PSD și PNL sunt două partide aliate de ochii lumii. În țară, situația este cât se poate de diferită față de cum se vede la București, iar campania electorală pentru „locale” și „europarlamentare” se anunță a fi una cu lovituri sub centură. Liberalii fură startul și, așa cum Național a dezvăluit, forțează în planul imaginii știind că Nicolae Ciucă e pe lista scurtă a SUA pentru „Cotroceni”. Social-democrații, în schimb, se încruntă când Marcel Ciolacu le cere să voteze cu PNL-ul, în funcție de interese, deși stau mai bine în sondaje.

În plus, comasarea alegerilor s-ar putea să nu avantajeze, în final, niciuna dintre tabere. Emoții au toți, asta e clar, iar în țară se vor da meciuri grele pentru păstrarea puterii în centrele cu greutate – Constanța, Iași, Brașov sau Timișoara.

Se mai dă ora exactă la București?

În mod firesc, am răspunde că da, însă anunțul lui Piedone privind candidatura la PMB aruncă în aer calculele și cam strică multe ploi. Fără el, alianța PSD-PNL n-ar fi avut prea mult de muncă în a-l zbura pe Nicușor Dan de la Capitală, mai ales că actualul primar și-a dinamitat singur șansele prin managementul dezastruos de care a dat dovadă în acești patru ani. Fără nicio perspectivă de dezvoltare, Bucureștiul arată ca orice oraș de provincie, lipsit de strălucirea caracteristică oricărei alte mari urbe europene.

Însă, de când Piedone și-a făcut alte calcule, iar acum stă călare pe PSD și PNL, jocurile pentru Capitală s-au complicat teribil. Și, dacă de la București nu se dă un semnal clar, că alianța celor două partide guvernamentale este puternică, atunci ne putem aștepta la surprize mari (și) în teritoriu.

La Iași, ca să intrăm direct într-un municipiu cu greutate, lucrurile sunt foarte complicate și nimic nu garantează că alegerile se vor derula „fair-play”. De unde, atacurile au și început, liberalii și social-democrații jucând, aici, în tabere orpuse. Teoretic, județul Iași este al „galbenilor”, asta dacă ne uităm că PNL controlează și Primăria (prin Mihai Chirică), și Consiliul Județean (Costel Alexe). Dar PSD vrea să schimbe situația și nu a acceptat sub nicio formă să meargă cu liste comune; astfel, PSD va avea în Iași candidați proprii.

Coaliție, dar la București, nu și-n provincie, după cum vedem.

Să nu uităm că, în Iași, Opoziția are „cuiburi” puternice – USR a câștigat la precedentele alegeri mai multe voturi decât PSD, iar AUR vine tare din urmă, acum, și propune un candidat la Primărie cu greutate – medicul Tudor Ciuhodaru, ajuns europarlamentar, un nume binevăzut în oraș.

Constanța nu se împarte: va fi sânge!

Nici la Constanța nu se pune problema vreunei înțelegeri. Unul dintre cele mai importante orașe din România trebuie să fie controlat de o singură tabără, au decis conducerile PSD și PNL. Astfel, dacă în București s-a agreat varianta unui candidat comun, în Constanța nu poate fi vorba de așa ceva.

PNL ar merge tot pe mâna contraamiralului Vergil Chițac, dar este un risc mare, ținând cont de imaginea proastă pe care o are actualul primar, care a transformat orașul de la malul mării în „Bahmutul României”, după cum, cu amărăciune, glumesc constănțenii.

PSD vrea să-l arunce în luptă aici pe Horia Constantinescu, al cărui mandat la șefia ANPC are mai multe pete gri decât un tablou nereușit. După ce a făcut KO industria avicolă din România cu o singură frază, Horia Constantinescu țintește, iată, Constanța și, de ce nu, chiar portul de acolo. Să recunoaștem, miza e mult mai mare, iar contractele, pe măsură!

Neînțelegeri și la Brașov

La Brașov, toată lumea, dar mai ales localnicii, caută să scape de actuala administrație USR-istă, care a îngropat orașul blocându-i orice șansă de dezvoltare urbanistică. Problema este că nici PSD, nici PNL nu au putut cădea de acord asupra unui candidat comun, semn că importanța municipiului reședință de județ e prea mare pentru a fi împărțită cu ceilalți.

Astfel, liberalii vor merge în alegerile locale cu George Scripcaru, fostul edil, care va avea sprijinul PSD. Dar, pentru Consiliul Județean, fiecare partid merge pe cont propriu – PNL îl sprijină pe Adrian Veștea (actualul ministru al Dezvoltării), PSD, pe Lucian Pătrașcu, liderul organizației locale.

Nici în Bacău nu este liniște. După ce se părea că liberalii și social-democrații s-au înțeles să-l aibă candidat comun pe Valentin Ivancea (PSD, actualul președinte al CJ Bacău), pare-se că „galbenii” s-au răzgândit. Din informațiile pe care le avem, PNL Bacău ar vrea să atace Primăria cu Sergiu Sechelariu, fratele unui fost „greu” din localitate, Dumitru Sechelariu. Și la CJ Bacău va fi derby încins, între Cristina Breahnă-Pravăț (senator PSD) și Mircea Fechet (PNL, actualul ministru al Mediului).

Iar de câteva zile s-a complicat situația și la Timiș, acolo unde înțelegerea Ciucă-Ciolacu pentru împărțirea candidaților (Nicolae Robu, de la PNL, la Primărie, și Alfred Simonis, de la PSD, la Consiliul Județean) este pe cale să fie dinamitată din interior. Alin Nica, scos din joc de conducerea de la București a PNL, ar avea de gând să candideze ca independent, dar cu sprijin de la Alianța Dreptei Unite, unde va face echipă cu actualul primar, Dominic Fritz. Traducând – câteva procente bune pierdute de alianța PNL-PSD.

Paradoxul comasării – localități cu doi primari

Cine a decis comasarea pare că nu a luat în calcul o situație paradoxală – timp de șase luni, în unele localități, vom avea un primar ales și un alt primar în funcție! Una este să se întâmple asta la „prezidențiale”, acolo unde e doar o chestiune de timp până la predarea mandatului, și alta la „locale”, cu primar votat acum 4 ani rămas în funcție încă șase luni, până când cel nou ales își va prelua atribuțiile.

Din categoria „graba strică treaba”, doar că, așa cum Național a dezvăluit planul încă de la început, comasarea s-a făcut de teama informațiilor privind scorul uriaș înregistrat de AUR în sondajele din diaspora; și, decât să se pomenească scoși din joc încă de la „europarlamentare”, social-democrații și liberalii au căzut de acord că salvarea nu poate veni decât prin comasarea celor două runde de alegeri.

Ne întrebăm acum cum vor funcționa lucrurile după 9 iunie, când vom avea primari aleși, dar și primari în funcții. Cine va decide la instituție? Cine va da ordin pentru lucrările care așteaptă aprobare? Cine va semna contractele (în fond, oful cel mare al partidelor aflate la putere), statele de plată și celelalte acte/documente? Și mai important, cum vor fi împărțite comisioanele între taberele aflate în joc? La cum arată lucrurile, vin luni grele de muncă pentru DNA și DIICOT.