Acasă Blog Pagina 459

A murit cunoscutul analist economic Ilie Şerbănescu

10

S-a stins din viață cunoscutul economist Ilie Şerbănescu, fost ministru al reformei în guvernul Victor Ciorbea.

Ilie Șerbănescu avea 81 de ani. Vestea tristă că analistul economic a încetat din viață a fost aflată luni dimineață, 8 aprilie.

„Cu Sfânta Împărtășanie, pe care a primit-o chiar ieri, Ilie a plecat de lângă noi. Dumnezeu să-l ierte!”, este mesajul trimis, luni dimineață, de către soția sa, Cristina, potrivit realitatea.net.

George Simion: „România e de azi mai săracă”

Liderul AUR, George Simion, a anunțat la rândul său vestea că economistul Ilie Șerbănescu a părăsit lumea celor vii.

„România e de azi mai săracă. Un patriot, economistul Ilie Șerbănescu, s-a dus la Cer azi dimineață. Ieri primise Sfânta Împărtășanie.

Miercuri va avea loc slujba de înmormântarea la biserica Cașin.

Drum lin printre stele, maestre! Dumnezeu să vă odihnească în pace la dreapta Sa!”, a scris Simion, luni, pe pagina sa de Facebook.

A scris 5 cărți și sute de articole și studii

Ilie Șerbănescu (20 iulie 1942 – 8 aprilie 2024) a fost un economist român, ministrul reformei, președintele Consiliului pentru Reformă în guvernul Victor Ciorbea, de la 5 decembrie 1997 până la 17 aprilie 1998, conform Wikipedia.

A absolvit Academia de Studii Economice, București. A obținut doctoratul în Economie în 1978 și a fost vicepreședinte al Societății Române de Economie. A scris 5 cărți:

„Corporațiile transnaționale” (1978)
„Terra portret în alb-negru” (1980)
„Reforma economică în România: jumătățile de măsură dublează costurile sociale” (1994)
„Manifestul partidului imobilist” (1996)
„România, o colonie la marginea Europei” (2016)

De asemenea, a scris și peste 600 de articole și studii asupra reformei postdecembriste din România.

Doi polițiști din Alba, răniți în urma unei explozii produse în timpul demontării unor cartușe/Unde s-a produs incidentul

0

Un incident ce a avut loc recent în poligonul militar din Alba Iulia a trimis în atenția medicilor doi polițiști. Ambii au fost transportați la spital, unde au primit îngrijiri medicale.

Doi polițiști din Alba au fost răniți în poligonul militar din Alba Iulia, potrivit Mediafax. Totul s-a întâmplat în urma unei explozii produse în timpul delaborării unor cartușe.

Cei doi polițiști au suferit leziuni

Detalii despre acest incident s-au aflat în ultima zi a săptămânii trecute, în 7 aprilie. Poliția Alba a transmis duminică faptul că incidentul a avut loc în dimineața zilei de 5 aprilie, în jurul orei 10.30.

Doi polițiști din cadrul Serviciului Logistic al Inspectoratului de Poliție Județean Alba, în timp ce efectuau procedura de delaborare a cartușelor percutate, în poligonul militar din Alba Iulia, au suferit leziuni corporale, în urma producerii unei explozii urmată de împrăștierea de materiale metalice”, a transmis Poliția Alba.

După producerea incidentului, cei doi polițiști au fost transportați la spital, unde au primit îngrijiri medicale. Viața nu le-a fost pusă în pericol, potrivit sursei citate. Unul din polițiști a rămas sub supraveghere medicală.

Investigațiile ce se fac în acest caz urmează să lămurească exact circumstanțele în care s-a produs incidentul. În cauză, cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de vătămare corporală din culpă și neluarea și nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă precum și pentru stabilirea tuturor împrejurărilor și cauzelor producerii acestui incident.

Incident șocant în Constanța/Elev bătut cu bolobocul, în fața unui liceu, de către un bărbat

7

Un incident șocant a ajuns în atenția polițiștilor constănțeni. Un adolescent, în vârstă de 15 ani, ar fi fost agresat fizic de către un bărbat, de 45 de ani.

Scenele s-ar fi derulat în apropierea unui liceu din Constanța, în toiul zilei. Victima agresiunii are 15 ani.

Un elev de liceu, minor, a fost bătut în plină zi, de către un bărbat de 45 de ani, folosind un boloboc, pentru a-i face dreptate fiului său, potrivit realitatea.net.

Lovit cu un boloboc

Întregul incident a avut loc vinerea trecută, pe 5 aprilie, în jur de ora 14, în zona Liceului C.A. Rosetti, din Constanța. Conform sursei menționate, victima prezintă multiple răni pe tot corpul.

Bunica victimei a explicat că nepotul său ar fi încercat să împace doi prieteni care s-ar fi certat.

„Băiatul s-a dus să se întâlnească cu băiatul domnului care l-a bătut și să împace alți doi prieteni. S-au certat și nepotul a vrut să îi împace. Ajuns la liceu, tatăl băiatului a venit cu un boloboc și l-a bătut. Niciodată nu au avut vreun conflict“, a declarat bunica victimei, citată de presa locală.

Cazul, în atenția polițiștilor

Incidentul a ajuns și în atenția oamenilor legii, care fac cercetări în acest caz. După ce au fost sesizați despre această situație, polițiștii au mers la fața locului.

„La data de 5 aprilie a.c., în jurul orei 14.00, polițiști din cadrul Poliției Municipiului Constanța – Secția 4 Poliție au fost sesizați cu privire la faptul că pe bulevardul 1 Mai ar fi avut loc o agresiune fizică. Polițiștii deplasați la fața locului au constatat că un minor, de 15 ani, ar fi fost agresat fizic de un bărbat, de 45 de ani, pe fondul unui conflict spontan.

În cauză a fost întocmit dosar de cercetare penală pentru săvârșirea infracțiunii de lovirea sau alte violențe“, au precizat reprezentanții IPJ Constanța.

Poza Zilei

O săptămână bună de la Cătălin Botezatu

Horoscop 8 aprilie 2024 – Lasă-te purtat de adevăratele tale emoții

1

BERBEC

Lasă-te purtat de adevăratele tale emoții. Cumpără ceea ce visezi de atât de mult timp. La serviciu, aflați ce este greșit în lanțul de producție al companiei dvs. A fi supraponderal vă va da multe de probleme de sănătate!

 

TAUR

Calmul va domina în relațiile cu prietenii tăi sau familia. Trebuie să alegeți între a avea mai mult timp liber sau mai mulți bani. Este o zi bună pentru a vă decide viitorul profesional.

 

GEMENI

Astăzi vei avea astrele de partea ta pentru a cuceri pe oricine dorești. Nu te lăsa folosit de persoanele din apropiere sau cercul de cunoștințe. Acordați atenție schimbărilor de carieră. Nu face atât de mult efort, odihnește-te.

 

RAC

În plan sentimental, profitați la maxim de momentele de intimitate. Banii nu sunt totul. Se conturează o călătorie de afaceri foarte interesantă. În planul sănătății, ai grijă de dieta ta.

 

LEU

Doriți să vă extindeți orizonturile profesionale, așa că urmați un curs pentru a nu fi copleșiți de noutățile apărute. Strângeți puțin centura  la chletuieli sau veți avea dificultăți. Natura ta robustă rezistă perfect ritmului accelerat de viață.

 

FECIOARA

Chiar dacă știi că ești iubit, ia inițiativa pentru încă o dată. Nu vă cheltuiți banii, economiile dvs. nu sunt atât de consistente pentru capricii. Ofertele pentru locuri de muncă vor crește semnificativ.

 

BALANTA

Astăzi nu vei fi foarte sociabil sau deschis la discuții. Va fi din nou o perioadă bună la slujbă și vei fi entuziasmat. Ochii tăi vor fi foarte sensibili la lumină și praf.

 

SCORPION

Partenerul tău așteaptă o mângâiere, o vorbă bună, nu fi atât de distant. La serviciu vă vor anunța despre o creștere a salariului, așa că arată-ți talentele oamenilor potriviți. Astăzi, fă-ți acel capriciu pe care îl dorești atât de mult.

 

SAGETATOR

Dacă ești prins între două relații trebuie să faci o alegere… Luați în considerare solicitarea unui împrumut pentru o persoană de încredere. Luptă pentru meseria ta, dar cu calm! Ești îngrijorat de sănătatea unei rude, dar nu va fi grav.

 

CAPRICORN

Va fi fericit și foarte mulțumit în domeniul emoțional. Când vine vorba de bani, se anunță o zi promițătoare. La locul de muncă, comentariile dvs. despre lucrare nu vor fi înțelese. Nimic nu scapă controlului tău cu privire la sănătate.

 

VARSATOR

Ai sprijin necondiționat în mediul tău emoțional. Înainte de a împrumuta bani, gândiți-vă dacă puteți rambursa la timp. Astăzi vi se va încredința un nou loc de muncă. Ești bine, dar vei fi îngrijorat de sănătatea cuiva apropiat.

 

PESTI

Marele tău magnetism va atrage tot felul de oameni. Problemele economice sunt pe un curs favorabil. Cu efortul dvs., veți atinge obiectivele propuse în afaceri sau la locul de muncă. Tulburarea de somn este cauzată de stres.

Israelul anunță o nouă fază a războiului cu Liban

Armata israeliană a afirmat, duminică, 7 martie, că a încheiat o ‘nouă fază’ în pregătirea ‘războiului’ la frontiera cu Libanul, unde schimburile de tiruri cu Hezbollah se intensifică.

Într-un comunicat publicat pe site-ul său şi intitulat ‘Pregătirea tranziţiei de la apărare la atac‘, armata afirmă că a ‘încheiat în ultimele zile o nouă fază în pregătirea comandamentului nord pentru război‘.

Aceste măsuri logistice ‘permit mobilizarea imediată a forţelor de rezervă în caz de urgenţă şi sosirea lor pe linia de front în scurt timp, cu întreg echipamentul necesar pentru luptă‘.

Comandamentul său, precizează armata, este astfel capabil să ‘convoace şi să echipeze toţi soldaţii necesari în câteva ore şi să-i transporte în prima linie pentru misiuni defensive şi ofensive‘.

De la începutul războiului din Gaza între Israel şi Hamas pe 7 octombrie, au existat schimburi zilnice de focuri între armata israeliană şi Hezbollah-ul libanez, care afirmă că sprijină mişcarea islamistă palestiniană.

Hezbollah ţinteşte poziţiile militare israeliene din apropierea graniţei, iar Israelul răspunde cu raiduri care vizează din ce în ce mai adânc teritoriul libanez, şi efectuează lovituri direcţionate împotriva oficialilor Hezbollah.

Atacuri israeliene au vizat în zorii zilei de duminică estul Libanului, după ce Hezbollah a anunţat sâmbătă seara că a doborât o dronă israeliană Hermes 450 deasupra teritoriului libanez.

Cel puţin 359 de persoane, în principal luptători Hezbollah, dar şi cel puţin 70 de civili, au fost ucise în Liban în violenţe transfrontaliere în ultimele aproape şase luni, de partea israeliană înregistrându-se 18 morţi – zece soldaţi şi opt civili, potrivit unui bilanţ alcătuit de AFP.

Ministrul israelian al apărării, Yoav Gallant, a declarat, duminică, că armata ‘şi-a încheiat pregătirile pentru a răspunde oricărui scenariu care s-ar putea dezvolta împotriva Iranului’.

Liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, a apreciat vineri ca ‘inevitabil’ un răspuns al Iranului la atacul de luni al Israelului împotriva consulatului iranian la Damasc, în care au fost ucişi şapte militari iranieni, inclusiv doi generali.

VIDEO| Incendiu în Sectorul 1

1

Un incendiu puternic a izbucnit, duminică, la un spațiu de depozitare de pe strada Jimbolia, din Sectorul 1 al Capitalei. Sunt degajări mari de fum pe o suprafață de 1000 de metri pătrați.

Potrivit ISU București – Ilfov, pompierii intervin pentru stingerea unui incendiu produs la un spațiu de depozitare de pe strada Jimbolia, Sector 1, București.

Incendiul se manifestă cu flacără violentă si cu degajări mari de fum pe o suprafață de aproximativ 1000 mp. Se pare că ceea ce arde este lemn.

Până în acest moment nu sunt semnalalte victime.

Pompierii intervin cu 8 autospeciale de stingere, o autospecială de intervenție și salvare de la înălțime, o autospecială de descarcerare și o ambulanță SMURD.

Bebeluș găsit mort pe un câmp din Satu Mare

0

Un bebeluș a fost găsit mort, duminică, pe un teren din afara localității Turț, din județul Satu Mare. Mama, o fată de 16 ani, a fost identificată și dusă la spital.

Polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Satu Mare au fost sesizați duminică, 7 martie, în jurul orei 14.00, că un nou-născut ar fi fost găsit decedat, pe un teren situat în afara localității Turț.

Polițiștii au mers la fața locului. La scurt timp, ei au identificat-o pe mama bebelușului. Este vorba despre o fată de 16 ani, care a fost transportată la o unitate medicală pentru a primi îngrijiri de specialitate.

Surse spun că tânăra ar fi născut în cursul dimineții și ar fi dus copilul pe câmp, unde l-a abandonat în condiții precare, ceea ce a dus la decesul bebelușului.

În cauză, cercetările sunt continuate de către procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare.

 

Bruxelles, cuibul de viespi care bagă Europa în război cu Rusia!

Se cer 100 de miliarde de euro pentru achiziția de arme destinate Ucrainei! Nici în timpul pandemiei de Covid-19 nu am îndrăznit să visăm la atâta bănet, deși în joc era o miză și mai mare – supraviețuirea Europei în fața unei crize sanitare fără precedent în istorie. Iată că nici bine n-am ieșit din lockdown și Bruxellesul ne vrea iar în genunchi, dar de data asta și cu buzunarele golite. Totul, cică, în numele solidarității cu un popor oprimat, dar pe care nu avem voie să-l întrebăm nimic despre drepturile minorităților și cum au fost ele (ne)respectate.

Problema este, însă, alta și ea ne arată că, încă o dată, avem conducători defazați (pe unii i-am putea numi chiar dezaxați). La ce fac șefii Uniunii Europene, niciun termen nu trebuie complet ignorat.

Macron, dovada obrăzniciei nepedepsite la timp

Până și America s-a săturat de minirăzboiul din Ucraina. Gata, și-a umplut desaga, a golit cât a putut de mult vistieria Rusiei, dar și pe cea a Uniunii Europene! Din noiembrie, dacă nu chiar mai dinainte, SUA nu mai sunt interesate de ce se întamplă la Kiev – au blocat orice dialog pe tema ajutorului militar oferit lui Zelenski, iar subiectul a devenit unul tabu pentru presa acreditată la Washington, mai ales că între timp americanii și-au găsit un nou loc de joacă, prin Orientul Mijlociu, thank you Hamas!

Când am crezut și noi că, în sfârșit, scăpăm și din această încercare și vom primi ceea ce sute de milioane de oameni așteptăm – anunțul cu privire la începerea unor multașteptate negocieri pentru pace -, iată că unei părți a Europei i s-a făcut chef de război. Și din acela serios, cu rachete și bombe ghidate, cu drone, tancuri pe șenile, avioane de vânătoare și bombardiere strategice, să fim fum și pucioasă, miros de sânge peste tot!

De ce toate astea? De ce se vrea, la Bruxelles, să avem în continuare război pe „Bătrânul continent”? De ce insistă „aleșii” noștri pentru ajutor militar trimis numaidecât lui Zelenski când până și America s-a lepădat de acest actoraș ratat?!

Emmanuel Macron este cea mai bună dovadă pentru unde se poate ajunge când obrăznicia nu este pedepsită la timp. Liderul Franței ne dă de înțeles că vrea cu orice preț un război cu Federația Rusă și pare că nu știe cum să-l mai provoace pe Vladimir Putin. Dacă e așa, de ce nu se duce singur la luptă, de ce nu declară război Moscovei în nume propriu și pe deplin asumat, fără să se mai ascundă după fustița mamei, că oricum America nu este interesată să-și consume arsenalul pentru salvarea Kievului?!

Pentru cine sunt miliardele?

SUA au renunțat de aproape șase luni să mai trimită armament în Ucraina, o decizie strategică, luată pentru a-l împinge/aduce pe Zelenski la masa tratativelor. O văd toți, o înțeleg puțini, însă, cu toate acestea, încă mai sunt câțiva lătrăi pe la Bruxelles care continuă să bage bățul prin gard. Seamănă cu agitatorii de la Antena 3, generalii de tolcșoaie tv conduși de mareșalul Radu Tudor, care toată viața lor au condus doar mașini, nu și unități militare.

Aceștia sunt lobiștii marilor concerne din industria de apărare. Ei nu strâng bani pentru Zelenski, puțin le pasă de ce se întâmplă, cu adevărat, prin Ucraina. Au o singură misiune – să adune bani, miliarde de euro, pentru marile companii producătoare de armament. Sunt câteva, nu multe, iar Franța, dar mai ales SUA controlează piața. Suta de miliarde de euro nu va ajunge niciodată la Zelenski, este, de fapt, pentru aceste firme. După ce ne-a sărăcit golind visteria Uniunii Europene în buzunarele Big Pharma, acum Ursula mai vrea încă 100 de miliarde și pentru uriașul complex militar industrial american. Evident că american, doar știm că doamna joacă în tabăra greșită – este șefă peste Europa și vasală supusă a Americii. În pandemie, cu cine a semnat marile contracte, azi parte a unei înțelegeri obscure anchetate de Parchetul European?!; sms-urile dintre Ursula și CEO-ul Pfizer au fost, în cele din urmă, scăpate în presă, că așa se joacă la nivelul ăsta – te folosești de toți, apoi speli putina.

Spre ce ne îndreptăm?

Spre o dictatură militară, la cum se derulează scenariul. Cel mai bun exemplu ne vine chiar din România. Autoritățile de la București au ieșit pe interval cu un proiect de lege cel puțin controversat și care lasă să se întrevadă care sunt obiectivele urmărite – declararea stării de criză, care poate fi dictată atât de NATO, cât și de UE, o situație în care Guvernul va putea lua orice măsuri, chiar împotriva populației, dacă se perturbă ordinea publică sau se amenință stabilitatea politică.

Unii spun că ar fi fabricat în laboratoarele de la Bruxelles, nu știm nimic sigur, dar cert este că proiectul privind Sistemul Național Managementul Integrat al Situațiilor de Criză, pus în dezbatere publică de Ministerul Apărării, pregătește terenul pentru instituirea unei dictaturi fără precedent. Național a scris în 3 aprilie despre ce acest subiect, trecut la „și altele” de autorități, care doresc să nu se facă mai multă vâlvă decât este cazul.

Suntem luați de fraieri, e clar, nici nu știi în cine să te mai încrezi! În timp ce Franța vrea să înceapă un război cu Rusia, Germania a început și ea ceva, dar pe parte economică – reconstrucția orașelor din Ucraina ocupate de Putin.

Cât timp televiziunile din România molfăie scenarii fanteziste despre recuperarea regiunilor ucrainene din ghearele rușilor, nemții s-au și pus pe treabă – o anchetă a televiziunii ARD a dezvăluit că mai multe companii din Germania participă activ la reconstrucția orașului Mariupol, cel cu uzina Azovstal și celebra bătălie care ne-a ținut cu sufletul la gură în vara lui 2022.

Fotografii și înregistrări video făcute în Mariupol arată că rușii au refăcut orașul folosind materiale de construcții furnizate de gigantul german Knauf, companie din Bavaria cu peste 150 de fabrici în întreaga lume.

Așa stând lucrurile, alegerile europarlamentare din 9 iunie se dovedesc cruciale pentru viitorul tuturor națiunilor. Asta, dacă vor mai avea loc și zvonul privind anularea scrutinului nu va deveni realitate.

Povestea cu mediul, socialul și guvernanța. De ce băncile europene nu vor putea concura cu rivalii americani

Federația Bancară Europeană spune că creditorii din regiune nu vor putea concura cu rivalii lor din SUA dacă autoritățile de reglementare vor continua să impună reguli ESG care sunt ignorate pe Wall Street.

Avertismentul din partea principalului lobby bancar al blocului vine în contextul în care Banca Centrală Europeană face presiuni asupra creditorilor pentru a reflecta riscurile de mediu, sociale și de guvernanță, inclusiv în provizioanele pentru pierderi din credite, marcând o nouă frontieră în standardele de raportare ESG.

Potricit Bloomberg, BCE caută dovezi că băncile pot face față pierderilor care decurg din ceea ce numește „riscuri emergente”: emisiile de carbon ale clienților și creșterea costurilor asociate consumului de resurse naturale. Exercițiul are loc după ce o analiză din 2023 a concluzionat că marea majoritate a băncilor din Europa nu sunt pregătite.

Normele ESG, un instrument exclusiv european

Acesta este cel mai recent semn că autoritățile de reglementare din Europa se deplasează pe o traiectorie diferită de cea a omologilor lor din SUA. În UE, băncile se confruntă în prezent cu cerințe de capital ajustate în funcție de ESG, cu mai multe norme de publicare.

În Statele Unite, normele și orientările planificate sunt în curs de revizuire, pe fondul opoziției republicane față de toate aspectele ESG.

Denisa Avermaete, consilier principal pentru finanțe durabile la Federația Bancară Europeană, a precizat că normele ESG devin problematice deoarece sunt un „instrument exclusiv european”.

FBE este îngrijorată de faptul că băncile europene vor fi obligate să pună deoparte rezerve financiare pentru riscuri care rămân greu de cuantificat înainte de a primi instrucțiuni clare de reglementare. Dacă depozitele sunt alocate înainte de evaluarea riscului climatic, se deschide ușa către o „dublă contabilizare”.

Băncile din Europa sunt deja în urma celor din SUA în ceea ce privește percepția investitorilor

JPMorgan Chase & Co, cea mai mare bancă de pe Wall Street, are o valoare de piață de 1,9 ori mai mare decât valoarea activelor din contabilitate.

Prețurile de piață arată că investitorii consideră că Morgan Stanley valorează de 1,7 ori valoarea sa contabilă. Între timp, BNP Paribas, cea mai mare bancă din UE, are o evaluare preț/valoare contabilă de 0,7, ceea ce înseamnă că investitorii cred că valorează de fapt mai puțin decât valoarea activelor sale. Evaluarea prețului raportat la valoarea contabilă a Deutsche Bank este și mai mică, de doar 0,5.

În cadrul unei conferințe desfășurate în februarie, Claudia Buch, cel mai înalt oficial al BCE în materie de supraveghere bancară, a menționat schimbările climatice drept un domeniu caracterizat de „riscuri noi” care necesită mai multe discuții privind modul în care băncile europene ar trebui să se adapteze.

Un studiu realizat de BCE în 2023 a arătat că aproape trei sferturi din portofoliile de credite pentru companii ale băncilor europene sunt expuse la riscuri legate de politicile climatice.

Colecție de vânzare la Monaco: 44 de mașini, 30 de milioane de euro

1

La următoarea vânzare Artcurial, la începutul lunii mai, se va vinde una dintre cele mai prestigioase colecții private de pe Bătrânul Continent.

Înaintea Marelui Premiu Istoric de la Monaco, o licitație incredibilă va avea loc pe 9 mai. De ce incredibilă? Pentru că toate mașinile expuse și oferite celor mai mari ofertanți provin dintr-o singură colecție în valoare de 30 de milioane de euro. Printre cele 44 de automobile se numără un Chevrolet Corvette din 1957,  un Jaguar E-Type din 1966 și un Volvo P1800 S din 1963. Și, mai ales, Ferrari, Mercedes și Porsche.

Colecția W

„Colecția W”, așa cum a fost denumită pentru eveniment, este suedeză. A fost strânsă la Stockholm de către „un director de design care a stat la baza dezvoltării unui celebru brand internațional de îmbrăcăminte”, au declarat licitatorii Artcurial pentru Automobile Magazine.

Volvo P1800 S menționat mai sus este estimat la 50.000 de euro, iar un cabriolet Mercedes 280 SE 3,5 L din 1971, complet restaurat, este oferit la un preț cuprins între 280.000 și 400.000 de euro. Dar câteva modele depășesc cu ușurință pragul de un milion de euro: un Mercedes 300 SL din 1955 (1,8 milioane de euro) și un SL Roadster(1963) cotat la 2,8 milioane de euro.

Bijuterii cu sigla Cavallino Rampante

Cel mai accesibil Ferrari – 456 GTA din 1997, cu 45.015 km – are un preț estimat între 45.000 și 65.000 de euro. Un 575 M Maranello F1 din 2003, cu 35.700 km, este oferit la  120.000 de euro, în timp ce F12 Berlinetta din 2014( doar 2.629 km) se așteaptă să se vândă la un preț cuprins între 160.000 și 220.000 de euro.

Pe lângă aceste trei Ferrari moderne, celelalte bijuterii care poartă sigla Cavallino Rampante sunt vechi. Toate sunt perfect restaurate de meșteri italieni. Și toate sunt certificate de departamentul Ferrari Classiche.

Un 250 GT Berlinetta Lusso din 1963 este estimat între 1,4 – 1,8 milioane de euro. Se adaugă  modelele 275 GTS din 1965 cu hard-top (1,5-1,8 milioane de euro), 275 GTB din 1966 (1,9-2,5 milioane de euro),  330 GTS din 1965 (1,8-2,2 milioane de euro)… și cele două vedete ale colecției: un Ferrari 250 GT California LWB din 1958, estimat între 7 și 10 milioane de euro, și un 250 GT SWB din 1962, care ar putea ajunge la o sumă cuprinsă între 8,5 și 12 milioane de euro!

356 C Carrera, cel mai scump Porsche

Restul colecției este format numai din Porsche, cu modele din anii 1950 până în anii 1990. Două Speedster, un 356 A din 1956 (220-260.000 de euro) și un 911 Carrera 3.2 din 1989 (150-200.000 de euro), sau foarte căutatul 911 Carrera 2.7 RS din 1972 (350-550.000 de euro).

Și cel mai scump dintre toate, un Porsche 356 C Carrera 2GS din 1963, cel mai puternic dintre modelele 356, estimat între 500 și 700.000 de euro. Licitația este organizată la Hotelul Fairmont Monte Carlo din Monaco. Catalogul online poate fi găsit pe site-ul Artcurial.

Big Oil trece la ecologie?

SLB, gigantul de servicii pentru câmpuri petroliere cunoscut anterior sub numele de Schlumberger, proiectează sistemul de captare a carbonului în colaborare cu RTI International, o organizație non-profit care a dezvoltat tehnologia.

În prezent, tehnologia de captare și stocare a carbonului este costisitoare, complexă din punct de vedere logistic și se confruntă cu controverse legate de rolul său în tranziția energetică și cu probleme de siguranță în comunitățile în care ar urma să fie extinsă infrastructura.

Lumea trebuie să capteze peste un miliard de tone de dioxid de carbon anual până în 2030

Agenția Internațională a Energiei, cu sediul la Paris, a descris captarea și stocarea carbonului drept „critice” pentru a obține emisii nete zero la nivel global. Unii activiști în domeniul climei acuză Big Oil de a investi în captarea carbonului doar pentru a extinde utilizarea petrolului și a gazelor naturale. Alții, din Europa, vor suprimarea combustibililor fosili.

Provocările legate de punerea în aplicare a acestei tehnologii sunt imense. Lumea trebuie să capteze peste un miliard de tone de dioxid de carbon anual până în 2030, de peste 20 de ori mai mult decât cele 45 de milioane de tone capturate în 2022, potrivit AIE. Până în 2050, cantitatea de carbon captată trebuie să ajungă la 6 miliarde de tone – de peste 130 de ori mai mult decât în 2022.

Însă, până acum, rezultatele obținute în domeniul captării și stocării carbonului au fost sub așteptări, doar 5% dintre proiectele anunțate ajungând la o decizie finală de investiție.

Cheltuieli de sute de miliarde de dolari

Big Oil a folosit tehnici de stocare a carbonului încă din anii 1970, într-un proces în care dioxidul de carbon este injectat în subteran pentru a crea o presiune care împinge mai mult țiței spre puțurile de producție.

Chevron, Exxon, Baker Hughes și SLB printre altele, reutilizează acum această expertiză, mizând pe faptul că captarea și stocarea carbonului vor deservi o piață mare de industrii grele, cum ar fi cea a cimentului și a oțelului, care au puține opțiuni bune în acest moment pentru a-și reduce emisiile.

Conform Rystad Energy, cheltuielile totale pentru proiectele de captare și stocare a carbonului ar trebui să ajungă la 241 de miliarde de dolari la nivel mondial până în 2030, dacă toate proiectele anunțate se vor materializa. Statele Unite și Marea Britanie sunt lideri, cu investiții care se așteaptă să ajungă la 85 de miliarde de dolari și, respectiv, 45 de miliarde de dolari până la sfârșitul deceniului.

În SUA, investițiile în tehnologiile de gestionare a carbonului au crescut de peste două ori, ajungând la 1,2 miliarde de dolari în 2023, după după adoptarea Legii privind reducerea inflației(IRA). Legea sprijină industria cu credite fiscale de până la 85 de dolari pe tonă de emisii captate și stocate.

Directorul general al SLB, Olivier Le Peuch, a declarat pentru că stocarea carbonului va juca un rol important în obiectivele de venituri anuale ale companiei de 3 miliarde de dolari până în 2030 și de 10 miliarde de dolari până în 2040.

Chevron și Exxon vizează cheltuieli de 10 miliarde de dolari și, respectiv, peste 20 de miliarde de dolari pentru tehnologii de reducere a emisiilor cu  proiecte majore în curs de dezvoltare.

I se ia ușor-ușor lui Șucu de „farmecul vieții” ?

1

Abia acum află milionarul Dan Șucu ce înseamnă fotbalul. Mobila e aceeași mereu, însă, în fotbal, azi bați 4-0 pe FCSB, mâine te aruncă în aer Craiova și CFR.

Rapidul este genul de afacere cu care Șucu nu este obișnuit. Întrebarea este cât de repede se poate sătura un corporatist de asemenea bussiness exasperant?

După ce au fost zburați din cursa pentru titlu de Universitatea Craiova, care a întors meciul de la 0-1 la 2-1, în inferioritate numerică, Rapidul a rămas să țintească la locul 2.

Cum un necaz nu vine niciodată singur, în duelul cu CFR Cluj, de sâmbătă, 6 aprilie, giuleștenii au fost umiliți pe teren prorpiu. Scorul a fost 4-1 pentru Cluj, iar Rapidul este acum pe locul 4, continuând șirul neîntrerupt de înfrângeri de la începutul playoff-ului.

Deși Dan Șucu ne-a convins deja că este un manager cerebral și răbdător, e clar că după toate cele întâmplate, Cristiano Bergodi este foarte probabil să fie demis.

Întrebat de reporteri despre această chestiune a demiterii antrenorului, Șucu a spus chiar după meci că “nu vorbește la cald”. În regulă, poate nu îl va da afară până la finalul sezonului, dar mai mult ca sigur de la vară, Rapidul își va căuta un nou tehnician.

Atunci vor începe telenovelele. Marius Șumudică s-a declarat întotdeauna rapidist convins și astfel i-a cucerit pe mulți dintre fanii echipei. Șumi este dorit de suporterii Rapidului să preia echipa, iar coincidența face ca românul să fie liber de contract în această perioadă.

S-au auzit zvonuri cum că Dan Petrescu ar fi și el o variantă pentru giuleșteni, acum că a fost dat afară de la Jeonbuk.

Ce va alege Șucu?

Dacă se va lăsa influențat de presiunea galeriei, cu siguranță va merge pe varianta Șumudică. Dacă, însă, va opta pentru Dan Petrescu, va începe show-ul cu Nelu Varga, care îl vrea înapoi pe „bursuc” la CFR, după ce Mutu a demisionat.

Situația lui Daniel Niculae

În interviul scurt pe care l-a oferit după meci, acționarul majoritar al Rapidului a dat de înțeles că vor urma schimbări la club. S-a plâns că nu are o mână de fier în conducere și că are nevoie de cineva ferm care să tranșeze problemele la Rapid. „Sunt prea mulți băieți de treabă și prea puțină fermitate. Avem de lucru”, a spus el. S-o fi referit oare și la președintele clubului, Daniel Niculae?

În cazul în care Șucu nu este mulțumit de el, ar putea găsi foarte ușor înlocuitor. Este vorba despre o altă legendă a Rapidului, fostul portar Dani Coman, care a spus că nu ar refuza o asemenea ofertă.

Ar fi cel mai negru scenariu pentru Niculae. N-a luat nici titlul, probabil nu mai pupă nici locul 2, l-a luat și DIICOT-ul în dosarul aberant cu torțele și după toate astea să-l mai dea și afară.

S-a găsit atacant pentru Euro?

Daniel Bîrligea a făcut senzație contra Rapidului. Atacantul celor de la CFR a reușit hat-trick-ul și, astfel, ar putea fi luat în vizor de Edi Iordănescu, care are nevoie de o sclipire în atacul naționalei.

SUA, îngrijorare majoră cu privire la ajutorul Chinei pentru Rusia, în contetul războiului cu Ucraina

America avertizează aliaţii că Beijingul ajută din ce în ce mai mult Rusia, inclusiv prin furnizarea de informaţii geospaţiale, care ajută Moscova în războiul împotriva Ucrainei.

Surse spun că Rusia ar fi primit din partea Chinei imagini din satelit, în scopuri militare, dar și echipamente de tehnică militară (microelectronică și echipamente pentru tancuri).

Sprijinul Chinei include, de asemenea, produse optice, propulsoare care să fie folosite la rachete şi o cooperare sporită în domeniul spaţial, conform unor persoane familiarizate cu subiectul.

Concluzia este că sprijinul Chinei față de Rusia a crescut în ultimele luni. Însuși secretarul de stat Antony Blinken i-ar fi informat pe aliaţii europeni în această săptămână cu privire la amploarea şi semnificaţia sprijinului acordat de China şi la necesitatea de a face mai mult pentru a-l reduce.

Blinken a făcut un apel către aliați să preia frâiele problemei și să abordeze direct China în încercarea de a opri ajutorul furnizat Rusiei. Îi încurajează chiar să ia măsuri împotriva entităţilor şi companiilor chineze, a declarat o altă persoană familiarizată cu discuţiile.

Americanii vor lua și ei atitudine

La rândul lor, SUA caută să transmită direct Beijingului îngrijorarea cu privire la ajutorul pe care îl livrează Rusiei.

În această săptămână, Joe Biden a discutat la telefon direct cu omologul său chinez, Xi Jinping. În timpul convorbirii preşedintele american i-a spus liderului de la Beijing că este îngrijorat de sprijinul Chinei pentru baza industrială de apărare rusă, inclusiv prin furnizarea de maşini-unelte, optică, nitroceluloză, microelectronică şi motoare turboreactoare, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, Adrienne Watson.

Conform Bloomberg, Secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, a avertizat, de asemenea, săptămâna aceasta, cu privire la „consecinţe semnificative”, dacă se va descoperi că anumite companii, inclusiv cele din China, oferă sprijin material pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi pentru baza sa militaro-industrială. Ministerul de Externe al Chinei nu a răspuns deocamdată la o solicitare de comentarii.

Chia se declară neutră

Beijingul a încercat să se prezinte ca fiind neutru încă de acum 3 ani, de la începerea invaziei rusești în Ucraina, dar a stabilit o alianţă profundă cu Moscova ca parte a ceea ce Xi şi Vladimir Putin au numit, înaintea Jocurilor Olimpice de iarnă din 2022 de la Beijing, o prietenie „fără limite”.

Colaborarea nu este doar pe parte militară. Comerţul dintre cele două ţări a atins un nivel record de 240 de miliarde de dolari în 2023. Vecinul Rusiei a devenit furnizor de orice, de la haine la utilaje şi maşini, după un exod al producătorilor occidentali din Rusia şi mai multe runde de sancţiuni.

În acelaşi timp, Rusia a stimulat exporturile de mărfuri precum cărbunele şi petrolul către China. În mod crucial, China şi Hong Kong au devenit, de asemenea, porţi cheie pentru Moscova pentru a avea acces la tehnologii restricţionate, inclusiv cipuri şi circuite integrate, utilizate în arme sau necesare pentru a le construi.

Statele Unite şi Uniunea Europeană au pus pe lista sancţiunilor mai multe firme chineze pentru că au permis aceste transferuri, dar comerţul nu dă semne că ar scădea. Anul trecut, administraţia Biden a sancţionat, de asemenea, o companie chineză pentru că a furnizat imagini din satelit unei firme ruseşti de tehnologie care, la rândul ei, le-a furnizat grupului de mercenari Wagner.

Îngrijorările vin în contextul în care Ucraina se confruntă cu o lipsă critică de artilerie, iar aliaţii săi au greutăţi în a realimenta Kievul. Între timp, Rusia a reuşit să-şi stimuleze producţia internă de arme, continuă să importe componente cheie printr-o reţea de ţări terţe şi primeşte obuze şi alte tipuri de armament de la ţări precum Coreea de Nord şi Iran. Administraţia Biden a avertizat anterior Beijingul să nu furnizeze arme Rusiei şi nu există niciun semn că ar fi făcut acest lucru până acum.

Totul se leagă. Nuclearelectrica a secretizat costurile uriașe ale reactoarelor modulare americane

Ceva este îngrozitor de putred la Nuclearelectrica. Compania de stat este împinsă să ia decizii împotriva interesului economic și strategic al României, iar ultimele două demisii de răsunet de la vârful societății par să aibă legătură cu acestea. Ultima decizie șocantă a Nuclearelectrica a fost să secretizeze rezultatele studiului de prefezabilitate, care arătau costurile uriașe de construcție ale reactoarelor modulare americane și, implicit, costurile ulterioare pe MWh la energia produsă.

La sfârșitul lunii martie, două demisii de la vârful Nuclearelectrica (SNN), a directorului financiar Dan Niculaie Faranga, un expert în domeniu, și a reprezentantului special pentru proiecte strategice și relații internaționale, Ana Birchall, au zguduit compania.

Imediat după plecarea precipitată a acestora, Nuclearelectrica a făcut public Convocatorul Completat al Adunării Generale Ordinare și Extraordinare a Acționarilor din data de 17.04.2024, al cărui element principal îl constituie reactoarele modulare de la firma americană NuScale.

Astfel, pe ordinea de zi a AGOA, SNN a publicat nota privind Aprobarea deciziei privind continuarea proiectului Reactoarelor Modulare Mici (SMR), în baza documentației tip studiu de prefezabilitate, elaborată în conformitate cu cerințele HG nr. 907/2016 privind etapele și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor de investiții financiare din fonduri publice. Aici vine însă partea șocantă. Sub pretextul protejării intereselor sale comerciale legitime, precum și cele ale Asocierii, avand în vedere informațiile de natură comercială din “Studiul de prefezabilitate privind proiectul Reactoarelor Modulare Mici (SMR)  Anexa 3, SNN a decis să le ofere posibilitatea acționarilor să emită o cerere în acest sens, însoțită de Acordul de confidențialitate completat și o copie CI pentru a primi acces la Studiul de prefezabilitate privind proiectul Reactoarelor Modulare Mici (SMR).

Se ascund cifrele

Chiar și cu acord de confidențialitate, acționarii, adică Ministerul Energiei, cu 82,49%, Fondul Proprietatea, cu 6,99 și alți deținători, cu 10,50%, nu vor avea acces la informațiile referitoare la valoarea costurilor estimate de investiție de tip CAPEX, respectiv a paragrafelor referitoare la valoarea parametrilor de intrare (tip OPEX) și la premizele necesare pentru calculul indicatorilor de eficiență, existente în studiu.

”Menționăm că studiul de prefezabilitate vine să sprijine continuarea proiectului cu Reactoare Modulare Mici (SMR), fiind întocmit în conformitate cu HG 907/2016, analiza bazându-se în principal pe evaluări tehnice preliminare, urmând ca pe parcursul etapei următoare a proiectului să fie întocmit studiul de fezabilitate. Studiul și, implicit, recomandările formulate în cadrul acestuia, printre care și cele cu privire la economicitatea proiectului, vor constitui baza emiterii Deciziei Finale de Investiție și vor fi prezentate la acel moment, în spiritul transparenței, bunei credințe și bunelor practici, în condițiile legislației aplicabile dreptului acționarilor de a avea acces la informații suficiente despre subiectele supuse aprobării AGA”, se precizează în Convocator.

Specialiștii în energia nucleară atrag atenția că, având în vedere că Nuclearelectrica a cerut participarea statului la proiectul SMR-urilor, cel mai probabil prin garanții financiare, proiectul devine public și trebuie să existe transparență, prin publicarea costurilor estimate. Mai ales după ce proiectul NuScale a fost abandonat în SUA tocmai pentru că depășise 9 miliarde de dolari. Mai mult, capex (investiție) și opex (operare) stabilesc în final costul energiei produse de Nuclearelectrica cu reactoarele modulare sau, altfel zis, prețul cu care va vinde în România energia produsă.

Diversiunea lui Burduja

Proiectul SMR-urilor NuScale de la Doiceşti va fi cu 20-30% mai ieftin decât cel din Utah, susținea, luna trecută, Sebastian Burduja. ”Nu vreau să avansez vreo cifră. Acesta este scopul fazei a doua în care proiectul intră, să detalieze tot ce e necesar de făcut, bugetul proiectului, inclusiv să amenajeze structura financiară care va susţine această investiţie. Ce pot să vă spun, din discuţiile cu NuScale, ei mi-au spus că proiectul Doiceşti este semnificativ mai ieftin, cu 20-30%. În cifra de 9 miliarde dolari din SUA intra şi costul de finanţare, intrau şi multe alte lucruri”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Pe de altă parte, potrivit directorului general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă, calendarul final prevede ca la terminarea FEED 2 (Front End Engineering and Design) să existe un contract de certitudine şi atunci se va lua o primă decizie de investiţie, probabil în februarie-martie anul viitor. ”După aceea va mai exista o reevaluare a deciziei de economicitate, ţinta primului modul, al punerii sale în funcţiune, fiind finele lui 2029”, a afirmat Cosmin Ghiță.

Ucraina a dat lovitura fatală Europei. Ursula cere economii draconice la gaze

Comisia Europeană a cerut statelor UE să facă economii la sânge în ce privește consumul de gaze naturale. Europa se află acum într-o situație catastrofală, după ce Ucraina-prietenă a tăiat alimentarea cu gaze din Rusia, prin conductele de pe teritoriul său, care a însemnat, anul trecut, 14 miliarde mc. La aceasta se adaugă o posibilă revenire a cererii asiatice de GNL, care ar reduce disponibilitatea pe piața mondială a gazelor, și o iarnă 2024-2025 rece care ar putea ridica necesarul cu 30 miliarde mc.

Statele UE au intrat în alerta crizei de gaze

Declarațiile belicoase din partea franceză și nervozitatea din ce în ce mai accentuată a liderilor UE față de conflictul ruso-ucrainean  au în spate o spaimă cumplită. Criza gazelor s-a instalat deja, după lovitura fatală încasată tocmai de la Ucraina-prietenă, în care Uniunea Europeană a băgat sute de miliarde de euro.

Comisia Europeană a semnalat dificultățile legate de securitatea aprovizionării, care sunt exacerbate de o serie de riscuri suplimentare, inclusiv de încetarea la 31 decembrie 2024 a acordului actual privind tranzitul prin Ucraina al gazelor provenind din Rusia, prin care, în 2023, au fost transportați aproximativ 14 miliarde de metri cubi de gaze.

”Alte riscuri includ o posibilă revenire a cererii asiatice de GNL, care ar reduce disponibilitatea pe piața mondială a gazelor, o iarnă 2024-2025 rece care ar putea duce la o creștere a cererii de gaze în Uniune cu până la 30 de miliarde de metri cubi, condiții meteorologice extreme care ar putea afecta stocarea energiei hidroelectrice și producerea energiei nucleare din cauza nivelurilor scăzute ale apelor, precum și creșterea ulterioară a cererii pentru producerea de energie pe bază de gaze”, se arată în Recomandarea Consiliului UE, la propunerea Comisiei Europene, privind continuarea măsurilor coordonate de reducere a cererii de gaze. Riscuri suplimentare rezultă din posibile perturbări ale infrastructurilor critice, cum ar fi actele de sabotaj care au avut loc împotriva gazoductelor Nord Stream în septembrie 2022 sau perturbarea gazoductului Balticconnector în octombrie 2023, precum și din deteriorarea mediului geopolitic, în special în țările și regiunile relevante pentru securitatea aprovizionării cu energie a Uniunii, cum ar fi Ucraina și Orientul Mijlociu.

Încă 15%

Statelor membre li se cere să își reducă consumul de gaze în perioada 1 aprilie 2024-31 martie 2025 cu cel puțin 15 % comparativ cu consumul lor mediu de gaze înregistrat în perioada de referință 1 aprilie 2017-31 martie 2022.

Atunci când iau măsuri de reducere a cererii de gaze care afectează clienții, alții decât clienții protejați, statelor membre li se recomandă să respecte criterii obiective și transparente care țin seama de importanța economică a acestora, de efectele unei perturbări asupra lanțurilor de aprovizionare care sunt esențiale pentru societate, de posibile efecte negative resimțite în alte state membre, de eventualele prejudicii de lungă durată aduse instalațiilor industriale și de posibilitățile de a reduce consumul și de a substitui produse în Uniune. Atunci când decid măsuri de reducere a cererii de gaze, statele membre trebuie să desfășoare campanii naționale de sensibilizare și obligații specifice de reducere a încălzirii și răcirii pentru a promova trecerea la combustibili din surse regenerabile și pentru a reduce consumul în sectorul industrial.

”Din cauza echilibrului strâns existent între cerere și ofertă, întreruperile aprovizionării cu gaze pot avea efecte semnificative asupra prețurilor la gaze și energie electrică și ar putea cauza prejudicii economiei Uniunii, afectând competitivitatea acesteia, și totodată pot avea efecte negative asupra cetățenilor și a întreprinderilor din Uniune. În acest scop, se recomandă continuarea reducerii coordonate a cererii de către statele membre, într-un spirit de solidaritate, printre altele pentru a permite reconstituirea capacităților de stocare într-un mod eficient și cu perturbări minime ale pieței, ceea ce, la rândul său, contribuie la securitatea aprovizionării cu gaze în perspectiva iernii 2024-2025”, se arată în Recomandare.

Creșteri majore ale prețurilor energiei

Episoadele recente de volatilitate semnificativă a prețurilor, inclusiv în cursul verii și a toamnei anului 2023, când prețurile au crescut cu peste 50 % în câteva săptămâni, ca urmare a unor evenimente precum greva instalațiilor de export de gaz natural lichefiat (GNL) din Australia și perturbarea gazoductului Balticconnector, arată că prețurile de pe piață sunt în continuare susceptibile chiar și la șocuri relativ mici în ceea ce privește cererea și oferta, susține Comisia Europeană.

În astfel de condiții, teama de penurie a furnizării de gaze naturale poate declanșa reacții sistemice în întreaga Uniune, cu repercusiuni grave asupra prețurilor la energie. În plus, din cauza scăderii semnificative, în ultimul an, a importurilor de gaze transportate prin gazoducte din Rusia, disponibilitatea aprovizionării globale cu gaze a Uniunii a scăzut în mod considerabil în comparație cu condițiile anterioare crizei. În 2023, Uniunea a primit aproximativ 25 de miliarde de metri cubi de gaze provenind din Rusia prin conducte și aprovizionarea din Rusia a reprezentat doar 15 % din totalul importurilor Uniunii (gazoducte și GNL), comparativ cu 45 % în 2021.

12 țări, în alertă

Din cauza întreruperilor aprovizionării cu gaz și a tensiunilor înregistrate pe piață în ultimele luni, 12 state membre se află încă la nivelul de alertă timpurie sau la nivelul de alertă definite în Regulamentul (UE) 2017/1938, mai arată Comisia Europeană. Mai mult, piețele mondiale ale gazelor rămân tensionate și se preconizează că vor mai rămâne astfel pentru o perioadă de timp.

Astfel cum a observat Agenția Internațională a Energiei (AIE) în Raportul său pe termen mediu privind gazele naturale din 2023, aprovizionarea cu GNL la nivel mondial a crescut doar modest în 2022 (cu 4 %) și în 2023 (cu 3 %). În raportul său privind Perspectivele energetice mondiale în 2023, AIE observă că echilibrul pieței se preconizează că va rămâne precar în viitorul apropiat până când vor deveni disponibile noi capacități de GNL, ceea ce este prevăzut să se întâmple în perioada 2025-2027.

Volodimir Zelenski, încolţit într-un război din care nu mai poate ieşi. Dar veştile sunt şi mai proaste

Presa americană prevede un viitor sumbru pentru Ucraina, pe câmpul de luptă. O analiză Washington Post arată că opţiunile preşedintelui Volodimir Zelenski cu privire la ce să facă în continuare – şi cu atât mai puţin cum să câştige războiul – variază de la rău la mai rău.

Recucerirea militară a zonelor din estul şi sudul Ucrainei pe care Rusia le ocupă acum pare din ce în ce mai puţin probabilă.

Zelenski a respins orice negociere cu Putin

Ajutorul din partea Statelor Unite, cel mai important susţinător militar al Ucrainei, este blocat de luni de zile de republicanii din Congres. Pacea prin negociere pare imposibilă, cel puţin în acest moment, după ce liderul de la Kiev a interzis acest lucru prin lege. Astfel că Zeşenski a intrat într-un blocaj.

Ţările NATO dau dovadă în continuare de reţinere în ceea ce priveşte asistenţa lor, fapt evidenţiat de recenta agitaţie după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că statele europene nu ar trebui să excludă trimiterea de trupe.

Rusia va contesta Constituţia Ucrainei

Anul 2024 ar fi trebuit să fie un an electoral pentru Zelenski, dar Constituţia Ucrainei interzice alegerile în timpul legii marţiale, iar unii oficiali de aici se tem că Rusia va încerca să îl prezinte pe Zelenski ca pe un conducător ilegitim odată ce acesta va avea un mandat mai lung decât mandatul său ales de cinci ani.

Chiar dacă ajutorul din partea americanilor va fi aprobat în curând, întârzierea a trimis un semnal clar că asistenţa viitoare nu este garantată, mai ales în contextul alegerilor prezidenţiale din SUA din acest an.

Chiar ucrainenii cred că va fi şi mai rău

„Uitaţi, am rămas fără muniţie deja de jumătate de an. Cel puţin nu suficientă”, a declarat un oficial ucrainean de rang înalt.

„Ei bine, va fi și mai rău. Şi ce dacă? Ce alte opţiuni există? Dacă partenerii care au promis să ne dea muniţie nu ne-o dau, bineînţeles că situaţia se înrăutăţeşte. Dar imaginea SUA se va înrăutăţi în lume”, a avertizat el.

Ucrainenii s-au resemnat la gândul că va fi un război lung. Unii luptă încă din 2014, când Rusia a alimentat pentru prima dată conflictul în estul Ucrainei.

Zelenski a semnat recent o lege care a redus vârsta minimă de încorporare în Ucraina la 25 de ani, dar a declarat că mobilizarea a aproximativ 500.000 de soldaţi în plus, aşa cum a sugerat fostul comandant-şef al Ucrainei, Valeri Zalujni, nu se va întâmpla.

Noul Drum Digital al Mătăsii, strategia duală a Chinei

Președintele Xi Jinping a anunțat în octombrie 2023, în timpul discursului său la ceremonia de deschidere a celei de-a treia sesiuni a Forumului pentru cooperare internațională Belt and Road de la Beijing, că China intenționează să lanseze „Inițiativa globală pentru guvernanța inteligenței artificiale„. În martie 2024, prim-ministrul Li Qiang a descris tehnologia inteligenței artificiale drept un motor important al „noilor forțe productive”.

În prezent, ambiția Chinei se învârte în jurul unui nou Drum  Digital al Mătăsii care să-i  permită să își răspândească influența politică și economică la nivel mondial. Este o altă etapă în competiția sino-americană în domeniul infrastructurii digitale.

Potrivit Modern Diplomacy, Xi are o strategie transparentă, bazată pe utilizarea inteligenței artificiale într-o manieră duală, pentru a controla cetățenii pe plan intern în China, apoi transformarea digitală chineză la nivel global, astfel încât să poată fi în același timp prima putere din lume, și răspândirea tehnologiei sale digitale în toate țările prin care trece Inițiativa BRI.

China a devenit în prezent un lider în domeniul cercetării și dezvoltării științifice, înregistrând în mai multe brevete decât SUA. A reușit să își răspândească infrastructura tehnologică de-a lungul liniilor geopolitice. Și a creat un „mare firewall” care a permis Partidului Comunist aflat la putere să controleze întregul internet, din motive în principal politice.

Puterea digitală numărul unu în lume până în 2049

China este organizată și dotată cu resurse, la care se adaugă determinarea de a câștiga această competiție tehnologică și de a remodela din nou ordinea globală pentru a servi intereselor sale și ale țărilor în curs de dezvoltare sau ale Sudului Global.

Depune eforturi pentru a pune în aplicare un plan sistematic, dirijat la nivel central, pentru a extrage informații despre inteligența artificială din străinătate prin spionaj sau prin tehnici de urmărire, supraveghere și monitorizare, angajând în același timp talente, transferând tehnologie și făcând investițiile necesare în acest sens.

Marile companii –  Huawei, Baidu, Alibaba, Tencent și Xiaomi – au susținut Centura și Drumul digital, astfel încât China să devină puterea digitală numărul unu în lume până în 2049.

SUA și UE au răspuns prin lansarea proiectului Technology and Trade Council – un dialog strategic între economiile occidentale pentru a se confrunta cu o Chină Big Tech.

Iranul câștigă războiul din Gaza?

În mijlocul distrugerilor continue din Gaza și a consecințelor globale care le însoțesc, un lucru devine din ce în ce mai clar: campania Iranului împotriva Israelului și, prin extensie, împotriva a ceea ce am putea numi ordinea condusă de americani, devine tot mai puternică.

La șase luni de la 7 octombrie, este greu de văzut cum Israelul își poate atinge obiectivele declarate de dezmembrare a Hamas și de salvare a ostaticilor rămași. Cei trei comandanți principali ai grupului terorist sunt încă în libertate, iar luptătorii săi reapar deja în zonele din orașul Gaza care se presupune că au fost curățate.

Ideea de a elimina complet Hamas rămâne fantezistă. Potrivit raportului anual de evaluare a amenințărilor din februarie 2024 al SUA, Hamas va putea continua „rezistența armată persistentă în anii următori”.

Un război localizat a devenit acum frontul principal într-un conflict mult mai amplu între ordinea condusă de americani, pe de o parte, și, pe de altă parte, o Axă a Rezistenței cu  dorința comună de a se opune acestei ordini.

Principalul jucător în Orientul Mijlociu

În Orientul Mijlociu, principalul jucător este Iranul: combină obiectivele politice și militare. Dincolo de sprijinul armat de lungă durată pentru Hamas și pentru Hezbollahul libanez, preocuparea sa majoră a fost integrarea aparentă a Israelului în lumea arabă în urma acordurilor Abraham din 2020, care au dus la încheierea unor tratate de normalizare (spre deosebire de pace) între Ierusalim și Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Maroc și Sudan. Sabotarea unei apropieri israeliano-arabă a fost, în parte, strategia care a declanșat  atacul de la 7 octombrie.

Și a funcționat. Un flux zilnic de suferință din Gaza înfurie populațiile arabe din întregul Orient Mijlociu. Raportul de amenințare din februarie al SUA a estimat, de asemenea, că „Iranul va încerca să se folosească de conflictul din Gaza pentru a denunța Israelul, pentru a dezaproba rolul acestuia în regiune și pentru a încerca să descurajeze alte state din Orientul Mijlociu să își normalizeze legăturile cu Israelul”.

Gaza a permis Iranului să arate lumii puterea strategiei sale de „apărare avansată”.

Tot în februarie, ministrul iranian al afacerilor externe, Hossein Amir-Abdollahian, a efectuat un turneu în Liban, Siria și Qatar. Teheranul se află în ofensivă diplomatică.

Hezbollah, Houthis și Rezistența Islamică din Irak (ISI) s-au combinat pentru a lovi SUA și aliații lor din Golf și din Orientul Mijlociu, perturbând în mod semnificativ fluxurile lor comerciale internaționale. Dacă nu altceva, Gaza a permis Iranului să arate lumii puterea strategiei sale de „apărare avansată”.

Între timp, mulți analiști consideră că atacurile comise de ISI și alții asupra forțelor americane sunt catalizatorul pentru începerea discuțiilor dintre Washington și Irak privind retragerea ultimilor  2.500 de soldați de acolo – lucru pe care Iranul îl dorește de ani de zile. Rezultatul unei retrageri americane ar însemna o nouă expansiune a puterii iraniene.

Israelul ripostează. O serie de lovituri împotriva unor ținte iraniene a atins punctul culminant (deocamdată) săptămâna trecută, când forțele israeliene l-a ucis pe generalul Mohammad Reza care făcea parte din Corpul Gardienilor Revoluţiei (IRGC), armata de elită a Teheranului.

Răzbunare

Puțin cunoscut în Occident, Zahedi a fost o figură importantă pentru ambițiile regionale iraniene, comandând până de curând unitatea Forței Quds, responsabilă de operațiunile din Liban, Iordania, Siria și teritoriile palestiniene. În mod inevitabil, iranienii jură răzbunare. Khamenei a promis că „regimul malefic va fi pedepsit de mâinile oamenilor noștri curajoși”.

CIA a avertizat deja Israelul că Iranul intenționează să lanseze un atac cu o „ploaie” de drone, ca răzbunare pentru moartea lui Zahedi.

Hussein Moanes, un purtător de cuvânt al grupării de miliție Kata’ib Hezbollah, aliniată cu Iranul, a anunțat că Rezistența Islamică din Irak se pregătește să „echipeze” 12.000 de luptători ai „Rezistenței Islamice din Iordania” cu o cantitate semnificativă de arme, astfel încât Irakul și Iordania să poată ataca împreună Israelul pentru a apăra cauza palestiniană din Gaza.

Finanțarea Ucrainei și politicile climatice: UE se autosabotează

Majoritatea guvernelor Uniunii Europene sunt obsedate de sprijinul militar și financiar pentru Ucraina, și de  abordarea schimbărilor climatice. Par că au rămas singurele preocupări din agenda Bruxelles-ului, deși Europa se confruntă cu probleme și neajunsuri.

Cele mai mari provin din lipsa capacităților de apărare,  dintr-o economie care abia a evitat o recesiune, și din instabilitatea politică și socială.  Aceleași guverne s-au obișnuit să se împrumute, declansând o veritabilă spirală a datoriilor publice.

Blocul comunitar cântă în cor Slava Ucraina

Dacă finanțate vor continua să verse bani pe frontul ucrainean, o vor face tot pe spinarea contribuabililor. Prin urmare, promisiunile de creștere economică nu au acoperire, de vreme ce UE s-a prins într-un joc al cheltuielilor împovărătoare.

Companiile și piața muncii sunt suprareglementate tot de la Bruxelles. Capitalul UE migrează spre SUA, iar produsele Made in China fac legea pe piețele europene.   Competitivitatea europeană a ajuns o glumă proastă, la fel ca geopolitica europeană.

Nemulțumirile populare sunt în creștere – protestele agriculturilor europeni  sunt de rău augur pentru stabilitatea politică într-un an al europarlamentarelor.

Multe tări care nu îndeplinesc obiectivul NATO de a cheltui cel puțin 2% din PIB pentru apărare sunt tocmai cele cu deficite și datorii mari. Cu un război la granițe, UE nu se poate ridica cu o armată eficientă după ce a tăiat investițiile militare și producția ani în șir.

Cu toate aceste pericole, blocul comunitar cântă în cor Slava Ucraina. Impresia  este că un întreg continent se autosabotează și trădează chiar obiectivele fondatorilor UE.

Costurile isteriei climatice

Apoi, mai sunt și costurile obiectivelor climatice. Potrivit lui Mario Draghi, fostul premier italian și președinte al Băncii Centrale Europene, care urmează să publice în cursul acestui an un raport privind economia europeană, tranzițiile ecologice și digitale planificate de UE vor necesita cheltuieli anuale de 500 de miliarde de euro.

Mulți europeni care vor trebui să plătească o parte din nota de plată pentru politicile privind schimbările climatice – de exemplu, renunțând la mașinile diesel sau plătind taxe mai mari pe combustibil – sunt sensibili la atracția partidelor de dreapta dură sau a mișcărilor anti-sistem. Aceasta a fost lecția protestelor gilets jaunes („vestele galbene”) din Franța în 2018-2019.

Una dintre cele mai importante știri economice din Europa luna trecută a fost vestea că deficitul bugetar al Franței pentru 2023 a crescut la 5,5% din PIB, de la 4,8% în 2022 și cu mult peste prognoza de 4,9% a guvernului.

Obiectivul obligatoriu din punct de vedere juridic al UE de a avea o economie „neutră din punct de vedere climatic” până în 2050 va duce la închiderea fabricilor, la șomaj în masă și, în cele din urmă, la dezindustrializare.

Europa va înlocui dependența de gazul rusesc cu dependența de China. Și va trebui să strângă cureaua exact în momentele în care va fi presată să aloce noi fonduri pentru Ucraina și pentru schimbările climatice.

Care Schengen? Ţările din Uniunea Europeană au „uitat” de prietenie şi se suspectează una pe alta. Ce se întâmplă la frontiere

Țările din spațiul Schengen au introdus noi controale la frontiere. Se pare că statele din Uniunea Europeană au „uitat” de prietenie şi se suspectează una pe alta că şi-ar trimite migranţi.

Unele state membre au decis să reintroducă temporar controale la frontieră în ceea ce este în mod normal un spaţiu larg de liberă circulaţie – zona Schengen.

Normele Schengen, întinse la maximum

Normele Schengen permit acest lucru „în ultimă instanţă” pentru a evita ameninţări grave la adresa securităţii interne sau a politicii publice.

Vecinii care se verifică între ei:

  • Austria are verificări la frontiera cu Republica Cehă, care expiră la 16 aprilie; cu Slovenia şi Ungaria până în luna mai; iar cu Slovacia până la 2 iunie.
  • Danemarca efectuează controale la tranzitul terestru şi maritim dinspre Germania până în luna mai, potrivit unui raport al Comisiei Europene.
  • Franţa a invocat ameninţările teroriste în reintroducerea controalelor la frontierele sale cu ţările din Schengen, care vor dura până la 30 aprilie.
  • Germania a instituit controale la frontierele sale terestre cu Polonia, Republica Cehă şi Elveţia până la 15 iunie.
  • Controalele Italiei la graniţa cu Slovenia vor dura până în iunie, după ce Roma a declarat că migranţii care sosesc prin Balcani ar putea fi terorişti.

Ciolacu, presiuni la Scholz

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a avut, sâmbătă, la Palatul Victoria, o întrevedere cu cancelarul federal german Olaf Scholz, aflat în vizită în România.

Discuţiile au vizat aprofundarea relaţiilor bilaterale, cooperarea în plan economic şi de securitate, aderarea completă a României la Schengen, precum şi teme de interes european, în contextul apropiatelor alegeri pentru Parlamentul European.

Air Schengen a devenit realitate, pentru români, la finalul lunii trecute, pe 31 martie. Dar cu toate acestea polițiștii de frontieră continuă verificările pe aeroporturi, la pasagerii în tranzit.

Cei care călătoresc în afara graniței, în spațiul de liberă circulație, nu mai trebuie să prezinte actele de identitate la controlul de frontieră. Măsura se aplică pe aeroporturi și în porturi.

NATO 75 de ani! Ce urmează?

Anul acesta, liderii NATO se întâlnesc la un summit la Washington. Alianța împlinește 75 de ani de la înființare. La 4 aprilie 1949, reprezentanții a 12 țări au semnat Tratatul Atlanticului de Nord la Washington, DC.

Cu un număr de 32 de state în componență alianța și-a găsit un nou scop în descurajarea agresiunii ruse, rațiunea ei inițială de a fi. De la Marea Baltică la Marea Mediterană și la Marea Neagră. Alianța este pregătită de apărarea continentului. Deși Războiul Rece nu a fost întotdeauna rece și a izbucnit în conflicte sângeroase în Vietnam, Cambodgia și Angola și prin alte locuri, nu a existat niciodată o confruntare față în față între NATO și membrii Pactului de la Varșovia condus de Uniunea Sovietică, darămite unul nuclear.

După încheierea Războiului Rece și dizolvarea Uniunii Sovietice în 1991, NATO sa extins în Europa de Est în două valuri majore, în 1999 și 2004. Alianța a fost considerată o poliță de asigurare pentru democrațiile nou înființate. Perioada de aderare a fost complicată iar noi militarii care eram în primul rând în ani 90 am avut cel mai mult de lucru. Astăzi îi vad pe cei care conduc că i-au uitat pe militarii care real au pus umărul la aderarea noastră la Alianță. Farisei la toate nivelurile care ne spun cum au făcut ei aderarea. Te umflă râsul dar noua generație nu cunoaște dedesubturile aderării.

Totul este o opțiune politică și o recunoaștere că ești sau nu în grațiile unuia care conduce temporar destinele ministerului sau guvernului. Noi românii suntem organizați pe găști fiecare cu oamenii săi și cu partidul lui. Nu există o unitate de castă, respect și considerație față de cei care și-au făcut datoria în haina militară. Au fost două momente importante atunci. În 1999, când NATO a decis să intervină în Iugoslavia pentru a pune punct Războiului din Kosovo, România a decis să pună la dispoziție spațiul aerian pentru survolul avioanelor Alianței și să interzică accesul forțelor aeriene rusești.

Generalul Degeratu Constantin, Șef al Statului Major General, a fost cel care i-a oprit pe ruși să survoleze teritoriul național. Decizia din Parlament a fost una dificilă și s-a tranșat într-o discuție între patru ochi între Iliescu și Constantinescu. Era perioada în care naționaliștii social-democrați nu aveau neapărat tendințe pro-atlantiste, mizau pe ideea celor doi vecini buni ai României: Serbia și Marea Neagră. 1999 a fost primul moment cheie în care România și-a demonstrat atașamentul pentru Vest, într-o confruntare în care era implicată și Rusia.

Următorul moment cheie a fost generat de atacul din 11 septembrie 2001, în urma căruia România s-a alăturat, sub guvernarea PSD, coaliției pe care au format-o Statele Unite în conflictele din Irak și Afganistan. Ce s-a întâmplat între cele două momente a fost continuarea reformei structurilor armatei (începută în 1994)  și a planificări militare (prima Directivă de planificare în 2000 prezentată la Bruxelles de subsemnatul în prezența secretarului de stat Mircea Plângu) și începutul dotării cu tehnică nouă de la radare performante la avioane C-130.

Cu conflictul pe pământ european încă o dată, NATO se află la o răscruce. Rămâne NATO pur și simplu un acord defensiv pentru a-și proteja membrii de agresiune? Cât de departe se poate și ar trebui să se extindă NATO și ce limite geografice naturale are? Poate fi NATO o forță pentru bine în termeni globali, o organizație internațională benignă, cu un rol de jucat în a ajuta alte țări să navigheze în secolul XXI? Răspunsul meu este da! Eu personal am scris lucrul asta în 1997 în lucrarea mea de master premiată la Universitatea Națională de Apărare de la Washington. Alianța este guvernată de principiile stabilite în conceptul său strategic, a cărui iterație actuală a fost elaborată în 2022. Este suficient în actualele condiții? Astăzi avem o supradependență a NATO față de Statele Unite. De zeci de ani, Statele Unite au stat în centrul NATO, conducând și gestionând și, ocazional, microgestionând, apărarea Europei. Comandantul suprem aliat al NATO este întotdeauna un american, iar garanția supremă de securitate a NATO este descurajarea nucleară a SUA. Când Europa luptă, se bazează pe avioanele americane, pe transportul militar și pe informațiile americane.

Dacă o țară NATO ar fi atacată, forțele americane ar prelua conducerea luptei. Se va desprinde NATO de dependența SUA? La ultima reuniune de la Bruxelles Stoltenberg a creat un fond de 100 de miliarde de dolari pentru a sprijini Ucraina și a permite NATO să preia coordonarea ajutorului militar – lucru pe care SUA îl gestionează în prezent prin Grupul de la Rammstein. Efortul de a respinge invazia Ucrainei de către Rusia se bâlbâie (cei care cred că Statele Unite și Europa ar trebui să-și lichideze angajamentul față de Ucraina ar putea face bine să-și amintească de soarta Republicii Spaniole în Războiul Civil Spaniol), iar un Putin revizionist își amenință vecinii europeni. Aceasta, însă, nu este problema fundamentală a NATO. NATO știe cum să descurajeze Rusia.

Poate că Alianța ar trebui să folosească aniversarea de șaptezeci și cinci de ani de la naștere pentru a-și reconsidera funcțiile și principiile și pentru a adopta o misiune mai extinsă. Noul secretar general trebuie să ofere răspunsuri clare la o serie de întrebări. Care este viitorul extinderii NATO? Unde sunt limitele fizice ale alianței? Sunt implementările în afara zonei parte a planului său pentru viitor? Care va fi nivelul național de finanțare? NATO a funcționat de-a lungul timpului. Nu este complet exagerat să spunem că Alianța a câștigat Războiul Rece. Dar aniversarea a șaptezeci și cinci de la semnarea Tratatului Atlanticului de Nord ar trebui să-i determine pe liderii săi să realizeze că trebuie să-i modeleze viitorul și să ia decizii grele. Pe lângă un nou secretar general poate și un nou concept strategic va fi necesar. Din păcate timpul se scurge!

 

S-au prins și statele UE. Specula din sectorul alimentar a sărăcit populația

Comitetul Economic și Social European a cerut măsuri pentru stoparea speculei din sectorul alimentar, care a atins un nivel foarte înalt și a contribuit la sărăcirea populației și la profituri uriașe pentru marii retaileri. Totodată, potrivit comitetului, pentru a se asigura o concurență loială cu fermierii din UE, acordurile comerciale trebuie să stabilească standarde în materie de sănătate, de muncă și de mediu pentru importuri care să fie cel puțin echivalente cu cele impuse în Uniunea Europeană, cu trimitere directă la Ucraina.

Piețele trebuie reglementate în vederea abordării financiarizării sectorului alimentar, care induce niveluri înalte de speculă, dat fiind că acest sector obține profituri uriașe, în timp ce europenii se luptă să facă față creșterii prețurilor la alimente, se arată în avizul Comitetului Economic și Social European (CESE) privind strategiile pentru politica agricolă comună (PAC) post-2027.

CESE consideră că structura actuală a pieței mărfurilor alimentare nu contribuie pe deplin la economia sustenabilă de care avem nevoie, ci, din anumite puncte de vedere, lucrează în mod activ împotriva acesteia.

”Această stare de fapt subminează eforturile de soluționare a foametei, de promovare a unor venituri echitabile pentru fermieri și lucrători și a unor prețuri echitabile pentru consumatori și de protejare a operatorilor mici și mijlocii din sectorul prelucrării alimentelor și a sectorului comerțului cu amănuntul de riscurile creșterii inflației. Prețurile alimentelor reprezintă principala sursă de venituri pentru fermieri, împreună cu subvențiile menite să asigure un nivel de trai decent, astfel încât PAC ar trebui să urmărească să garanteze că prețurile la poarta fermei rămân mai mari decât costul de producție”, se precizează în avizul CESE.

Totodată, concentrarea puterii de negociere la nivelul a diferiți actori din lanțul de aprovizionare a dus la un abuz de poziție dominantă, care transferă riscul economic de pe piața consumatorilor în amontele lanțului de aprovizionare și are un impact deosebit de nociv asupra fermierilor.

Reguli și pentru Ucraina

CESE a cerut Comisiei Europene să ia în considerare includerea de elemente anticiclice în instrumentele PAC după 2027, pentru a reacționa la presiunea sporită pe care o suferă sectorul agricol din cauza piețelor, deseori prin prețuri scăzute sau cu fluctuații foarte mari.

Ca opțiune la nivelul statelor membre, PAC ar trebui să sprijine și instrumente de sprijin pentru venit (precum instrumente de asigurare sau de gestionare a riscurilor, inclusiv instrumente de stabilizare a veniturilor). Totodată, pentru a se asigura o concurență loială cu fermierii din UE, acordurile comerciale trebuie să stabilească standarde în materie de sănătate, de muncă și de mediu pentru importuri care să fie cel puțin echivalente cu cele impuse în UE. Ponderea bugetului UE alocată PAC a scăzut constant în ultimii 40 de ani, ajungând de la 65,5 % în 1980 la ceva mai puțin de 25 % în 2021, în timp ce cerințele pentru fermierii participanți au devenit din ce în ce mai extinse și mai costisitoare.

În comparație cu 1990, când reprezenta 0,54 % din venitul național brut al UE, se preconizează că costul bugetar al PAC va scădea la 0,32 % pentru perioada 2021-2027. În plus, o evaluare a actualei PAC arată că 20 % dintre exploatații primesc aproximativ 80 % din fondurile destinate sprijinului agricol, mai semnalează CESE.

Veniturile fermierilor, mai mici cu 40%

Nivelul actual al inflației, precum și imprevizibilitatea pieței de energie perturbă nivelul de trai echitabil al fermierilor din UE, venitul lor fiind deja cu aproximativ 40 % mai scăzut decât venitul din alte activități decât cele agricole. În același timp, numărul de ferme scade în mod constant în UE (9,1 milioane de ferme în UE în 2020, cu 25 % mai puține decât în 2010), iar în ultimul deceniu s-a înregistrat un exod al forței de muncă din agricultură (o scădere cu 23 % a unităților de muncă pe an în 10 ani, în prezent lucrând în mod regulat în acest sector 22 de milioane de persoane), mai arată CESE.

”Pentru a împiedica scăderea în continuare a numărului de ferme din UE din cauza lipsei reînnoirii generațiilor, trebuie luate măsuri pentru a promova sporirea veniturilor medii din agricultură, accesul la terenuri (prin granturi pentru investiții, credite preferențiale, legislație națională privind transferul de terenuri), condițiile favorabile pentru investiții în cadrul celui de-al doilea pilon (aducând fonduri private suplimentare), perfecționarea (fermierilor, lucrătorilor agricoli și consultanților), capacitarea femeilor, condițiile bune de muncă, îmbunătățind perspectivele pe termen lung pentru fermieri (pensii etc.) și atractivitatea generală a zonelor rurale”, se precizează în avizul comitetului.

Cum poate cumula un român pensia cu salariul, după împlinirea vârstei de 65 de ani. Ce spune Legea Pensiilor 2024

Partea bună pentru românii care doresc să cumuleze pensia cu salariul este că, în continuare, acest lucru e posibil. Doar că birocraţia este puţin mai complicată.

Ministrul Muncii a explicat care sunt condițiile, dar și cum pot oamenii să rămână în activitate până la vârsta de 70 de ani.

Cum se poate cumula pensia cu salariul

În situația în care persoana optează pentru continuarea activităţii, cu acordul anual al angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani, în baza aceluiași contract de muncă/raport de serviciu, aceasta nu poate solicita acordarea pensiei pentru limită de vârstă.

Dar, așa cum se precizează la art. 19 alin. (2) din normele de aplicare a legii, prevederile articolului 46 alineatul (2) din lege nu se aplică persoanelor care, ulterior înscrierii la pensie pentru limită de vârstă, la vârsta standard de pensionare, continuă activitatea în baza unui alt contract individual de muncă/raport de serviciu, deci cu atât mai mult la un angajator diferit.

Prin continuarea activității în baza aceluiași contract de muncă, după îndeplinirea condițiilor de pensionare, fără a cumula pensia cu salariul, asiguratul beneficiază de punctele de stabilitate acordate potrivit art. 85 alin. (3) din Legea nr. 360/2023.

Poţi rămâne în activitate până la 70 de ani

Simona Bucura Oprescu a punctat că ceea ce s-a modificat este majorarea limitei de vârstă până la care se poate rămâne în activitate de la 68 la 70 de ani.

„În 2020-2021 s-a negociat PNRR-ul. Din păcate, aici România și-a luat un angajament pe care nouă ne-a fost destul de greu să îl acomodăm cu condițiile reale ale pensionarilor din România, fiindcă în acest PNRR s-a băgat 9.4% acel procent care practic îngheța pensiile românilor până în 2070 și care menținea pensiile românilor la un nivel foarte scăzut în raport cu toate pensiile din Uniunea Europeană.

Media europeană este de 13,6%, cheltuială din PIB cu pensiile. În Italia și în Grecia avem peste 17%, în Franța 15,9″, a spus ministrul Muncii.

Legea ce interzice cumulul, neconstituțională

Curtea Constituţională a decis că legea care interzice cumulul pensie-salariu este neconstituțională, în urma sesizării făcute de Înalta Curte de Casaţiei şi Justiţie.

Potrivit președintelui CCR, Marian Enache, interdicția cumulului „contravine dreptului fundamental la muncă”.

Cu zece garsoniere câștigi alegerile. Și pe urmă mănânci „pastramă la lopată”

1. Toată lumea vorbește despre prețul trufandalelor din piețe, iar Bucureștiul a devenit o tarabă. Dacă Bucureștiul ar fi fost o metropolă, acum ar fi trebuit să vorbim despre o confruntare între Nicușor Dan și Cîrstoiu. Un matematician, un medic și slăbiciunile lor. Dar noi discutăm despre un analfabet impetuos. Piedone – că nu mi-o fi rușine să scriu cine e mitocanul șef al Capitalei. Știți ceva? Mai au și austriecii ăia dreptate cu Schengenul, deși eu, când mă gândesc la Austria, îmi aduc aminte de o mustață. Știu și șefii Schengenului că în București sunt multe garsoniere în care „locuiesc”, pe hârtie, câte 5000 de cetățeni. Cu 100 de garsoniere din astea câștigi ușor alegerile. De ce nu vorbește Piedone și despre acest subiect?

2. E orașul lui Piedone, e taraba lui Piedone. Știți care-i ultima modă la cârciumile populare? „Pastramă la lopată”. Vine câte un măcelar ratat, că nu-l pot numi chelner, și îți umple farfuria cu bucăți de carne deșertate dintr-o lopată.

3. Domnu’ Șucu, mai țineți minte când i-ați invitat la dumneavoastră acasă pe jucătorii Rapidului? Și i-ați pus să se descalțe? Așa a făcut sâmbătă CFR Cluj, cea mai antipatică echipă din România, cu Rapidul. CFR v-a descălțat în Giulești, domnule Șucu! Dar când făceați mișto de FCSB, după ce i-ați dat 4-0, mai țineți minte, domnule Șucu? N-a trecut nicio lună de atunci. Unde-i FCSB acum și unde e Rapidul? Fotbalul îi pedepsește pe cei trufași, domnule Șucu! Dumneavoastră sunteți un mare patron de fotbal, domule Șucu! În comparație cu un predecesor al dumneavoastră, eminentul grataragiu Cristescu.

4. După Drept, care a devenit o unealtă politică în urmă cu vreo 15 ani, am ajuns să compromitem și Sociologia. Sunt sondaje în care un X are 40% și Y% are 20%. A doua zi afli că X are doar 20% și Y are 40%. Doar Cozmin Gușă are 183% și mai crește, după ce mașina lui a fost atacată de Frații Klitscko, Frații Jderi și Frații Grimm.

5. Din campania asta electorală lipsește un comic periculos. Chiar așa, oare ce-o mai face președintele care își punea femeile frumoase să fure și pe cele urâte să prindă hoții?