Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, a atras atenția Institutul Național de Statistică, astfel că populația cu vârste de peste 65 de ani a depășit cu 32,4% populația cu vârste între 1 și 14 ani. În același timp, se remarcă o scădere drastică a populației masculine cu vârste de peste 60 de ani, ajungându-se ca, la categoria de peste 85 de ani numărul femeilor să fie dublu față de cel al bărbaților. În România, speranța de viață la femei era de 79 ani, iar la bărbați, de 71 de ani, însă se pare că, la bărbați, cifra s-a redus și mai mult.
Potrivit ultimelor date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), la 1 ianuarie 2025, populaţia după domiciliu a ajuns la 21.739,4 mii persoane, în scădere cu 0,5% față de 1 ianuarie 2024. Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (55,4%, respectiv 51,2%), iar fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani și peste depășind cu peste 32,4% populația tânără de 0-14 ani (4.025 mii față de 3.041 mii persoane).
La 1 ianuarie 2025, populația după domiciliu din mediul urban a fost de 12.051,7 mii persoane, în scădere față 1 ianuarie 2024 (1,2%); cea din mediul rural a fost de 9.687,7 mii persoane, în creștere ușoară față 1 ianuarie 2024 (0,4%). Populația feminină la 1 ianuarie 2025 a fost de 11.136,5 mii persoane, în scădere cu 0,5% față de aceeași dată a anului precedent; aceeași evoluție o înregistrează și populația masculină, care a fost de 10.602,9 mii persoane, în scădere cu 0,5% față de aceeași dată a anului precedent. Procesul de îmbătrânire demografică a continuat în anul 2024, remarcându-se o scădere ușoară (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi în acelaşi timp o creștere (de 0,4 puncte procentuale) a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani și peste) în totalul populației, arată INS.
132,4 vârstnici la 100 de tineri
Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 126,8 la 1 ianuarie 2024, la 132,4 persoane vârstnice la 100 persoane tinere la 1 ianuarie 2025. Vârsta medie a populaţiei a fost de 42,9 ani, cu 0,4 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2024, în timp ce vârsta mediană a fost de 43,7 ani, în creștere cu 0,5 ani față de 1 ianuarie 2024. La 1 ianuarie 2025, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 45-49 ani (8,6%).
Aceeași grupă de vârstă a avut cea mai mare pondere atât în rândul persoanelor de sex feminine (8,3%), cât și în rândul persoanelor de sex masculin (9,0%). Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,2%, mai mică decât cea a grupelor de vârstă 5-9 ani (5,0%), 10-14 ani (4,9%) și 15-19 ani (5,3%). În ce privește statistica persoanelor de sex masculin și feminin, se pornește de la un număr sensibil mai mare de copii de sex masculin născuți față de cei de sex feminin și se ajunge, la categoria de vârstă de peste 85 de ani, la un număr dublu de femei față de bărbați. Declinul populației masculine începe de la categoria de vârstă 60-64 de ani. Anul trecut, în România, speranța de viață la femei era de 79 de ani, iar la bărbați, de 71 de ani, însă se pare că, cel puțin în cazul bărbaților, cifra s-a redus.
La coada Europei
România se află la coada Europei în ce privește speranța de viață. Media europeană a speranței de viață la bărbați era de circa 78 de ani, în timp ce speranța de viață a femeilor, de 83,3 ani. Speranţa de viaţă din România, de 75,1 ani, este cu 0,9 ani mai mare decât în Bulgaria -74,2 ani și mai mică cu 3,9 ani faţă de Cehia -79 ani, cu 2,1 ani faţă de Polonia -77,2 ani şi cu 0,9 ani faţă de Ungaria -76 ani. Față de 2019, speranța de viață a românilor a scăzut cu 0,4 ani.
De la începerea observațiilor în 1979, gheața arctică s-a redus cu 12% într-un deceniu, făcând căile de navigație din ce în ce mai accesibile; între 2014 și 2022, tranzitul prin cea mai populară rută din Arctica, ruta Mării Nordului, a crescut cu 755%, relatează UnHerd. Unele studii prevăd că, până în 2035, unele părți ale Arcticii vor fi complet lipsite de gheață în timpul lunilor de vară.
Chiar dacă există niveluri generale relativ ridicate de acoperire a vaccinării în UE/SEE, în special pentru programe naționale de vaccinare a copiilor, există grupuri de persoane nevaccinate sau subvaccinate, a atras atenția Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) .
Surprinzător, deoarece țara scandinavă pare să se comporte într-un mod pe care oficialii Națiunilor Unite și alte ONG-uri globale îl consideră exemplar.
O analiză zdrobitoare pentru fanii energiei regenerabile, publicată pe 
Dacă produsul intern brut al SUA a scăzut în primul trimestru, a fost din cauza „reziduurilor” lăsate de predecesorul său democrat, a declarat Trump pe rețeaua Truth Social.
”America First” nu numai că a perturbat relațiile comerciale internaționale, dar a și încurajat țările să își reducă dependența de dolar.
După ce anunțul din 2 aprilie a președintelui Donald Trump de Ziua Eliberării a zdruncinat puternic acțiunile interne și dolarul, acțiunile europene au fost afectate de creșterea euro, care amenință exporturile, notează Reuters.
Investitorii obișnuiți de mult timp să se îndrepte către activele americane nu au avut un consens cu privire la ceea ce ar trebui să prefere în schimb, a arătat un sondaj JPMorgan realizat pe 1 000 de participanți la reuniunile FMI/Banca Mondială de săptămâna trecută, un sfert dintre aceștia alegând numerarul ca activul lor preferat.