Managerul miliardar de fonduri de acoperire Bill Ackman a generat ceva agitație în weekend când a sugerat că Bitcoin ar putea distruge economia. Această idee nu este nouă, dar se bucură acum de o atenție serioasă în sectorul financiar.
Marko Kolanovic, strategul JP Morgan, a avertizat deja că ascensiunea stratosferică a Bitcoin ar putea determina Rezerva Federală a SUA să amâne reducerea ratelor dobânzilor. Prețurile ridicate creează un „efect de bogăție”, deoarece proprietarii de active care se simt mai bogați cheltuiesc mai mult, ceea ce stimulează cererea.
„Bitcoin ajunge la infinit, prețurile energiei cresc vertiginos, economia se prăbușește”
Ackman adaugă o altă dimensiune posibilă. Cererea de Bitcoin determină noi „exploatări miniere”, care consumă energie. Cererea de energie determină creșterea prețurilor la energie, ceea ce crește inflația. Apoi, „Bitcoin ajunge la infinit, prețurile energiei cresc vertiginos, iar economia se prăbușește”.
Acest lucru este și mai adevărat în cazul inteligenței artificiale, cealaltă bulă care explodează pe Wall Street. Deși tehnologia poate deschide posibilități infinite, necesită o cantitate imensă de energie, iar ascensiunea sa continuă ar putea foarte bine să tragă în sus inflația.
În 1987, când Alan Greenspan, pe atunci președinte al Fed, a inițiat așa-numita „Greenspan Put”, asigurând investitorii că banca centrală va garanta valoarea activelor ori de câte ori acestea vor scădea brusc prin tipărirea de monedă nouă, a lansat era banilor nelimitați.
Cererea infinită a întâlnit oferta finită
Odată cu apariția relaxării cantitative, după criza din 2008, bancherii centrali din economiile dezvoltate au dat drumul la tipărirea de bani. Masa monetară globală nu a devenit literalmente infinită, dar investitorii au fost asigurați că se poate crea întotdeauna mai mult.
Arhitecții Bitcoin au observat această vulnerabilitate. Prin stabilirea ofertei monedei digitale la crearea acesteia, au proiectat un activ care nu putea decât să crească: cererea infinită a întâlnit oferta finită. Când pandemia a declanșat ultima explozie de imprimare de bani la începutul anului 2020, Bitcoin a fost dezlănțuit, crescând de zece ori numai în anul următor.
De atunci, băncile centrale au dus o luptă continuă cu criptomoneda. Ori de câte ori spun că vor restricționa oferta de bani, Bitcoin cade – nu este întâmplător că s-a prăbușit după ce aceste bănci au început să crească ratele dobânzilor la sfârșitul lui 2021. Ori de câte ori bancherii centrali spun că vor relaxa din nou politica monetară, Bitcoin crește, așa cum s-a întâmplat la sfârșitul anului trecut.
Acum, însă, asistăm la o nouă dimensiune a acestui sindrom al ofertei limitate care satisface o cerere nesfârșită. Chiar dacă fanii inteligenței artificiale și ai criptomonedelor susțin că acestea deschid un viitor cu orizonturi nesfârșite – ambele depind în cele din urmă de o resursă finită.
Chiar dacă am construi economia în întregime pe baza energiei regenerabile, infrastructura necesară pentru a o exploata depinde de resurse care nu sunt infinite.
Natura are limite – și se dovedește recalcitrantă în a ceda resursele în ritmul în care bancherii centrali pot tipări bani și crea noi active.
Pentru palestinienii care locuiesc acolo, cel mai mare pericol pe termen lung ar putea fi lipsa totală a unui guvern. Din 1949, diferite regimuri au condus enclava, rareori în beneficiul locuitorilor.
ONU estimează că Fâșia Gaza va avea nevoie de zeci de ani pentru a se reface, la un cost de zeci de miliarde de dolari – bani care s-ar putea să nu fie niciodată disponibili. În prezent, bandele de infractori jefuiesc cu regularitate convoaiele de ajutoare neprotejate. Palestinienii se confruntă cu 
Cele mai recente sondaje arată că americanii văd China drept cea mai mare amenințare, urmată de Rusia și Coreea de Nord. Iranul abia dacă este menționat, spre deosebire de acum 15 ani, când era inamicul numărul unu.
Schimbarea regimului din Irak, în urma răsturnării lui Saddam Hussein în 2003, a generat terorism și instabilitate. Cu mult înainte de atacul Hamas din 7 octombrie asupra Israelului, grupurile militante susținute de Iran au atacat în mod regulat forțele americane din Irak. Iar statele din Orientul Mijlociu, cel puțin în retorica lor, nu sunt deosebit de dornice ca SUA să rămână.
În realitate, PNL își joacă viitorul politic la alegerile din 9 iunie și asta o știe și Nicolae Ciucă. Fără un nume greu în partid, o locomotivă care să atragă câteva procente, dar și cu multe restanțe față de români după o guvernare total ratată împreună cu USR, liberalii dau din colț în colț și știu că singura lor șansă să mai îmbunătățească scorul electoral o reprezintă o lovitură în planul imaginii.
Curtea de Conturi a depistat că Ministerul Energiei a majorat cheltuielile operaționale cu suma de 6,9 milioane de lei, din care 5,9 milioane în 2022 și 1 milion de lei în 2023. Acest lucru a fost produs ca urmare a efectuării de plăți din fonduri de la bugetul de stat către furnizorii de energie electrică și gaze naturale, pentru compensarea tarifelor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale furnizate unor clienți finali noncasnici, care nu erau îndreptățiți să beneficieze de schema de compensare, potrivit actelor normative prin care a fost instituit acest sprijin.
