar a urmat dorințele exprimate de suveranul pontif înainte de moarte, fiind marcat de o simplitate profundă: Papa Francisc a fost înhumat într-un sicriu de lemn, fără fastul tradițional al celor trei sicrie. Locul său de odihnă veșnică este Bazilica Santa Maria Maggiore, lăcaș de cult față de care a nutrit o profundă devoțiune.

Într-un gest emoționant, cardinalul Giovanni Battista Re a încheiat omilia rugându-l pe Papa Francisc, acum din ceruri, să binecuvânteze în continuare Biserica, Roma și întreaga lume: „Așa cum ai făcut-o duminica trecută, într-o ultimă îmbrățișare cu poporul lui Dumnezeu și cu întreaga omenire care caută lumina adevărului”.

Ultimul mesaj al Papei Francisc, „Nu uitați să vă rugați pentru mine”, rostit de atâtea ori în viață, a fost acum reîntors către el de către întreaga lume creștină, într-un rămas-bun plin de recunoștință și speranță.

Motivarea judecătorului din Ploiești care a suspendat decizia de anulare a alegerilor prezidențiale: Curtea Constituțională a comis un exces de putere

5

A apărut motivarea deciziei pronunțate de Curtea de Apel Ploiești – de admitere a unei cereri în care se solicita suspendarea hotărârii CCR din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidențiale.

Judecătorul Alexandru Vasile, de la Curtea de Apel Ploiești, a făcut publică motivarea prin care a decis suspendarea hotărârii Curții Constituționale (CCR) privind anularea alegerilor prezidențiale de la finalul anului 2024. Magistratul a expus argumentele care au stat la baza hotărârii sale.

Documentul are 20 de pagini. Iar în conținutul său, magistratul susține că judecătorii Curții Constituționale ar fi interpretat „în mod abuziv” legea atunci când s-au sesizat din oficiu.

Alexandru Vasile spune că prin anularea integrală a întregului proces electoral, „cetăţenii au fost lipsiţi de posibilitatea de a-şi alege candidaţii preferaţi” pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al României, potrivit antena3.ro.

Citiți și: Trump Jr. vine la București – Poza care va răsturna campania electorală!

Democrația este un mit. Noua DIKTATURĂ începe cu România

Eșecul unui stat numit România: fără voce, fără viziune, fără viitor!

Iată, conform sursei citate, câteva extrase din motivarea deciziei judecătorului Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești:

  • Un prim motiv de nelegalitate, circumscris cerinţei privind cazul bine justificat, invocat de reclamantă, se referă la faptul că pârâta Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art. 146 lit f) din Constituţie, sesizându-se din oficiu, deşi art. 10 din Legea nr. 47/1992 prevede expres că sesizarea trebuie făcută în scris şi motivat.
  • Curtea constată că, prin cererea de chemare în judecată, un prim motiv de nelegalitate invocat de reclamantă, se referă la faptul că, la emiterea Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a comis un exces de putere, aşa cum este definit de art. 2 alin. (1) lit n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Arată că, prin actul administrativ normativ contestat, Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art.146 lit f) din Constituţie, aceea de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui României, anulând, printr-o autosesizare arbitrară întregul proces democratic de alegere a Preşedintelui României.
  • Un alt motiv de nelegalitate invocat de reclamantă se referă la faptul că actul administrativ normativ contestat a fost emis cu încălcarea termenului până la care ar fi putut fi pusă în discuţie posibilitatea anulării alegerilor, după ce anterior validase, prin Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024 turul I şi rezultatele acestui tur.
  • Având în vedere principiul ierarhiei actelor normative reglementat prin aceste prevederi, Curtea reţine că, deşi conform dispoziţiilor art. 11 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992 „Deciziile și hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.”, caracterul general obligatoriu nu poate fi atribuit şi hotărârilor Curţii Constituţionale, astfel că prevalează dispoziţiile din Legea fundamentală mai sus menţionate, care atribuie caracter general obligatoriu doar deciziilor Curţii Constituţionale, nu şi hotărârilor emise de instanţa de contencios constituţional.
  • În prezenta cauză, Curtea reţine că Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024 a fost emisă pentru organizarea executării Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, astfel că aceasta reprezintă un act administrativ cu caracter normativ.
  • În prezenta cauză, Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, chiar dacă are o perioadă limitată de aplicare, vizând doar anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024, aceasta nu are un destinatar identificat de la început, ci priveşte anularea procesului electoral cu caracter general, în privinţa tuturor persoanelor implicate în calitate de candidaţi sau alegători.

Prima reacție a BEC

Biroul Electoral Central (BEC) a reacţionat joi la decizia Curţii de Apel Ploieşti şi a transmis, într-un comunicat de presă, că activitatea tuturor birourilor electorale continuă.

„În vederea corectei informări a publicului în contextul pronunțării de către Curtea de Apel Ploiești a Sentinței nr. 135/24.04.2025, în dosarul nr. 301/42/2025, BEC aduce următoarele clarificări:

Actuală procedură electorală în vederea alegerii Președintelui României este reglementată atât de acte normative cât și de acte administrative cu caracter normativ, respectiv:

• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2025 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2025 și alegerilor locale parțiale din anul 2025;

• Hotărârea de Guvern nr. 4/2025 privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României din anul 2025;

• Hotărârea Guvernului nr. 17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României din anul 2025;

• Hotărârea Guvernului nr. 68/2025 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României din anul 2025;

• Hotărârea Guvernului nr. 79/2025 privind stabilirea bugetului și a cheltuielilor necesare pregătirii, organizării și desfășurării în bune condiții a alegerilor pentru Președintele României din anul 2025.

În aceste condiții, activitatea tuturor birourilor electorale continuă în temeiul și pentru executarea măsurilor prevăzute de actele normative și a celor administrative cu caracter normativ care vizează actuala procedură de alegere a Președintelui României”, se precizează în comunicatul BEC.

Minuta deciziei de la CA Ploiești

Judecătorul de la Curtea de Apel Ploiești a admis, joi, o cerere prin care se solicita suspendarea hotărârii CCR din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidențiale.

„Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluționarea definitivă a cauzei. Admite acțiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024. Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 70 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru. Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunțare”, potrivit minutei deciziei.

Decizia poate fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție.