Acasă Blog Pagina 5

Regenerarea urbană în sectorul 4 reprezintă un proces continuu, în plină ascensiune

0

Sute de blocuri au fost reabilitate termic! Mii de locuri de parcare au fost create și au fost puse în ordine! Iar acum se desfășoară ample acțiuni de plantare de arbori tineri și de însămânțare flori de sezon!

 După toate acestea, sigur era nevoie și de iarbă verde! Iar în multe dintre zonele sectorului, cum ar fi cea de la Izvorul Oltului – Reșița, acolo unde se derulează lucrări de regenerare a spațiului urban, cei de la Totul Verde au trecut deja la treabă! În plus, s-au redeschis circa 80 la sută dintre locurile de joacă, amenajate ca părculețe între blocuri, ce au fost închise pentru modernizare. Este vorba de aparate de joacă noi, de piese înlocuite la complexurile de joacă, precum și de bănci pentru odihna însoțitorilor celor mici. Parte dintre aceste locuri au trecut prin procesul de reconversie, devenind terenuri de sport – de fotbal, de baschet sau au fost amenajate cu mese de ping-pong, foarte bune pentru copilașii cu vârste mai mari de 12 ani!

BREAKING NEWS: Iubitul Mihaelei Rădulescu, Felix Baumgartner, mort într-un accident de parapantă/VIDEO și FOTO de la fața locului

0

Felix Baumgartner s-a stins din viață la 56 de ani. Austriacul a suferit un accident de parapantă în Italia.

Iubitul Mihaelei Rădulescu, originar din Salzburg, zbura cu parapanta în satul italian Porto Sant’Elpidio de pe coasta Adriaticii în momentul producerii incidentului.

Potrivit presei italiene, sportivul se lansase din Fermo cu o parapantă, dar, în timpul zborului, i s-a făcut rău, a pierdut controlul aparatului, s-a prăbușit în interiorul campingului Le Mimose, într-o piscină, și a murit. În accident a fost implicată și o tânără femeie, care a fost lovită de aparat în timp ce se afla în piscină. Tânăra a fost internată la spitalul Murri din Fermo, dar starea sa nu este gravă. La fața locului, alertate de un turist care a asistat la scenă, au intervenit serviciile sanitare 118. După accident, bărbatul și-a pierdut imediat cunoștința și a intrat în stop cardiac. Salvatorii au solicitat o ambulanță aeriană pentru transportul de urgență la spitalul „Torrette” din Ancona, însă inima bărbatului a încetat să mai bată înainte de îmbarcarea în aeronavă.

 

Muzica generată de inteligența artificială devine un fenomen?

S-a confirmat recent că „trupa” de rock psihedelic The Velvet Sundown, cu mai mult de un million de fani pe Spotify, este opera inteligenței artificiale.

Mai precis, un „proiect muzical sintetic ghidat de direcția creativă umană și compus, exprimat și vizualizat cu sprijinul inteligenței artificiale”.

În timp ce instrumentele de inteligență artificială au fost integrate de mult timp în software-uri muzicale precum Logic, platformele mai noi, precum Suno și Udio, au facilitat mai mult ca niciodată generarea de melodii întregi pe baza a doar câteva indicații, notează CNBC.

De asemenea, muzicianul „dark country” Aventhis – cu peste 600 000 de ascultători lunari pe Spotify – ar fi un produs al vocilor și instrumentelor IA.

Între timp, serviciul de streaming muzical Deezer, cu sediul în Franța, a dezvăluit în aprilie că aproximativ 18% din toate piesele încărcate în prezent pe platforma sa sunt generate integral de inteligența artificială.

Calitatea și originalitatea muzicii IA au fost adesea criticate, dar experții spun că devine din ce în ce mai greu pentru ascultătorul obișnuit să facă distincția între om și mașină.

Jason Palamara, profesor asistent de tehnologie muzicală la Herron School of Art and Design, susține că The Velvet Sundown este probabil doar „vârful icebergului”. Suno și Udio nu au bariere la intrare, permițând oricui să creeze sute de piese pe baza inteligenței artificiale într-o singură ședință. Ambele platforme oferă acces gratuit, precum și abonamente premium la prețuri de aproximativ 30 de dolari pe lună.

The Velvet Sundown a câștigat 34 235 de dolari pe o perioadă de 30 de zile pe toate platformele de streaming audio, conform estimărilor Chart Masters.

Din acest motiv, este ușor de înțeles de ce creatorii de IA ar putea dori să inunde platformele cu cât mai multă muzică generată posibil, în speranța de a deveni virali.

Sony Music, Universal Music Group și Warner Records au intentat procese împotriva Suno și Udio, acuzându-le de încălcarea drepturilor de autor. Mii de muzicieni și compozitori au cerut interzicerea utilizării ”artei umane” pentru antrenarea inteligenței artificiale fără permisiune.

Pentru Keith Mullin, profesor la Liverpool Institute for Performing Arts, ”inteligența artificială în domeniul muzicii este aici pentru a rămâne”.

Luna trecută, artistul și producătorul Timbaland, câștigător al premiului Grammy, a lansat un proiect de divertisment axat pe inteligența artificială, numit Stage Zero, care va include o vedetă pop generată de IA.

Bursa creşte cu 1,5% şi atinge al patrulea maxim la rând. Plus 5,4% pe Transgaz, 4% la Banca Transilvania şi 2,5% pe Romgaz

0

Indicele BET – de referinţă pentru Bursa de Valori Bucureşti şi întreaga piaţă locală de capital – a urcat joi, 17 iulie cu 1,5% şi a marcat la un nou record absolut de 19.687 de puncte, în urcare cu 17,7% de la începutul anului.

Cu un plus de 4,2% în ultima săptămână, BET este la al patrulea maxim istoric consecutiv şi mai are nevoie de un avans de 1,6% pentru a depăşi pragul psihologic de 20.000 de puncte.

Cele mai bune dinamici din componența BET erau înregistrate de Transgaz (6,1%), TeraPlast (3,8%), Banca Transilvania (3,4%), Romgaz (2,1%) și Transport Trade Services (1,8%). La Polul opus, erau scăderi doar pe acțiunile Sphera Franchise Group (-0,3%) și Hidroelectrica (-0,2%).

„Am trecut prin frica alegerilor politice, a intrării în incapacitate de plată, lipsa unui guvern, inflație, downgrade la junk etc. Pe fondul atenuării tensiunilor geopolitice și economice ale lumii, în particular a problemelor economice ale României prin pachetele fiscale adoptate (atenție și la implementarea acestora), BVB a primit un green card din partea investitorilor, deoarece aceste creșteri ale cotațiilor se realizează cu bani noi, cu bani care intră în piața de capital românească”, spune Laurențiu Felea, broker în cadrul Goldring Iași.

Declinul zonelor rurale în Europa. „Acum nu mai există nimic”

0

Spaniolul Nicolas de la Fuente, 92 de ani,  își amintește de bunăstarea satului  Molezuelas de la Carballeda, o comunitate agricolă prosperă: ”aveam de toate”.

Dar era abundenței pastorale a apus de mult. Activitatea comercială a dispărut practic. Acest sat a devenit un deșert economic, relatează Financial Times. Vârsta medie a celor 47 de locuitori ai săi a ajuns la 70 de ani. „Acum nu mai există nimic”, spune de la Fuente. „Totul s-a terminat”.

Depopularea rurală a fost mult timp o problemă în unele părți din sudul și estul Europei. Dar tendința devine o amenințare existențială și se răspândește pe continent, fără a lăsa nicio țară neafectată.

În deceniul până în 2024, numărul estimat de persoane care trăiesc în regiuni predominant rurale ale UE a scăzut cu aproape 8 milioane, o scădere de 8,3%, în timp ce populația urbană a crescut cu peste 10 milioane, sau 6%.

Regiunile care reprezintă aproximativ 40% din suprafața UE și conțin o treime din populația acesteia se confruntă cu o scădere susținută a numărului de locuitori. Magazinele și restaurentele sunt forțate să se închidă, transportul se reduce, medicii sunt mai greu de găsit, iar sălile de clasă devin mai goale.

„Cetățenii ar trebui să fie egali, dar cei din zonele rurale plătesc prețul unor servicii mai proaste, al unor costuri mai mari și al unor oportunități mai puține”, a declarat Raffaella Mariani, primarul unei comune din Garfagnana(Toscana).

”Depopularea amenință patrimoniul cultural al Europei, limbile locale, meșteșugurile, terenurile agricole, tradițiile și chiar securitatea națională”, avertizează Lamia Kamal-Chaoui, director la Centrul pentru regiuni și orașe al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

OCDE îndeamnă zonele rurale să „se restrângă inteligent”: consolidarea serviciilor, stimularea conectivității, utilizarea tehnologiei pentru a îmbunătăți accesul la asistență medicală și educație.

Însă problemele de fond din zonele izolate – îmbătrânirea populației, scăderea natalității și lipsa locurilor de muncă – vor fi mai greu de abordat.

În Europa de Est,  deceniile de industrializare centralizată sub influență sovietică au dus la deplasarea oamenilor către centrele urbane.

De asemenea, emigrația prelungită și ratele scăzute ale natalității și-au pus amprenta: multe sate sunt pur și simplu părăsite. Se preconizează că populația rurală a UE va scădea cu 18% până în 2100.

Bugetul UE, confiscat de Ursula! România, cu mâna la chipiu

Europa nu mai este o societate în tranziție, ci un continent aflat în criză profundă. De la o construcție bazată pe solidaritate și consultare se vrea trecerea la o conducere aproape monolitică, cu epicentrul la Bruxelles. Sau, mai precis, în biroul Ursulei von der Leyen. Sub pretextul necesității unui buget adaptat „noilor realități”, șefa Comisiei Europene încearcă să transforme o dezbatere financiară într-un test de loialitate politică. Cine ridică întrebări, devine „frână în calea progresului”. Cine nu e cu ea, e împotrivă.

Întrebarea care se impune este „Împotriva cui?”. A Europei, în niciun caz, mai degrabă a găștii care îi ține spatele Ursulei și o apără în fața tuturor atacurilor, cu un scut indestructibil – presă, echipe de lobby și europarlamentari obedienți.

Progresul propus de C.E. nu e pentru toți, să fim clar înțeleși! În fond, ce înseamnă „viitorul UE” în viziunea Ursulei? Un megabuget de 2.000 de miliarde de euro, din care se taie masiv de la fermieri, se ciuntește de la coeziune regională și se pompează sume record în apărare (131 miliarde), industrie (410 miliarde) și – cireașa de pe tort – un fond de 100 de miliarde destinat Ucrainei.

Cu alte cuvinte, UE e gata să mute sacii dintr-o căruță în alta, atâta timp cât hățurile sunt în mâinile Ursulei von der Leyen. „Regina” de la Bruxelles e pe cale să transforme Comisia într-un guvern de facto. Unul care nu răspunde în fața cetățenilor, ci doar în fața agendei elitei globaliste.

Pe fondul acestor manevre, șase comisari s-au răzvrătit, briefingurile oficiale de săptămâna aceasta au fost anulate, iar eurodeputații acuză Comisia de netransparență și aroganță instituțională. Se vorbește despre dictat, nu despre consens, despre impunere, nu despre negociere.

Franța, Italia, Ungaria – vocale și pragmatice

Statele importante își văd de interesul propriu. Franța refuză să participe la „Planul Trump”, de achiziții de armament american pentru Ucraina. Nu din lipsă de solidaritate, ci dintr-un calcul clar: banii francezilor trebuie să susțină industria franceză, nu uriașul complex militar industrial din Statele Unite. Parisul, condus de Emmanuel Macron, alege să-și protejeze autonomia strategică și economică, chiar cu riscul de a ieși din tonul dominant impus de Berlin și Bruxelles.

Italia, sub Giorgia Meloni, face același lucru, dar în stil diplomatic: nu intră în conflicte frontale, ci refuză elegant să cheltuiască ce nu are. Roma anunță că nu va cumpăra arme americane, ci numai va contribui logistic la transportul ajutoarelor, invocând constrângeri bugetare și o politică externă echilibrată. Este, de fapt, o formă de realism politic, pe care, o să vedem, România l-a uitat complet.

Ungaria, bine ancorată în tradiția sa de a deranja Bruxellesul, merge și mai departe: blochează fonduri, se opune public propunerilor Comisiei și își exercită fără inhibiții dreptul de veto. Spre deosebire de București, Budapesta nu se teme să spună „nu” atunci când simte că interesele naționale sunt puse în pericol.

La Cotroceni și Victoria se aplaudă frenetic

Ce face România în toată această poveste? Tace, aprobă, execută! Ca de obicei, fără să ceară nimic în schimb și fără să deranjeze pe nimeni. În timp ce Parisul își apără industria militară și Roma spune clar că nu plătește ce nu-și permite, Bucureștiul stă la coadă cu mâna la chipiu.

E prezentă la Bruxelles ca decor instituțional: o capitală politicoasă, conformistă, fără reacții și pretenții.

Premierul Ilie Bolojan, prea ocupat cu imaginea de „manager eficient”, evită orice poziționare incomodă pe teme europene. Președintele Nicușor Dan, cunoscut pentru tăcerile strategice, continuă tradiția predecesorilor săi: lasă politica externă pe mâna funcționarilor. Niciunul nu a ieșit public să ceară clarificări privind tăierile bugetare din fondurile de coeziune sau agricultură – capitole esențiale pentru dezvoltarea regională a României. Niciunul nu a obiectat la noile taxe europene pe tutun, emisii și companii mari, care riscă să afecteze competitivitatea economică a unei țări deja aflate la marginea pieței comune.

Nici Guvernul, nici Parlamentul nu au inițiat vreo analiză serioasă de impact. Nicio întrebare, nicio reținere. Doar o tăcere obedientă, împachetată în loialitate europeană. În realitate, România se comportă ca un stat captiv, incapabil să-și exprime interesele, dar prompt în a le susține pe ale altora.

În timp ce alți lideri europeni își joacă atent fiecare mutare, Bucureștiul pare mulțumit cu rolul de figurant docil. Nicio strategie de negociere, nicio linie roșie, nicio intenție de a contesta status quo-ul. De la Ministerul de Finanțe până la Palatul Cotroceni, singurul reflex politic e executarea ordinului, nu apărarea interesului național.

România nu mai e invizibilă. E previzibilă. Și asta e mai grav.

Totul pentru Ucraina, nimic pentru noi

În timp ce bugetul UE este sfâșiat în numele solidarității cu poporul din Ucraina și al unei reconstrucții geopolitice nedorite de nimeni, România alege, în tăcere, să suporte povara. Guvernul Bolojan impune austeritate, taie investiții, îngheață salarii și predică responsabilitatea fiscală. Dar, în același timp, direcționează sprijin necondiționat către Ucraina – financiar, logistic și, nu în ultimul rând, prin tăcere complice la Bruxelles.

Aproape 100 de miliarde de euro sunt pregătite de Comisie pentru Kiev. Iar România, în loc să-și apere prioritățile interne, își oferă resursele – bani, infrastructură, bunăvoință – fără măcar să clipească. Pentru cetățeanul român, mesajul e clar: strânge cureaua, că trebuie să trăiască bine alții!

Și trăiesc. Nu e nevoie de statistici: îi vezi la mall-uri, pe terasele din Mamaia, în restaurantele scumpe din București. Îi găsești până și prin satele din Apuseni, plimbându-se cu SUV-uri de lux, în timp ce localnicii își cară lemnele în spate. Sunt prezenți peste tot – bine instalați, bine întreținuți, fără grija facturilor sau a impozitelor. Răstimp, românul muncește pentru doi și primește cât pentru o jumătate.

Solidaritatea nu mai e demult o valoare europeană, ci o obligație pentru fraierii de la periferie. România susține, tolerează și plătește. În această Europă construită după chipul Ursulei, fiecare își apără ce-i al lui. Mai puțin noi. Românii sunt ocupați să aplaude.

PSD nu are niciun cuvânt de spus în coaliție. ”Suntem minoritari”, zice Grindeanu

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, sugerează că nu ar avea niciun cuvânt de spus în coaliție, pe motiv că ar fi minoritari. Aceasta este cauza pentru care restul coaliției a decis majorarea TVA, în timp ce PSD nu a reușit să impună varianta impozitului progresiv, mai puțin împovărător pentru cei cu venituri mici și medii. Pe de altă parte, același Grindeanu amenință că PSD este decis să forțeze, în pachetul 2, și măsuri care să taxeze și profiturile multinaționalelor, din aceeași poziție de minoritar.

În prezent, toți cei din coaliție se comportă ca și cum ar fi aterizat de pe Marte sau, în orice caz, ca și cum nu s-ar fi perindat pe la guvernare și au aflat, cu stupefacție, ce dezmăț bugetar, ce evaziune fiscală și ce transferuri de profit ale multinaționalelor în afara țării se petrec în România. Pentru reducerea deficitului bugetar, primele și cele mai importante măsuri s-au luat împotriva celor cu venituri mici și medii, care se vor confrunta cu un nivel de sărăcie fără precedent.

Despre majorarea TVA, Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, ne spune că social-democrații nu au fost de acord, așa cum ne-a spus și Nicușor Dan, că nici el nu a fost de acord. Mai mult, Grindeanu susține că PSD a încercat să impună, în locul majorării de TVA, impozitarea progresivă, dar că nu a reușit, pentru că PSD este minoritar în coaliție. Adică PNL, USR, UDMR și minoritățile sunt cei care au insistat pentru majorarea TVA și s-au împotrivit impozitării progresive, aruncând PSD într-o opoziție în interiorul coaliției. Neputința PSD, partidul care a obținut, totuși, cel mai mare număr de parlamentari, expusă public de Grindeanu, este, de fapt, o ipocrizie, atâta vreme cât și-a asumat guvernarea, prin coaliție, și a acceptat, cu ușurință, asumarea răspunderii Executivului pentru pachetul de măsuri.

Impozitarea progresivă, fără orizont de timp

Susținerea impozitării progresive de către PSD pare un act mai mult formal, în condițiile în care chiar Sorin Grindeanu afirmă că, deși va insista pentru introducerea acesteia în pachetul 2 de măsuri, ea nu se va putea aplica decât după finalizarea digitalizării ANAF. Adică într-un orizont de timp nedefinit. Pe de altă parte, Grindeanu a vorbit despre datoriile de 85 de miliarde de lei la bugetul de stat, susținând că, dacă am fi încasat jumătate din acestea, am fi fost pe excedent bugetar. Așa, și? Mai departe? Mai departe, nimic. Pentru că aceste datorii nu se pot recupera, în marea lor majoritate, tot din cauza politicilor guvernamentale și legislative, care au permis, cu larghețe, evaziunea fiscală la vedere. Tot Grindeanu ne spune că se lucrează acum la o nouă lege a insolvenței, care va veni de la PSD, se pare, și nu de la Guvernul Bolojan, care nu manifestă nicio grabă în a stopa marea evaziune fiscală. Mai mult, Grindeanu chiar s-a lăudat cu faptul că atunci când guvernările celorlalte partide au aruncat bugetul în aer, fără să se știe ce s-a făcut cu banii, PSD nu a căutat vinovați și ”a încercat să repare”. Deci nu contează ce s-a făcut cu banii țării, pentru care acum populația este pusă să plătească, și nu trebuie să căutăm responsabili.

Profiturile multinaționalelor, în siguranță

Președintele interimar al PSD a abordat și problema optimizărilor fiscale, ”amenințând” că, în perioada următoare, se va ocupa de ceea ce înseamnă transferul de capital din România. Cum se va ocupa? Nimeni nu știe. Și asta pentru că nici Guvernul Bolojan, nici PSD nu au propus măsuri concrete pentru împiedicarea exportului de profit, un sport practicat în masă de companiile străine. În fapt, Sorin Grindeanu a vorbit, de la tribuna Parlamentului, despre taxarea externalizării profiturilor de către multinaționale, o noțiune ambiguă, atâta vreme cât externalizarea profiturilor se face prin metode pe care ANAF nu a reușit să le documenteze și să le sancționeze.

E oficial. Encefalita, efect secundar al vaccinului anti-varicelă

Producătorii de vaccinuri anti-varicelă, inlusiv al celor combinate, vor fi obligați să treacă în prospect, pe lista efectelor adverse, encefalita, a transmis Agenția Europeană pentru Medicamente. Decizia a fost luată după o reevaluare a vaccinului declanșată în urma raportării unui caz cu finalitate fatală. Deja vaccinul avea, ca efecte adverse, infecţia creierului, măduvei spinării şi nervilor periferici, precum și atacul vascular cerebral. 

Comitetul pentru evaluarea riscurilor în materie de farmacovigilență (PRAC), din cadrul Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), a decis că treacă encefalita pe lista efectelor adverse ale vaccinurilor anti-varicelă. Astfel, PRAC a încheiat reevaluarea referitoare la riscul cunoscut de apariție a encefalitei (inflamație a creierului), asociat cu utilizarea a două vaccinuri împotriva varicelei (vărsatului de vânt), Varilrix și Varivax. Reevaluarea a fost declanșată în urma raportării unui caz cu finalitate fatală, după administrarea vaccinului Varilrix.

După evaluarea atentă a dovezilor disponibile provenite din studiile clinice, literatura științifică și expunerea după punerea pe piață, comitetul a recomandat o actualizare a informațiilor despre produs pentru vaccinurile Varilrix și Varivax, pentru a descrie mai detaliat severitatea riscului apariției encefalitei. Cele două vaccinuri rămân contraindicate la persoanele imunocompromise și nu sunt necesare măsuri suplimentare de reducere la minimum a riscurilor, susține EMA. Vaccinurile împotriva varicelei sunt autorizate și ca parte a vaccinurilor împotriva rujeolei, oreionului, rubeolei și varicelei (RORV), și anume Priorix Tetra și Proquad. PRAC a considerat că informațiile despre produs pentru vaccinurile RORV ar trebui, de asemenea, actualizate în conformitate cu cele pentru vaccinurile împotriva varicelei. Informațiile despre produs actualizate vor oferi detalii suplimentare referitoare la reacția adversă cunoscută, encefalita, care a fost observată în cazul vaccinurilor împotriva varicelei cu virusuri vii atenuate, inclusiv în câteva cazuri cu finalitate fatală. Persoanele vaccinate trebuie să solicite imediat asistență medicală, dacă dezvoltă semne de infecție sau inflamație a creierului.

Reacții adverse, fără număr

În prospectul vaccinurilor anti-varicelă sunt trecute foarte multe efecte adverse. Printre acestea se numără și infecţia creierului, măduvei spinării şi nervilor periferici, precum și accidentul vascular cerebral. Totodată, efecte adverse post-vaccinare mai sunt herpes (herpes zoster), sângerare sub formă de pete mici pe piele sau apariția de vânătăi mai uşor decât în mod normal, din cauza scăderii numărului unui tip de celule din sânge numite trombocite, crize sau convulsii, inflamare, îngustare sau blocare a vaselor de sânge, aceasta din urmă putând include sângerare neobişnuită sau formare de vânătăi sub piele (purpură Henoch Schonlein) sau febră care durează mai mult de cinci zile, asociată cu o erupţie pe trunchi, uneori însoţită de descuamare a pielii de pe palme şi degete, înroșire a ochilor, buzelor, gâtului şi limbii (boala Kawasaki).

În același timp, vaccinul anti-varicelă poate provoca infecții la nivelul tractului respirator superior, durere în gât şi disconfort la înghiţire (faringită), umflare a ganglionilor limfatici, iritabilitate, durere de cap, senzaţie de somnolenţă, tuse, greață, vărsături, erupţie de tip varicelic, mâncărimi, durere la nivelul articulațiilor, dureri muscular,  febră mai mare de 39,5°C, lipsă a energiei, stare generală de rău, inflamaţie a ochilor (conjunctivită), durere de stomac, diaree, dar și erupţie sub formă de pete în relief pe piele, însoţită de mâncărimi (urticarie).

Boală mortală

Encefalita sau inflamația creierului este o boală severă care poate provoca chiar decesul pacientului. Simptomele bolii sunt confuzie, agitație sau halucinații, leșin, pierderea simțurilor sau paralizie în anumite zone ale feței sau corpului, slăbiciune musculară, probleme de vorbire sau de auz, modificări de comportament și pierderea conștienței. La sugari si copii mici, semnele și simptomele pot fi spații în zonele moi (fontanele) la nivelul craniului, greață și vărsături, înțepenirea corpului, lipsa poftei de mancare, dar și iritabilitate.

Urmează restructurări și închideri ale companiilor de stat. S-a pregătit lista neagră

Companiile de stat aflate pe pierderi nu vor mai primi bani de la buget, a anunțat vicepremierul Dragoş Anastasiu, ceea ce înseamnă că acestea vor fi obligate să facă, din nou, restructurări sau vor fi închise. Ca o coincidență, în aceeași zi a anunțului făcut de Executiv, cei de la Consiliul Fiscal au și publicat analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România, apărând, astfel, și lista neagră a acestora.

Guvernul a început deja analiza situației financiare a companiilor de stat și a decis să nu mai finanțeze societățile aflate pe pierderi în ultimii 3 ani, potrivit vicepremierului Dragoș Anastasiu. Problema este că cele mai multe dintre aceste companii s-au tot restructurat, astfel că o nouă restructurare ar însemna incapacitatea de a mai funcționa. Multe sunt de utilitate publică, iar altele țin de interesul strategic al României, și nu toate pot deveni profitabile, așa cum cere Guvernul Bolojan.

Ca să vină în sprijinul deciziei de închidere a acestor companii ne-profitabile, Consiliul Fiscal a publicat Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2023, cu o întârziere de aproape 3 luni față de data obișnuită a raportului. Potrivit analizei, în anul 2023, companiile de stat, excluzând Top 5, au înregistrat o pierdere netă de 190,3 mil. lei, față de un profit net de 1,96 mld. de lei, în anul precedent. Procentul companiilor publice care au înregistrat un rezultat pozitiv a scăzut ușor, de la 67,5% la 65,5%. În anul 2023, arieratele companiilor de stat au crescut, în termeni nominali, cu 12,6% față de anul anterior, până la nivelul de 21,5 mld. lei (reprezentând 24,5% din totalul plăților restante la nivelul întregii economii).

”Analizând topul companiilor de stat cu cele mai mari arierate, se constată că majorarea în termeni nominali a acestora este cauzată în principal de SC Complexul Energetic Hunedoara SA, care a înregistrat arierate de circa 2,3 mld. lei și care se află în insolvență încă de la finalul anului 2019”, arată Consiliul Fiscal.

74% din datorii, acumulate de 10 companii

În anul 2023, 39,6% din arieratele companiilor de stat au fost față de furnizori, 25,6% față de alți creditori, iar 34,8% au reprezentat plăți restante față de bugetul general consolidat. Asta în timp ce la nivelul companiilor private, ponderea cea mai ridicată a revenit arieratelor față de furnizori (60,9% din total), urmate de plățile restante față de bugetul general consolidat (22,5%) și față de alți creditori (16,6% din total). Arieratele companiilor de stat sunt concentrate într-un număr redus de companii care activează preponderent în sectorul minier, distribuția de energie termică și industria chimică. Astfel, primele 10 companii ierarhizate din punct de vedere al volumului plăților restante (Top 10) au acumulat peste 74% din totalul arieratelor companiilor de stat. Un alt aspect notabil este acela că numeroase companii se regăsesc an de an în Top 10, fapt ce indică o cronicizare a problemei arieratelor în anumite sectoare, mai precizează Consiliul Fiscal.

Termoenergetica, în top

Pe lista celor 10 companii de stat cu cele mai multe datorii, programate, cel mai probabil, pentru închidere, se află CFR Marfă, cu debite de 4,4 miliarde de lei (după decizia Comisiei Europene de returnare a unui ajutor de stat), Radet București, cu debite de 4 miliarde de lei, SC Complexul Energetic Hunedoara, cu 2,3 miliarde de lei, Compania Națională Unifarm, cu 1,3 miliarde de lei (căreia, între timp, Guvernul i-a șters datoriile, pentru a nu intra pe lista celor care vor fi închise), Regia Autonomă de Transport București, cu datorii de 927 milioane de lei, precum și Compania Municipală Termoenergetica SA, cu debite de 769 milioane de lei. Totodată, pe listă se mai află Radet Constanța, cu datorii de 599 milioane de lei, Compania Națională a Metalelor Prețioase și Neferoase Remin SA, cu debite de 591 milioane de lei, Societatea Națională a Cărbunelui, cu debite de 503 milioane de lei, și Oltchim SA, cu datorii de 497 milioane de lei.

FIFA face schimbări majore pentru CM 2026. Finala se va juca la matineu?

0

Temperaturile sufocante și umiditatea ridicată din SUA, resimțite acut la Campionatul Mondial al Cluburilor, au declanșat îngrijorări serioase legate de condițiile climatice în care se va desfășura Campionatul Mondial din 2026.

Competiția, programată între 11 iunie și 19 iulie 2026, va avea loc în SUA, Canada și Mexic și va reuni, în premieră, 48 de echipe naționale.

Jucători afectați de căldură extremă

Reacțiile jucătorilor de la Mondialul Cluburilor au tras un semnal de alarmă: Enzo Fernandez, căpitanul lui Chelsea, a declarat că era la un pas de leșin în timpul meciului cu Fluminense. Igor Tudor, antrenorul lui Juventus, a spus că „zece jucători au cerut să fie schimbați” din cauza disconfortului termic.

Asociația Internațională a Fotbaliștilor Profesioniști (FIFPro) a avertizat că cel puțin trei meciuri din Club World Cup ar fi trebuit amânate sau reprogramate.

Stadioane acoperite și aer condiționat, dar nu suficiente

Gianni Infantino, președintele FIFA, a admis că problema temperaturii este serioasă și a anunțat că meciurile de după-amiază vor avea loc doar pe arene climatizate. Doar 5 din cele 16 stadioane desemnate au acoperiș retractabil și aer condiționat: Los Angeles, Dallas, Houston, Atlanta și Vancouver.

Propunere șoc: finala la ora 9 dimineața!

Profesorul Mike Tipton, expert britanic în fiziologia stresului termic, a lansat o variantă neașteptată: meciurile – inclusiv finala – să fie programate la ora 9 dimineața, când condițiile climatice sunt mai suportabile. Soluția ar putea proteja sănătatea jucătorilor, dar vine cu dezavantaje majore în ceea ce privește audiențele TV din Europa și Asia.

Modificări majore de regulament propuse pentru CM 2026

Pe lângă adaptarea programului la climă, FIFA analizează și modificări istorice în regulament:

  • La penalty, dacă mingea este respinsă de portar sau lovește bara, faza se încheie automat – adversarii vor repune mingea cu aut de poartă.
  • VAR-ul ar putea interveni inclusiv la corner și cartonașe galbene – premiere absolute în fotbalul internațional.
  • Posibilitatea de 4 pauze de hidratare pe meci, câte două pe repriză.

Toate aceste propuneri sunt discutate de Comitetul Executiv al FIFA și ar putea fi aprobate până în februarie 2026, pentru a fi implementate la cel mai mare Mondial din istorie.

Gata transferul! Horațiu Moldovan, împrumutat „aproape de casă”

0

După ce s-a vorbit intens despre un posibil transfer la Levante, Horațiu Moldovan (27 de ani) va continua totuși în La Liga, la Real Oviedo, nou-promovată în primul eșalon spaniol. Potrivit presei iberice, transferul este ca și finalizat, iar goalkeeperul român va fi împrumutat pentru un sezon de către Atletico Madrid, cu opțiune de cumpărare definitivă.

Concurență serioasă pe postul de titular

Moldovan îl va avea ca rival direct pe Aarón Escandell (29 de ani), portarul care a fost om de bază în sezonul trecut, când Oviedo a reușit promovarea istorică după o pauză de 24 de ani. Potrivit Eldesmarque, Atletico Madrid va acoperi o parte semnificativă a salariului portarului român, astfel că mutarea este una avantajoasă financiar pentru nou-promovată.

A fost dorit de mai multe cluburi

În căutarea unui portar pentru noul sezon din La Liga, Oviedo i-a avut pe listă pe Conan Ledesma, Rafael Cabral și Leo Román, însă în cele din urmă „alesul” a fost Horațiu Moldovan. Internaționalul român vine după o stagiune bună în Italia, unde a contribuit la promovarea lui Sassuolo, dar clubul din Serie B a ales să nu activeze clauza de cumpărare.

Cota sa de piață este de 2,2 milioane de euro, conform Transfermarkt.

Al doilea român la Oviedo

La Real Oviedo evoluează deja Daniel Paraschiv, iar odată cu venirea lui Moldovan, formația din nordul Spaniei va avea doi români în lot pentru sezonul de revenire în La Liga.

Rămâne de văzut dacă fostul portar de la Rapid își va câștiga locul de titular, însă cert este că va avea șansa să joace la cel mai înalt nivel în Spania.

Dosarele Epstein, momentul Afganistan al lui Trump?

Donald Trump pune în aplicare o nouă strategie dramatică pentru a submina îngrijorările potrivit cărora administrația sa ascunde informații legate de Jeffrey Epstein.

Președintele, care a trecut peste o săptămână de critici după ce Departamentul de Justiție a închis efectiv cazul, se referă acum la o „farsă”, relatează UnHerd. „Aceste dosare au fost inventate de Comey, au fost inventate de Obama, au fost inventate de Biden”.

Trump invocă malversațiunile foarte reale ale dușmanilor săi politici din comunitatea de informații pentru a-și convinge fanii că acei dușmani au abuzat încă o dată de puterile lor pentru a-i înscena ceva.

Și postează pe Truth Social: ”FOȘTII mei susținători au înghițit această porcărie cu totul. Nu și-au învățat lecția și probabil că nu o vor face niciodată, chiar și după ce au fost păcăliți de Stânga nebună timp de opt ani”.

Totuși, printre nemulțumiții de modul în care administrația a gestionat cazul Epstein se numără cei mai loiali apropiați din baza MAGA, de la Benny Johnson la Marjorie Taylor Greene și la Tucker Carlson. Aceștia nu sunt oameni care pot fi păcăliți să adopte punctele de vedere ale Partidului Democrat împotriva lui Trump.

L-au sprijinit din același motiv pentru care mulți americani l-au sprijinit: Trump a promis că va fi un outsider împotriva sistemului. Din 2019, scandalul Epstein a rămas în imaginația electoratului drept un exemplu de elită care încalcă legea în moduri atroce, fără nicio responsabilitate.

Una ar fi fost ca Trump 2.0 să amâne sau să furnizeze doar informații limitate în cazul Epstein. Cu totul altceva este ca Trump să afirme acum că întregul scandal este o farsă a Partidului Democrat, ceea ce nu prea are sens având în vedere că oficiali de nivel înalt din propria sa administrație – de la procurorul general la directorul FBI și la vicepreședinte – au alimentat flăcările cazului timp de ani de zile.

Având în vedere că mulți podcasteri influenți au videoclipuri în care susțin că guvernul păstrează secrete informațiile despre Epstein, pare ciudat că Trump le cere să primească o lovitură masivă, sugerând că anii lor de acoperire și preocupare se rezumă la o farsă.

În 2022, Axios a relatat că retragerea dezastruoasă a trupelor americane din Afganistan a marcat începutul declinului politic al lui Joe Biden. Credibilitatea sa drept restaurator al standardelor morale nu și-a mai revenit niciodată. Kabulul a căzut în mâinile talibanilor.

Cazul Epstein este atât de mediatizat încât reacția lui Trump la campaniile de bună-credință pentru transparență riscă să-i afecteze credibilitatea ca veritabil outsider mai mult decât orice altceva din ultimul deceniu. Fără dezvăluiri semnificative, liderul de la Casa Albă s-ar putea să nu scape niciodată de efectele de durată.

RA-APPS îl pune la punct pe vicepremierul Anastasiu

3

Vicepremierul României, Dragoș Anastasiu, a vorbit miercuri, 17 iulie, despre contractul de mandat al directorului Regiei Autonome a Administrației Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), care ajunge la aproape un milion de euro pe an. Regia, însă, vine și clarifică povestea indemnizațiilor, aratând că suma reprezintă „cheltuieli aferente contractelor de mandat și altor organe de conducere și control”.

Potrivit bilanțului contabil pentru anul 2024, aprobat de Consiliul de Administrație al RA-APPS în luna mai și întocmit de societatea de audit SOCECC SRL, în documentul financiar figurează suma de 4.519,99 mii lei brut la categoria „Cheltuieli aferente contractelor de mandat și altor organe de conducere și control”.

Această sumă nu reprezintă indemnizația individuală a directorului general, ci reflectă totalul cheltuielilor estimate pentru întregul aparat de conducere al instituției, astfel:

  • 1.585,56 mii lei au fost prevăzuți pentru indemnizațiile membrilor Consiliului de Administrație (5 membri + 1 secretar);
  • 2.934,43 mii lei pentru cei 11 directori ai RA-APPS, în baza contractelor de mandat.

Menționarea sumei totale de 4.519,99 mii lei în dreptul directorului general a fost rezultatul unei erori materiale de redactare, care a fost ulterior corectată în documentele interne și adusă la cunoștința Consiliului de Administrație.

Nu a existat și nu există nicio intenție de majorare nejustificată sau ilegală a remunerației directorului general, așa cum a fost vehiculat eronat și tendențios în spațiul public. Informațiile apărute în presă sunt contrazise de proiectul Bugetului de Venituri și Cheltuieli pentru anul 2025, avizat de Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii, în care, în Nota de fundamentare a indicatorilor, sunt prezentate clar sumele aferente contractelor de mandat.

Remunerația directorului general s-a situat în anul 2024 și va rămâne pe întreaga durată a mandatului la un nivel net lunar de 24.000 lei, la care se poate adăuga o componentă variabilă anuală, limitată la echivalentul unui singur salariu net. Aceasta este singura formă de retribuție acordată în cadrul regiei.

În ceea ce privește membrii Consiliului de Administrație, aceștia beneficiază de o indemnizație fixă, stabilită la 12.000 lei net/lună, cuantum care nu a suferit modificări și se menține pe toată durata mandatului.

Regia respinge ferm orice interpretare speculativă privind presupuse beneficii financiare nejustificate și reafirmă angajamentul său pentru transparență instituțională și respectarea cadrului legal aplicabil.

 

Companiile americane nu vor să renunțe la piața Chinei

Companiile americane nu vor să renunțe la piața chineză, în pofida războiului tarifar  dintre Washington și Beijing.

Potrivit unui sondaj realizat de China-US Business Council (USCBC) în rândul a 270 de companii americane care operează în China, principala preocupare în prezent este reprezentată de tarifele impuse de Donald Trump asupra produselor chineze și de volatilitatea relațiilor dintre cele două mari puteri economice ale lumii.

”Posibilitatea de a rămâne pe o piață chineză deosebit de competitivă nu este negociabilă pentru companiile americane”, a declarat pentru AFP directorul USCBC, Sean Stein.

Aceste companii au nevoie ca ”tarifele sistematice” să fie abandonate cât mai curând posibil și să fie puse în aplicare politici care să le permită să concureze pe piața chineză.

În urma discuțiilor la nivel înalt de la Geneva și Londra, oficialii americani și chinezi au convenit să elimine unele tarifele extrem de ridicate și  restricții asupra exporturilor, dar incertitudinea persistă, deoarece cele două părți nu au ajuns încă la un acord comercial permanent.

Aproximativ 40% dintre companii au raportat efecte negative ale măsurilor americane de control al exporturilor, multe dintre acestea înregistrând pierderi de vânzări, ruperea relațiilor cu clienții și prejudicii de reputație. Invocând securitatea națională, guvernul SUA a interzis exporturile către China de produse de înaltă tehnologie.

Totuși, Nvidia a obținut luni aprobarea administrației Trump de a relua vânzările în China ale cipurilor sale avansate H20 utilizate pentru dezvoltarea inteligenței artificiale.

Spre deosebire de sondajele anterioare, îngrijorările legate de mediul de reglementare din China, inclusiv riscurile de utilizare abuzivă a proprietății intelectuale și lipsa accesului pe piață, nu au fost incluse în topul primelor cinci preocupări din acest an, notează ABC News.

Aproape toate companiile americane au anunțat că nu pot rămâne competitive la nivel global fără operațiunile lor din China.

Într-adevăr, China oferă oportunități substanțiale de profit, lanțuri de aprovizionare integrate și eficiente, centre pentru cercetare și dezvoltare, forță de muncă relativ ieftină și stimulente pentru a atrage investițiile străine.

Chiar și cu tensiuni comerciale și geopolitice, este greu de crezut că Trump îi va convinge pe marii corporatiști americani să-și abandoneze afacerile din China.

Bugetul UE: Ursula von der Leyen se confruntă cu o revoltă fără precedent

Ursula von der Leyen a crezut fără îndoială că va intra în istorie cu propunerea sa pentru bugetul Uniunii Europene(2028-2034).

S-ar putea să intre în istorie, dar nu în modul în care a sperat ea. Propunerea pentru un cadru financiar multianual (CFM) – bugetul european pentru următorii șapte ani – de 2 000 de miliarde de euro a provocat o revoltă din partea Parlamentului European și a agricultorilor, care s-au mobilizat deja în fața sediului Comisiei Europene din Bruxelles.

Revolta este cu atât mai amară cu cât  este condusă de PPE (Partidul Popular European), care i-a încredințat președintei CE un al doilea mandat, relatează Le Point.

Într-o declarație comună, cele patru grupuri politice principale din Parlamentul European – PPE, social-democrații, liberal-centriștii de la Renew și chiar ecologiștii (!) – și-au unit forțele pentru a critica dur propunerea.

Doamna Ursula se vrea inovatoare: „planurile de parteneriat național și regional” ar concentra 865 de miliarde de euro, adică 43% din bugetul total, și ar înlocui sistemul actual de fonduri europene separate (fondul de coeziune, fondul social european, dezvoltarea rurală) cu un sistem unificat gestionat de statele membre.

”Liniile roșii stabilite de Parlamentul European au fost ignorate. În forma sa actuală, nu putem da undă verde bugetului pe termen lung”, a precizat europarlamentarul Siegfried Mureșan. ”Ceea ce propune Comisia este doar o schimbare de etichetă. Noi suntem aici pentru conținut, nu pentru sloganuri. Europa are nevoie de o viziune comună, nu de 27 de liste de cumpărături separate”.

Mureșan este deosebit de insistent cu privire la riscul ca agricultorii, care sunt beneficiari ai PAC (Politica Agricolă Comună), și regiunile, care primesc fonduri de coeziune, să fie unii împotriva altora.

Pentru cele patru partide separatiste, această „renaționalizare” progresivă a politicilor europene este inacceptabilă. Și denunță riscul unei „reduceri a controlului democratic” și o slăbire a rolului Parlamentului European.

Cinci taxe noi

Ursula von der Leyen a promis să mențină contribuțiile naționale stabile în timp ce crește drastic bugetul. Prin urmare, mizează pe noi „resurse proprii” – adică biruri începând din 2028.

Sunt cinci la număr:  taxă pe sistemul de comercializare a certificatelor de emisii de dioxid de carbon (ETS), taxă pe mecanismul de ajustare la frontiera carbonului (CBAM),  taxă pe deșeurile electronice necolectate,  acciză pe tutun și, mai presus de toate, o contribuție anuală forfetară din partea întreprinderilor cu o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro în UE.

Cine va dona rachetele Patriot pentru Ucraina?

Donald Trump a găsit o modalitate de a înarma Ucraina: cere aliaților europeni să-și doneze armele și să cumpere în schimb echipamente americane de înlocuire.

Acum urmează întrebarea dificilă: cine va dona bateriile Patriot și când?

Unele sisteme de apărare antirachetă Patriot, foarte căutate de aliații SUA,  ar trebui să ajungă în Ucraina „în câteva zile”, a declarat Trump luni în Biroul Oval.

Dar de la anunț, a devenit limpede că liderul de la Casa Albă a prezentat un cadru, nu un plan complet, notează Reuters. Potrivit a zece oficiali din SUA și Europa, amploarea sprijinului acordat Ucrainei va depinde de negocierile care vor urma cu privire la cine va furniza ce echipamente.

Politicienii ucraineni au sărbătorit o schimbare majoră de ton din partea lui Trump care până în ultimele săptămâni a vorbit elogios despre președintele rus Vladimir Putin.

În timpul întâlnirii sale de luni din Biroul Oval cu Trump, seretarul general al  NATO, Mark Rutte,  a menționat șase țări – Canada, Olanda, Finlanda, Danemarca, Suedia și Norvegia – dispuse să participe la programul de achiziționare de arme.

Un oficial NATO a declarat că alianța va coordona livrările de arme prin intermediul unui mecanism cunoscut sub numele de NATO Security Assistance and Training for Ukraine, o misiune situată în Germania, care este responsabilă de coordonarea ajutorului militar occidental pentru Kiev.

Totuși, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a precizat că ”niciun sistem Patriot nu va ajunge în Ucraina timp de câteva luni”.

O întâlnire a națiunilor deținătoare de rachete Patriot ar putea avea loc săptămâna viitoare. Grecia și Spania au rezistat anterior apelurilor aliaților de a oferi Ucrainei o parte din sistemele lor Patriot, argumentând că sunt esențiale pentru propria lor securitate.

Ucraina ar dispune de șase baterii Patriot. Singurul sistem european comparabil cu Patriot este SAMP/T, dezvoltat de consorțiul Eurosam. Capacitățile europene și ucrainene „nu le pot înlocui pe deplin pe cele ale Statelor Unite”, mai ales în ceea ce privește apărarea aeriană, subliniază analiștii de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).

Este greu de crezut că distemele și rachetele Patriot vor schimba capacitatea forțelor ucrainene de a riposta împotriva Rusiei sau vor remodela dinamica generală a războiului.

În opinia lui Rachel Rizzo, senior fellow la Centrul pentru Europa al Atlantic Council, anunțul lui Trump pare mai degrabă un factor al frustrării sale față de Putin, decât afecțiunea  pentru Zelenski sau ajutorul pentru Ucraina.”

Și-a schimbat Trump opinia față de Putin (!?)

Eu zic că da! Problema este dacă va merge până la capăt. Merz este unul din cei mai apropiați lideri europeni de Casa Albă. Cu tactul său și cu puterea financiară a modernizării armatei germane, a reușit să-și aducă aproape interlocutorii americani. Guvernul german a notificat săptămâna aceasta liderii Pentagonului despre interesul de a cumpăra sistemul de lansare a rachetelor Typhon al armatei americane, care poate lansa rachete cu o rază de acțiune de 2.000 de kilometri, în timp ce o inițiativă europeană de a produce astfel de arme continuă să se maturizeze, însă destul de greu.

Interesul pentru lansatorul fabricat de Lockheed Martin vine în timp ce oficialii apărării de la Berlin așteaptă un apel final din partea administrației Trump pentru a onora un acord din epoca Biden, în baza căruia rachetele americane vor consolida postura de descurajare a Germaniei începând cu 2026. Aceste capacități de tragere cu rază lungă de acțiune, lansate prin intermediul Typhon, vor include rachete SM-6 și Tomahawk, plus „arme hipersonice în dezvoltare”, se arată într-o declarație germano-americană din iulie 2024, emisă în marja summitului aniversar de 75 de ani al NATO de la Washington. Într-o demonstrație de forță menită să remodeleze calculul strategic în Indo-Pacific, Armata SUA a testat noul său sistem de rachete cu rază medie de acțiune Typhon, lovind și scufundând o țintă maritimă în timpul exercițiului Talisman Sabre 25. Lansarea, efectuată pe 16 iulie din Teritoriul de Nord al Australiei, validează o nouă capacitate critică: abilitatea forțelor terestre de a controla spații maritime, o provocare directă la adresa strategiilor A2/AD (anti-access/area-denial) ale Chinei. Evenimentul a marcat debutul operațional al sistemului Typhon, cunoscut oficial sub numele de Mid-Range Capability (MRC), în teatrul de operații din Pacificul de Vest. Succesul tirului confirmă nu doar viabilitatea tehnică a sistemului, ci și integrarea sa în lanțul de anihilare (kill chain) maritim, o misiune rezervată în mod tradițional forțelor navale și aeriene. Typhon este o platformă mobilă, montată pe un lansator terestru, capabilă să utilizeze atât rachete SM−6 (cu o rază de acțiune de peste 370 km), cât și rachete de croazieră Tomahawk, putând lovi ținte la distanțe de până la 1.800 de kilometri.

Ministrul apărării din Germania a fost la Pentagon în același timp cu vizita lui Mark Rutte la Casa Albă. Într-o declarație adresată reporterilor la Washington pe 14 iulie, Boris Pistorius a spus că soarta planului de staționare a rachetelor este încă incertă, în timp ce liderii apărării din SUA reevaluează amprenta militară americană în Europa. Secretarul Apărări al SUA are în vedere o reducere a numărului de militari din Europa cu cel puțin 20.000, atât câți a adăugat administrația Biden, în mandatul lor.  În acest context, interesul Berlinului pentru Typhon ar putea fi văzut ca un gest de a menține pe drumul cel bun, de la bun început, a planului conceput ca o opțiune convențională de contraatac în cazul unui atac rusesc. În orice caz, națiunile europene nu au în prezent rachete cu raza de acțiune a armelor pe care Typhon ar aduce-o pe continent, potrivit lui Pistorius. Țările s-au unit pentru a dezvolta astfel de arme în cadrul Abordării Europene de Atac pe Durată Lungă, sau ELSA, dar aceste capabilități vor dura șapte până la zece ani pentru a fi implementate, a spus el. Există vestea bună că președintele Trump va vinde echipamente militare aliaților europeni, ceea ce le va permite, la rândul lor, să livreze Ucrainei armele din stocurile lor fără a-și diminua semnificativ propriile stocuri (și pregătirea). Dar marea întrebare rămâne dacă Trump este pregătit să își asume un angajament susținut față de apărarea Ucrainei, lucru care ar necesita dorința de a furniza o gamă de arme care i-ar permite nu numai să se apere mai bine, ci și să lovească adânc în interiorul Rusiei. Numai prin ținerea la distanță a forțelor rusești pe câmpul de luptă și aducerea costului războiului în buzunarul lui Putin se vor pregăti condițiile pentru negocieri fructuoase.

Trump a amenințat, de asemenea, că va impune sancțiuni secundare în cincizeci de zile împotriva celor care importă bunuri din Rusia (sancțiunile directe reprezintă o amenințare mai mică, deoarece Rusia exportă doar 3 miliarde de dolari anual către Statele Unite). Problema cu sancțiunile secundare sau indirecte este că China, principalul importator de energie rusească, se află într-o poziție puternică pentru a riposta prin blocarea accesului Americii la minerale din pământuri rare, un domeniu în care americani sunt aproape în totalitate dependenți de China. De asemenea, trebuie să ne întrebăm dacă vrem ca relațiile noastre cu India și Turcia (ambele importând, de asemenea, o cantitate semnificativă de energie din Rusia) să depindă de această problemă, în timp ce Putin ar putea insista în Ucraina, indiferent de costurile economice suplimentare pe care Casa Albă le impune. Considerând invazia Rusiei în Ucraina piatra de temelie a politicii sale externe, ceea ce s-a dovedit a fi fără îndoială exact, acesta s-a dovedit pentru Trump a fi cea mai complexă și solicitantă sarcină care i-a fost în față. Există sentimentul că Trump a pierdut controlul asupra procesului diplomatic pe care a încercat să îl implementeze și că Putin stabilește acum termenii. Anunțul Casei Albe din această săptămână este un prim pas bun în recâștigarea controlului. Pe lângă anunțul privind ajutorul militar din această săptămână, există și alți pași concreți pe care îi poate face chiar acum pentru a readuce lucrurile pe făgașul cel bun.

Primul – și cel mai important – pas este recunoașterea faptului că o pace justă și echitabilă este în interesul lui Trump dar și a Kievului. Orice rezultat care sugerează că Rusia a „câștigat” în Ucraina i-ar afecta grav credibilitatea lui Trump ca om de stat, în străinătate, dar și popularitatea pe plan intern; marea majoritate a americanilor, inclusiv republicanii, nu au încredere în Putin. Dacă Moscova este văzută ca ieșind cu câștiguri, criticii lui Trump din țară și din străinătate vor pune la îndoială, pe bună dreptate, forța și strategia din spatele politicii sale externe. În al doilea rând, Trump ar trebui să se asigure că tot ajutorul existent pentru Ucraina, deja autorizat și alocat de Congres, este utilizat. În acest moment, nu există nicio scuză pentru a permite ca acest ajutor să fie omis.

În al doilea rând, ar trebui să solicite Congresului să adopte un nou ajutor suplimentar pentru Ucraina atunci când ajutorul actual se va epuiza – unul care ar putea fi finanțat folosind veniturile din acordul privind mineralele semnat recent între Washington și Kiev sau din dobânzile aferente blocajului banilor rusești în băncile occidentale inclusiv în SUA. Este minunat că aliații europeni vor achiziționa arme fabricate în SUA pentru Ucraina. Dar dacă Putin nu satisface apelurile lui Trump de a negocia în 50 de zile, Casa Albă are nevoie de un plan mai robust pentru a ajuta Ucraina, iar acest lucru va necesita resurse suplimentare din partea Congresului.

În al treilea rând, administrația Trump ar trebui să dezvolte, de asemenea, o strategie pentru a stimula sectorul de apărare al Ucrainei și a-l integra mai strâns cu contractorii de apărare și startup-urile de tehnologie militară din SUA.

În al patrulea rând, administrația ar trebui să urmeze o politică energetică de tipul „America First”. Congresul și puterea executivă ar trebui să ridice toate restricțiile rămase asupra exporturilor de gaze naturale lichefiate. Eforturile lui Trump de a debloca producția de petrol și gaze a SUA, combinate cu relațiile sale puternice cu statele din Golf, i-ar putea oferi o pârghie puternică pentru a influența prețurile globale la energie. Prin inundarea pieței și subminarea veniturilor energetice ale Rusiei, Statele Unite ar lovi unul dintre ultimii piloni rămași ai economiei ruse.

În al cincilea rând, Trump trebuie să ia măsuri concrete pentru a închide lacunele sancțiunilor. Sunt încă locuri vulnerabile în comerțul Rusie care nu este acoperit de sancțiuni sau sunt insuficient aplicate.

În al șaselea rând, Washingtonul ar trebui să sprijine Ucraina în operațiunile sale asimetrice și hibride din interiorul Rusiei.

În final este important ca Statele Unite să încerce să submineze influența globală a Rusiei și să complice calculul strategic al Kremlinului la fiecare ocazie. Fie că este în Africa, Belarus, Caucaz, Asia Centrală sau Orientul Mijlociu, Statele Unite ar trebui să frustreze în mod activ și – mai important – pe ascuns eforturile Rusiei. Scopul aici este simplu: creșterea costurilor agresiunii pentru Kremlin și interzicerea oricărui sentiment de impunitate, nu doar în Ucraina. Trump mai are trei ani și jumătate în Biroul Oval. El are o oportunitate rară de a modela cursul evenimentelor într-un mod care să beneficieze nu numai de felul în care va intra în istorie, ci și stabilitatea și securitatea viitoare a Statelor Unite și a aliaților săi transatlantici.  Tot ce-i mai rămâne este să găsească voința de a acționa.

Apă cu semințe de chia: superaliment pentru siluetă și energie sau doar un alt mit?

Într-o lume tot mai preocupată de sănătate, trendurile alimentare apar și dispar rapid. Unul dintre ele a atras recent atenția: apa cu semințe de chia. Promovată intens pe rețelele sociale ca o metodă eficientă de slăbit, detoxifiere și energizare, această băutură a devenit virală. Dar cât adevăr există în spatele popularității ei?

Ce este apa cu semințe de chia?

Pe scurt, este o băutură obținută prin amestecarea a 1–2 lingurițe de semințe de chia în apă (aprox. 250–300 ml), lăsată la hidratat timp de 15–30 de minute. Semințele își măresc volumul și formează o textură gelatinoasă. Această băutură este adesea consumată dimineața, pe stomacul gol, pentru un efect energizant și de sațietate.

Ce beneficii reale aduce?

  1. Ajută la reglarea poftei de mâncare

Semințele de chia sunt bogate în fibre solubile, care formează un gel în stomac și încetinesc digestia. Acest lucru poate reduce pofta de gustări între mese și susține controlul porțiilor la mesele principale.

  1. Hidratează eficient

Apa cu chia poate fi o alternativă excelentă la băuturile carbogazoase sau dulci. Fibrele din chia ajută la reținerea lichidelor mai mult timp în organism, sprijinind astfel o hidratare mai profundă.

  1. Sursă de energie susținută

Chia conține proteine, grăsimi sănătoase (omega-3), calciu, magneziu și antioxidanți – o combinație care oferă un boost energetic natural, fără zaharuri adăugate.

  1. Sprijină digestia

Fibrele susțin tranzitul intestinal, iar consumul regulat de chia poate reduce balonarea și constipația. Atenție: trebuie să fie consumate cu suficientă apă!

 Poate ajuta la slăbit?

Răspunsul scurt: poate, dar nu este o soluție magică. Apa cu chia contribuie la sațietate, ceea ce poate duce la un aport caloric mai mic. Însă, slăbitul real vine dintr-un stil de viață echilibrat: alimentație corectă, mișcare, odihnă și gestionarea stresului.

Un avantaj al băuturii este că poate înlocui gustările bogate în calorii, oferind în schimb nutrienți reali.

Există și contraindicații?

Deși este în general sigură, consumul excesiv de chia poate provoca:

  • balonare și gaze
  • dificultăți digestive la persoanele sensibile
  • disconfort dacă nu este însoțit de suficientă apă
  • risc de sufocare dacă este consumată fără hidratare corespunzătoare

Pentru persoanele cu afecțiuni digestive sau care urmează tratamente anticoagulante, este recomandat consultul unui medic înainte de a introduce chia în dietă zilnic.

Cum să o consumi corect?

  • Folosește 1 linguriță de semințe la 250 ml apă.
  • Lasă-le la înmuiat minim 20 de minute (ideal – 1 oră).
  • Poți adăuga lămâie, mentă, castravete sau ghimbir pentru un plus de gust și efect detoxifiant.
  • Bea dimineața sau cu 30 de minute înainte de masă.

Concluzie: Mit sau superaliment?

Apa cu semințe de chia nu este o băutură-minune, dar este o alegere inspirată într-un stil de viață sănătos. Beneficiile ei sunt reale dacă este consumată cu moderație și ca parte dintr-o alimentație echilibrată. Este ieftină, ușor de preparat, sățioasă și nutritivă – un sprijin bun pentru cei care își doresc o viață mai sănătoasă.

Au venit cu apa în buzunare, bravo lor!

1. ”În comuna Lungulețu, zeci de legumicultori s-au revoltat când un cultivator a fost ridicat de poliție pentru că iriga cultura de varză cu apă din Dâmbovița. Autoritățile au interzis să se irige culturile de varză cu apă din râu și chiar din fântâni. Împreună cu jandarmii, au scos motopompele fermierilor din ape, spun localnicii.” Am sintetizat din presă.

 2. Nu m-aș grăbi să acuz Poliția și Jandarmeria. Îmi aduc aminte de vara anului 2020. Se terminase carantina Covid, se deschiseseră terasele în Piața Ovidiu din Constanța. ”Nu mai mult de patru oameni la o masă.” Sâmbătă seara, erau mai mulți polițiști (cu măști) decât meseni. Din când în când, cu o politețe de neregăsit în trecut, polițiștii le atrăgeau atenția turiștilor – ”păstrați distanța, vă rugăm frumos!” Polițiști jenanți văzusem destui. Dar polițiști mai jenați ca atunci, pentru ce fuseseră puși să facă, n-am văzut în viața mea.

    3. Politicienii care au girat ce s-a întâmplat la Lungulețu sunt o rușine. Sunt niște umbre pe diorama servilismului. Nu vă e, mă, teamă că revolta de la Lungulețu se va extinde? Și că va afecta inclusiv politica externă a României? Țăranilor din Lungulețu li s-a interzis să-și irige culturile cu apă de râu. Dar pe Dunăre, pe la Tulcea, trece câte o barjă cu tone – tone – tone de cereale din zece în zece minute. Mii de tone pe oră. Nimeni din România n-are voie să oprească, darmite să controleze acele barje. Oare agricultorii care au umplut barjele cu cereale respectă ”normele de eco-condiționaliate” impuse în U.E? Noi n-avem voie să folosim îngrășăminte pentru culturile bio. Alții au voie să bage carbofuran. Poate că eu greșesc, dar să ne explice multilateralul Dacian Cioloș care e situația.

4. Firma care emite factura pe apă nu acceptă concurența naturii? A venit aici cu apa în buzunare și în contabilitate? Dacă trăia, Adrian Păunescu ar fi trântit o poezie cu ”o să ne puneți impozit și pe lacrimi”. În următoarea strofă apărea obligatoriu și un ”râu de patimi”. Ca să folosesc un verb la modă, tăranul român ”e discriminat”. Iar alți agricultori și transportatori sunt favorizați pe apele curgătoare din România. Dar ați uitat ceva. După colectivizare, țăranul român se ducea toamna și lua fructe, iar iarna aducea vreascuri din livezile și de pe loturile de pădure ”care au fost pe pământul meu.” Iar comuniștii închideau ochii, mai ales după retragerea trupelor sovietice din România.

5. În paralel, cetățenii din marile orașe vor să se mute la o firmă care ”dă” energie la un preț mai mic. Mic, mic, mic, foarte mic. Normal. Dacă intri în afaceri cu energie, ce te interesează? Filantropia.

„Poftiți pe la noi” și rușinea care se difuzează cu aplauze

Cum am ajuns aici? Cum s-a transformat televiziunea dintr-un spațiu al ideilor într-o ladă de gunoi transmisă live, unde niște foști cântăreți și glumeți de bâlci simulează efort și emoție, în timp ce publicul e tratat ca o turmă inertă? „Poftiți pe la noi” nu e doar o emisiune de prost gust. E simptomul unei boli naționale: dezgustul livrat ca divertisment, mediocritatea ridicată la rang de spectacol.

Vedetele de la Poftiți pe la noi”, doar un ambalaj SGR

Cum îți începi seara pe Antena 1? Cu Nea Marin, bineînțeles. Îmbrăcat ca pentru bâlciul din Băicoi, pășește în peisaj cu un pistol de jucărie și trezește „vedetele” din pat. De ce? Pentru că, în mintea producătorilor, e amuzant ca niște adulți în toată firea să se comporte ca niște scursori de TikTok cu deficit de atenție.

Poftiți pe la noi emisiune
poftiti-pe-la-noi-antena-1

Apoi urmează „probe” demne de gospodăria colectivă din anii ’50: tăiat porumb, tăiat copaci, cărat saci, în timp ce camerele trag cadre largi și muzica „suspans” face atmosferă. Se râde fals, se suferă teatral și se joacă și prost.

Momente suferinde, cu glume de cimitir doar la “Poftiți pe la noi

Momentul de vârf? Liviu Vârciu, cuprins de panică. Nu putea respira, i se strângea pieptul, a venit medicul. Să fie emoția muncii agricole? Nu prea cred. Probabil e doar regia ieftină care încearcă să fabrice puțin.

Pentru că „Poftiți pe la noi” nu e despre oameni. E despre spectacolul decăderii. Despre cât de jos poate ajunge un „show” când nu mai ai idei și trăiești din caricaturi.

Aventură la 35 de metri, dar creierul rămâne pe sol

Săritura în gol de la 35 de metri e momentul culminant. „Uite-i ce curajoși!”, spun prezentatorii. Nu, dragilor. Asta e doar forma finală a disperării. Când nu mai ai nimic de spus, arunci vedetele din copac. Când ai falimentat editorial, urli după cascadorii.

Poftiți pe la noi emisiune
sarituri-de-la-poftiti-pe-la-noi

Televiziunea e infectată în ansamblu

Pro TV difuzează în buclă Las Fierbinți; aceeași emisiune prăfuită despre prostie rurală. Kanal D îngroapă publicul în sirop turcesc cu „Minciuni de familie”. La Prima TV, „Cronica Cârcotașilor” reciclată de 20 de ani ne servește bâlbe ca și cum ar fi comedie revoluționară. Nimeni nu mai are nimic interesant de spus.

Poftiți pe la noi” e doar vârful gunoiului

Acest show nu mai e demult despre distracție. E o simfonie a falsității, o grămadă de clișee, o glumă veche cu oameni disperați să rămână relevanți. Ceea ce vedem nu e televiziune. E doar un accident de imagine transmis în direct.

Cât mai îndurăm până închidem televizoarele definitiv? Sau am ajuns, fără să știm, să ne merităm spectacolul porumbului?

Elena Udrea va fi ELIBERATĂ

1

Condamnată la 6 ani de închisoare în dosarul Gala Bute, Elena Udrea va fi eliberată condiționat, după ce a executat 3 ani și 10 luni de închisoare, a decis joi Tribunalul Prahova. Decizia instanței este definitivă.

Fostul ministru al Turismului se află în Penitenciarul Târgșor din iunie 2022, după extrădarea din Bulgaria. Prin decizia de joi, Tribunalul Prahova a menținut decizia din 1 iulie a Judecătoriei Ploiești, de eliberare condiționată a Elenei Udrea, în vârstă de 51 de ani.

DNA s-a opus liberării condiţionate, invocând gravitatea faptelor dar şi încercările Elenei Udrea de a se sustrage rigorilor legii după anchetele care o vizau au fost demarate.

„Speranța mea este că, în cursul zilei de azi, Elena Udrea va fi eliberată condiționat și că își va petrece seara alături de micuța Eva, care o așteaptă acasă să-i fie alături.

Micuța Eva a vizitat-o de peste 150 de ori în Penitenciarul Târgșor în această perioadă, încât putem spune că și-a petrecut copilăria în penitenciar. Este destul de dramatic, traumatizant, dar a fost alături de mamă în toată această perioadă, a ținut legătura în toată această perioadă.

Sperăm ca azi să se pună capăt dramei fetiței și Elena Udrea să poată să țină în brațe pe micuța Eva ori de câte ori dorește și totul să reintre în normal pentru familia ei”, a declarat, înainte de pronunțarea instanței Veronel Rădulescu, avocatul Elenei Udrea.